PR. Nr.

3 / 2008
BLOCURI DE LOCUIT St+P+
LOCUINTE PENTRU TINERI DESTINATE INCHIRIERII
FAZA: P.T.+D.L.
Beneficiar: A.N.L. BUCURESTI

CAIETE DE SARCINI
-REZISTENTA-ARHITECTURA
1. PREVEDERI GENERALE
Prezentele caiete de sarcini cuprind specificaiile tehnice pentru execuia
lucrrilor de teresamente, betonare, armare, cofrare i finisare. De asemenea documentaia
cuprinde i condiiile tehnice ce trebuie s fie ndeplinite la execuia lucrrilor, controlul
calitii si condiiile de recepie .
Execuia structurilor din beton simplu i beton armat, verificarea calitii ca i
recepia lucrrilor se va face, in general, pe baza standardelor, instruciunilor i
normativelor n vigoare, n mod special a Codului de practic pentru executarea lucrrilor
din beton .
Obligativitatea, modificarea sau completarea caietului de sarcinI
Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor i
beneficiar la realizarea lucrrilor menionate.
Constructorul (antreprenorul) este obligat sa asigure organizarea executrii, cadrele
tehnice calificate si mijloacele tehnologice care sa conduc la respectarea stricta a
prevederilor caietelor de sarcini si a proiectului de execuie. Este obligat de asemenea, ca
prin mijloace proprii sau prin colaborare cu uniti de specialitate sa efectueze pe cheltuiala
sa toate ncercrile si determinrile care sa certifice corectitudinea aplicrii prevederilor
caietelor de sarcini . In cazul n care se dovedesc necesare verificri suplimentare, la
cererea n scris a beneficiarului sau proiectantului, contra cost suportat de beneficiar,
constructorul va asigura efectuarea ncercrilor sau determinrilor respective .
Beneficiarul este obligat sa asigure controlul permanent al execuiei lucrrilor prin
dirigintele de antier si sa intervin n cazul nclcrii prevederilor caietelor de sarcini,
mergnd pn la ntreruperea execuiei, cu luarea masurilor de remediere .
In cazul mbuntirii soluiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica
si (sau) completa proiectul si capitolele corespunztoare din caietele de sarcini .Aplicarea
modificrilor si (sau) completrilor devine obligatorie pentru constructor, dup
comunicarea n scris prin beneficiar.
In msura n care prin aplicarea modificrilor si (sau) completrilor aduse soluiilor
constructive iniiale rezulta modificri substaniale ale tehnologiei de execuie, aceasta va fi
pusa n acord de ctre proiectant cu constructorul si beneficiarul, innd seama de
respectarea termenelor de punere n funciune .
Se menioneaz ca prevederile prezentului caiet de sarcini sunt stabilite innd
seama de posibilitile tehnologice actuale ale constructorilor.

2. TERASAMENTE . SPATURI . UMPLUTURI

2.1.Aspecte generaleAcest capitol conine prevederi pentru executarea lucrrilor de
terasamente constnd n ndeprtarea stratului de pmnt vegetal, saparea ,n crcarea n mijloacele de
transport, transportul, mprtierea i nivelarea pmntului pentru realizarea fundaiilor . Toate aceste
lucrri se vor executa pe tronsoane, fr ntreruperi i n timp ct mai scurt pentru a se evita
variaiile importante de umiditate.
2.2.Lucrari pregatitoarenainte de nceperea lucrrilor de terasamente se executa
urmtoarele lucrri pregtitoare n limita proprietii beneficiarului : defriri ; curirea terenului
de frunze, crengi, iarb i buruieni ; decaparea i depozitarea pmntului vegetal ; asanarea zonei
lucrrii prin ndeprtarea apelor de suprafa ; demolarea construciilor existente . Dup demolarea
construciilor existente pe amplasament i transportul molozului in zona indicata de Primria orasului
Mangalia, se va trece la curirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni si alte materiale pe
ntreaga suprafaa de teren.
Decaparea pmntului vegetal se va face pe ntreaga suprafaa a terenului si se va
depozita intr-un depozit provizoriu sau definitiv in vederea unei eventuale reutilizari.
Sparea si indepartarea stratului vegetal este necesara din considerente tehnologice,
caracteristicile fizico-mecanice ale pmntului vegetal fiind improprii utilizrii lui in cazul lucrrilor
de umplutura sau prelurii ncrcrilor de la construcii, dar este necesara si din considerente
economice, deoarece stratul vegetal reprezint o valoare funciara si necesita reintroducerea lui in
circuitul economic.
ndeprtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe enile de 0.4-0.7 mc.
Depozitarea pmntului vegetal se va face pe antier .
2.3.Trasarea lucrarilor de terasamentePrin trasare se realizeaz transpunerea pe
teren a formei si dimensiunilor exacte ale construciei ce urmeaz sa se execute lundu-se din proiect
coordonatele in plan (x,y) si de nivel (H) ale punctelor construciei . Lucrrile de trasare se execut
parcurgnd urmtoarele etape:
- fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele construciei
- trasarea pe teren a axelor principale ale construciei ;
- trasarea pe teren a conturului gropilor de fundaii .
Aceste operaii se fac pe baza planului general de situaie ,planului de sptura si planului
de fundaii.
n cazul acestei lucrri se vor folosi repere din lemn carbolinizat pe care se vor
inscripiona cotele de nivel i pe baza acestora se vor trasa axele principale A, B, C, D la
distanele de 4.65m ,4.4m, 4.4m, respectiv axele secundare 1 ,2 ,3 ,4 ,5 ,6 ,7 la distantele
de 5.50m, 1.80m, 3.00m, 1.80m ,5.50m . Axele construciei se materializeaz prin rui de
lemn cu lungime de 60 cm care vor fi protejai cu o aprtoare de lemn pentru a nu fi
deplasai de muncitori sau vehicule n timpul lucrului . Apoi se va trasa conturul gropii
generale de fundaie, contur ce va fi marcat pe suprafaa terenului cu dulapi fixai cu
ajutorul unor arui .
2.4. Executarea sapaturilornainte de nceprea lucrrilor propriu-zise se va verfica
dac pe amplsament nu sunt reele electrice , de apa , canalizare , etc.
La executarea spturilor se va urmri : planul de sptura i de fundaii.
Spturi generale mecanizate
Sptura general se va executa cu excavatoare pe senile de 0.4-0.7 mc i se va opri cu
20 cm deasupra cotei profilului spturii, diferena executandu-se manual.

Spturi manuale
Ultimul strat de pmnt de cea 20 cm grosime se va spa manual n ziua respectiv i
imediat nainte de turnarea betonului n fundaii, pentru a se evita efectele negative cauzate
de variaiile de umiditate .
Pentru a asigura stabilitatea spturii, se vor lua urmtoarele masuri:
terenul din jurul spturii sa nu fie ncrcat si sa nu sufere vibraii;
pmntul rezultat din sptura sa nu se depoziteze la o distanta mai
mica de l.00m de marginea gropii; pentru spaturi de pana la l.00m
adncime, distanta se poate lua egala cu adncimea spturii;
nlturarea rapida a apelor de precipitaii sau provenite accidental;
- daca din cauze neprevzute, turnarea fundaiei nu se realizeaz imediat dup spare si se
observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a pereilor in
zona respectiva, sau de transformare a lor in perei cu taluz.
Pentru sparea manuala si transport, muncitorii trebuie sa fie dotai cu urmtoarele:
pentru spare: cazma, lopata, trncop, spit, ranga;
pentru transport pe distanta mica: roaba, tomberon, bena, banda
rulanta.
Antreprenorul nu va trece la execuia terasa mentei or nainte ca dirigintele sa constate
si sa accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate . Aceasta acceptare trebuie sa fie n
mod obligatoriu menionata n registrul de antier.

2.5.Umpluturi
Executarea lucrrilor de umplutura se vor face n conformitate cu Normativul privind
executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale
- indicativ C169-88, cap.5, ct si a prevederilor n Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor
de construcii si instalaii aferente - indicativ C56-85, cap.l art. 1.1 -r 1.7 .
Din aceste prevederi menionam :
a) umpluturile necesare ntre elevaiile fundaiilor pentru ridicarea nivelului terenului la
exteriorul cldirilor se vor face cu pmntul excavat de la lucrrile de sptura fara corpuri strine
(cioturi, moloz, resturi de lemne).
b) compactarea umpluturilor se va face n straturi de 20 cm grosime realizndu-se o
densitate medie de p = l,67t/mc .
c) In cazul umpluturilor cu volum redus si n spatii nguste se va utiliza compactarea
manuala cu maiuri metalice cu o greutate de circa 20kg
d) verificarea lucrrilor de umplutura va fi menionata n mod obligatoriu n procese
verbale de lucrri ascunse .
e) executarea lucrrilor de sptura se vor face n stricta
concordanta cu prevederile normativului P7-88 .

2.6.Verificari in vederea receptiei

Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operaiei de predare-primire a
amplasamentului , trasrii reperelor cotei zero , etc, consemnata ntr-un proces-verbal ncheiat
dedelegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren
conform STAS 9824/1-76 .
La terminarea lucrrilor de spaturi pentru fundaii se vor verifica dimensiunile si cotele
de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect ; n cazul n care este depita
oricare abatere admisibila este interzisa nceperea lucrrilor corpului fundaiei nainte de a se fi
efectuat toate corecturile necesare aducerii spaiului respectiv n limitele admisibile.

In toate cazurile n care se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect, natura
terenului nu corespunde cu aceea avuta n vedere la proiectare, soluia de continuare a lucrrilor
nu poate fi stabilita dect pe baza unei dispoziii scrise a proiectantului.
Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme , cai de acces pietonale sau cu
circulaie auto uoara , sistematizri verticale , completarea spaturilor de fundaie sau pentru
conducte sub pardoseli , se va verifica :
- ndeprtarea pmntului vegetal si a altor straturi indicate n proiect;
- corespondenta cu proiectul a naturii pmntului utilizat si a tehnologiei de
compactare ;
- realizarea gradului de compactare ( B ) , conform STAS 1913/13-83.
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesele verbale
de lucrri ascunse.

2.7. Standarde de referinta

- C 169 -88
Normativ privind executarea lucrrilor de
terasamente ;
- C83 - 75
ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n construcii ;
- C56 - 85
Normativ pentru verificarea calitii si recepia
lucrrilor de construcii ;
- P 10 - 86
Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii
directe ;
- STAS 5091 - 71 Terasamente.Prescripii generate ;
- STAS 2914 - 84 Lucrri
de
drumuri.Terasamente.Condltii generale.
- STAS 6054 - 77 Terenul de fundaie.Adncimea de nghe.
- STAS 1913/1-82 Terenul de fundaie.Pmnturi.Determinarea umiditii.
- STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a construciilor.Prescripii generale.
- STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a construciilor civile,industriale si agrozootehnice
.
- STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul .
- STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe.

3. STRUCTURA DE REZISTENTA
3.1. Descrierea structurii
3.1.1. Infrastructura
Avnd n vedere valoarea presiunii convenionale pconv = 200 KPa, stabilit pentru gruparea
fundamental a ncrcrilor, rezultat din studiul geotehnic , precum i valoarea ncrcrilor
transmise la terenul de fundare s-a optat pentru un sistem de fundare continuu, de tip talpa de
beton simplu cu centuri armate, realizata pe o perna de loess de 1.00m grosime . Principalele
faze ale tehnologiei de executare a fundaiilor executate din beton sunt: operaiile
pregatitoare,betonarea fundaiilor, decofrarea si controlul execuiei lucrrilor.
Operaiile pregtitoare constau in: verificarea spaturilor gropilor de fundaie, a cofrajelor
si a armaturilor.
Spaturile sunt verificate prin controlarea amplasrii corecte a conturului sntului si
gropilor de fundaie fata de axele principale ale construciei, a dimensiunilor in plan si a adncimii
de fundare, precum si a pereilor spturii care nu trebuie sa prezinte surpri locale.
La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele ale
fundaiilor), verticalitatea panourilor, etaneitatea (daca este cazul) si modul de execuie a
sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea pmntului.

La armaturi se verifica numrul de bare, diametrele, poziiile, marca otelului (care trebuie
sa fie conform proiectului de execuie), aspectul lor exterior (sa nu fie ruginite, deformate sau
murdare de noroi) si daca au fost deformate dup montarea lor in cofraje.
nainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundaie si cofrajele se curata de pamant,
eventual de impuriti, achii de iemn, etc. Se sapa cei 10-50cm de pamant lsat nesapat, pana se
ajunge la cota prescrisa de fundare. Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2-3 ore nainte de
turnarea betonului, pentru ca altfel acestea absorb apa din beton. Pentru a prentmpina
ptrunderea apelor in gropile de fundaie se amenajeaz anuri si taluzurl pentru scurgerea
acestora. De asemenea, se amenajeaz cai de acces pentru mijloace de transport al betonului si ai
altor materiale, in straturi de 15-20cm, atunci cnd se compacteaz manual, si de 30-40cm, cnd
se vibreaz. Pana la inaltimi de 2-2.5m, betonul se toarn direct din roabe. Dup turnarea fiecrui
strat se compacteaz betonul, manual sau cu vibratorul.
Operaiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continuu, pana cnd
se betoneaza intreaga fundaie, iar ultimul strat de beton se netezete.
Decofrarea fundaiilor se executa dup ntrirea betonului. Mai intai se decofreaza fetele
laterale ale fundaiilor prin tierea srmelor care leag panourile opuse, apoi se desfac spraiturile,
se nltura montanii si chingile orizontale (cnd exista), se scot panourile de cofraj (cu ranga).
Controlul execuiei fundaiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului ntrit care nu
trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zone segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafeele
plane.
La executarea fundaiilor continue tip grinda de fundaie fazele tehnologice sunt
urmtoarele:
- trasarea si sparea gropii de fundaie;
- realizarea pernei de loess de 1.00 m grosime;
- aezarea armaturii sub forma de plasa din bare de otel-beton;
- executarea cofrajului;
- turnarea si vibrarea betonului in fundaii;
decofrarea;
3.1.2. Suprastructura
Suprastructura este realizata din cadre de beton armat, cu grinzi dispuse pe direcii
perpendiculare i din planee de beton armat de 14 cm, dispuse la nivelul grinzilor . O asemenea
structur prezint avantajul unei bune utilizri a spaiului , putnd s mbrace intim gabaritele
cerute de exploatarea construciei.
Stlpii structurii sunt din beton armat monolit de clas C20/25 , de form ptrata, cu
seciunea de 40x40 cm la parter si 40x40 cm la etaje.
Grinzile cadrelor sunt realizate din beton armat monolit de clas C20/25, de sectine
dreptunghiular de 25x45 cm dispuse pe direcii perpendiculare .
Tehnologia de execuie a cadrelor cuprinde urmtoarele lucrri pentru toate tipurile de
elementele componente : cofrarea elementului respectiv, armarea elementului respectiv, turnarea
i compactarea betonului i decofrare ; lucrri ce vor fi prezentate detaliat n subcapitolele
urmtoare.

3.2. Cofrarea betonului

3.2.1. Generalitati
Cofrajele sunt construcii temporare , necesare construciilor pentru redarea formei si
dimensiunilor elementelor din beton, precum si pentru susinerea acestora n perioada cnd ele nu
au capacitatea de a o face singure .
Soluiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie :
- economice, astfel nct costul, consumul de materiale si de manopera sa rezulte n
ponderi ct mai sczute din totalul necesar realizrii construciei;

- rezistente la sarcinile ce le revin , n special :

din greutatea (mpingerea) betonului care solicita elementele de susinere sau fata cofrajului;
la montari-demontari si manipulri repetate ;
la aciunea agenilor atmosferici ;
- exacte, n privina redrii corecte a formei si dimensiunilor elementelor din beton n
limita abaterilor admisibile ;
- etane, astfel nct sa nu permit scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi;
- simple, astfel nct sa asigure : nsuirea rapida de ctre muncitori a tehnicii de lucru ; o
uurina la monta re-demonta re , manipulare si transport.
Cofrajele sunt utilizate n prezentul proiect pentru realizarea fundaiilor, stlpilor grinzilor
i plcilor .
3.2.2. Livrare , depozitare , manipulare
Recepia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor. Verificarea calitii la recepie
se face prin examinarea unei probe reprezentnd 5% din lot; daca din aceasta proba o cantitate
mai mare de 10% nu corespunde , lotul se recepioneaz panou cu panou; verificarea
dimensiunilor se va putea face folosind abloanele care au servit la confecionarea panourilor,
dup o prealabila verificare atenta a acestora ; pentru fiecare lot de panouri constructorul va
verifica existenta certificatului de calitate emis de furnizor .
Transportul panourilor, att de la furnizor la antier ( dup efectuarea recepiei) ct si de
la un antier la altul se va face de preferina n pachete de cel mult 500 kg, cuprinznd 10-16
panouri de acelai tip, asamblate prin balotare.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunztoare folosind
dispozitive de manipulare adecvate . Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor. Att
panourile de cofraj ct si celelalte materiale si elemente de inventar ce formeaz setul de cofrare
se vor manipula cu atenie pentru a nu se degrada prematur si a nu se descompleta .
Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, n stive , pe supori de 15-20 cm
nlime , chiar si pentru o perioada scurta de neutilizare , stivele vor fi formate prin suprapunerea
panourilor astfel mperecheate nct suprafeele lor de contact cu betonul sa se afle fata n fata .
Daca depozitarea urmeaz a se face pe o perioada mai ndelungata, stivele se vor acoperi cu
prelate sau cu folii de polietilena . Dup recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj si a
celorlalte piese componente ale setului de cofraj, acestea vor fi curate de resturile de beton si vor
fi unse pentru o mai buna conservare pn la urmtoarea folosire . Pentru ungerea de garda ,
imediat dup curire , se recomanda folosirea emulsiei parafinoase SIN avnd urmtoarea
compoziie :
- parafina 20 - 25 %
- spun 1,5 - 2 %
- apa 78,5 - 73 %
Tratarea cofrajelor se va face la rece ntr-un strat subire .
3.2.3. Tehnologia lucrarilor de cofrare cu panouri
Lucrri pregtitoare si principalele etape ale cofrari
Pentru orice element de construcii operaiile de montare a panourilor de cofraj se succed
n principiu n urmtoarea ordine :
curirea si nivelarea locului de montaj;
trasarea poziiei cofrajelor;
transportul si aezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar, n
apropierea locului de monta;
curirea si ungerea panourilor;
asamblarea si susinerea provizorie a acestora;
verificarea poziiei cofrajelor pentru fiecare element de construcie, att n plan ct si pe
verticala, si fixarea lor n poziia corecta;
6

ncheierea, legarea ( blocarea ) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul

dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, contravntuiri, proptele, etc. )
si etansarea rosturilor.
La folosirea panourilor de cofraj se vor evita pe ct posibil practicarea gurilor n astereaia
si baterea cuielor n schelet. Se interzice cu desvrire tierea sau cioplirea panourilor n scopul
adaptrii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, n toate aceste cazuri
fiind necesara adoptarea unor compietari la fata locului sau folosirea unor panouri speciale .
Panourile de care sunt fixate cutiile pentru gurile de trecere, sipcile pentru anuri ale
traseelor de instalaii, etc, vor fi folosite cu aceeai destinaie la fiecare refolosire.
Cutiile si sipcile se vor fixa de panouri n cuie avnd grosimea minima de 1,8 mm. Pentru
a se uura decofrarea panourilor echipate cu astfel de piese n relief, acestea vor fi curate si unse
cu deosebita atenie.
Contra vntuirile esafodajeior vor fi bime strnse cu dispozitiveielor de asamblare, verificarea lor
fiind obligatorie.
Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din *Normativ
pentru executarea lucrrilor din beton si beton armat* - NE 012-99.
Imediat dup decofrare se vor ndeprta bavurile de pe suprafaa betonului folosind
raschete, dalti sau polizoare si se vor remedia eventualele defecte ale suprafeei betonului n
condiiile art.5.67 din NE 012-99 .
Pentru buna desfurare a lucrrilor de cofraj sunt necesare urmtoarele activiti
pregtitoare :
1.Analiza proiectului de execuie si a condiiilor specifice de execuie, urmrind n special:
- seciuni prin obiectiv , forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit si
prefabricat;
- specificaiile privind obligativitatea continuitii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi
de lucru , tehnologii de execuie sau alte indicaii tehnologice preconizate ;
- dotarea antierului cu utilaje , cofraje , dispozitive de manipulare,scule , etc., n vederea alegerii
proceselor tehnologice ;
- termenul de execuie al obiectivului ;
- stadiul organizrii de antier si termenul de ncepere a lucrrilor propriu - zise .
2.Gruparea elementelor de beton armat monolit si alegerea tehnologiilor
Elementele se grupeaz dup forma si dimensiuni, avndu-se n vedere tehnologia ce se
poate adopta la fiecare grupa si indicaiile proiectantului privind obligativitatea continuitii
betonarii anumitor elemente . ntocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrrile de cofraj
Condiii privind cofrarea diferitelor elemente de construcii
Pentru solidarizarea si sprijinirea panourilor se folosesc montani, cleti, distantieri, dulapi
de aliniere , proptele , etc.
La fundaiile continue se traseaz mai nti axul longitudinal pe fundul sntului
( spturii), fata de care apoi se va trasa poziia fetelor interioare ale panourilor de cofraj .
Fixarea cofrajelor la fundaii se va face cu montani, proptele, tarusi , distantieri, etc. ,
dup care n prealabil s-a verificat poziia cofrajelor n raport cu prevederile proiectului .
Cofrajele din panouri se ung cu atenie naintea montrii armaturilor n scopul de a se
uura operaia de decofrare si a se mari numrul de folosiri ale panourilor. Ungerea se face
imediat dup montarea cofrajului sau chiar n timpul montrii lui.
Pentru ungere se vor folosi substane produse industrial n acest scop sau unguentul de
garda aplicat dup decofrare , fiind interzisa folosirea motorinei sau a petrolului lampant care
degradeaz materialele lemnoase . Este recomandabil ca aplicarea unguentului sa se fac prin
pulverizare .
La operaiile de armare se va avea grija ca unguentul sa nu ating carcasele de armaturi.

nainte de nceperea turnrii betonului se vor amenaja si verifica , la perei si la stlpi,

podinele de lucru pentru muncitorii betonisti, avnd nlimea si limea corespunztoare si fiind
prevzute cu parapete de protecie precum si puni de circulaie deasupra armaturilor la plansee .
De asemenea se va verifica starea de funcionare a mijloacelor pentru transportul, punerea n
opera si compactarea betonului ( autoagitatoare sau basculante , pompe de beton sau bene ,
vibratoare ) .
Decofrarea elementelor de construcii
La decofrarea elementelor , ordinea operaiilor este , n general, inversa fata de cele
indicate la montarea acestora :
desfacerea zvoarelor de susinere ( montani, rigle , moaze , caloti);
scoaterea fururilor de compensare la perei ;
scoaterea panourilor la perei, ncepnd de Ia fururi;
demontarea scndurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare .
La decofrarea elementelor orizontale ( grinzi, nervuri, placi) ordinea operaiilor este , n
general, urmtoarea :
- slbirea contravntuirilor , pentru a permite coborrea eafodajului n ansamblu ;
- coborrea elementelor de susinere verticale cu minimum 10 cm prin
acionarea asupra
dispozitivelor amintite ( pene , filete , etc. ) ;
- scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj ;
- demontarea eafodajului, si anume : demontarea grinzilor, a contravntuirilor si a popilor .
Abateri admisibile
Abateri limita la dimensiunile seciunilor transversale : 3 mm Tolerante la rectiliniaritatea
muchiilor : -pe 1 m : 3 mm
-pe toata lungimea muchiei : 4 mm Tolerante la planeitatea suprafeei : 3 mm
Deformatiile pe care le sufer cofrajul n timpul turnrii si compactrii betonului nu vor
depasi limitele admisibile cuprinse n tabelul 1 al anexei X.3. din NE 012-99 .
Verificri n vederea recepiei
Etapele controlului de calitate la lucrrile de cofraje sunt :
a) Etapa preliminar caracterizata prin asigurarea condiiilor tehnico-organizatorice
necesare executrii si realizrii lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile
tehnologice si prescripiile tehnice , constnd din:
verificarea lucrrilor premergtoare celor de cofraje ;
verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ conform
documentaiilor tehnologice ;
verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj si nscrierii n limitele abaterilor
admisibile ;
verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenta tuturor elementelor prevzute n
documentaia
de
execuie;
fixarea
corecta
a
elementelor
de
prindere
( menghine,cleme,suruburi,etc.);integritatea fetei cofrajului.
b) Etapa de execuie a lucrrilor la nivelul calitativ prevzut n documentaiile tehnologice
si prescripiile tehnice , constnd din :
verificri dup trasare si nscriere n abaterile admisibile privind poziia marcajelor fata
de axele construciei si fata de elementele corespunztoare turnate la etajul inferior; dimensiunea
elementelor ce urmeaz a fi cofrate ;
verificarea dup montarea elementelor de baza privind existenta
tuturor elementelor prevzute n documentaie , fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere
si legatura,pozitionarea corecta fata de marcaj, n limitele abaterilor admise ; verificri dup
montarea fiecrui nivel de elemente privind :
- existenta tuturor elementelor prevzute;
- fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legtura;

- poziia golurilor, inclusiv a celor destinate verificrii la recepia structurii, a

poziiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri;
- ncheierea corecta si asigurarea etaneitii;
- curirea cofrajelor;
- asigurarea masurilor de protecia muncii si PSI;
- poziionarea corecta fata de marcaj;
- dimensiunile cofrajului;
- poziionarea fata de orizontala si verticala.
c) Etapa finala de verificare la recepia lucrrilor conform documentaiilor tehnologice si
prescripiilor tehnice.
La terminarea lucrrilor de cofraj se efectueaz recepia finala de ctre o comisie formata
din beneficiar ( diriginte de antier ) si constructor ( sef de lot, eful punctului de lucru, eful de
echipa ). Comisia va efectua verificrile prevzute mai sus precum si alte verificri prevzute n
Fisele de utilizare specifice.
Rezultatele verificrii si eventualele remedieri ce trebuie fcute se vor consemna n
Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrrilor ce devin ascunse . Dup efectuarea
remedierilor se va face verificarea si se va ncheia un nou proces verbal.
nainte de turnarea betonului conductorul punctului de lucru (maistru, inginer )
este obligat sa verifice integritatea , stabilitatea, rezema rea pe teren , etaneitatea ,
poziionarea si stabilitatea elementelor ce vor fi nglobate n beton ( armatura ,rame, goluri,
plcute metalice , instalaii, etc. ) conform documentaiei de execuie.
Dup turnarea si ntrirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispoziii scrise
date de eful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul NE 012-99 .
3.2.4. Standarde de referinta
-CI 1-74
Instruciuni tehnice privind alctuirea si folosirea n construcii a panourilor
din placaj pentru cofraje ; -NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton
armat.

3.3 Armarea elementelor din beton armat

3.3.1. Generalitati
La realizarea acestei construcii se vor folosi :
- armaturi de rezistenta , care asigura elementului rezistenta necesara;
- armaturi de repartiie, care au rolul de a repartiza sarcinile;
- armaturi de montaj, care servesc pentru montarea armaturilor de rezistenta (etrieri, care au si rol
de rezistenta, agrafe, capre,etc);
Otelul beton utilizat trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute in STAS 438/189, pentru oteluri cu profil neted OB37 si profilate PC52, PC60 respectiv STAS 438/2-91 si STAS
438/3, /4-98 pentru srme trase si plase sudate pentru beton armat.
3.3.2. Livrare , depozitare , manipulare
Livrarea otelului beton se face numai conform prevederilor n vigoare si nsoita de
certificate de calitate care vor cuprinde :
- valorile proprietilor mecanice rezultate din ncercri;
- rezultatele ndoirii la rece;
- rezultatele analizei chimice.
Livrarea otelului beton se face n legtura de bare sau colaci, masa minima a unui colac
este de 40 kg, iar masa maxima este de 600 kg.
Colacii vor fi legai strns n trei sau mai multe locuri; marcarea se va face prin vopsire;
depozitarea otelurilor pentru armaturi se va face astfel nct sa se evite condiiile care favorizeaz
corodarea si murdrirea barelor cu pmnt sau alte materiale.

3.3.3. Executia lucrarilor de armare a betonului

1.Curirea si ndreptarea barelor sunt operaii care trebuie efectuate naintea tierii si
fasonrii acestora.La curire se va ndeprta :
- pmntul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuriti ;
- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ;
- rugina aderenta , prin frecarea cu peria de srma n zona de sudare a barelor sau care
urmeaz a fi ndoite prin sudura .
Dup ndeprtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente , reducerea dimensiunilor
seciunii barei nu trebuie sa depeasc abaterile limita ta diametru prevzute n anexa III.l din NE
012-99 si anume :
- pentru bare cu D < 25 mm abatere limita de -0,5 mm ;
- pentru bare cu D > 25 mm abatere limita de -0,75 mm .
Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite , trebuie sa fie ndreptat nainte de a se
proceda la tierea si fasonarea barelor, fara a se deteriora ns profilul. La ntinderea cu troliul
alungirea maxima nu va depasi 2 mm / m .
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentelor n cursul operaiei de ndreptare .
2.Fasonarea barelor , confecionarea si montarea carcaselor de armatura se va face n
stricta conformitate cu prevederile proiectantului . Barele tiate si fasonate vor fi depozitate n
pachete etichetate , n asa fel nct sa se evite confruntarea lor si sa se asigure pstrarea formei si
cureniei n momentul montrii.
Pentru a le impiedica smulgerea din beton, armaturile sunt prevzute la capete cu ciocuri,
care se vor ndoii n funcie de tipul i de diametrul barei.
In cazul armaturilor netede ciocul se va ndoii la 180 cu raza interioara de minim 2,5 D si
poriunea dreapta de la capt de 3 D .
n cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se va ndoii la 90 cu raza interioara de minim
2,5 D si poriunea dreapta de la capt de 7 D completate cu prevederi suplimentare din STAS
10107/0-90 , cap. 6.2;,6.3.,6.4.,6.5.
n cazul etrierilor care se va ndoii dup un unghi drept , cercul de ndoire va fi de minim 2
D ( D=diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armaturilor se executa cu o micare lent, fara ocuri. La
mainile de ndoit cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din otel cu profil periodic la viteza
mare a mainii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald. Se recomanda
sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub IOC.
3. Legarea armaturilor trebuie efectuata la ncruciarea barelor, prin legaturi cu srma
neagra sau cu sudura electrica prin puncte.
Cnd legarea se face cu srma, se vor utiliza 2 fire de srma de 1-1,5 mm diametru.
Reelele de armaturi din placi si din perei vor fi legate n mod obligatoriu doua rnduri de
ncruciri marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi legate
din 2 n 2 n ambele sensuri ( sah ) .
La grinzi si stlpi vor fi legate toate ncrucirile barelor armaturii la colturile etrierilor sau
a ciocurilor agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi
legate numai n sah ( cel puin din 2 n 2 ).
4. nnadirea barelor se face n conformitate cu prevederile proiectului. Astfel trebuie
respectate urmtoarele prevederi principale :
- Innadirea armaturilor cu diametrul peste 25mm se face prin sudare (obligatoriu de la
diametrul de 32mm). Nu se vor innadi cu sudura bare avnd diametrul sub lOmm.
- nnadirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obinuite de sudare
prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescripiile speciale

10

- Seciunea armaturilor ntinse, din otel PC60 sau PC52, innadite prin petrecere fara
sudura, intr-o singura seciune trebuie sa fie de maximum 50% din seciunea totala de armatura
ntinsa.
- Lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald, amplasate in
zona ntinsa a elementelor solicitate la ncovoiere, compresiune excentrica si ntindere excentrica
cu excentricitate mare, va fi egala cel puin cu valorile lungimilor de ancorare prevzute in tabelul
1, multiplicate cu coeficientul: Ks - 1+ r, in care r este raportul dintre aria armaturilor innadite
intr-o aceeai seciune si aria tuturor armaturilor din seciunea respectiva.
- Lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona comprimata va fi
de 3d pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mica ca Bc 22,5 . Lungimile de
suprapunere pot fi reduse in mod corespunztor daca innadirea se face intr-o zona cu solicitare
mai redusa.La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in
zona de ntindere, etrierii vor fi ndesii, distanta maxima intre ei fiind de lOd.
Tabelul 1: Lungimile de ancorare a armaturilor
Calitatea otelului
Marca betonului (clasa betonului)
BclO i Bel5

Bc20 i Bc25

Lungimile de ancorare in numr

de diametre
OB37 (cu ciocuri)

40

35

PC52

35

30

PC60

35
5. Montarea armaturilor se poate face bara cu bara ( bare flotante ) sau sub forma de
subansambluri ( carcase sau plase sudate ) realizate n ateliere centralizate sau organizate n
apropierea obiectivului . Utilizarea subansamblurilor realizate n condiii industriale asigura o
cretere a productivitii muncii .
La terminarea montrii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitii execuiei
acestora ct si faptul ca dup turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple ,
acestea vor fi obligatoriu recepionate nchendu-se procese verbale de lucrri ascunse.
Pentru a se putea face o comparaie cu cantitatea de armatura prevzuta n devize este
necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiect sau parti de obiecte .
Montarea armaturilor va fi efectuata n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se
meninerea acestor poziii si n timpul turnrii betonului.
La montare se va prevedea :
- cel puin 3 distantieri la fiecare metru ptrat sau perete;
- cel puin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stlp;
- cel puin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda sau n zona cu armatura pe doua
sau mai multe rnduri.
Distantierii pot fi confecionai din mase plastice sau prisme din mortar prevzute cu cte
o srma pentru a fi legate de armaturi.
Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
Pentru meninerea n poziie a armaturilor de la partea superioara a placilor,se vor folosi
capre din otel beton sprijinite pe cofraj dispuse ntre ele la distanta de maximum 1 m ( respectiv 1
buc/mp ).

11

In cazul plcilor n consola distanta dintre caprele de meninere a poziiei armaturii va fi

de maximum 50 cm ( respectiv 4 buc. / mp ).
Se recomanda ca atunci cnd se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,
armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferina sudate prin puncte.
a. Montarea barelor flotante dei nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizeaz
la fundaii, perei si placi.
Executarea lucrrilor se va face cu grija pentru a nu introduce n cofraj pmnt, murdarii
sau alte corpuri care ar dauna calitii betonului.
La executarea fundaiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate
conform proiectului, legndu-se ntre ele si montnd distantierii pentru asigurarea stratului de
acoperire cu beton.
Se introduc de asemenea mustile pentru stlpi si se fixeaz de armatura fundaiei.
Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare, mai nti pe o direcie si apoi pe
cealalt, legndu-se conform prevederilor constructive .
Urmeaz introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.
b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat,
dotate cu dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora .
Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregtiri, printre care :
partea de construcii n care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau
materiale de construcii;
elementele de cofraj sa fie deschise;
cofrajul sa fie curat de murdarii, moloz, capete de scndura, zpada;
verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului . Aezarea n cofraj a carcaselor treuie
fcuta cu grija pentru a nu produce
deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
c. Montarea plaselor sudate comporta o anumita operaiune pregtitoare ce are ca scop
scurtarea timpului de armare si obinerea unei caliti superioare, aceste operaii fiind:
verificarea dimensionala si calitativa a plaselor;
remedierea defectelor constatate ( noduri slabe sau desfcute );
prelucrarea propriu-zisa prin tieri, decupri, legri de bare suplimentare.
d. Montarea armaturii se face n doua moduri:
- la sol cu introducerea ulterioara n cofraj, soluie ce permite realizarea cofrajului si
armaturii n paralel. Pe o platforma cu raza de aciune a mijlocului de ridicare se realizeaz
armatura ( inferioara , superioara , distantieri , etc. ) dup care cu un dispozitiv cadru se ia si se
monteaz n cofraj.
- montarea directa in cofraj plasa cu plasa care necesita nsemnarea cu creta a poziiei
plaselor pe cofraj, productivitatea muncii este mai sczuta dar se limiteaz posibilitatea erorii.
Plaseie ancorate pe reazeme se monteaz prin tierea ultimei bare transversale si introducerea
prelungirii barelor longitudinale ntre etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmrit ca:
- ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mal mult de 5
% noduri nesudate;
- aezarea plaselor sa se fac ntr-o succesiune care sa permit,
fara a stnjeni montarea plaselor urmtoare;
- nnadirile prin petrecere sa fie executate corect;
- sa se asigure meninerea poziiei plaselor n timpul betonarii si asigurarea grosimii
stratului de acoperire cu beton.

12

6. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop
asigurarea proteciei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul. Grosimea
necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata n tabelul 2 :
Element
Placi cu grosimea : 100mm
100mm

Grosimea
minima
stratului de acoperire (mm)

a Observaii

10
15

Grinzi cu nlimea :
50mm
250mm

15
25

-Stlpi
-Fundaii
cu
strat
de
egalizare la armaturile de la
fata inferioara
-Fundaii, stlpi, grinzi in
contact cu pmntul
-Etrieri
sau
armaturi
transversale din carcase sudate

25
35
45

Daca
nlimea
<500mm
si
diametrul
armaturii
<16mm,grosimea
minima =20mm
Se poate menine acoperirea
normala, daca se executa o
tencuiala cu grosime de minim
20mm, cu mortar M100 sau
alta protecie similara

15

7. nlocuirea armaturilor se poate efectua, n cazul n care nu se dispune de sortimentul

si diametrele prevzute n proiect, cu respectarea urmtoarelor condiii:
- adaptarea altor diametre, de acelai tip de otel cu cel nlocuit se va face astfel nct aria
armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5 % mai mare dect cel prevzut n proiect, dar fara a
schimba tipul de otel;
- distantele minime si respectiv maxime rezultate ntre bare, precum
si diametrele minime adoptate trebuie sa ndeplineasc condiiile din NE 012-99;
- nlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel dect cel prevzut n proiect se va
efectua pe baza datelor precizate de proiectant.
8. Executarea lucrrilor de armaturi pe timp friguros
n scopul continurii activitii de construcii pe perioada de timp
friguros ( 15 noiembrie - 15 martie ) proiectul de organizare va fi completat de ctre executant cu
30 de zile naintea nceperii acestei perioade, cu masuri menite sa fac posibila continuarea
lucrrilor.
n afara masurilor generale care se iau pe antier, pentru lucrrile de armatura se vor avea
n vedere urmtoarele masuri speciale:
- depozitarea armaturilor se va face de preferina n spatii nchise, iar n cazul ca acestea
nu exista se vor proteja cu prelate, folii, astfel nct sa se evite cderea zpezii sau formarea ghetii
pe suprafaa barelor;

13

- barele pe suprafaa crora s-a format gheata trebuie curate nainte de prelucrare prin
ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaz si n
cazul armaturilor montate, dar numai cu puin timp naintea turnrii betonului pentru a nu se
forma din nou pojghia de gheata . Este interzisa dezghearea cu ajutorul flcrii deoarece prin
afumarea suprafeei otelului se micoreaz aderenta la beton;
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (n cazuri speciale si sub 0 C )
folosind dup posibiliti, spatii nchise;
- la fundaiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu puin timp nainte
de turnare, deoarece n cazul unei eventuale ngheri, armatura ar mpiedica operaiunea de
dezgheare a fundului spturii;
- poriunile de armaturi care rmn afara din beton dup turnarea acestuia se vor izola cu
grija prin nvelirea cu psl minerala, clti, etc, carton asfaltat , pentru a nu se produce nghearea
betonului care adera la ele;
- n cazul n care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub - 5 C
dect cu nclzirea barelor de sudat la 40-50C.
- nu se admite sudarea n locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate n vederea montrii, se vor
curata de zpada sau gheata;
- cablurile ( sufele ) pentru ridicare vor fi de asemenea curate de zpada sau gheata si vor
fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara tronsoane sau srme rupte. Legarea
sarcinii se face numai de ctre oameni instruii n acest sens, iar comanda de ridicare se va da
numai de eful formaiei de lucru;
- pentru asigurarea bunei funcionari a utilajelor de debitat -fasonat, acionate de
motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor mpotriva intemperiilor. Se va
verifica consistenta motoarelor n lagre, se va sufla cu aer sub presiune la colector si bobinaj
pentru eliminarea prafului sau umezelii.
Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit sa nu se programeze executarea
lucrrilor a cror protecie mpotriva ngheului este dificila sau costisitoare ( placi subiri n
ncperi unde se asigura uor temperaturi necesare lucrului normal - fasonri, asamblri de
carcase, etc. ) sau lucrri la elemente de construcii masive executate n spatii care pot fi uor
nchise (fundaii, etc).
9. Condiii de calitate, verificarea si recepia lucrrilor de armaturi
La terminarea montrii armaturii n fiecare element de construcie n care urmeaz a se
turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minuioasa privind calitatea acestor lucrri ,
deoarece ele constituie *LUCRARI ASCUNSE*, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace
simple ,
Verificrile trebuie efectuate de ctre beneficiar ( diriginte de antier ), executant ( eful de
lot ) si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrrii si anume:
- numrul, diametrul, poziia barelor n diferite seciuni
transversale caracteristice elementului de structura; distanta dintre etrier , diametrul acestora si
modul lor de fixare; o lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a
fi nglobate n elemente care se toarn ulterior ( musti);
- lungimi de petrecere la nnadiri; o calitatea sudurilor;
- numrul si calitatea legaturilor dintre bare; o dispozitivele de meninere a poziiei
armaturilor n cursul beton arii ( capre, distantieri, etc); modul de asigurare a grosimii stratului
de acoperire cu beton a armaturii;
- poziia, modul de fixare si dimensiunile pieselor; Aceste elemente se consemneaz
cronologic n * REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU
VERIFICAREA
CUTAII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE *

14

Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse ncheiate numai de eful de lot. Nu
se admite trecerea la o noua faza de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor la
faza precedenta , daca aceasta devine ascunsa.
Valabilitatea procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile; daca n acest timp nu s-au
executat betonarile, trebuie refcut procesul verbal.
n procesul verbal de lucrri ascunse ncheiat dup decofrarea elementului din beton se va
consemna si poziia mustilor.
Se interzice cu desvrire sa se execute iucrari care sa nglobeze sau sa ascund defecte
ale structurii de rezistenta sau care sa mpiedice accesul si reparaiile corecte ale acestora.
Registrul constituie un document oficial si ca atare se numeroteaz si se parafeaz de ctre
directorul ntreprinderii de execuie sau mputernicitul acestuia.
Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor si
tersturilor sunt interzise.
Registrul va fi vizat de ctre organele tehnice ale firmei executante si ale beneficiarului,
ale forurilor tutelare precum si de ctre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrri ascunse este de a consemna calitatea lucrrilor si
conformitatea lor cu proiectul si prescripiile tehnice n vigoare
(inclusiv abaterile admisibile ).
Remedierile defeciunilor sau ale abaterilor mai mari dect cele admisibile se vor efectua
numai cu avizul scris al beneficiarului, respectiv al proiectantului.
3.3.4. Standarde de referinta
NE 012-99
Normativ pentru executarea lucrrilor din beton si
beton armat
C 56 - 89
Normativ pentru verificarea calitii si recepia
lucrrilor de construcii
STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald .

3.4 Betoane simple si armate

n acest capitol sunt prezentate pe mrci si elemente de construcii condiiile de preparare
si punere n opera a betonului.
3.4.1.Materiale si produse
1.Betonul marfa - betonul livrat de staiile de betoane trebuie obligatoriu sa fie nsoit de
fisa de calitate. Sortimentele de beton ce se livreaz trebuie respectate, pentru fiecare marca,
urmtoarele caracteristici prevzute de norme: consistenta, mrimea maxima a agregatelor, tipul
de ciment utilizat.
2.Ciment
Stabilirea cimentului s-a fcut innd seama de urmtoarele criterii: o marca betonului; o
condiii de execuie; o condiii de exploatare.
3. Agregate
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta ntre 2201-2500 kg/mc se folosesc
agregate grele provenite din sfrmarea naturala sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie sa provin din roci stabile, adic nealterate de aer, apa sau nghe.
4. Apa
Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii
: - sa fie limpede si fara miros;
-sa aib reacie neutra, slab acida sau slab alcalina( maxim=10 ; minim=4 ) ;
-sa nu conin deeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloza, de zahr, glucoza,
acid sulfuric, vopsele, cocseri, ateliere de galvanizare
3.4.2. Livrarea , depozitarea , manipularea
Cimentul poate fi depozitat n saci sau vrac.

15

Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie sa se fac n ncperi nchise, fara

umezeala, bine aerisite.
Pstrarea cimentului vrac se face n depozite de tip siloz.
Durata de depozitare nu va depasi 3 luni de la data fabricrii pentru cimenturile cu ntrire
normala si respectiv o luna n cazul cimenturilor cu ntrire rapida ( RIM ).
Cimentul depozitat un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton si
beton armat dect dup verificarea strii de conservare si a rezistentelor mecanice.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate si folosite numai n domeniul corespunztor noii mrci.
nainte de folosirea cimentului se va face controlul calitii cimentului, efectundu-se
urmtoarele verificri:
- constatarea existentei certificatului de calitate;
- examinarea strii de conservare;
- verificarea constantei de volum.
Aceste verificri se respecta lunar precum si n cazul evenimentelor accidentale ca:
umezire, amestecare cu corpuri strine .
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate si separat pe suporturi
compartimentate corespunztor evitrii amestecrii cu alte sorturi .
3.4.3.Executarea lucrarilor de betonare
1. Preparare si transportul betonului
Preparare si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din
NE 012-99 , cap.5.
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului 59cm,respectiv 10-15 cm )
se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 ( tasarea conului 1-4 cm) cu
autobasculante cu bena amenajat corespunztor.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L3 cu autobasculanta cu condiia ca la
locui de descrcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, benzi transportoare,
vagoneti, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderile laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie suprafaa libera de beton trebuie sa fie protejata astfel nct sa
evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se considera din momentul nceperii ncrcrii n mijlocul de transport
si sfritul descrcrii acesteia si nu poate depasi valorile de mai jos dect cnd se utilizeaz
aditivi ntrzietori.
Temperatura amestecului
Durata maxima de transport(minute)
de beton C
Ciment marca 35
Ciment marca 40
- ntre 10 si 30 C
60
30
- sub 10 C
90
60
In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce la 15 minute. Ori de cte ori intervalul
de timp dintre descrcarea si rencarcarea cu beton a mijloacelor de transport depete o
ora, precum si la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de apa.
2.Pregtirea turnrii betonului
nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:
- corespondenta cotelor cofrajelor, att n plan orizontal ct si n plan vertical cu cele din
proiect;
- orizontalitatea si planeitatea cofrajelor;
16

- existenta masurilor pentru meninerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etaneitii

lor;
- masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere;
- dispoziia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numrul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor ntre ele (prin legare ,sudura , petrecere), existenta n numr
suficient a distantierilor;
- instalarea conform planului proiectului a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau
care servesc pentru crearea de goluri . n cazul n care se constata nepotriviri fata de proiect sau
se apreciaz ca neasigurata rezistenta si stabilitatea susinerilor se vor adopta masuri co
respunzatoare.
nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri
strine, mortar rmas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la
nchiderea ferestrelor de curire.
n urma efecturii verificrilor si masurilor menionate mai sus se va proceda la
consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Daca pn la nceputul
betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situaia constatata (ntreruperi,
accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare si la ncheierea unui nou proces verbal.
Suprafaa betonului turnat anterior si ntrit, care va veni n contact cu betonul proaspt, va
fi curat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghia superficiala de ciment si de betonul slab
compactat, ndepartndu-se apoi materialul prin splare cu jet de apa sau cu aer comprimat.
Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidriile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori , cu
2 - 3 ore nainte si imediat naintea turnrii betonului iar apa rmasa n denivelri va fi
ndeprtata.
Se vor verifica de asemenea suprafeele de zidrie pe care urmeaz a se turna betonul, prin
confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la curirea resturilor de mortar.
Daca se constata crpaturi ntre scndurile de cofraj care nu s-au nchis Ja udarea acesteia,
ele vor fi astupate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificata funcionarea corecta a utilajelor de transport si de
compactare a betonului.
Se interzice nceperea betonarii nainte de efectuarea verificrilor si masurilor indicate.
3.4.4. Reguli generale de betonare
1.Betonarea unei construcii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau eful punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si meninerea
poziiei iniiale a susinerilor cofrajelor si armaturilor si va lua masuri operative de remediere a
oricror deficiente constatate. Att deficientele constatate ct si masurile adoptate vor fi
consemnate n condica de betoane.
2. Betonul trebuie sa fie pus n lucrare n maximum 15 minute de la aducerea lui la locul
de turnare. Punerea n lucrare se va face fara ntreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor
crea rosturi de lucru.
3. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
- la locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n bene, pompe de beton
sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri;
- daca betonul adus la locul de punere n opera prezint segregri, se va proceda la
descrcarea si reamestecarea lui pe o platforma special amenajata, fara a se adaug ns apa;
- nlimea de cdere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m; - turnarea
betonului de la nlime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi
alctuite din tronsoane de forma tronconica;
- betonul trebuie sa fie rspndit uniform si n grosime de cel mult 50 cm.Nu se admite
ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvrlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m;

17

- se vor lua masuri pentru evitarea deformrii sau deplasrii armaturilor fata de poziia
prevzuta n proiect, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor n consola;
daca totui se vor produce asemenea defecte, ele se vor corecta n timpul turnrii;
- se va urmri cu atenie nglobarea completa n beton a armaturilor, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii n timpul vibrrii betonului si nici
aezarea pe armaturi a vibratorului;
- n nodurile cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea completa a seciunii,
prin ndesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, prin vibrarea lui; n cazul ca aceste
masuri nu sunt suficiente se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spatii care sa
permit ptrunderea vibratorului;
- circulaia muncitorilor si utilajelor de transport n timpul betonarii se va face pe puni
speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulaia directa pe armaturi sau pe cofraje;
- n cazul turnrii unor betoane speciale ( aparent, torcret, etc. ) sau a unor elemente de
construcii diferite de cele indicate, se vor respecta prescripiile speciale sau precizrile date prin
proiect.
3.4.5. Compactarea betonului
1.Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica n cazul imposibilitii de
continuare a compactrii prin vibrare ( defectarea vibratoarelor , ntreruperi de curent
electric , etc. ) , turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui rest ,
compactnd manual betonul
2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate , pentru care se cunosc caracteristicile
tehnice si funcionale si pentru care se dispune de prescripii de utilizare si ntreinere ;
3. Personalul care efectueaz vibrarea betonului trebuie sa fie instruit n prealabil
asupra modului de utilizare , a procedeului pe care urmeaz sa l aplice ;
4. n cazul plcilor suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea acetei
operaii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare ;
5. Alegerea tipului de vibrare ( mrimea capului vibratorului , fora perturbatoare si
frecventa corespunztoare acestuia ) se va face n funcie de dimensiunile elementelor si de
posibilitile de introducere a capului vibrator ( butelie ) printre barele de armatura ;
6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sa L4 ;
7.Durata de vibrare optima , din punct de vedere tehnico-economic , se situeaz ntre
durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec n funcie de lucrabilitatea betonului si tipul
de vibrator utilizat.
8.Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec. , impusa de condiii locale , nu este de
natura a dauna calitii betonului . Semnele exterioare dup care se recunoate ca vibrarea
betonului s-a terminat , sunt urmtoarele :
- betonul nu se mai taseaza ;
- suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa ;
- nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului si se reduce diametrul lor .
9. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
1,4 x r , unde r este raza de aciune a vibratorului . n cazurile n care nu este posibila respectarea
acestei distante ( din cauza configuraiei armaturilor, a unor piese nglobate sau din alte cauze ) se
recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare , distanta ntre ele depind 2 x r.
10.Grosimea stratului de beton supusa vibrrii se recomanda sa nu depeasc % din
lungimea capului vibrator ( butelia ) ; la compactarea unui nou strat butelia trebuie sa ptrund
5...15 cm n stratul compactat anterior ;

18

ll.Vibrarea de suprafaa se va utiliza prin compactarea betonului din elementele de

construcie de suprafaa mare si grosimi de 3 .. 35 cm , domeniul de grosime optima fiind de 8 ..
20 cm .
12.Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaa se recomanda sa fie L2
(tasare 1-4 cm ) ;
13.Se recomanda ca durata vibrrii sa fie de 30-60 sec. Timpul optim de vibrare se
stabilete prin determinri de proba efectuate n opera Ia prima arja de beton ce se compacteaz .
14.Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de
1,1 - 1,35 mai
mare dect grosimea finala a stratului compactat,
n funcie de lucrabilitatea betonului . n cadru) determinrilor de proba prevzute la
punctul anterior se stabilete si grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru realizarea
grosimii finite a elementului ;
15. Distanta dintre doua poziii succesive de lucru ale plcilor si riglelor vibrante trebuie
sa fie astfel stabilita nct sa asigure acoperirea succesiva a ntregii suprafee de beton compactat.
3.4.6. Tratarea betonului dupa turnare
1.Pentru asigurarea condiiilor favorabile de ntrire si pentru reducerea deformatiilor din
contracie se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare protejnd
suprafeele libere prin :
- acoperirea cu materiale de protecie ;
- stropirea periodica cu apa ;
- aplicarea de pelicule de protecie .
2.Acoperirea cu materiale de protecie se va face cu : prelate , rogojini , strat de nisip ,
etc.Aceasta operaie se face de ndat ce betonul a cptat suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere de suprafaa acoperita . Materialele de protecie vor fi meninute permanent
n stare umeda .
3.Stropirea cu apa va ncepe dup 12 ore de la turnare n funcie de tipul de ciment utilizat
si temperatura mediului dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceasta
operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore , n asa
fel nct suprafaa betonului sa se menin umeda . Se va folosi apa care ndeplinete condiiile
prevzute pentru apa de amestecarea betonului , care poate proveni din reeaua publica sau din
alta sursa . n ultimul caz apa trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 79084. Stropirea se va face prin pulverizarea apei . n cazul n care temperatura mediului este mai
mica dect 5 C nu se va proceda la stropirea cu apa.
4.Pe timpul ploios , suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilena , att timp ct, prin cderea precipitaiilor , exista pericolul antrenrii pastei de ciment.
5.Betonul ce ar urma sa fie n contact cu apa curgtoare va fi protejat de aciunea acestora
prin devierea provizorie a apei timp de cel puin 7 zile dup turnare sau prin sisteme etane de
protecie ( palplanse sau batardouri) .
3.4.7.Executarea lucrarilor de beton pe timp friguros
Prevederi generale :
l.n cazul lucrrilor executate pe timp friguros , se vor respecta prevederile din
Normativele C16-84 si NE 012-99 .
2.Masurile specifice ce se adopta n perioada de timp friguros se vor stabili innd seama
de :
- regimul termoclimatic real existent pe antier n timpul preparrii, transportul, turnrii si
protejrii betonului;
- dimensiunile si masivitatea sau subirimea elementelor ce se betoneaza ;
- gradul de expunere a lucrrilor ca suprafaa si durata - la aciunea timpului friguros
n cursul ntririi betonului ;
- intensitatea prezumata a frigului n perioada respectiva .

19

3.La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un
control permanent si deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii ,
delegatului CTC si al beneficiarului si , oricnd va fi nevoie , din partea proiectantului . In
procesele verbale de lucrri ascunse se vor meniona masurile adoptate pentru protecia
lucrrilor si constatrile privind eficienta acestora .
Lucrri executate monolit
4.Cofrajele trebuie sa fie bine curate de zpada si gheata , Se recomanda ca imediat
naintea turnrii betonului sa se procedeze la curirea finala prin intermediul unui jet de aer cald
sau abur. n ceea ce privete susinerile cofrajelor se va acorda o atenie deosebita rezemarii lor ,
lundu-se masurile corespunztoare n funcie de comportarea la nghe a terenurilor si anume :
- pentru pmnturile stabile la nghe , rezemarea popilor se va face pe tlpi aezate pe
pmntul curat n prealabil de zpada , gheata si stratul vegetal, si nivelat;
- pentru pmnturile nestabile precum si n cazul umpluturilor , popii se vor aeza pe
grinzi cu suprafaa mare de rezemare , pe fundaii existente , etc.
n funcie de condiiile de temperatura , suprafaa expusa si forma elementelor , se va
stabili tipul de cofraj , modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de nclzire ,
precum si modul de rezemare a susinerilor.
5.Depozitarea armaturilor se va face de preferina n spatii acoperite disponibile , n lipsa
unor asemenea spatii armaturile vor fi protejate astfel nct sa se evite cderea zpezii sau
formarea ghetii pe suprafaa barelor .
Barele acoperite cu gheata vor fi curate nainte de taiere si turnare , prin
ciocanire cu un ciocan de lemn . Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive
folosind , dup caz , spatii nclzite . Dezghearea cu ajutorul flcrii este interzisa .
6. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe antier la tratament
termic n scopul accelerrii ntririi betonului , conform anexei IV. 1 din Normativul NE 01299 . Pentru betoane de marca B200 si B250 , tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35 ,
Hz 35 , SR 35 si SRA 35 . Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului
si numai justificat de imposibilitatea procurrii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza
din considerente tehnico-economice temeinic fundamentate .
7.Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori
sau antigel , n funcie de particularitile lucrrilor. Utilizarea aditivilor se va face conform
prevederilor din anexa V.4. din Normativul NE 012-99.
8.La stabilirea compoziiei betonului se va urmri adoptarea unei cantiti
ct mai reduse de apa de amestec .
9.Reeta de beton afiat la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmtoarele :
- temperatura apei la introducerea n amestec n funcie de temperatura agregatelor
n ziua preparrii betonului ;
- temperatura betonului la descrcarea din betoniera care trebuie
sa fie cuprinsa ntre +15 C si + 30 C .
10.La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de
cldura ale betonului prin :
- evitarea distantelor mari de transport, a staionarilor pe trasee si a transbordarilor
betonului ;
- n cazul benelor si basculantelor , acestea vor fi acoperite cu prelate .
11.naintea ncrcrii unei noi cantiti de beton , se va verifica daca n mijlocul de
transport utilizat nu exista gheata sau beton ngheat; acestea vor fi ndeprtate cu grija n cazul ca
exista , folosind un jet de apa calda ;

20

12.Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica .

13.Protejarea betonului dup turnare trebuie sa asigure acestuia temperatura de minim +5
C pe toata perioada de ntrire necesara pn la atingerea rezistentei de minim 50 daN/cm2 ,
moment de la care aciunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia, n
acest scop suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin acoperire cu
prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante , etc. , astfel nct ntre ele si beton sa ramna
un strat de aer staionar ( neventilat ) de 3...4 cm grosime . Durata minima de meninere a
proteciei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numete * durata de prentarire * si este
determinata de :
- tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C ;
- temperatura medie a betonului din lucrare .
Durata de prentarire se poate aprecia cu ajutorul tabelelor de mai jos.
14.Decofrarea se poate face numai dup verificarea rezistentei pe probe de beton pstrate
n aceleai condiii ca si elementul n cauza si dup examinarea atenta a calitii betonului pe
fetele laterale ale pieselor turnate , efectundu-se n acest scop unele decofrari pariale , de proba .
3.4.8. Decofrarea
1.Reguli generale
a. La ndeprtarea elementelor de cofraj trebuie avut n vedere ca rezistenta betonului
sa fi atins valorile de mai jos ( exprimate direct sau n procente fata de marca ) :
Elementul de cofraj ce
Deschiderea elementului de beton n m
se ndeprteaz___________L 6 m__________6ml_12m________L12m
1.Prile laterale
La atingerea rezistentei de minim 25
daN/cm2 astfelca fetele si muchiile elementului
sa nu fie deteriorate
______________________________________________________________
2.Fetele interioare cu
meninerea popilor de
50%
60%
60%
sigurana_______________________________________________________
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns prile de construcie se va face prin ncercarea
epruvetelor de control confecionate n acest scop si pstrarea n condiii similare elementelor n
cauza , conform prevederilor din STAS 1275-81 sau prin ncercri nedistructive .
b. n cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele :
- desfurarea operaiei va fi supravegheata direct de ctre conductorul de lot. n cazul n
care se constata defecte de turnare ( goluri , zone de segregare , etc. ) care pot afecta stabilitatea
construciei , decofrarea se va sista pn la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare ;
- susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor si
continund simetric ctre reazeme ;
- slbirea pieselor de fixare ( pene , vinciuri , etc. ) se va face treptat, fara ocuri ;
- decofrarea se va face astfel nct sa se evite preluarea brusca de ctre elemente ce se
decofreaza , ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului si susinerilor .
c.n cazul construciilor etajate avnd deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor las
sau se vor monta popi de sigurana .
d. Dup decofrarea oricrei parti de construcie se va proceda , de ctre eful lotului,
delegatul beneficiarului si eventual de ctre proiectant, la o examinare amnunita a tuturor
elementelor de rezistenta ale structurii , ncheindu-se un proces verbal de lucrri ascunse , n
care se vor consemna calitatea lucrrilor precum si eventualele defecte constatate si
aprecierea importantei lor . Este interzisa efectuarea de operaii de orice fel , naintea acestei
examinri . In cazul n care se constata defecte importante ( goluri , zone segregate sau

21

necompactate , etc. remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant
si cu supravegherea beneficiarului . Dup executarea acestor remedieri se va ntocmi procesul
verbal de lucrri ascunse n care se va meniona procedeul de remediere adoptat . La lucrrile la
care se prevede aplicarea unor finisaje , defectele superficiale se vor remedia odat cu executarea
finisajului respectiv .
3.4.9. Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitii lucrrilor se face n conformitate cu capitolul 10 din NE 012-99 din care
se prezint mai jos un extras :
1. naintea nceperii betonarii se va verifica si daca sunt pregtite corespunztor
suprafeele de beton turnate anterior si cu care urmeaz sa vina n contact betonul nou , respectiv
daca :
- s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-a ndeprtat zona de beton necompactat;
- suprafeele n cauza prezint rugozitatea necesara asigurrii unei bune legaturi ntre
betonul nou si vechi.
Constatrile acestor verificri se vor nscrie n procesul verbal de lucrri ascunse .
n cursul betonarii elementele de construcii se vor verifica daca :
- datele nscrise n fisele de transport ale betonului corespund celor
prevzute si nu s-a depit durata de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute ;
- condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe
- se asigura meninerea poziiei armaturilor si a pieselor nglobate ;
- se asigura meninerea dimensiunilor si formelor cofrajetor precum si comportarea
elementelor de susinere si sprijinire ;
- se aplica masurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se vor consemna :
- fisele de transport corespunztoare betonului pus n lucrare ;
- ora nceperii si terminrii betonarii ;
- temperatura mediului (n perioada de timp friguros ) ;
- masurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
-evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii, etc. ). n cazul n care
conductorul de lot rspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice
n paralel calitatea cimentului si a agregatelor , precum si modul de dozare ,
amestecare si transport al betonului. Constatrile acestor verificri se trec n condica de betoane .
La decofrarea oricrei parti de construcie se va verifica si consemna n procesul verbal de
lucrri ascunse :
- aspectul elementelor , semnalndu-se daca se ntlnesc zone de beton necorespunzatoare
( necompactat , segregat , goluri , rosturi , etc. ) ;
- dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor;
- distantele dintre diferite elemente ;
- poziia elementelor verticale ( stlpi , diafragme , perei n raport cu cele corespunztoare
situate la nivelul imediat inferior; o poziia golurilor de trecere ;
- poziia armaturilor care urmeaz a fi nglobate n elementele ce se toarn ulterior ;
Calitatea betonului pus n lucrare se considera corespunztoare daca :
- nu se constata defecte de turnare sau de compactare ( goluri , segregri, ntreruperi de
betoane , etc. ) ;
- a ciocanire se nregistreaz un sunet corespunztor si uniform ;
- calitatea betonului livrat este corespunztoare ;

22

- rezultatele ncercrilor efectuate pe epruvete confecionate pe antier sau a celor nedistructive sunt
corespunztoare . Rezultatele aprecierii calitii betonului pus n lucrare pentru fiecare parte de structura , se
consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar si executant . Daca nu sunt ndeplinite condiiile de
calitate se vor analiza de ctre proiectant masurile ce se impun .

2.Recepia structurii de rezistenta se efectueaz pe ntreaga construcie sau pe

parti de construcie ( fundaii , tronson , scara , etc. ) n funcie de prevederile programului
privind controlul de calitate pe antier, stabilit de proiectant mpreuna cu beneficiarul st
executantul . Aceasta recepie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe
parcursul execuiei. Suplimentar se va verifica :
- existenta si coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse precum si a proceselor
verbale de verificare a calitii betoanelor dup decofrare si de apreciere a calitii betonului pus
n lucrare ;
- constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC sau alte
organe de control ;
- confirmarea prin proces verbal a executrii corecte a masurilor prevzute n diferitele
documente examinate ;
- consemnrile din condica de betoane ;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel ;
- dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului ;
- comportarea la proba de inundare a teraselor ;
- respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele
utilizate , compoziia betonului , gradul de impermeabilitate , gradul de gelivitate , etc. ;
- orice alta verificare se considera necesara . Verificrile efectuate si constatrile rezultate
la recepia structurii de rezistenta se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar ,
proiectant si executant , precizndu-se n concluzie daca structura n cauza se atesta sau se
respinge .
n cazurile n care se constata deficiente n executarea structurii , se vor stabili masurile de
remediere , iar dup executarea acestora se va proceda la o noua recepie .
Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente ( ziduri, tencuieli, protecii finisaje ,
etc.) este admisa numai n baza dispoziiei de antier data de beneficiar si proiectant . Aceasta
dispoziie se va da dup ncheierea recepiei structurii de rezistenta sau , n cazuri justificate ,
dup ncheierea recepiei structurii de rezistenta sau , n cazuri justificate , dup ncheierea
recepiei pariale a structurii de rezistenta
Recepia pariala va consta din efectuarea tuturor verificrilor menionate cu excepia
examinrii rezistentei betonului la vrsta de 28 zile care se face la recepia definitiva a structurii
de rezistenta . n asemenea situaii proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra crora sa
se poat efectua determinri ulterioare si care nu se vor acoperi dect dup ncheierea recepiei
definitive a structurii .
n cazul construciilor cu caracter deosebit n ceea ce privete alctui rea constructiva sau
tehnologia de execuie sau a celor de importanta deosebita , prin proiect se poate prevedea ca
recepia structurii de rezistenta sa se fac prin ncercri in situ .

3.5. Tehnologia de executare a elementelor de beton armat

3.5.1. Tehnologia de executare a cadrelor
Execuia monolita a cadrelor de beton armat se folosete atunci cnd este necesara
realizarea unor noduri rigide la mbinarea intre staipi si rigle.
Tehnologia de execuie monolita a cadrelor din beton armat cuprinde urmtoarele lucrri:
armarea si cofrarea stlpilor, cofrarea si armarea riglelor, turnarea si compactarea betonului in
staipi si rigle si decofrarea.
1. Cofrarea si armarea elementelor cadrului
Aceste lucrri sunt similare celor prin care se realizeaz flecare element in parte (stalpi si
grinzi). O atenie deosebita trebuie acordata armrii nodurilor, precum si cofrarii acestor zone.
23

Cofrarea i armarea stlpilor

La cofrarea stlpilor se folosesc att cofrajele demontabile alctuite din panouri, juguri
(caloti) si sprijiniri metalice de inventar, cat si cofrajui metalic pentru staipi cu toate piesele
necesare cofrarii mbinrii stalp-grinda.
Lungimea panourilor de cofraj se alege astfel incat sa se realizeze nlimea stlpului pana
sub grinda, reducandu-se la minimum volumul completrilor. La partea inferioara a cofrajului se
las o fereastra, pentru a se putea scoate din cofraj, nainte de turnarea betonului, deseurile care sau adunat in interior la baza stlpului.
Fereastra este prevzuta cu un capac care astupa golul in timpul turnrii betonului.
Lucrrile de armare a stlpilor constau in alctuirea carcaselor si legarea acestora de
armaturile celorlalte elemente ale structurii de rezistenta. Carcasele se pot realiza fie direct in
cofraj, la poziia indicata in proiect, fie pe bancul de lucru si se monteaz ulterior la poziie.
Asamblarea carcaselor pe bane este mai des utilizata, deoarece duce la creterea
productivitii si asigura o calitate superioara lucrrilor de armaturi.
nainte de montarea carcaselor se elimina deseurile de la baza stlpilor, se ndreapt
mustile de continuitate si se pun in poziia necesara pentru mbinare.
Dup montarea carcasei, barele ei verticale se imbina cu mustile lsate din fundaie sau
din stlpul etajului inferior, mbinarea se realizeaz prin legarea cu sarma moale sau prin sudare.
Dup cofrarea stlpului, se asigura stabilitatea cofraj ului prin contravantuiri si apoi se
executa cofrajul riglei cadrului.
Cofrarea i armarea grinzilor
Pentru grinzi se pot folosi cofraje demontabile din panouri netipizate sau tipizate, din
scndura sau placaj.
Cofrajele demontabile netipizate sunt alctuite din trei panouri din scnduri solidarizate cu
chingi, reprezentnd partiie laterale si partea inferioara a cofrajului grinzii. La partea inferioara,
partiie laterale sunt prinse cu cuie de panoul de fund, iar la partea superioara sunt prinse cu sipci
dispuse transversal. Panoul de la partea inferioara are limea egala cu limea grinzii si reazem
pe popi de lemn care au la partea superioara o scndura aezata pe muchie. La partea de jos, popii
reazem prin intermediul unor pene de tlpi de dulapi. Popii se aseaza in axa grinzilor si se
solidarizeaz intre ei cu cleti sau contravantuiri. Cnd grinzile reazem pe stlpi , cofrajul grinzii
intra in lcaul prevzut in panourile cofrajului pentru stlpi. Cnd grinzile reazem pe ziduri
portante, cofrajul se executa pe lungimea corespunztoare distantei intre ziduri.
Cofrajele demontabile tipizate sunt alctuite din panouri de cofraj modulate, completri si
susineri obinuite sau de inventar. Panourile de fund au limea egala cu limea grinzii, iar cele
laterale au limea egala cu inaltimea grinzii pana sub placa planseului plus limea panoului de
fund.
Grinzile se pot arma direct in cofraj sau prin execuia carcaselor fa bancul de lucru si
montarea lor ulterioara in cofraj. Grinzile se pot arma direct in cofraj dup montarea armaturii
stlpilor, astfel:
- se nsemneaz cu creta sau cu creionul, pe marginea cofrajului, poziia indicata in proiect
pentru etrieri;
- se introduc etrierii in cofraj in dreptul semnelor; daca etrierii sunt nchii, latura lor
superioara se las deschisa pentru a se putea introduce barele longitudinale;
- se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii, se asaza la poziia din proiect si
se leag cu sarma de etrieri;
- se aseaza apoi barele ridicate, clreii si toate celelalte bare prevzute la poziia din
proiect, inchizandu-se etrierii si legandu-se cu sarma.
O atenie deosebita trebuie data respectrii poziiei armaturii in cofraj si pe reazeme,
precum si acoperirii cu beton, att pe fundul grinzii, cat si lateral.

24

Dup montarea carcasei de armatura a riglei, se executa armarea nodului prin ndoirea si
petrecerea barelor din stlpi si rigle. La stlpii cadrelor etajate, barele longitudinale se nndesc
prin petrecere sau prin suduri in zona de deasupra nivelului fiecrui etaj. Mustile lsate din
stlpii nivelului inferior pentru mbinri trebuie sa depeasc nivelul superior al planseului cu 3d.
Pe poriunea ndoirii, etrierii se ndesesc, astfe! ca distanta maxima intre ei sa nu depeasc lOd.
In cazul unui nod central armatura trece prin nod, asigurnd continuitatea riglei si In acelai timp
legtura monolita dintre stlpi si rigla.
2. Turnarea si compactarea betonului
nainte de betonarea cadrelor, se efectueaz verificrile obinuite dinaintea turnrii
betonului la stlpi si grinzi, o atenie deosebita acordandu-se nodurilor cadrului, zonelor cu
armaturi nclinate si cu etrieri suplimentari. Turnarea betonului trebuie executata concomitent din
cete doua extremiti ale cadrului, pentru a se evita deplasarea cofrajului datorita ncrcrii
excentrice la turnarea dntr-o singura parte.
cu structura din cadre de beton armat se betoneaza numai be baza fisei tehnologice care
indica pe faze ordinea de execuie a lucrrilor. Intre terminarea betonarii stlpilor si nceperea
betonarii riglei se las o pauza de 1-2 ore, pentru ca betonul proaspt din stlpi sa aib timp sa se
taseze. Pentru vibrarea betonului turnat in cadre se folosesc vibratoare de cofraj si vibratoare de
interior si, acolo unde nu este posibila o vibrare corespunztoare, se iau masuri suplimentare de
compactare manuala. In stlpi, betonul se toarn continuu. In cazuri deosebite se admite
intreruperea betonarii cadrului in stlpi, sub rigla cadrului sau sub nivelul vutelor. La
cadrele
etajate, intreruperea se face la baza stlpului superior. Betonarea in riglele cadrului se poate
ntrerupe intre (1/4-1/5JL, (L fiind deschiderea riglei).
La reluarea betonarii, suprafaa rosturilor de lucru se curata cu grija de betonul care nu a
fost compactat si de pojghia de lapte de ciment. Durata ntreruperii betonerii la rosturile de lucru
nu poate depasi anumite limite, in funcie de natura cimentului utilizat si de temperatura mediului
exterior, fiind cuprinsa intre 4 si 10 ore. Dup terminarea lucrrilor de turnare si compactare a
betonului in cadre, se iau masuri de protejare, asigurandu-se un mediu umed cel puin apte zile,
prin stropirea cu apa la intervale de 2-6 ore si acoperirea fetei riglelor cu rogojini sau cu folii din
material plastic.
3. Decofrarea cadrelor turnate monolit
Ordinea de decofrare a elementelor cadrului este urmtoarea: intai se desfac prile laterale
ale cofrajului stlpilor si riglei, cnd betonul are rezistenta la compresiune de minimum 25
daN/cm2, si apoi prile orizontale ale cofrajului riglei. La decofrare se are in vedere ca sa nu se
produc ocuri, sa nu se deterioreze att cofrajul (in vederea refolosirii lui cu reparaii minime),
cat si a elementului decofrat.
3.5.2. Tehnologia de executare a planseelor de beton armat
Tehnologia de execuie a planseetor din beton armat monolit cuprinde urmtoarele lucrri:
cofrare, armare, montare a pieselor si a elementelor de instalaii, turnare si compactare a
betonului, decofrare.
1. Lucrri de cofrare
Cofrajele demontabile tipizate sunt alctuite din panouri si elemente de susinere si
solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile, cleti etc). Panourile de cofraj se dispun astfel
incat sa acopere in totalitate suprafaa planseului sau sa se foloseasc un numr minim de
completri.
La cofrarea planseelor cu placi drepte se folosete si cofrajul din panouri metalice, care
asigura obinerea de suprafee plane si netede, in condiiile unui numr mare de refolosiri.
Succesiunea operaiilor pentru cofrarea planseelor este: curirea si nivelarea locului de
montaj, trasarea poziiei cofrajelor, ridicarea cofrajelor si a elementelor componenete pe locurile
trasate si susinerea lor provizorie, verificarea si definitivarea poziiei lor, fixarea definitiva.

25

La planseele cu placi si grinzi dispuse dup o direcie, cofrarea este aceeai ca la planseele
cu placi drepte, cu particularitile de execuie a cofrajulu pentru grinzi, prezentate la tehnologia
de execuie a grinzilor din beton armat monolit.
Cofrajul pentru planseele cu grinzi principate si secundare se executa din panouri tipizate
si netipizate. O atenie deosebita trebuie acordata cofrarii interseciilor grinzilor, pentru a se folosi
minimum de completri sau de materiale ce nu se pot refolosi.
2. Armarea planseelor
In cazul plcilor dublu armate, se monteaz intai barele de rezistenta, peste care se aseaza
si se leag cel de-al doilea rnd de bare de rezistenta.
O importanta deosebita la armarea plcilor o are acoperirea cu beton, precum si
meninerea armaturii la poziia din proiect. Aceasta se realizeaz cu ajutorul distantierilor.
Armatura din plansee se leag cu sarma de armatura din grinzi.
Centurile si grinzile se armeaza cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile
prezentate anterior. Dup execuia armrii planseelor, se monteaz piesele si elementele de
instalaii nglobate, precum si tiparele pentru realizare golurilor si a traseelor instalaiilor realizate
ulterior betonarii planseelor.
3. Turnarea si compactarea betonului
nainte de turnarea betonului in plansee, se executa operaiile pregtitoare:
- se verifica cofrajele din punctul de vedere ai dimensiunilor, calitii si stabilitii, precum
si a poziiei pieselor inglobate;
- se verifica armaturile din punctul de vedere al alctuirii constructive si al poziiei;
- se curata cofrajul si armaturile si se uda abundent cu 2-3 ore nainte de turnare (la
cofrajele din lemn);
- se asaza pe cofraje podinele de circulaie pentru muncitori, utilajele si materialele
necesare betonarii.
Se recomanda ca planseele sa se betoneze pe toata suprafaa lor, adic betonul adus la
locu de punere in opera sa se toarne odat in cofrajul plcilor si al centurilor sau in cofrajul
plcilor, grinzilor si sa se vibreze.
La planseele cu grinzi, se betoneaza grinzile in straturi continue si se vibreaz cu
pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea plcilor pana la nivelul
superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafaa (placi vibrante sau
rigle vibrante).
O atenie deosebita se acorda betonarii interseciilor grinzilor sau zonelor de rezemare a
planseelor pe stlpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple complet cofrajul, sa nu
prezinte segregri sau goluri. A vnd in vedere volumul mare de beton necesar execuiei monolite
a planseelor, este indicata folosirea pompei de beton.
In timpul betonarii planseelor, muncitorii si utilajele folosite trebuie sa circule pe podine si
pe trasee special amenajate, care reazem pe cofraje; nu se admite circulaia pe armaturi, care ar
putea produce deformarea sau deplasarea lor, si nici crearea de aglomerri de beton prin
descrcarea lui intr-un singur loc.
Daca nu se poate asigura turnarea betonului in tot planseul, se admite ntreruperea
betonarii si crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevzute in
zonele de solicitri minime. Cnd grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se las 3-5cm sub
nivelul inferior al plcii sau vutei plcii.
La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armaturile de rezistenta sau cu latura cea mai mica
si situat in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschidere.
Durata maxima admisa a intreruperitor de betonare pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnrii nu trebuie sa depeasc momentul de ncepere a prizei
cimentului folosit. Cnda s-a produs o intrerupere mai mare, reluarea turnrii este permisa dup
pregtirea suprafeei rosturilor. Suprafaa rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa

26

lor, iar la placi perpendiculara pe suprafaa lor. Suprafaa rostului se curata de betonul ce nu a fost
bine compactat si de pojghia de lapte de ciment, iar imediat, inalnte de turnarea betonului
proaspt, va fi splata abundent cu apa.
Dup terminarea betonarii planseelor, se iau masuri care sa asigure condiii favorabile de
ntrire si sa reduc deformatiile din contracii. Umiditatea betonului se menine minimum 7 zile
dup turnere, protejnd suprafeele libere prin acoperirea cu materiale de protecie si stropirea cu
apa, la intervale de 2-6 ore, dar dup 2-12 ore de la turnare. Pe timp ploios, suprafeele de beton
proaspt se acoper cu prelate sau cu folii de polietilena, pentru a evita splarea pastei de ciment.
Daca temperatura aerului este sub +5jC, betonul nu se mai stropete, ci se iau masuri de protejare
contra ngheului.
4. Decofrarea
Dup ce betonul s-a intarit, cofrajele se demonteaz prin desfacerea legaturilor
si ndeprtarea elementelor componente ale acestuia. La ptanseele cu grinzi, se decofreaza intai
panourile laterale grinzilor si pe urma prile orizontale ale cofrajului si plcilor, la fel ca in czu!
precedent.
Izolaia termica a planseelor din beton armat se realizeaz cu materiale elastice (saltele de
vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice-zgura, granulit,etc), numai la partea
superioara a planseului.
Termoizolatia amplasata la partea superioara a planseului de beton armat este protejata cu
o folie bitumata peste care se toarn o sapa din mortar, armata sau nearmata, ca suport al
pardoselii.
Izolarea fonica a planseelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora,
masurile suplimentare de izolare fonica luandu-se la realizarea pardoselilor sau la finisarea
tavanului.
3.5.3. Tehnologia de executare a scarilor din beton armat monolit
Scrile din beton armat turnat monolit se pot executa odat cu planseele intre care sunt
prevzute sau dup execuia acestora. Execuia monolita a scrilor din beton armat cuprinde
urmtoarele lucrri: trasarea, cofrarea, armarea, turnarea si compactarea betonului si decofrarea.
1. Trasarea scrilor
In funcie de tipul scrii, se traseaz linia oblica care indica partea inferioara a scrii,
precum si intradosul treptelor. Pentru trasarea profilului treptelor se stabilesc poziiile primei si ale
ultimei trepte , verificnd ca distantele dintre ele sa corespunde cu numrul si limea treptelor
indicate in proiect. Apoi se traseaz linia oblica ce trece prin vrfurile treptelor si o linie orizontala
la nivelul plcii. Pe aceasta linie orizontala se traseaz mprirea treptelor dup limea lor si cu
firul cu plumbse mparte corespunztor linia oblica. Trasarea se materializeaz pe peretele care
limiteaz scara si pe scndurile care cofreaza golul scrii.
2. Cofrarea scrilor
Scrile din beton armat turnat monolit se executa intr-o singura etapa .
Cofrajul trebuie executat conform proiectului, cu o precizie sporita, si se contravan tu ieste
cu deosebita grija. Cofrajul este asemntor cu cofrajul pentru placi, putnd fi realizat din
cherestea sau panouri din cofraj susinute cu elemente de inventar. Cofrajul pentru contratreapta
se realizeaz ca un tipar, reprezentnd negativul contratreptei, pentru a permite operaiile de
betonare si de finisare.
3. Armarea scrilor
Scrile se armeaza dup regulile date pentru plcile si grinzile de beton armat. O atenie
deosebita se acorda legaturilor de continuitate a armaturilor din scara cu armatura planseelor care
le unete. In cazul scrilor cu trepte independente ncastrate in perei, se va avea in vedere ca
armatura de rezistenta sa se menin, pe tot timpul betonarii, la partea superioara (deoarece
lucreaz ca nite grinzi in consola).

27

4. Turnarea si compactarea betonului

Betonul se toarn pornind de la partea de jos a scrii si se compacteaz cu pervibratoarele
sau cu vibratoarele de cofraj. La scrile aezate pe o placa portanta, betonul trebuie sa aib o
consistenta vartoasa, pentru a nu curge pe panta cofrajului.
La scrile ncastrate in zidrie, betonul trebuie sa umple complet locaurile prevzute in
zid si sa fie bine compactat in aceste zone. La turnarea unei scri se admit rosturi de lucru numai
in lungul grinzilor de podest, cnd acestea nu se pot turna integral. In unele cazuri se executa
betonarea treptelor odat cu placa de beton armat, operaie care este insa greoaie.
5. Decofrarea
Ordinea de decofrare este urmtoarea: intai se decofreaza prile laterale (contratreptele) si
apoi prile orizontale sau nclinate. Pentru decofrarea prtilor laterale, betonul trebuie sa aib
rezistenta la compresiune minimum 25 daN/cm2, iar pentru decofrarea prtilor orizontale sau
nclinate de 50-70%, din marca, in funcie de mrimea elementului cofrat.
3.5.4. Tehnologia de executare a acoperisului terasa din beton armat monolit
Acoperiurile realizate din beton armat monolit sunt plate, din ultimul planseu al
construciei care constituie si structura portanta a invelitorii. Un acoperi trebuie sa satisfac
condiii de izolare hidrofuga si termica. In acest scop, structura lui este alctuita din urmtoarele
straturi succesive cu rol bine determinat:
- strat protecie pietri cu grosimea de 4 cm ;
- mortar de poz cu grosimea de 2 cm ;
- hidroizolaie 2c+3b cu grosimea de 0.4 cm ;
- apa armat rabf cu grosimea de 5 cm ;
- termoizolaie vat mineral rigid cu grosimea de 10 cm ;
- barier de vapori folie polietilen ;
- ap de egalizare cu grosimea de 2 cm ;
- plac din beton armat monolit cu grosimea de 12 cm ;
- tencuial mortar cu grosimea de 2 cm.
Tehnologia de execuie a stratului-suport (placa din beton armat) s-a prezentat anterior.
1. Tehnologia de executare a hidroizolatiei
Execuia hidroizolatiilor cuprinde urmtoarele lucrri:
- verificarea si remedierea elementelor de construcie nainte de nceperea hidroizolatiilor;
- executarea amorsajulut;
- executarea straturilor de etansare prin vopsire;
- executarea hidroizolatiei propriu-zise din foi bitumate;
- executarea hidrozoiatei la puncte dificile (rosturi, guri de scurgere, strpungeri);
- executarea straturilor de protecie a hidroizolatiei.
a. Verificarea si remedierea elementelor de construcie nainte de nceperea hidroizolarii
Verificrile se refera la stratul-suport al hidroizolatiei care este apa suport.
La aceste verificri se urmrete daca au fost realizate pantele de 2%, daca este asigurata
planeitatea necesara si daca este respectata umiditatea suportului. Interseciile suprafeelor (scafe,
dolii, muchii, coame) se rotunjesc cu o raza de curbura de 3-5 cm.
Umiditatea stratului suport se controleaz cu ajutorul umidometrelor electrice sau prin
lipirea la cald a unor fasii din carton bitumat de 300X200 mm in diferite puncte ale stratului
suport. Daca fa smulgerea fiilor (dup 1-2 ore de la lipire) desprinderea se realizeaz in masa
stratului de bitum folosit la lipire sau se sfasie cartonul bitumat, nseamn ca suprafaa suport este
corespunztoare din punctul de vedere al umiditii maxime admise. De asemenea, se verifica
poziia pieselor nglobate pentru scurgeri si strpungeri, remediindu-se defectele constate.
Suprafaa suport a hidroizolatiei se curata foarte bine.

28

b. Executarea amorsajului
Amorsajui se executa cu sofutii bituminoase, prin vopsire si frecare energica, in doua
straturi succesive aplicate pe suprafaa suport perfect uscata. Fiecare strat se aplica numai dup
uscarea celui precedent. Consumul de soluie pentru ambele straturi este de minimum 0.400l/m2.
Daca amorsarea se executa cu suspensie de bitum filerizat, suprafaa stratului suport trebuie sa fie
uscata. Amorsajui se executa in trei straturi succesive, dar numai dup uscarea fiecruia dintre ele,
consumul de suspensie fiind de minimum 0.500 kg/m2.
c. Executarea straturilor bituminoase de etansare prin vopsire Soluia de bitum se aplica la
rece, prin vopsire cu peria de par
sau fibra, cu gletuitorul de cauciuc sau cu o pensula groasa, in trei straturi succesive, dup uscarea
fiecrui strat. Consumul de soluie bituminoasa pentru fiecare strat este cuprins intre 1.5 si 2 l/m2.
d. Executarea hidroizolatiei din straturi multiple
Aceasta hidroizolatie se executa dup ce stratul de amorsaj este uscat si temperatura
exterioara este de minimum +5C pe timp frumos si fara vnt.
Hidroizolatia cu straturi multiple din foi de carton bitumat se obine prin executarea a cel
puin doua straturi lipite de suprafta suport si intre ele si acoperite cu cu straturi de masa
bituminoasa. Execuia se incepe prin derularea sulurilor de foi de carton bitumat, care trebuie sa
fie bine curate si ntinse un timp pentru ndreptarea si relaxarea lor. Foile se croiesc la lungimea
necesara, dup pozarea lor pe poriunea ce urmeaz a fi hidroizolata si se ruleaz din nou in suluri
strnse. Pentru lipire se deruleaz sulurile peste un strat de mastic fierbinte, turnat din cancioc, in
fata si pe toata lungimea solului. Petrecerile trebuie sa aib 7-10 cm si se preseaz cu o spatula din
lemn sau cu canciocul, pentru a elimina excesul de mastic. Procedeul este asemntor pentru toate
straturile, avandu-se grija sa se alterneze petrecerile prin lipirea de la nceput la marginea
suprafeei a unei fasii cu limea de 1/2, 1/3 sau 1/4 din limea foii, in funcie de numrul
straturilor ce se suprapun. Aplicarea materialelor in foi se incepe de la partea cea mai coborta a
suprafeei, consumul de mastic pentru fiecare strat fiind cuprins intre 2.5 si 2 l/m2.
La executarea hidro izolaii lor din foi de pnza bitumata si carton bltumat, intai se alica
pnza bitumata in straturi, dup care se aplica ultimul strat din carton bitumat. In dreptul
elementelor verticale ale terasei (aticuri, pereii courilor de ventilare si ai courilor de fum), se
realizeaz suprafaa de racordare pe care se lipesc fasii din pnza bitumata (lata de 30-50 cm),
nainte de executarea hidroizolatiei in cmp.
e. Executarea hidroizoiatiei in puncte dificile
Punctele dificile aie hidroizolatiei sunt acelea unde hidroizolatia este strpuns de diverse
instalaii. In aceste zone, stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa aib o panta de minimum 5% pe
latime de 25 cm, daca punctele dificile sunt interioare. O atenie deosebita trebuie acordata
racordrii hidroizolatiei care vine in contact cu diversele piese ale instalaiei. Principala condiie
pe care trebuie sa o ndeplineasc aceste zone este sa asigure scurgerea apelor pluviale fara
stagnri, de aceea se acorda o mare atenie executrii straturilor de protecie a hidroizolatiei in
aceste zone.
f. Executarea straturilor de protecie a hidroizolatiei
Protecia hidroizolatiei la terase se executa pentru eliminarea efectelor negative ale
nsoririi si pentru crearea posibilitii de circulaie a oamenilor.
La terasele necirculabile, peste hidroizolatia protejata se aterne
un strat de pietri de 4 cm grosime, cu granulatia de 6-15 mm.

29

4. ARHITECTURA
4.1. idarie din blocuri din beton celular autoclavizat
Din blocuri mici si BCA se pot realiza zidarii cu grosimea de 7.5, 12.5, 20, 25 si 35cm
pentru perei portani si neportanti.
Zidria se executa cu legtura obligatorie la fiecare rnd. eserea rosturilor verticalale
unui rnd se obine prin decaiarea lor cu Vz pn la y de bloc n raport cu rosturile verticale ale
rndurilor alturate.
Particularitile betonului celular autoclavizat impun respectarea riguroasa a unor reguli
tehnologice care, fara a diferii n fond de cele referitoare la zidria de crmida, n cazul BCA au
un rol hotrtor n asigurarea calitii nu numai a zidriei, ci si a tencuielii.
Lucrrile din zidrie din blocuri din BCA se executa la temperaturi exterioare de cel
putin+3 C.
Zidria de executa din blocuri ntregi sau din fraciuni care se taie pe antier cu
ferastraul,folosirea de fraciuni sparte cu ciocanul fiind interzisa. Toate rosturile, orizontale si
verticale, se executa de 10 mm. Umiditatea blocurilor trebuie sa fie sub 20%, cele cu umiditate
mai mare depozitndu-se n locuri uscate pn la scderea corespunztoare a gradului de
umiditate, lucru care impune depozitarea lor pe antier de la nceput n spatii uscate si acoperite.
Zidria din blocuri mici se executa mai puin cu mortar M25 sau M10 si mai adeseori cu
mortar adeziv cu compoziia 1:3:1:1 (aracet DP25, D50, CPMB, nisip 0-lmm, l-3mm, apa)
exprimata n volume, cu consistenta 12cm.
n timpul executrii pereilor trebuie sa nu existe diferente de nlime pe anumite poriuni
ale acestuia mai mari de 1.50m. La terminarea executrii plinurilor dintre goluri trebuie sa se
monteze buiandrugi prefabricai, iar deasupra acestora sa se execute zidrie cel puin de doua
rnduri de blocuri, interzicndu-se sa se lase stlpii fara a fi rigidizai la partea superioara. ntre
executarea zidriei la un nivel si n aceeai zona, la nivelul superior se las 3-4 zile, timp destinat
ntririi suficiente a zidriei.
Zidria propriu-zisa a blocurilor mici de BCA se face n acelai fel ca la zidria din blocuri
ceramice.

4.2. Tencuieli
4.2.1.Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaii ale lucrrilor de tencuieli obinuite aplicate pe
zidrie de beton la dadiri social-culturale .
4.2.2. Materiale :
- Nisip natural de ru
- STAS 1667 - 76
- Praf de piatra
- STAS 1134 - 71
- Ipsos de construcii
- STAS 545 - 66
- Var hidratat n pulberi
- STAS 9201 - 80
- Var pasta
- STAS 146 - 80
- Aracet E 50
- STAS 7058 - 80
- Pigmeni naturali
- STAS 6476 - 71
- Ciment PA 35
- STAS 1500 - 78
- Apa pentru mortare
- STAS 790 - 80
- Carton asfaltat CA 400
- STAS 138 - 75
4.2.3. Prepararea tencuielior
Tencuielile umede obinuite se pot executa :
- pe antier (respectnd instruciunile tehnice privind compoziia si prepararea, conf. C 17
- 82) ;
- n centrala sau staii de preparare, conform C 17 - 82.
Tencuieli subiri (tratamentele) se executa cu mortar preparat n cantiti mici la locut de
lucru sau cu paste gata preparate, livrate n bidoane.
30

Dup proporia lor n construcie, tencuieiile pot fi :

, executate n interiorul cldirilor pe tavane ;
- tencuieli exterioare, sau pe faada, care acoper suprafee exterioare ale pereilor.
Dup modul de finisare al fetei vzute, tencuieiile vor fi :
- obinuite (driscuite), urmnd a primi finisajul definitiv prin zugrvire ;
- tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu
nisip fin ;
- tencuieli gletuite, la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subire din pasta de ipsos
sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (GIPAC), bine netezite cu drisca de glet, fiind
ntrebuinate la interior pe perei si tavane pentru a crea un finisaj de o calitate superioara ;
- tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale ( cu praf de
piatra), prelucrate prin raschetare sau periere n timpul ct mortarul nu este perfect ntrit.
Pentru obinerea tencuielii cu aspect de piatra naturala
(similipiatra) :
tencuieli exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, preparate
cu ciment, praf de piatra (sau nisip O...lmm) aracet si ipsos.
4.2.4. Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli
Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor, astfel ca ele sa
poat fi utilizate n bune condiii, variaz n funcie de natura liantului astfel :
- fa mortarele cu var (marca M 4 T) pn la 12 ore ;
- la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) pn la 15 minute ;
- la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) n care s-a introdus un ntrzietor de priza,
pentru a se evita ntrirea rapida, pn la o ora
- la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca M 50 T) fara ntrzietor pana la 10 ore ;
- la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca M 50 T) cu ntrzietor,
pn la 16 ore .
Consistenta mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor si cu suprafaa pe care se
aplica. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa
corespunda urmtoarelor tasari ale conului etalon :
- pentru sprit, n cazul aplicrii mecanizate a mortarelor - 12cm ;
- pentru sprit, n cazul aplicrii manuale a mortarelor, - 9cm ;
- pentru grund, n cazul aplicrii manuale 7...8cm iar n cazul aplicrii mecanizate
10...12cm ;
- pentru stratul vizibil executat cu mortar fara ipsos 7...8cm ; Consistenta mortarelor cu
adaos de aracet E 50 determinata de
conul etalon, trebuie sa fie urmtoarea :
- pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10...11cm ;
pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi. 7...8cm .
4.2.5.Executia lucrarilor
1. Operaiuni pregtitoare
Controlul, pregtirea stratului suport si lucrri ce trebuie terminate pentru a nu produce
deteriorri tencuielilor.
Pentru executarea tencuielilor de buna calitate se va efectua n prealabil un control al
suprafeelor care urmeaz a fi tencuite ; suprafeele suport trebuie tasate un anumit timp pentru ca
ulterior sa nu se mai produc tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor ; astfel,
suprafeele de beton trebuie sa fie uscate pentru ca umiditatea sa nu mai influeneze ulterior
aderenta tencuielilor.
La nceperea lucrrilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrrile a cror execuie
simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

31

Suprafeele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi,
pete de grsime. Tencuielile nu se vor aplica dect dup remedierea eventualelor deficiente
constatate.
Pentru a se obine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea
trebuie pregtite n vederea tencuirii, cu condiia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa
nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari dect acelea indicate de prescripiile
tehnice n vigoare.
Abaterile mai mari dect cele admise se vor rectifica prin cioplirea ieindurilor si prin
acoperirea intrndurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie n rosturile zidriei,
peste care se va executa tencuiala.
Rectificarea intrndurilor mai mari de 70mm pe suprafeele exterioare ale cldirilor, se va
face prin confecionarea n prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, n care se toarn beton,
eventual armat cu mpletitura din srma fixata cu cuie.
2. Executarea trasrii suprafeelor de tencuit
Executarea trasrii suprafeelor de tencuit se va face dup controlul si pregtirea stratului
suport.
La efectuarea trasrii, prin diferite metode : cu repere de mortar (stlpisori), scoabe
metalice lungi sau sipci din lemn, sau cu repere metalice de Inventar, se va verifica modul de
fixare a acestor repere, asa nct sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita.
Pe suprafeele exterioare (faade), trasarea se va face n acelai mod ca si pe suprafeele
interioare. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile faadei, precum si pe
suprafeele dintre golurile ferestrelor.
3. Executarea amorsrii
In timpul executrii amorsrii suprafeelor se va urmri ca priul sa fie aplicat ct mai uniform,
fara discontinuiti prea mari, iar nainte de aplicarea grundului se va verifica daca priul este
suficient ntrit, fara prelingeri pronunate si daca suprafaa amorsata este suficient de rugoasa si
aspra la pipit cu mna.
4. Executarea grundului
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5...20mm grosime) se va aplica dup cel puin 24
de ore de la aplicarea priului, la suprafee de beton. In cazul cnd suprafaa priului este uscata,
sau pe timp foarte clduros, aceasta suprafaa se va uda n prealabil cu apa, nainte de a se aplica
grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, ntr-una sau doua reprize, grosimea
fiind de pn la 20mm.
Pentru suprafeele de beton care sunt netede si cu absorbie de apa redusa, stratul de
fisurare (circa 5mm grosime) se va executa cu mortar cu adaos de aracet E 50, dup ce n prealabil
suprafeele acestor perei au fost amorsate.
Aplicarea mecanizata a priului si grundului n ncperile cldirilor, pe perei si tavane,
pn la nlimea de 3m se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manuala a priului si grundului pe tavane se va executa de pe platforme de
lucru continue, rezemate pe popi metalici extensibili, de inventar si direct de pe pardoseala pentru
partea inferioara a pereilor.
Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face Iundu-se masuri contra uscrii prea
rapide, prin acoperirea suprafeelor respective, pe care s-a aplicat grundul, cu rogojini umezite sau
alte mijloace.
Este cu desvrire interzis sa se aplice stratul de grund pe suprafee ngheate sau daca
exista pericolul ca grundul sa nghee nainte de ntrire.
In timpul executrii grundului se va urmrii obinerea unui strat cu o grosime care sa se
ncadreze n limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafaa verticala si plana, care sa

32

ascund si sa rectifice toate defectele stratului suport. De asemenea se va verifica ca suprafaa

grundului sa nu prezinte asperiti pronunate, zgrieturi, neregularitati, ciupituri, etc.
priul si grundul se va aplica de sus n jos, de pe schele montate la circa 50 cm fata de
suprafaa de lucru.
nainte de aplicarea stratului vizibil se va controla ca suprafaa grundului sa fie uscata si sa
nu aib granule de var nehidratat, care sa se poat stinge ulterior n contact cu umiditatea din
stratul de grund si din stratul vizibil aplicat ulterior si sa provoace n acest mod mpucaturi pe
suprafeele tencuite.
5. Executarea stratului vizibil
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit - tinci - de
aceeai compoziie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu
nisip fin pn la lmm, sau n cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
Pentru obinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5mm), mortarul de tinci se va
arunca cu mistria la anumite intervale de timp (circa 5 minute) astfel ca ntre aceste intervale sa se
niveleze cu drisca.
Stratul vizibil se va prelucra n funcie de materialele utilizate, precum si n funcie de
sculele utilizate, tencuielile respective purtnd urmtoarele denumiri : driscuite, gletuite, stropite,
sclivisite, decorative din materiale speciale, etc.
Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin nchiderea porilor tinciului cu un strat
subire (circa lmm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu
un strat subire (de circa 2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezit fin.
Pentru gletul de var, n pasta de var se va adaug circa lOOkg ipsos la lmc de var pasta,
pentru a se accelera ntrirea gletului.
Pe suprafeele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau ipsos, fara straturi
intermediare. In cazul suprafeelor rezultate netede de la decofrare, se va folosi o pasta speciala
GIPAC (conform C3-76).
Finisarea exterioara a suprafeelor netede de beton se poate face si cu pasta subire tip
NCERC pe baza de praf ciment alb, aracet E 50, oxizi colorani.
Aceasta pasta se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf
de piatra, ciment alb si oxizi colorani) si o parte lichida (aracet E 50 si apa). Cele doua parti
componente se vor amesteca pe antier ntr-o targa, n cantiti strict consumabile ntr-o ora de
lucru.
Pastele subiri GIPAC si tip NCERC se vor ntinde pe suprafeele netede ale betoanelor,
stropite n prealabil cu apa, fie cu drisca de glet, fie cu aparatul de zugrvit manual sau electric.
Daca este necesar, aceste paste se pot colora prin amestecarea cu oxizi minerali frecai cu apa,
obtinndu-se chiar stratul de finisaj gata colorat.
Lucrrile de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de +5 C) nu sunt
recomandate. In cazul n care totui este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua masuri
speciale. Protecia tencuielilor executate pn la ntrirea mortarelor folosite se va face prin luarea
urmtoarelor aciuni:
- umiditate mare, care ntrzie ntrirea mortarului si-l altereaz ;
- uscarea forat, care provoac pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafaa
tencuita, uscarea care poate proveni din curent de aer,
expunerea ndelungata
la
razele soarelui, suprancalzirea ncperilor ;
- lovituri, vibraii, provenite din darea n exploatare a cldirilor respective nainte de
termen ;
- nghearea tencuielilor nainte de uscarea lor.

33

6. Calitatea si verificarea aspectului tencuielilor

Tencuielile fiind lucrri destinate, n general, a rmne vizibile, calitatea din punct de
vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect.
Se interzice nceperea execuiei oricror lucrri de tencuire, nainte ca suportul n
ntregime sau succesiv pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuita.
nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitori, plansee), sau a cror execuie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalaii, tmplarie), precum si daca
au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri).
Mortarele preparate centralizat vor fi introduse n lucrare dup ce s-a verificat de ctre
conductorul tehnic al lucrrii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt
corespunztoare normelor respective.
De asemeni mortarele pot fi introduse n lucrare numai daca transportul este nsoit de o
fisa tehnica care sa conin indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarelor.
Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de
execuie, utilizarea si aplicarea compoziiei mortarului indicat n proiect si a straturilor succesive
n grosimile prescrise.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetnd suprafaa
tencuita, forma muchiilor, scafelor si profiluri.
Suprafeele tencuite sa fie uniforme, sa nu prezinte crpaturi, goluri, poriuni neacoperite
cu mortar la racordarea tencuielilor cu tmplaria.
Se va verifica planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafeelor si a muchiilor.
4.2.6. Standarde de referinta
- C 18 - 83
- Instruciuni tehnice pentru executarea tencuielilor
umede.
- C 17 - 82
- Instruciuni tehnice privind compoziia si prepararea mortarelor de
zidrie si tencuieli.
- C 16 - 79
- Instruciuni tehnice pentru executarea lucrrilor pe timp friguros
- STAS 1667 - 76
- Nisip natural de ru sau cariera
- STAS 1134-71
- Praf de piatra
- STAS 8625 - 70
- Pasta GIPAC
- STAS 6476 - 71
- Pigmeni naturali
- N 140 - 79
- Prepararea mortarelor
- STAS 7058 - 80
- Aracet E 50
- STAS 790 - 80
- Apa pentru mortare
- STAS 1500 - 78
- Ciment PA 35
- STAS 146 - 80
- Var pasta
- STAS 9201 - 80
- Var hidratat n pulberi
- STAS 545 - 66
- Ipsos de construcii
- STAS 138 - 75
- Carton asfaltat CA 400

4.3.

Zugraveli

4.3.1. Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrri de zugrveli cu lapte de
var la perei din zidrie ce au fost tencuiti.
Zugrvelile cu lapte de var se aplica la interior ct si la exterior.
4.3.2. Materiale
- Ulei de in
- STAS 16 - 70
- Ulei tehnic de in
- STAS 18 - 70
- Ulei tehnic de rapita
- STAS 2078 - 70
- Ulei tehnic de floarea soarelui
- STAS 2710 - 70
- Var pentru construcii
- STAS 146 - 70

34

Apa pentru mortare

- STAS 790 - 73
Oxizi pigmeni pentru vopsele
Hrtie pentru lefuire uscata
- STAS 1581 - 71
Corpuri abrazive cu liant economic - STAS 4593 - 68
4.3.3.Transportul si depozitarea materialelor
Varul gras n bulgari se livreaz n vrac si se transporta n vagoane nchise.
Depozitarea materialelor pentru zugrveli se va face n depozite nchise sau acoperite, ferite de
umezeala. Depozitele trebuie sa satisfac condiiile de securitate mpotriva incendiilor. Se
recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa ntre +7C si +20C. In timpul
depozitarii se va urmrii ca ambalajul sa fie ermetic nchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea
sau murdrirea produselor.
La locul de munca, compoziia de zugrveala se transporta si se pstreaz n galei de tabla
zincata.
4.3.4. Executia lucrarilor
1. Operaiuni pregtitoare
Lucrrile care trebuie terminate nainte de nceperea zugrvelilor vor fi :
- terminarea execuiei instalaiilor electrice, sanitare ;
- efectuarea probelor prescrise pentru instalaii ;
- montarea tmplariei cu excepia drucarelor si sildurilor ;
- executarea pardoselilor reci, inclusiv lustruirea ;
- rectificarea planseelor si a tencuielilor ce urmeaz a fi zugrvite ;
- executarea placajelor.
2. Pregtirea stratului suport
In vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie sa fie driscuite ct mai fin,
astfel ca urmele de drisca sa fie ct mai puin vizibile ; toate reparaiile trebuie sa fie executate
ngrijit, terminate si uscate.
La suprafeele de beton plane si netede, toi porii ramai de la turnare se vor umple cu
mortar de ciment-var. De asemenea, petele ca urme de decofrol se vor freca cu piatra de lefuit
sau cu perii de srma. Dup aceea suprafaa se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta
stratului de finisaj pe suprafaa suport.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrvire a faadelor trebuie sa fie complet executate
toate lucrrile de la faada construciei ca : jgheaburi, burlane, glafuri, socluri si trotuare.
3. Prepararea compoziiilor de zugrveli cu lapte de var
Laptele de var folosit la zugrveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei
de var cu apa n proporie de 1 parte var la 1,5 parti apa (n volume) si amestecare pn la perfecta
omogenizare. In cazul ca nu exista pe antier var gata pregtit laptele de var se poate prepara din
bulgari n proporie de 2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari (n volume). Nu se va face prepararea
n recipienti (butoaie, galei) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de
var.
Varul pasta poate fi folosit !a zugrveli dup 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var I se adaug amestecnd continuu, pn la omogenizare, grsimi (ulei de in,
de rapita sau de floarea soarelui n proporie de l-i-2% - n volume). Se mai poate folosi si seu
topit tehnic, n aceeai proporie, care ns se va nclzi pn la topire si se va amesteca numai n
cazul preparrii laptelui de var bulgari si anume nainte de rcirea amestecului.
Pentru zugrveli colorate se va adaug n compoziie pigmeni pn la nuana dorita.
Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat n apa cu 24 ore nainte de strecurare.
Este necesar ca compoziiile colorate sa se prepare n cantiti suficiente pentru zugrvirea cel
puin a unei ncperi (la interior) sau a unei faade (la exterior) pentru a se evita variaiile de
nuana n cadrul aceluiai cmp vizibil.

35

nainte de ntrebuinare, compoziia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2) cu estura din
srma de alama pentru reinerea att a impuritilor ct si a particulelor de var nestins sau de
pigment.
5. Condiii de execuie
Lucrrile de finisare a pereilor si tavanelor se vor ncepe numai la o temperatura a aerului,
de cel puin +5DC. Acest regim se va menine n tot timpul executrii lucrrilor si cel puin nc 8
ore dup executarea lor.
Finisarea nu se va executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
nceperea ploii (n condiii de temperatura care sa permit uscarea suprafeelor).
De asemenea, se va evita lucrul la faade n orele de nsorire maxima sau vnt puternic,
pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculei.
nainte de nceperea zugrvelilor se va verifica daca suprafeele stratului suport au atins
umiditatea de regim de 3%. Aceasta se obine n condiii obinuite (umiditate relativa a aerului de
60% si temperatura de +18C...20C), dup cea 30 zile de la executarea mortarelor. Umiditatea se
verifica cu aparatul electric tip Hygrometter (bazat pe principiul variaiei rezistivitatii electrice a
materialelor funcie de umiditatea lor), sau cu aparatul de carbid tip CM. In lipsa acestor
aparate indicate, se poate verifica daca stratul suport s-a uscat suficient prin urmtoarea metoda:
cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o poriune mica (circa 2 x 5cm) din suprafaa suport o
soluie de fenolftaleina n alcool, n concentraie de 1% ; daca poriunea respectiva se coloreaz n
violet sau roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%.
6. Execuia zugrvelilor
Zugrvelile cu lapte de var se executa n doua-trei straturi. Primul strat are rol de grund
(constituind stratul de legtura ntre suprafaa pregtita si zugrveala), el creeaz o suprafaa
uniforma ca porozitate, putere de absorbie si culoare.
Aplicarea primului strat se va face imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare, cel
mult dup 2-5-4 ore. In caz contrar, tergerea prafului se va efectua din nou nainte de aplicarea
primului strat de zugrveala.
Se va avea n vedere delimitarea de la nceput a suprafeelor care trebuie sa fie zugrvite
diferit, prin trasarea unor finii subiri ntre suprafeele respective.
Zugrveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai buna
aderenta de stratul suport, primul strat de zugrveala se poate aplica cu bidineaua.
Se admite si aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor zugrvelii numai pe
suprafee mici.
In cazul zugrvelii manuale, ntinderea straturilor se va face, purtndu-se bidineaua pe
direcii perpendiculare. La plafoane, ultima netezire se va face pe direcia luminii (spre fereastra),
iar la perei n sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului.
Fiecare strat de zugrveala se va aplica numai dup uscarea celui precedent.
Pentru aplicarea zugraveii mecanizate prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat;
-cu aciune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziia de
zugrveala este necesara ntreruperea lucrului ;
-cu aciune continua la care compoziia de zugrveala este absorbita de pompa aparatului
printr-un furtun, dintr-un vas alimentat continuu.
Pentru aplicarea zugrvelii cu aciune discontinua, se poate folosi aparatul tip Calimax.
nainte de aplicarea compoziiei de zugrveala se executa urmtoarele operaiuni
pregtitoare :
- se umple rezervorul cu compoziia de zugrveala, asezndu-se pe gura rezervorului o sita
pentru strecurarea ei ;
- se ridica presiunea n rezervor prin pompare manuala la 3...5 atmosfere ;
- se deschide robinetul si se regleaz jetul ;

36

- se verifica manometrul si legtura furtunului la rezervorul si la tija duzei.

- respectarea prevederilor din proiect si a dispoziiilor de antier;
- corectitudinea execuiei
Pentru lucrri gsite necorespunzatoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau
refacere.
Recepia lucrrilor de zugrveli se va face numai dup uscarea lor completa.
Examinarea se va face vizual, verificndu-se urmtoarele :
- corespectarea zugrvelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si
dispoziiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrrilor executate cu prevederile acestora;
- aspectul zugrvelilor, ele trebuind sa aibe un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte
pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la bidinea.
Nu se admit corecturi sau retusari locale care distoneaz cu tonul general, chiar la distante
mai mici;
- verificarea aderentei zugrvelilor interioare si exterioare prin frecarea uoara cu paima pe
perete. O zugrveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma ;
- rectilinitatea liniaturilor de separaie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de
lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara nnadri si de o latime uniforma pe toata lungimea tor,
neadmitndu-se la un perete mai mult de doua devieri izolate, care sa nu se abat de la linia
dreapta cu mai mult de 2mm.
ntreinerea zugrvelilor se va face prin curarea de praf cu perii cu coada lunga cu fire de
par sau sintetice .
4.3.6. Standarde de referinta
- Normativ C 66-70 - Instruciuni privind executarea si receptionarea lucrrilor de
zugrveli.

4.4.Vopsitorii
4.4.1.Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrri de
vopsitorii cu vopsea de ulei pe tmplare de lemn si metal.
4.4.2. Materiale
Materialele folosite la vopsitorii sunt folosite la tmplarii de lemn si metalice att la
interior ct si la exterior.
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor sunt urmtoarele :
- Benzina de extracie
- STAS 47 - 75
- Diluant 104
- STAS 3124 - 75
- Grund pentru astupat porii
- STAS 5192 - 75
- Chit pe baza de ulei
- STAS 6592 - 75
- Vopsele, lacuri emailuri pe baza de ulei
- Grund anticoroziv, pe baza de minium de plumb 351 - 6
- Diluant pentru chit de cuit pe baza de ulei D 001 - 3
- Ceara pentru parchet
- Alcool tehnic
- Hrtie pentru lefuire uscata
- STAS 1581 - 61
- Pnza pentru lefuire uscata
- STAS 1582 - 61
- Lichid de lustruit
- STAS 5190 - 75
- Decapant D 002 - 10
- Apa de lustruit Novolin Super D 002 - 31
4.4.3. Transportul , livrarea si depozitarea materialelor pentru vopsitorii
Materialele utilizate la lucrri de vopsitorie, produse de M.I.Ch. se vor livra si transporta
n bidoane de tabla cu capacitatea de 0,250 ; 0,500 ; 1,00 ; 5,00 ; 10,00 ; 15,00; 25,00 litri sau
butoaie din PVC cu saci din polietilena la interior cu capacitatea de 50kg.

37

Ele se vor depozita separat de lacuri, n locuri uscate si ferite de nghe.

Depozitele trebuie sa satisfac condiiile de securitate mpotriva incendiilor, avnd scris pe
usa urmtoarea inscripie :
- PERICOL DE FOC
- NU FUMAI
- NU INTRAI CU FOC DESCHIS
Se recomanda ca temperatura !a locul de depozitare sa fie cuprinsa ntre +7C si +20C.
In timpul depozitarii se va urmri ca ambalajul sa fie ermetic nchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdrirea produselor.
La manipularea recipientelor cu lac sau cu vopsea cu solveni inflamabili, acestea trebuie
sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis
si nu vor fuma.
4.4.4.Executia lucrarilor de vopsire
1. Operaiuni pregtitoare
Lucrrile ce trebuie terminate nainte de nceperea vopsitoriilor: La lucrrile de vopsitorie
aplicarea ultimului strat se va face numai dup terminarea completa a zugrvelilor si nainte de
finisarea mbrac mini lor de pardoseli (curire, lustruire) lundu-se masuri de protejare contra
murdririi mbrac mini lor pardoselilor.
Vopsitoria pe tmplarie se va face dup verificarea montrii corecte si buna funcionalitate,
dar naintea montrii drucareior si sildurilor.
2. Pregtirea stratului suport
A. Pregtirea suprafeei tamplariei de lemn
Tmplaria va fi mai nti verificata de tmplar n privina bunei execuii si funcionari si
reparata n ceea ce privete degradrile survenite n timpul transportului sau montajului, dup care
este luata n primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica si corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile sa fie tiate, cuiele
ngropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curate.
Umiditatea tamplariei nainte de vopsire trebuie sa nu depeasc media de 15%.
Verificarea umiditii se poate face cu aparatul electric tip Hygromette.
Accesoriile metalice ale tmplariei care nu sunt nichelate sau lcuite din fabricaie, vor fi
grunduite cu grund anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei.
B. Pregtirea suprafeei tmplariei metalice
Tmplaria metalica se aduce pe antier gata grunduita cu un grund anticoroziv de minium
de plumb corespunztor vopselei care se aplica .
Suprafeele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pcura, grsimi, mortar, noroi,
gheata sau zpada.
Rugina se ndeprteaz prin frecare cu perii de srma, spacluri de otel, razuitoare, piatra
abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacra.
Petele de grsime se terg cu tampoane muiate n solveni de benzina uoara. Se interzice
folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot nlesni corodarea metalului.
3. Executarea vopsitoriei
nceperea lucrrilor de vopsitorie se va face numai ta o temperatura a aerului, n mediul ambiant
de cel puin +15QC. Acest regim se va menine n tot timpul executrii lucrrilor si cel puin 15
zile dup executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
ncetarea ploii (n condiii de temperatura care sa permit uscarea suprafeei).
La tmplaria de lemn nainte de nceperea lucrrilor de vopsitorie sa se verifice daca
suprafaa suport a atins umiditatea de regim n medie 15%.
Se va tine seama de indicaiile n ceea ce privete compatibilitatea dintre natura fiecrui tip
de finisaj si stratul suport pe care se aplica.

38

Totodat se interzice folosirea vopselelor cu termen de utilizare depit. Acestea vor putea
fi folosite numai dup verificarea si confirmarea de ctre un laborator de specialitate a pstrrii
caracteristicilor vopselelor n limitele prevzute n standardele si normele interne de fabricaie.
Pe tmplaria gata grunduita se va executa chituirea defectelor focale. Dup aceea se va
executa lefuirea locurilor chituite si tergerea de praf dup uscare.
In cazul cnd se finiseaz cu lacuri transparente suprafeele nu vor fi spacluite, ci numai lefuite,
grunduite si lcuite.
lefuirile succesive se fac cu hrtie sau pnza de lefuit, cu granulaii din ce n ce mai
mici, pentru diferite straturi n funcie de rugozitatea suprafeei suport si de calitatea ceruta.
Aplicarea vopselei se face de obicei n doua-trei straturi, n funcie de calitatea ceruta.
In cazul finisrii transparente se aplica un strat de grund si 1 - 2 straturi lac de ulei.
nainte de aplicare, vopseaua se strecoar prin site fine (900 ochiuri/cm2) si se potrivete
la consistenta necesara de lucru, prin amestecarea cu diluant corespunztor cu natura vopselei
respective, amestecul facndu-se cu 5...10% diluant.
Vopseaua se va aplica ntr-un strat uniform fara a las urme mai groase sau mal subiri de
vopsea si va fi ntinsa pn la obinerea unei bune adeziuni de stratul inferior.
Se recomanda ca tmplaria detaabila sa fie vopsita n poziie orizontala.
Straturile de vopsea succesive se ntind pe direcii perpendiculare, unul fata de celalalt.
La tmplaria de lemn stratul de vopsea se ntinde de preferina n lungul fibrelor lemnoase.
Dup aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezete cu pensule speciale cu parul
moale. Dup uscare, suprafaa se slefuieste cu hrtii de lefuit HS 80.
Dup aplicarea ultimului strat de vopsea aceasta se va netezi cu pensule moi.
In cazul ca este necesar, dup fiecare strat de vopsea (cu excepia ultimului) se executa lefuiri sau
eventual chituiri - lefuiri intermediare.
Chituirea se face cu chit de ulei. Dup fiecare lefuire se terge praful de pe suprafaa, cu
pensule moi sau crpe care nu las scame.
lefuirea si aplicarea unui strat nou se face numai dup minim 24 ore de la aplicarea
stratului precedent, dup uscarea acestuia.
ncperile unde se vopsete trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, ns fara cureni
puternici de aer.
In cazul ncperilor cu umiditate crescut, se recomanda ca suprafeele vopsite sa nu se
tufuiasca, acestea trebuind sa ramna netede pentru o ntreinere mai buna.
Foile de usi, cercevelele ferestrelor si a altor elemente detaabile, pot fi vopsite si nainte
de montarea lor, cu condiia ca efectuarea lucrrilor de vopsitorie a acestora si depozitarea
elementelor acestora sa se fac ntr-o ncpere lipsita de praf si curent.
In cazul n care la terminarea lucrului n vas rmne vopsea neconsumata, se toarn peste
aceasta puin solvent, pentru a se mpiedica formarea unor pojghie tari pn la nceperea
lucrrilor de vopsitorie.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua masuri ca toate lucrrile de
pregtire sa fie executate cu deosebita grija.
Vopsirea se executa cu compoziii speciale gata preparate pentru vopsirea mecanizata, sau
cu compoziii obinuite pentru vopsirea manuala, care se dilueaz nainte de ntrebuinare pn la
consistenta necesara stropirii.
Diluarea se face adugnd diluant n proporie de 1O...15% din cantitatea vopselei. nainte
de ncrcarea rezervorului pistolului de vopsit, vopseaua se strecoar prin site de mtase (900
ochiuri/cm2).
Vopsirea mecanizata se executa cu o instalaie de pulverizat fabricata la ntreprinderea 6
Martie Timioara, compusa din: compresor de aer, rezervor de vopsea, furtun de cauciuc, pistol de
pulverizat.

39

Presiunea de lucru va fi cuprinsa ntre 3-5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul
de vopsea de 1 litru ataat deasupra sau dedesubtul pistolului.
Vopsirea se executa tinndu-se pistolul la o astfel de distanta de pe elementul vopsit, nct
jetul de vopsea sa acopere o suprafaa ct mai mare posibil, iar ceata formata de stropi sa fie ct
mai mica. Distanta optima de la pistol !a elementul de vopsit este de 15...20cm. Pistolul se va tine
cu jetul perpendicular pe suprafaa de vopsit sise va purta n sens spiralat. Dup fiecare umplere a
rezervorului, daca este necesar, se regleaz deschiderea duzei pulverizatorului si presiunea
aerului.
Vopsirea propriu-zisa se executa dup terminarea grunduirii, chituirii si lefuirii suprafeei,
ca si n cazul vopsitoriilor executate manual. Chitul folosit va fi chit de stropit special pentru
aplicarea cu pistolul.
Succesiunea operaiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare n straturi.
Numrul straturilor, pstrarea materialelor la locul de lucru ntreinerea sculelor sunt cele
indicate la vopsirea manuala.
In plus, se va avea grija ca la orice ntrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul
sa fie bine curat cu solvent (benzina sau white-spirt), att la interior prin pulverizarea unei mici
cantiti de solvent ct si la exterior.
Suprafeele care nu trebuie vopsite, sau ferite de vopsea, se vor proteja printr-un ecran
separator (carton, placaj, tabla, etc).
4.4.5.Verificarea lucrarilor de vopsitorie
Controlul n timpul execuiei se face de ctre executant, prin organele sale de control
tehnic de calitate, precum si de ctre beneficiar si proiectant.
La vopsitoriile executate pe tmplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de
vopsea a suprafeelor de lemn sau metalice bine chituite si lefuite n prealabil, se va controla ca
accesoriile metalice vizibile (silduri, drucare, cremoane, diverse) sa nu fie ptate cu vopsea.
Nu se admit pete de mortar sau zugrveala pe suprafeele de tmplarie vopsite.
Se va examina vizual daca evile instalaiilor sunt vopsite n culoare uniforma, fara pete,
urme de pensula, crpaturi sau alte defecte.
Pentru fucrarile gsite necorespunzatoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere
sau refacere.
Recepia lucrrilor de vopsitorie se va face numai dup uscarea lor completa.
4.4.6.Masuri speciale de tehnica securitatii muncii si P.S.I.
La executarea lucrrilor de vopsitorii se vor avea n vedere :
- Normele republicane de protecia muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sntii
cu ordinele nr.34/1975 si nr. 60/1975 ;
- Normele de protecia muncii aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr.7N/1970, cap.XVII B
- Norme P.S.I. n vigoare .
Totodat se va avea n vedere ca n imediata apropiere a locului unde se lucreaz cu
vopsele sa fie aezate stingatoare de incendiu n numr suficient, la loc vizibil si uor accesibil.
In jurul locului unde se lucreaz cu aceste materiale, pe o raza de cel puin l mp trebuie sa
fie puse afie uor de citit de la o distanta cu inscripiile :
- FUMATUL STRICT INTERZIS
- NU VA APROPIAI CU FOC DESCHIS
- NU SUDAI
- NU MPUCAI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI
Muncitorii care prepara amestecuri de vopsele sau solveni inflamabili, le traverseaz din
butoaie n bidoane, trebuie sa poarte ochelari de protecie si sa efectueze aceste operaii n locuri
ferite de surse de foc.
La folosirea pentru vopsit a instalaiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparate de
msura si control necesare funcionarii acestora n condiii de securitate.

40

4.4.7. Standarde de referinta

- C 3 - 76
- Instruciuni tehnice pentru executarea lucrrilor de vopsitorii
- STAS 47-75
- Benzina de extracie
- STAS 3124 - 75 - Diluant 104
- STAS 5192 - 75 - Grund
- STAS 6592 - 75 - Chit pe baza de ulei
- N.I. 90-61
- Vopsele, lacuri emailuri pe baza de utei si grund anticoroziv,
pe baza de minium de plumb 351 - 6
- STAS 3064 - 74 - Ceara de albine
- STAS 1581 - 61 - Hrtie pentru lefuire uscata
- STAS 1582 - 61 - Pnza pentru lefuire uscata
- STAS 5190 - 75 - Lichid de lustruit
- N.I. 1708 - 61
- Decapant D 002 - 10
- N.I. 2062 - 62
- Apa de lustruit Novolin Super D 002 - 31

4.5. Placaje din faianta

Placajele de fainata se aplica pe perei din zidrie la interior la cel puin o luna dup
executarea intergral a zidurilor si acoperirea cldirii.
Lucrrile de placare se fac dup terminarea urmtoarelor lucrri:
-nvelitoarea cldirii, amenajarea scurgerilor n soluie definitiva;
-tencuirea tavanelor si a pereilor ce se placheaz;
-montarea conductelor si efectuarea probelor;
-executarea mbracamintii pardoselilor reci, se poate face nainte sau dup aplicarea
faianei;
-montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor la usi, n afara de pervazuri care se monteaz
dup executarea placajelor astfel ca pervazurile sa acopere rostul dintre toc si peretele placat;
-montarea diblurilor sau a dispozitivelor de fixare a consolelor obiectelor
sanitare;
-mbrac mini le pardosdelilor reci, mozaic, gresie, marmura, se pot
executa fie nainte, fie dup montarea placajului;
-plintele sau scafele prefabricate se vor monta naintea placajului, iar cele
turnate monolit se vor executa dup montarea placajului.
Aplicarea plcilor de faiana la perei se face numai pe suprafee uscate, pregtite dinainte,
cu abateri de planetate cuprinsa ntre 3mm pe verticala si 2mm pe orizontala, eventualele
neregularitati neputnd depasi 2mm.
Plcile de faiana se aplica pe suprafaa pregtita numai la nivelul priului de ciment,
grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei placi respectnd trasarea pentru placare fcuta cu
dreptarul pe orizontala si verticala si cu nivela cu bula de aer.
Verticalitatea se verifica cu ajutorul unor repere verticale, alctuite din bucati de faiana
fixate provizoriu cu mortar de ipsos. Plcile curate si inute n apa cel puin o ora nainte de
utilizare, se monteaz n rnduri orizontale ncepnd de la colturi, de la stnga la dreapta si de la
plinta sau scafa n sus.
Dup montarea a 3 - 4 rnduri de placi se va verifica planeitatea peretului. Dup 4-6 ore de
la montare resturile de mortar se vor curata prin frecare cu o crpa umezit.
Rostuirea se va face la un nivel de 6 - 8 ore de la nceperea aplicrii placajului si se va
executa cu ciment alb, cu o pensula cu peri mari si cu paclu de plastic. Dup o ora de la rostuire
se terge suprafaa placajului cu o crpa umezit cu apa.
Recepia lucrrilor de faiantare consta n controlarea aspectului generai al placajului n
ceea ce privete uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafeteior
placate, executarea ngrijit a rosturilor, fixarea plcilor pe perei.

41

Liniile de intersecie la colturi intrnde si iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii,

rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi continui de latime uniforma.
Liniile de racordare a placajului cu plinta sau scafa, terbuie sa fie rectilinii, fara ondulri n
plan vertica sau orizontal, rostul se etanseizeaza cu pasta de ciment.
La racordarea suprafeei placajului cu tencuiala, aceasta terbuie sa acopere jumtate din
grosimea plcii, linia de racordare trebuie sa fie dreapta n plan vertical si orizontal.
Gurile din jurul strpungerilor se vor masca cu rozete metalice respectiv capetele
ntreruptoarelor, prizelor.
Gurile din jurul uruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de
sub elemente fixate - oglinda.
Curarea suprafeteior faianate se va face cu substane si materiale care sa nu duca la
zgrierea glazurii plcilor. Se vor exclude bureii de srma, piatra ponce, pulberi care nu au o
granulatie fina.
innd seama ca asemenea lucrri sunt lucrri cu un caracter de finisaj pretenios,
introduse pentru mbuntirea calitii, recepia se va face cu toata exigenta, nerespectarea
condiiilor de mai sus conducnd la respingerea lucrrii.

4.6. Pardoseli
4.6.1.Generalitati
Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice n vederea realizrii pardoselilor de mozaic i
gresie ceramic .
4.6.2. Materiale utilizate
- Piatra de mozaic
- STAS 1134 - 71
- Plci de gresie ceramic
- STAS 5939 - 80
- Ciment Portland
- STAS 388 - 80
- Ciment Pa 35
- STAS 1500 - 78
- Ciment alb Portland
- STAS 7055 - 87
- Agregate naturale
- STAS 1667 - 76
- Acid clorhidric tehnic
- STAS 339 - 76
- White-spirit rafinat tip C
- STAS 44 - 66
- Corpuri abrazive
- STAS601/1 - 84
- Ap pentru construcii
- STAS 790 - 84
- Acid oxalic tehnic
- STAS 4992 - 68
- Oxizi colorani
- Standarde liante L17
4.6.3. Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Piatra de mosaic se va contracta, livrat n saci de 50 kg, pe sortimente i culori diferite.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite .
Plciie de gresie ceramic se vor livra i transporta n cutii de carton ( max.
40 kg/buc).
Acidul clorhidric ethnic se va depozita , transporta i manipula cu respetarea prevederilor
n vigoare referitoare ia securitatea muncii privind produsele corozive.
Transportul se va face n ambalaje de sticl sau material plastic , care vor fi nchise cu
dopuri de sticl sau de plastic.
Ambalajele cu white-spirit se vor depozita n magazii aerisite sau aer liber, ferrite
de razele solare, numai 3 zile .
Acidul oxalic ethnic livrat n butoaie de lemn sau alte ambalaje , se vor depozita n
magazii uscate.
4.6.4. Executarea lucrarilor de pardoseli
Alctiurea structurii pardoselilor din mozaic i gresie ceramic va fi :
- apa din mortar de ciment de egalizare de 30 mm grosime ;

42

- mbrcminte din mozaic turnat de 10 mm grosime sau gresie ceramic

- plinte monolit de mozaic sau din gresie ceramic .
1. Executarea pardoselilor din mozaic
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de ciment
de poz de 30 mm grosime ; se vor lsa rosturile de turnare ia suprafeele mari ,la 2-2.5m distana
n ambele sensuri. Se recomand ca mbrcmintea de mozaic sa se execute imediat dup
terminarea prizei mortarului de ap , ns nainte de ntrirea acestuia mbrcminile din mozaic
se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu piatr de mozaic, de mrimea i culoarea
comandat . mbrcminile din mozaic se vor executa cu piatr de mozaic cu granulozitate
continua sau discontinu, de aceiai provenien i culoare sau de provenien si culori diferite .
Cnd se va folosi piatr de mozaic de provenien diferit , rezoistena la uzur a accestora trebuie
s fie egal.
Cantitatea de ciment va fi de 600 kg la 1 mc de piatr de mozaic .Pentru colorarea stratului
de mortar de ciment cu piatr de mozaic se pot aduga colorani minerali sau cimenturi colorante
n proporie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Prepararea mortarului de ciment cu piar de
mozaic se va face amestecnd nti bine, n stare uscat cimentul i colorantul, amestec care apoi
se rstoarn peste piatra de mozaic aezat n prealabil pe o platform , dup care se amestec
bine cu lopata, pentru a se asigura rspnirea uniform a granulelor de mozaic n mas . Apoi se
va aduga apa necesar pn se va obine un mortar care s se ntind uor.
mbrcminile din mozaic se vor executa plane i orizontale.
2.Executarea pardoselilor din placi din gresie ceramica
mbracamitile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din
beton sau pe un planseu de beton armat. Plcile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport
rigid din beton sau pe planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de
poza, avnd dozajul de 300...350 Kg ciment la Im3 nisip, n grosime de 25...30 mm.
mbrcminile din pardoseli se pot folosi si la ncperile la care pardoselile nu vin n
contact dect ntmpltor, pe scurta durata si pe suprafee restrnse, cu acizi slabi, cu soluii
acide diluate sau cu soluii de detergeni, cu condiia ca solicitrile mecanice la care sunt supuse
pardoselile sa fie reduse, de exemplu grupuri sanitare .
nainte de montare, pentru evitarea absortiei de apa din mortarul de poza, plcile din gresie
ceramica se vor menine n apa timp de 2...3 ore. Pentru evitarea cumulrii efectelor deformatiilor
difereniate, ntre ansamblul de pardoseala -mbrcmintea din placi de gresie ceramica si
mortarul de poza - cu restul structurii, stratul suport rigid din beton sau planseul din beton armat si
conturul pereilor. Stlpilor, se vor lua masuri care sa permit deformarea acestora independent.
n cazul n care se aplica mbrcmintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza direct
direct pe planseul de beton din elemente prefabricate - care si-au consumat deformatiile reologice
- sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dup 90 zile de la turnare,
mbrcmintea din placi din gresie ceramica se poate aplica direct dup o prealabila preumezire a
plcii de beton.
In cazul n care se aplica pardoseala pe plansee crude sau pe straturi suport, din beton,
ntre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de ntrerupere a aderentei - hrtie, folie de
polietilena etc.
La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu ntrire normala de
tipul Pa 35 si nisip 0...3 mm (la care partea fina sub 0,2 mm sa nu depeasc 1/3) n amestec de 1
parte ciment la 3,5...4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu ntrire rapida (P 40 etc.)
Mortarul de ciment pentru montarea plcilor din gresie ceramica, se va prepara la fata locului, n
cantiti strict necesare si care va avea o lucrabiltate plastic-vrtoasa, factorul apa-ciment fiind de
maxim 0,5.
Aezarea plcilor se va face montndu-se la nceput plcile reper, ca si n cazul
mbracamintilor din placi din beton mozaicate.

43

Plcile se vor monta n patul de mortar astfel pregtit, n rnduri regulate cu rosturi de 2...3 mm
ntre plcile din gresie ceramica.
Dup aezarea plcilor pe o suprafaa corespunztoare razei de aciune minii mucitorului,
la plcile care se constata denivelri se adaug sau se scoate local din mortarul de ciment de poza.
Apoi se face o verificare a planitatii suprafeei cu un dreptar aezat pe diagonala
suptrafetei executate si ghidat dup nivelul poriunii de pardoseala executata anterior ndesndu-se
atent plcile n mortarul de ciment poza, prin batere uoara cu ciocanul peste dreptar, astfel nct
straturile de pe spatele plcilor sa ptrund n masa de mortar si sa se asigure planitatea suprafeei.
Operaia se continua n acest mod pe toata suprafaa care se executa ntr-o zi de lucru.
Apoi ntreaga suprafaa se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine n
rosturi, hidratnd si mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3...5 zile dup montarea plcilor din gresie ceramica, iar
n intervalul de montare si pn la rostuire-pardoseala nu va fi data n circulaie si se va umezi
prin stropire cu apa de cel puin o data la 24 ore.
Curarea mbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se va
face prin asternerea de rumegu de lemn uscat, dup 2 ore de la inundarea cu lapte de ciment ai
prin maturarea rumeguului, mbrcmintea din placi de gresie ceramica nu se va freca pentru
finisare, ci dup curirea cu rumegu de lemn se va terge cu crpe muiate n apa si apoi se va
cerui.
Plcile de gresie ceramica se vor monta simplu sau cu bordura de alta culoare, n
conformitate cu desenele din proiect. La intersecia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte
- se vor realiza interspatii de 5...10 mm care se vor umple cu un material elastic. n cazul montrii
pardoselii pe stratul suport din beton, rostul va fi lsat si n acest strat suport.
Alctuirea si modul de executare al pardoselilor cu mbracaminti din placi din gresie ceramica,
supuse unor condiii deosebite de exploatare (solicitri mecanice mijlocii sau grele, ocuri
termice, agresiviti chimice etc.) se vor stabili de la caz la caz si numai pe baza de studii si
experimentri, innd seama de natura si frecventa solicitrilor, concentraia substanelor agresive,
precum si de particularitile procesului tehnologic.

4.7. Tamplaria
4.7.1. Domeniul de aplicare
Prevederile acestui capitol se refera la lucrarile de tamplarie cuprinzand: usi, ferestre si
glasvanduri de aluminiu si usi de lemn.
4.7.2. Livrare , depozitare , manipulare
Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare si grunduita. La livrare tamplaria de
lemn se receptioneaza conform STAS 799-86 si STAS 9317-73. Sefii echipelor de montaj vor
participa la receptia tamplariei si a accesorilor in sarcina furnizarilor respective. Si la usi si la
ferestre foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separate doar manerele,
sildurile si cheile. Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua
masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul. La transport si depozitare tamplaria va fi in
pozitie verticala. Depozitarea ferestrelor si usilor se face pe categorii de elemente in locuri special
amenajate.
4.7.3. Montarea tamplariei
1. Operatiuni pregatitoare
imbracarea in folie de plastic a tocurilor, si marcarea pe acestea a punctelor
corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltime, adancime, verticalitate, centrare.
2. Pozarea si echiparea tamplariei
fiecare toc este adus in pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi;
fixarea definitiva a tocurilor;
bararea cu snur sau staif izolant a spatiilor ramase libere intre toc si gol;

44

completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice;

montarea foilor mobile precum si a geamurilor;
executarea finisajelor la glaf;
inlaturarea protectiei foliei de plastic.
Lucrari ce trebuiesc a fi terminate inainte de inceperea montajului tamplariei:
materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
fixarea praznurilor pentru tamplarie
finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin praznuri;
terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor precum si a pardoselilor si a
plafoanelor;
retusuri si completari;
fixarea elementelor de inchidere a tamplariei in gol de pervazuri, prin profile speciale.
3. Protejarea lucrarilor
Toate suprafetele tamplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si banderole de
protectie.
4. Verificari in vederea receptiei
Verificarile in vederea receptiei au ca obiet:
aspectul si starea generala;
elemente geometrice aliniere in cadrul subansamblurilor (fatade, holuri) ca inaltime,
adancime, verticalitate, centrare;
corespondente cu proiectul.
4.7.4 Standarde de referinta
STAS 799-76
Ferestre si usi de lemn . Conditii generale de calitate.
STAS 1637-73
Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor, usilor s
ferestrelor a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor
simbolica.
STAS 4670-74
Modularea constructiilor, goluri pentru usile si ferestrele de locuit si
social culturale.
STAS 9322-73
Tamplarie pentru constructii civile si industriale .

4.7 Dispozitii finale

Se vor respecta toate prevederile, standardele si normativele mentionate in prezentul caiet de
sarcini.
Constructorul va cere avizul proiectantului pentru orice abarere de la proiect, care ar surveni in
timpul executiei lucrarilor pentru ca acestea sa analizeze ce masuri de protectie s-ar impune din
cauza modificarilor fata de proiect.
Conform Legii nr. 10-1995 si a Normativului P 130/1988 beneficiarul a acorda o atentie
deosebita comportarii in timp a constructiei.

Intocmit,
Ing. R. Girniceanu

45