Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea politehnica

Bucuresti

Proiect Masini si siteme de productie


Centru de prelucrare orizontal
Nakamura tome sc 200

INDRUMATOR:
GHINEA MIHAI
ALEXANDRU

STUDENT:
SERBAN PETRE
GRUPA 631BB

Cuprins
1.

Prelucrarea prin strunjire................................................................................. 3


1.

Generalitati.................................................................................................. 3

2.

Scule utilizate la prelucrarea prin strunjire...................................................5

3.

Fixarea pieselor pe masinile de strunjire......................................................9

4.

Prelucrari executate prin strunjire..............................................................11

5.
2.

3.

1.

Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare............................................11

2.

Strunjirea suprafetelor cilindrice interioare.............................................13

3.

Strunjirea suprafetelor frontale...............................................................15

4.

Strunjirea suprafetelor conice.................................................................15

5.

Gaurirea si centrarea pe strung..............................................................16


Lant cinematic............................................................................................ 17

Prezentare Masina Strung orizontal...............................................................18


1.

Caracteristici generale............................................................................... 18

2.

Aplicatii care se pot realiza pe masina.......................................................21


Bibliografie.................................................................................................... 23

1. PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE


1. Generalitati

Strunjirea este operaia tehnologic de prelucrare prin achiere a unui material cu ajutorul unui strung.
Micarea principal relativ dintre pies i unealt este micarea de rotaie. Specific pentru strunjire,
spre deosebire de alte prelucrri prin achiere este rotirea piesei de prelucrat, nu a sculei (uneltei).
Achierea se obine prin aciunea continu a uneltei, care este un cuit de strung. Piesa efectueaz
micarea de rotaie iar cuitul efectueaz o micare de avans, care poate fi paralel cu axa arborelui
strungului, perpendicular pe ea sau oblic, corespunztor celor trei snii ale strungului, sania
longitudinal, sania transversal i sania portcuit.
Strungurile se pot clasifica in functie de:
a)
b)
c)
d)
-

Pozitia axei de rotie:


Strung orizontal
Strung vertical
Complexitate:
Strung normal
Strung semiautomat
Strung automat
Strung cu comanda numerica
Centru de prelucrare
Destinati:
Strung orizontal
Strung vertical
Strung de detalonat
Strung revolver
Strung frontal
Numarul axelor de rotatie:
Strung monoax
Strung multiax

Fig. 1. Prezentarea generala a unui strung.

Fig. 2. Schema cinematica a unui strung:


Miscarea principala de aschiere, care este miscarea de rotatie a arborelui principal, se obtine de la
motorul M1 prin lantul cinematic 1-2-3-CV-4. Arborele principal executa miscarea principala de
aschiere cu turatii diferite, cu ajutorul cutiei de viteze (CV). Deplasarea longitudinala de avans f,
executata de masa mobila se obtine de la cutia de viteze (CV), prin lantul cinematic CV-5-6-CA-7-II-89-V-

z 1z 2 , prin cutia de avans (CA) la bara de avans II si apoi la mecanismul pinion cremaliera -

z 1z 2 . Pinionul z 1 este montat in cutia mesei mobile, iar cremaliera z pe batiul strungului.
Cand pinionul

z 1 este antrenat cu o anumita turatie, in functie de anvasul necesar la prelucrare, el

antreneaza masa mobila, cremaliera fiind fixata. Avansul transversal ft se realizeaza pe acelasi traseu
cinematic pana in punctul 9, de unde, prin punctul 10, antreneaza in miscare de rotatie surubul de avans
transversal III, care imprima prin mecanismul surub-piulita, deplasarea corespunzatoare a mesei
mobile. La deplasarile in gol ale mesei mobile, pentru a se reduce timpul consumat cu retragerea mesei
mobile sau pentru a se usura munca strungarului, strungurile moderne sunt prevazute cu un mecanism
special de retragere sau apropiere rapida. Acest mecanism este antrenat de un motor electric separat
M2, prin lantul cinematic 12-13, la bara de avans II si apoi pe circuitele cinematice descrise pentru
deplasarile longitudinala f si transversala ft. La filetare, masa mobila trebuie antrenata intr-o corelatie
riguroasa semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas dat. Acest lucru se
realizeaza pe un circuit cinematic separat de cel de avans, folosind lantul cinematic CV-4-5-6-CA-11IV. Arborele IV este surubul conducator al strungului, care realizeaza antrenarea mesei mobile cu o
anumita viteza, astfel ca la o rotatie a piesei varful cutitului sa se deplaseze cu un pas.

2. Scule utilizate la prelucrarea prin strunjire

La prelucrarea prin strunjire cele mai folosite scule sunt cutitele de strung. Cutitele de strung se pot
clasifica in functie de:

1.

Forma cozii:

Fig. 3. Cutit cu: 1-coada patrata, 2-coada cilindrica, 3-coada dreptunghiulara.

2.

Forma capului:

Fig. 4. Cutit de strung( 1-cutit drept, 2-cutit cotit)

3.

Pozitia suprafetei:

Fig. 5. Cutite de interior.

Fig. 6. Cutite de exterior.


4.

Materialul sculei aschietoare:

Fig. 7. Cutite de strung din otel rapid.

Fig. 8. Cutite de strung cu varf de diamant.

Fig. 9. Cutit de strung cu carbura metalica.

Fig. 10. Cutit de strung cu placuta amovibila.

Fig. 11. Nitrura cubica de bor.

Fig. 12. Material mineraloceramic.

5.

Modul constructiv:

Fig. 13a. In figura de mai sus avem prezentat de la stanga la dreapta cum este construit
un cutit de strung: a) monobloc, b) cu placuta lipita, c) cu placuta amovibila.

Fig. 13b. In figura de mai sus sunt prezentate cateva modele ce cutite amovibile.
6.

Sensul de avans al sculei:

Fig. 14. a) spre dreapta, b) spre stanga.

3. Fixarea pieselor pe masinile de strunjire

Universalul este un dispozitiv de fixare prevazut, de obicei, cu trei bacuri, care realizeaza simultan
centrarea si strangerea pieselor, avand diametre intr-o gama relativ larga. Cele trei bacuri se deplaseaza
in canalele din corpul universalului, fiind antrenate de filetul plan de pe fata frontala a rotii dintate,
care, la randul ei, este antrenata de pinionul conic.
Universalul poate realiza centrarea si strangerea piesei cu bacurile asezate in pozitie normala pentru
piese de diametru mic sau intoarsa pentru piese scurte, cu diametru mare. Universalul este montat pe
capatul arborelui principal prin insurubare, avand un sistem de asigurare.

Fig. 15. Dispozitivul Universal.

Fig. 16. Tipuri de universal, de la stanga la dreapta avem prezentat trei tipuri de
universal: a) cu 3 bacuri, b) cu 4 bacuri, c)cu 2 bacuri.

Fig. 17. Universal cu bacuri


intoarese.

Fig. 18. Fixarea piesei intre varfuri.

Fig. 19. Varf de fixare si centrare.

Fig. 20. Fixarea piesei pe dorn.

Fig. 21. Inima de antrenare.

4. Prelucrari executate prin


strunjire

1.

Strunjirea suprafetelor cilindrice exterioare

In cazul prelucrarii suprafetelor cilindrice exterioare, piesele de prelucrat se fixeaza in universal sau se
prind intre varfuri, in functie de dimensiunile si rigiditatea acestora. Atunci cand este necesar, sunt
sprijinite in lunete sau in dispozitive.

Fig. 22. Strunjire longitudinala exterioara.


In functie de precizia de prelucrare necesara si de netezimea suprafetei, prelucrarea suprafetei cilindrice
exterioare de diametrul d se executa intr-una sau in mai multe faze.

Fig. 23. Strunjire longitudinala exterioara.


Dupa prelucrarea supreafetei pe toata lungimea se executa retezarea la lungimea 1 cu ajutorul unui cuti
de retezat in faza a 4-a, dupa care se prelucreaza cea de a doua suprafata frontala in faza a 5-a. Sculele
necesare prelucrarilor enumerate se aleg in functie de natura suprafetelor prelucrate (cilindrice, frontale
etc.), precum si a preciziei cerute (pentru degrosare, finisare etc.).

Fig. 24. In aceasta figura este prezentata strunjirea de canelare-retezare.

2.

Strunjirea suprafetelor cilindrice interioare

La strunjirea cilindrica interioara, piesa de prelucrat se fixeaza in universal. Miscarea principala de


aschiere este executata de piesa, iar miscarea de avans f este executata de cutit. Ca si la strunjirea
cilindrica exterioara, strunjirea interioara poate fi de degrosare si de finisare.

Fig. 25. Strunjirea longitudinala interioara


La strunjirea interioara, conditiile de lucru sunt mai grele decat la strunjirea exterioara, datorita
lungimii mai mari a cutitului in consola si evacuarii mai dificile a aschiilor.

Fig. 26. In figura de mai sus este prezentata strunjirea frontala interioara.

Fig. 27. In figura de mai sus este prezentata strunjirea de canelare.

3.

Strunjirea suprafetelor frontale

La prelucrarea suprafetelor frontale, piesa executa miscarea principala de aschiere (miscarea de


rotatie), iar scula, miscarea de avans, care in acest caz este o miscare rectilinie-tranversala
(perpendiculara pe axa piesei). In mod obisnuit, piesa se fixeaza in universal. Piesele cu lungime relativ
mare se fixeaza cu un capat in universal, iar celalt capat se poate sprijini intr-o luneta fixa sau intr-un
var de centrare special, pentru piese cu gauri de centrare obisnuite.

Fig. 28. Strunjirea frontala


In functie de parametrii regimului de aschiere, prelucrarea poate fi: de degrosare sau de finisare.
Strunjirea suprafetelor plane poate fi executata cu avansul sculei de la periferie spre centru sau de la
centru spre periferie. Deosebirea dintre aceste doua scheme de la lucru consta in faptul ca unghiurile de
la atac principal si secundar si rolul taisurilor (principal si secundar) se inverseaza.
Acest lucru este important in special pentru prelucrarile de degrosare, la care adancimea de aschiere

a p este mai mare si influenta, unghiului de atac este importanta.


La strunjirea suprafetelor frontale, de mare importanta este asezarea in pozitie corecta a varfului
cutitului, pentru a fi posibila prelucrarea completa a suprafetei. Operatia de retezare se executa in mod
asemanator cu strunjirea plana, piesa executa miscarea principala de aschiere ( miscarea de rotatie), iar
cutitul, miscare de avans transversal.

4.

Strunjirea suprafetelor conice

Suprafetele conice se pot prelucra pe strungul normal prin mai multe metode:
-

Cu rotirea saniei portcutit a caruciorului;


Cu rigla de copiat;
Prin deplasarea transversala a papusii mobile (pentru suprafete conice exterioare);
Cu cutite profilate.

Pentru prelucrarea suprafetelor conice prin rotirea sanie portcutit se foloseste, de obicei, in cazul
strunjire mica si conicitate mare. Piesa, avand diametrul D, cu lungimea l si unghiul de inclinare al
generatoarei , se prelucreaza cu cutitul fixat impreuna cu suportul pe sania portcuti. Pentru prelucrare,
sania se roteste fata de directia avansului longitudinal cu unghiul . Piesa executa miscarea principala
de aschiere (miscarea de rotatie), iar cutitul executa miscarea de avans de-alungul generatoarei conului,
fiind deplasat de sania inclinata, actionata manual de manivela, prin mecanismul surub-piulita. Cu
aceasta metoda se pot prelucra atat suprafetele conice exterioare cat si cele interioare.

Fig. 29. Strunjirea suprafetelor conice prin rotirea saniei portcuti.

5.

Gaurirea si centrarea pe strung

De foarte multe ori, operatia de gaurire se executa cu burghiul pe strung. In acest caz, piesa se fixeaza
in universal, iar burghiul inola papusii mobile, de unde capata avans axial, prin invartirea rotii de mana.
Pentru executarea gaurilor de centrare se procedeaza in mod asemantor ca la operatia de gaurire. In
acest caz, se foloseste un burghiu special pentru gauri de centrare, fixat cu o mandrina in pinola papusii
mobile.

Fig. 30. In figura de mai sus, in partea stanga este prezentata gaurirea pe strung, iar in partea
dreapta este prezentata centruirea pe strung.

5. Lant cinematic

Lantul cinematic reprezinta un ansamblu de elemnte mobile legate intre ele prin cuple cinematice de
diferite clase. Toate elementele lantului fiind mobile, folosirea lui in tehnica este posibila numai dupa
ce i s-a fixat unul din elemente.
Lantul cinematic se clasifica dupa:

Rangul elementelor componente:


Lanturi simple, construite din elemente de rang j 2 (fig. 31. a, b, d, e, f);
Lanturi cinematice complexe, care au in componenta lor cel putin un element
de rang j 3 (fig. 31. c);
Forma:
- Lanturi cinematice deschise (fig. 31. a, b, c, e);
- Lanturi cinematice inchise (fig. 31. d, f);
Felul miscarii elementelor:
- Lanturi cinematice plane, ale caror elemente au miscari intr-un singur plan sau in plane paralele
(fig. 31. a, b, c, d);
- Lanturi cinematice spatiale, la care cel putin un singur element are o miscare intr-un plan diferit de
al celorlalte elemente (fig. 31. e, f).
-

Fig. 31. Modele de lanturi cinematice.

Formula structurala a lanturilor cinematice: Gradul de libertate al unui lant cinematic este dat de
numarul gradelor de libertate ale elementelor componente.
Se considera ca in structura unui lant cinematica intra e elemente cinematice si

Cm unde cuple

cinematice de clasa m ( m=1, 2, 5). Gradul de libertate al unui asfel de lant cinematic se obtine
scazand din numarul total al miscarilor celor e elemente considerate libere in spatiu, numarul total
de restrictii de miscare introducandu-se de

Cm cuple cinematice, adica:


5

L=6e mC m
m=1

Pentru un lant cinematic cu miscare plana rezulta:


5

L=3e ( m3 )Cm
m=4

sau

L=3e2C 5C 4

2. PREZENTARE MASINA STRUNG


ORIZONTAL
Nakamura Tome SC 200

Fig. 32. Strung orizontal Nakamura Tome SC 200

1. Caracteristici generale

Nakamura Tome SC 200 este dezvoltat pentru companiile care au nevoie de ambele centre de strunjire
compacte cu cotitura si de frezat, cu capacitati ridicate. SC 200 ofera aceste solutii cu un motor de
antrenare de 15 CP, care ofera o mare precizie si rigiditate. Fiecare masina este produsa in Japonia,
aceastea fiind produse manual si nu sunt produse in masa, fapt ce le ofera o capabilitate de neegalat.

Capacitate
Diametru Maxim de strunjire
Intre arbori
Lungimea maxima de strunjire / cu papusa
mobila
Diametrul barei
Arbore
Turatie arbore
Universal
Putere motor
Capul Turelei
Tip
Numarul locaselor pentru scule
Sectiunea sculei (patrat)
Sectiunea sculei diametru
Axa C (optional)
Viteza de indexare
Incrementul minim
Incrementul minim comandat
Scule antrenate optional
Scule antrenate (optional)
Turatie scule antrenate
Numarul locaselor pentru scule (antrenate)
Sistem rotativ
Cursele axelor
Axa X
Axa Z
Axa Y (optional)
Papusa mobila (optional)
Diametrul papusii
Conicitatea papusii
Cursa papusii
Dimensiuni generale
Latime
Lungime
Inaltime

432 mm
429 mm
509 mm
65 mm
4500 rot/min
A2-6
11/7.5 kW
Dodecagonal (12 laturi)
12
25 cm
32 mm
600 rot/min
0.001
0.001
6000 rot/min
12/12
Rotatie individuala
261 mm
365 mm
82 mm (41 mm)
80 mm
Morse 4 ( varf rotativ )
80 mm
2421 mm
1745 mm
1730 mm

Fig. 33. In imaginea de mai sus sunt reprezentate axele masini.

2. Aplicatii care se pot realiza pe masina

1.

Strunjire longitudinala exterioara

Fig. 34. In imaginea de mai sus este prezentata strunjirea longitudinala


2.

Strunjire de canelare

Fig. 35. In imaginea de mai sus este prezentata strunjirea de canelare longitudinala
3.

Strunjire longitudinala interioara

Fig. 36. In imaginea de mai sus este prezentata strunjirea interioara

4.

Strunjire frontala

Fig. 37. In imaginea de mai sus este prezentata strunjirea frontala

3. BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.
4.

Prelucrari mecanice prin aschiere. Autor: Tanase Viorel


www.wikipedia.com
http://www.methodsmachine.com/machines/region/41/products/5/18
Organe de masini si mecanisme volumul 1