Sunteți pe pagina 1din 1

Pentru a dobndi o nelegere deplin i lmurit, aa cum trebuie s o avem, despre

adevrata i prea trist fire a oamenilor ndeobte, este foarte instructiv s comparm i s ne
explicm, drept comentariu al purtrii i apucturilor lor n viaa particular, purtarea i
apucturile lor n literatur, i viceversa. O asemenea comportare ne folosete pentru a nu ne
pierde ncrederea n noi nine, i nici sigurana judecii asupra lor. ns ntru aceasta nu
trebuie s ne supere sau s ne ntristeze nici un caz de mielie sau neghiobie deosebit, cum l
ntlnim uneori n via sau n literatur, ci trebuie s ne rmn numai ca un obiect de studiu,
ca un nou semn al caracteristicii neamului omenesc, de care e bine s ne aducem aminte.
Atunci l vom privi cam n felul n care privete mineralogul un specimen foarte caracteristic
de mineral. Excepii exist, exist chiar necrezut de mari, i deosebirile individualitilor sunt
enorme; ns, luat n ntregul ei, lumea precum s-a zis din vechime este n proast stare;
slbaticii se mnnc unii pe alii, i civilizaii se neal unii pe alii, i aceasta se numete
mersul lumii. Ce sunt statele cu toate mainria lor, meteugit pentru cele dinuntru i
pentru cele dinafar, i cu puterea lor executiv, dect mijloace de aprare pentru a ine n
fru nedreptatea cea fr de margini a oamenilor? Nu vedem noi pretutindeni n istorie, cum
toi regii, ndat ce ara lor se bucur de oarecare prosperitate, se folosesc de aceasta pentru a
tbr cu armatele lor ca nite bandii peste statele vecine? i mai toate rzboaiele sunt ele
oare n adevratul lor scop altceva dect nite prdciuni pe o scar mai ntins? n
antichitatea primitiv, precum n parte i n veacul de mijloc, cei biruii se fceau robii
biruitorilor, adic, vorbind mai simplu, trebuia s munceasc pentru acetia; tot aa trebuie s
fac i cei ce pltesc contribuii de rzboi; adic i dau roadele muncii agonisite de mai
nainte. Dans toutes les guerres el ne sagit que de voler, zice Voltaire, i nemii ar trebui so in minte.