UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE I MOTRICITATE
SPECIAL

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNI
CARDIOVASCULARE LA PERSOANE CU
DIZABILITATI

Student:
IONESCU RADU MIHAI

- Piteti, 2015 -

UNIVERSITATEA DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE
SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE I MOTRICITATE
SPECIAL

INFARCTUL DE MIOCARD

Studen:
IONESCU RADU MIHAI

- Piteti, 2015

Infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut reprezinta moartea unor celule miocardice (necroza)

datorita aparitiei unei ischemii acute prelungite (obstructia completa a unei/unor
artere coronare, artere care iriga muschiul inimii). In aceasta situatia apare un
dezechilibru major intre aportul si consumul de oxigen la nivel miocardic.
Cauze infarct miocardic acut
Cel mai frecvent ischemia acuta prelungita apare datorita ocluziei complete a
unei artere coronare de dimensiuni mari (de obicei datorita trombozei
intracoronariene). In 10% din cazurile de infarct miocardic arterele coronare sunt
indemne, nefiind afectate de ateroscleroza. Placile de aterom cauzeaza majoritatea
evenimentelor coronariene acute. O placa de aterom vulnerabila se poate rupe sau
fisura fapt ce va duce la activarea trombogenezei cu agregarea plachetelor
sanguine si pornirea cascadei coagularii. Astfel, se va forma un tromb care va
intrerupe circulatia sanguina ducand la dezechilibrul prelungit intre aportul si
consumul de oxigen, consecinta fiind necroza miocardica. Necroza miocardica apare
la 15-30 de minute dupa ocluzia arterei
Cauze infarct miocardic acut, altele decat ateroscleroza coronariana:
1. Boli ale arterelor coronare (exclus ateroscleroza):
arterite (luetica, boala Takayasu, poliarterita nodoasa, boala Kawasaki, lupusul
eritematos sistemic, spondilita ankilopoetica);
traumatisme artere coronare: dilacerare, tromboza, traumatisme iatrogene;
boli care evolueaza cu ingrosarea peretului arterei coronare: mucopolizaharidoza,
homocistinuria, boala Fabry, amiloidoza, scleroza intimala juvenila, pseudoxantoma
elasticum, fibroza coronariana datorata radioterapiei;
ingustarea lumenului coronarian: spasm (in angina Prinzmetal), spasm dupa
oprirea administrarii nitroglicerinei, disectia de artera aorta, de artere coronare.

Embolii in arterele coronare date de:

endocardita infectioasa;
prolaps de valva mitrala;
trombi de la nivelul inimii stangi;
mixom;
3

emboli cauzati de proteze metalice, catetere, ghiduri intracardiace;

coronarografie sau chirurgia de by-pass;
embolii paradoxale;
fibroelastom al valvei aortice.

Anomalii congenitale ale arterelor coronare:

anomalii ale originii arterei coronare stangi (din artera pulmonara, origine a arterei
descendente anterioare din sinusul Valsalva anterior);
fistule arteriovenoase si arteriocamerale;
anevrism de artera coronara.

Disproportie intre aport si necesar de oxigen: stenoza aortica, insuficienta aortica,

intoxicatia cu monoxid de carbon, tireotoxicoza, hipotensiune prelungita,
cardiomiopatia Tako-Tsubo.
Hematologice: policitemia vera, trombocitoza, coagulare intravasculara diseminata,
hipercoaguabilitatea, tromboza, purpura trombocitopenica.

Alte cauze: consum de cocaina, contuzie miocardica, infarct miocardic acut cu

coronare permeabile.
Diagnostic infarct miocardic acut

Simptome clinice

angina pectorala: durere localizata la nivelul toracelui anterior (retrosternal), cu un

caracter constrictiv, de apasare sau de opresiune toracica, de intensitate crescuta.
Durerea poate sa iradieze la nivel cervical, spre mandibula, pe bratul stang cu
parestezii ale mainii si degetelor (uneori si drept). Durerea are o durata de peste
jumatate de ora si nu raspunde complet la administrarea de nitroglicerina. Uneori,
durerea poate fi localizata in epigastru, poate sa aiba un caracter de intepatura sau
de junghi localizat anterior de cord sau poate sa se prezinta ca o senzatie de
disconfort toracic.
4

simptome asociate: paloare, diaforeza, palpitatii, confuzie, greata, varsaturi (de

obicei in infarctul miocardic inferior).
istoricul pacientului (in special afectarea
cardiovascular sunt elemente importante;

coronariana),

factorii

de

risc

factorii precipitanti: la mai mult de jumatate din pacientii cu infarct miocardic acut
se poate depista un factor declansator. Acestia pot fi: efortul fizic intens, stres
emotional, interventie chirurgicala, hipotensiune, hipoxie. Pot aparea si prodroame:
agravarea unei angine pectorale de efort sau aparitie unei angine de novo.
in cazul pacientilor varstnici, diabetici, la cei cu transplant de cord sau dupa o
interventie chirurgicala simptomele pot fi fruste, cu o durere toracica de intensitate
scazuta si care se pot prezenta cu fenomene de insuficienta cardiaca acuta sau
accident vascular cerebral cauzat de hipoperfuzie sau sincopa sau oboseala
extrema sau embolie la nivelul periferiei.

Examenul clinic
Este important mai ales pentru a exclude alte afectiuni care se pot prezenta
la fel ca si infarctul miocardic acut. Pacientii sunt anxiosi, palizi, cu tegumentele
transpirate, ritmul cardiac este crescut, valoarea tensiunii arteriale este variabila
(poate fi normale, crescuta sau scazuta). Examenul clinic obiectiv va fi realizat de
medic, mai multe informatii nefiind relevante pentru populatie generala.

Diagnostic diferential al tabloului clinic

pericardita acuta: durerea in pericardita se intensifica in momentul inspirului si in
timpul tusei, iradiaza spre umarul stang si spre muschiul trapez, diminueaza in
intensitate cand pacientul se apleaca in fata;
disectia de aorta: durerea este intensa si are un caracter sfasietor, merge spre
spatiul interscapulovertebral stang si spre zona lombara;
embolia pulmonara: durerea este localizata la nivelul toracelui lateral si se
asociaza cu tuse si hemoptizii (eliminarea bucala de sange din caile respiratorii);
durerea din cadrul costocondritelor: are un caracter de junghi sau intepatura si
creste in intensitate la palpare;
pneumotoraxul durerea debuteaza
acompaniata de dispnee intensa;

brusc

tulburari digestive: esofagite, spasm esofagian.

5

dupa

tuse

sau

stranut,

este

Electrocardiograma
In cazul suspiciunii de infarct miocardic acut este esentiala efectuarea unei
electrocardiograme cat mai rapid. Diagnosticul se pune cand exista supradenivelare
de segment ST in cel putin doua derivatii concordante de cel putin 1 mm. In
derivatiile controlaterale pot apare subdenivelarile in oglinda. Modificarile
segmentului ST le puteti observa in imaginea de mai jos:
Markerii serici
Dupa un anumit interval de timp de la debutul ischemiei miocardice pot fi detectati
in sange markerii serici. Cei mai utilizati sunt troponinele cardiaca T si I si CK-MB
(izoenzima MB a creatin-kinazei).
Alte investigatii care aduc informatii foarte utile:
radiografia toracica:
dar aduce informatii
plamanilor si ajuta
pericardita lichidiana,

nu ajuta la stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut,

referioare la dimensiunea inimii, prezenta stazei la nivelul
la diagnosticul diferential (poate oferi elemente pentru
disectia de aorta, tromboembolism pulmonar).

ecocardiografia: in faza acuta ajuta medicul pentru a identifica localizarea si

extinderea infarctului (mai exact a tulburarilor de cinetica a miocardului) si
decelarea unor posibile complicatii (rupturi de sept, de perete ventricular, de
muschi papilar). Aduce informatii utile diagnosticului diferential.
Tratament infarct miocardic acut
Este important ca pacientul sau familia sa apeleze cat mai repede la serviciul
de ambulanta. Cu cat pacientul are parte mai repede de o terapie de
revascularizare (fibrinoliza, angioplastie percutana transluminala) cu atat
prognosticul va fi mai bun.
In faza prespital masurile terapeutice cuprind: ameliorarea durerii, tratarea
unor eventuale aritmii maligne, la pacientii cu dispnee, cu semne de insuficienta
cardiaca, soc cardiogen se instituie oxigenoterapia. Nitroglicerina nu se
administreaza de rutina si se evita in caz de hipotensiune. Se administreaza aspirina
in doza de 150-325 mg si chiar clopidogrel (in caz ca nu exista contraindicatii).
In spital, se iau urmatoarele masuri: ameliorarea durerii, oxigenoterapia,
tratamentul anticoagulant si antiagregant, terapia de reperfuzie miocardica
(angioplastia coronariana, terapia fibrinolitica). Desigur, miocardic este unul
complex, mai multe detalii nefiind relevante.
6

Kinetoterapia in infarctul de miocard

Program de recuperare
Obiective :
-Reducerea ritmului cardiac
-Cresterea capacitatii de effort
-Imbunatatirea utilizarii periferice a oxigenului
-Ameliorarea circulatiei coronariene
-Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizrii
Mijloace:
mobilizri pasive;
mobilizri active analitice ale membrelor;
mers;
ADL-uri;
exerciii de stretching.
Faza I
ncepe din spital; se trateaz mai nti complicaiile.
- mobilizare precoce, pentru diminuarea efectelor generale ale decubitusului
- antrenare cardio-vascular, pentru etapele urmtoare.
Zilele 1-2 dup dispariia durerii, stabilizarea FC i a TA:
- micri pasive apoi active ale extremitilor;

- eznd cu picioarele la marginea patului.

Zilele 3-4:
- micri active la toate extremitile;
- poate sta n fotoliu, lng pat;
- poate sta n ortostatism i face civa pai;
- i poate face toaleta singur.
Zilele 5-7: ncepe mersul pe hol.
Zilele 7-8: se poate deplasa pe hol de 2x/zi.
Ziua 9:
- execut mobilizrile active de 3x/zi;
- poate urca cteva trepte;
- poate face singur du.
Ziua 10:
- crete dinstana de mers pn la 400m de 2x/zi;
- coboar un etaj.
Ziua 11:
- urc i coboar 1-2 etaje;
- poate ncepe exerciii la cicloergometru sau covor rulant;
- se externeaz (de regul) i: continu exerciiile fizice; desfoar
activiti casnice moderate.
Testarea de efort
La externarea din secia de terapie intensiv bolnavul va fi supus unui test de efort
(low level), executat la cicloergometru sau covor rulant, urmrind ca frecvena
cardiac s nu depeasc 70% din frecvena maxim relativ.
- Testul va fi oprit daca apare una dintre complicaii sau dac frecvena cardiac
depete 140 bti/minut.
- Testul este satisfctor dac, respectnd condiiile date, nivelul efortului se ridic
la 70-100 W (5 meti)
8

= cosumul de energie care utilizeaz 3,5-4 ml oxigen/kgc/min.

= energia necesar pentru a rmne n repaos, aezat n fotoliu.
Faza II (antrenamentul la efort dozat)
- dup 3-6 sptmni de la infarct; dureaz 8-10 sptmni.
- se desfoar numai dac nu apare intoleran la efort.
Obiective:
- ameliorarea consumului de O2;
- creterea capacitii de efort;
- ameliorarea circulaiei coronariene bilaterale.
Etape:
- nclzirea;
- antrenament cu efort de anduran;
- revenirea dup efort.
Frecven: 3-4 sedine/sptmn.
Tip:antrenament continuu cu pauze de 1-2 minute; efot izotonic.
Faza III (de ntreinere)
- profilaxia secundar a complicaiilor;
- reluarea activitilor sociale.
Dup externare, timp de o saptamn, se va continua la domiciliu programul de
exerciii instituit n unitatea spitaliceasc, n paralel cu efectuarea de mici munci in
gospodarie n limita celor 5 meti ctigai la ieirea din spital.
- Pe parcursul acestor activiti, pacientul i va asigura autocontrolul frecvenei
cardiace, avnd grij s nu depeasc cu peste 20 de bti/minut valorile de
repaus.
- Dac bolnavul locuiete singur, pe parcursul acestei sptmni va scdea
cantitatea de efort depus n timpul edinelor de antrenament, corespunztor cu
creterea solicitrilor casnice.