Sunteți pe pagina 1din 5

Fisa nr.

1
ncadreaz opera Ion de L.Rebreanu n curentul literar, genul si specia din care face
parte, apelnd si la informatia din tabelele de mai jos:
Definitia romanului
Specie a genului epic, n proz,

Demonstrare

de mare ntindere,
cu o actiune complex ce se poate desfasura pe
mai multe planuri,
cu personaje numeroase,
a cror personalitate este bine individualizat,
urmrite pe parcursul ntregii vieti.
N. Manolescu propune urmtoarea clasificare a romanelor:
Romanul doric
Romanul clasic( sau realist),
caruia i se subscriu scriitorii
romni de pna n a doua
jumtate a perioadei interbelice (se consider anul 1928/
1930) respect un set de norme stricte n alcatuire:
Este structurat pe mai multe
planuri de actiune si e mpartit
formal n capitole, volume etc.
Se scrie la persoana a III-a,
scriitorul este omniprezent
(poate face flashback-uri,
poate nara ceea ce se ntampla
simultan n mai multe locuri).
Este ubicuu (prezenta lui nu
e obligatorie, dar el descrie
sentimentele personajelor,
descrie actiunile, pe care le
prevesteste)
Prefer istorismul (comenteaz trecutul personajelor).
El e asemenea unui ppusar,
rezultatul nefiind oricnd
veridic.
Exemple:

Romanul ionic
Romanul modernist se
manifest prin interiorizare.
Lumea e vazut prin ochii
unui personaj, ce este naratorul si reprezentantul autorului.
Se scrie la persoana I, se
foloseste adesea fluxul
amintirilor (nu se mai scrie n
"prezent istoric", ci se
porneste dintr-un punct unic,
considerat prezentul, si se
scrie ntocmai cum "personajul cheie" si aminteste).
Se foloseste scrisoarea,
jurnalul (redarea unor
asemenea pseudo-creatii ale
personajelor), pentru a le
deduce sentimentele. Metoda
poarta numele de "dosar de
existente".
Nu mai sunt prezentate
sentimentele altora, nu mai
exist omniprezenta, totul
rezultnd fie din dosarul de
existente, fie din ntlnirile
directe ale personajelor.
Romanul e mult mai veridic.

Romanul corintic
Este supranumit i
postmodernist sau
neomodernist poate i un
roman liber.
Se poate scrie la persoana I
sau III, poate fi un amestec
ntre tipul ionic si doric, se
abordeaz un stil liber, mai
adnc.
Sentimentele sunt spuse
direct, simplu, de ctre
personajul-narator, care este
ntruparea uneia din ipostazele
autorului.
Se foloseste pastisa, colajul,
se includ chiar si taieturi din
ziare, pentru a arta un punct
de vedere cifrat.
De altfel, n opinia postmodernistilor, textul (ce se mai
cheam si scriitur) este
interminabil, infinit, dar,
pentru nevoile tipografice,
trebuie taiat n bucti de
diferite lungimi. In acest tip de
roman intr postmodernistii.

Fisa nr.2
Citeste atent informatia de mai jos si reprezint sub forma unei scheme/grafic
geneza romanului Ion de L. Rebreanu.
Romanul apare n 1920.
Geneza scrierii se poate urmri dup mrturisirile lui Rebreanu nsui. Procesul creator a
fost ndelungat i esena lui const n sudarea ntr-o viziune unitar a trei experiene de via
trit, distanate ntre ele prin ani i fr legtur cauzal de la una la alta.
Prima dintre experiene a fost uimirea pe care a simit-o Rebreanu, ntr-una din
primverile tinereii sale, cnd ieise la rsritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de
porumbei a observat cum un ran, socotindu-se nevzut de nimeni a srutat pmntul jilav de
rou, cu nfocare, ca pe o iubit. Gestul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine, fr a i se
atribui o semnificaie precis.
Cea de a doua experien de via autentic i-a fost transmis scriitorului de sora sa Livia
i formeaz substana nuvelei Ruinea. Este vorba de pania unei fete bogate de la ar,
Rodovica, amgit de un flcu srac i supus din aceast cauz, celor mai cumplite bti de
ctre tatl su. n chip evident aceste fapte, cu modificrile de rigoare se regsesc n Ion
constituind esena raporturilor dintre erou, de o parte, Ana i tatl ei, Vasile Baciu, de alt parte.
A treia experien este constituit de impresia puternic pe care i-a lsat-o lui Rebreanu
convorbirea cu un fecior de la ar, Ion al Glanetaului, iste i vrednic, mpovrat de greuti i
dezndjduit, pentru faptul c nu avea pmnt. Calea sintezei ntre aceste momente de via,
atest n continuare Rebreanu, a fost atribuirea ctre Ion al Glanetaului, cu motivele sociale i
sufleteti necesare i a faptelor aparinnd, n realitatea trit, autorilor celorlalte dou momente.
Procesul de elaborare a romanului, trecnd prin fazele manuscrise Ruinea i Zestrea, a fost
ndelungat, comprimnd romanul Ion, L. Rebreanu s-a gndit mai mult la o fresc a satului
transilvnean din care nsui autorul s-a ridicat ca poet al omului teluric, dup cum l apreciaz
G. Clinescu.

Fisa nr.3
1. Analizeaz structura romanului Ion de Liviu Rebreanu, mentionnd:
Nr. si titlul volumelor din care e alctuit romanul;
Nr. si titlul capitolelor, semnificatia acestora;
Structura circular (inelar/sferic).
2. Descrie tehnicile narative utilizate de autor si mentioneaz care-s obiectele focalizate de
camera scriitorului la nceputul romanului. Ce semnificatii au acestea?
Pentru informare
Tehnici narative aplicate de Liviu Rebreanu la scrierea romanului Ion
Descrierea satului de la nceputul
romanului este realizat printr-o tehnic
folosit de autor, numit tehnica focalizrii.
Aceasta tehnic const n filmarea selectiv,
concentrarea obiectivului pe un anumit
element. Camera nu urmreste tot peisajul, ci
si fixeaza atentia asupra unor aspecte.
Prin tehnica planurilor paralele este
prezentat viata unor familii/medii sociale
diferite, n paralel, iar trecerea de la un plan la
altul se realizeaz prin alternant.
La nivel microtextual, functia epic de
interpretare se realizeaza prin tehnica
contrapunctului: prezentarea aceleiasi
teme/aceluiasi personaj n planuri diferite/din
perspective diferite.

Liviu Rebreanu a acordat o atentie deosebit


structurii romanului, simetriei.
Att romanul Ion, ct si Pdurea
spnzuratilor au o structur circular, mai
numit si sferic sau inelar, pentru c
incipitul si finalul snt simetrice, prezentnd
aceleasi mprejurri, personaje, situatii etc.
Deci, n romanul sferic: nceputul=sfrsitul.

Fisa nr. 4
1. Numeste si caracterizeaz cele mai importante institutii din satul Pripas.
2. Grupeaz personajele n functie de mediul social la care apartin. Care-i diferenta
dintre aceste grupuri sociale?
3. Ce observatii poti face referitor la comportamentul si morala personajelor
apartinnd unor categorii sociale diferite?

Fisa nr. 5
1. Comenteaz motivele din romanul Ion, n cte 4-5 enunturi fiecare:
drumul
crucea
hora
casele
2. Demonstrez, cu 2-3 argumente si cu exemple din oper, c romanul Ion este o
monografie a satului romnesc.
Pentru informare: DEX
Monografie studiu stiintific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat si multilateral.