Sunteți pe pagina 1din 17

Bondoc Alexandra

Ica-Macicas Corina
Psihologie Aplicata in Domeniul
Securitatii Nationale, An I

Definirea conceptului
Cautarea de senzatii dupa Zuckerman, in (Michele

Fornaro si colab., 2013), reprezinta o trasatura de


personalitate care consta in cautarea de
experiente si sentimente variate, noi, complexe si
intense si in predispozitia de asumare a riscurilor
fizice, sociale, legale si financiare de dragul unor
astfel de experiente.
Zuckerman, citat in (Eyal Peera si Tove
Rosenbloom, 2013), defineste cautarea de senzatii
ca fiind o trasatura diferentiatoare a indivizilor, ce
este determinata de optimumul arousalului
cortical si al stimularii, avand baza diferentelor la
nivelul neurotransmitatorilor, in special al
catecolaminelor, dopaminei si norepinefrinei.

Indici ai cautarii de
senzatii
Conform chestionarului de cautare de senzatii al lui

Zuckerman-V (Michele Fornaro si colab., 2013), se


identifica patru componente de baza ale cautarii de
senzatii:
Cautarea senzatiilor (fiorului) si a aventurii
(TAS)
Cautarea experientelor (ES)
Dezinhibitie (Dis)
Susceptibilitate la plictiseala (BS)
Conform Scalei de cautare de senzatii a lui Arnet
(Nader Hajloo si Hana Pezeshki, 2013):
Noutatea
Intensitatea

Genul si varsta in SS
Intr-o metaanaliza realizata de Rahmani si

Lavasani, (2012) au demonstrat faptul ca aceasta


trasatura este mai evidenta la barbati decat la
femei.
De asemenea, scoruri mai inalte se prezinta si pe
subscalele: Dis, TAS si BS.
Explicatiile cautarii de senzatii se bazeaza pe un
model influentat de factori biologici, fiziologici,
psihologici, genetici si sociali.
Varsta modifica manifestarea cautarii de senzatii.

Masurarea factorului cautare de


senzatii
Arnet Sensation Seeking Scale
este o scala cu 20 de afirmatii
respondentul coteaza in ce masura se
simte caracterizat de afirmatiile respective
4-ma descrie foarte bine
3-ma descrie oarecum
2-nu ma descrie foarte bine
1-nu ma descrie deloc.
Indice de consistenta interna total= .70
Intensitate =.64 si Noutate=.50

Masurarea factorului cautare de


senzatii
Zuckerman Sensation Seeking Scale
prezinta 40 de perechi de afirmatii,
respondentii aleg afirmatia care ii descrie
cel mai bine, chiar daca acestia sunt de
acord cu ambele afirmatii.
TAS (thrill and adventure seeking)
ES (experience seeking)
Dis (desinhibition)
BS (boredom susceptibility)
Alpha total=.75, TAS=.85, ES=.61, Dis=.66,
BS=.42

Cautarea de senzatii si
interesele ocupationale
Nivelurile inalte ale cautarii de senzatii coreleaza

pozitiv cu patternuri de interes vocational asociat


cu situatii noi, medii stimulative, sarcini
nestructurate si flexibilitate in abordare.
SS+ este mai specific barbatilor si conduce la o
cariera in domeniul cercetarii, pompier, salvator
montan si minier, parasutist, sofer de curse.
(Zaleski in Jonathan Roberti 2004)
Niveluri scazute ale cautarii de senzatii au corelat
pozitiv cu rigurozitate in sarcini, cautarea unuii
mediu sigur, organizat, rutinier.
SS- este mai specific femeilor si conduce la
ocupatii precum profesor, educator, bibliotecar.

Cautarea de senzatii factor


al
alegerii
vocationale

Definitia asumarii de riscuri fizice, se poate


aplica si asupra riscurilor asumate de altii
Controlorii de trafic aerian
Paramedici
Medicii din camera de urgenta

Studii comparative
Musolino si Hershenson (1977), un studiu

comparativ intre functionari publici si


controlori de trafic aerian sub aspectul cautarii
de senzatii, variabila stress-variabila de
control
Irey, in Zuckerman (1994), si Golding si
Cornish (1987), studii asupra cautarii de
senzatii, in domeniul medical

Studii comparative
Pompierii si politistii, datorita naturii statice a

meseriei prezinta susceptibilitatea la BS(-)


siTAS (+), datorita umaririlor in cazul
politistilor, si incendiilor la pompieri
(Wismeijer, 2002)
In cazul politistilor, urmaririle sunt adesea
oprimate de catre biroul administrativ
(exceptie fac subiectii foarte periculosi)

Studii comparative
Waters, Ambler si Waters (1976) intr-un studiu

asupra cadetilor navali americani, au descoperit


scoruri inalte la TAS si scoruri scazute la ES, BD
si Dis
Cauza- Relationarea pe vas
Breivik in Zuckerman(2007) a realizat un studiu
comparativ intre parasutistii militari (SSS+),
sportivi (ES+) si recrutii militari obisnuiti.
Glicksohn si Bozna (2000)- trupe antitero TAS+
si dezamorsarea bombelor TAS-

Cautarea de senzatii,
factor
PTSD
Neira (2000),
evidentiaza faptul ca o prezenta
mai ridica a cautarii de senzatii este
inregistrata soldatii cu medalii si la soldatii
care prezinta niveluri scazute ale PTSD, si cu
simptome clinice inexistente
Solomon (1995), a relevat faptul ca prizonierii
de razboi cu SS+ prezinta niveluri crescute ale
rezilientei si un numari mai mare al
strategiilor active de coping

Cautarea de senzatii si interesele


vocationale
Masuratori in ceea ce priveste cautarea de

senzatii, locul controlului si trasatura


anxietate s-au facut si pe scafandri de la U.S
Navy, realizandu-se o comparatie cu normele
publicate. (Biersner si LaRocco, 2011)
Scafandri au scorat semnificativ mai mult pe
subscalele ES, TAS si Dis decat grupul de
normare.

Senzatii si atomi de
cunoastere
Marea arta a vietii este senzatia. Sa simtim ca
traim, chiar si in durere (Lord Byron)
A dansa pe vulcani nu e neaparat o dovada de
curaj (Octavian Paler)
Ca o piesa de teatru, asa este viata: nu conteaza
cat de mult a tinut, ci cat de frumos s-a desfasurat
(Seneca)
O mare cantitate de talent este pierduta in lume
din cauza absentei curajului. (Sydney Smith)
Viteazul priveste pericolul, cutezatorul il cauta,
nebunul nu-l vede. (Nicolae Iorga)

Bibliografie

Bachoo, Sh. si colab.,(2013), The influence of anger, impulsivity, sensation


seeking and driver attitudes on risky driving behaviour amongst postgraduate university students in Durban, South Africa, Accident Analysis
and Prevention, 55, 67-76
Biersner, R.; LaRocco, J. (2011), Personality characteristics of US Navy
divers, Journal of Occupational Psychology, 56, 4, 329-334
Glicksohn, J., & Bozna, M., (2000). Developing a personality profile of the
bomb-disposal expert: The role of sensation seeking and field dependenceindependece. Personality and Individual Differences, 28, 85-92.

Golding, J.F., & Cornish, A.M., (1987), Personality and life-style in medical
students: Psychophysiological aspects. Psychology and Health, 1, 287-301.
Gom-i-Freixanet, M., & Wismeijer, A.J., (2002). Applying personality theory
to a group of police bodyguards: A physically risky prosocial prototype?
Psicothema, 14, 387-392.
Hajloo, N.; Pezeshki, H., (2012), Compare Happiness, psychological
tenacity, and sensation sekking among athletes and no athlets, ProcediaSocial an Behavioral Sciences, 84, 1063-1066
Fornaro, M. (2013), Sensation seeking in major depressive patients:
Relationship to sub-threshold bipolarity and cyclothymic temperament,
Journal of Affective Disorders, 148, 2, 375-383

Bibliografie

Musolino, R.F. & Hershenson, D.B., (1977), Avocational sensation seeking in high

and low risk-taking occupations. Journal of Vocational Behaivior, 10, 358-365.


Neria, Y., Solomon, Z., Ginzburg, K. & Dekel, R., (2000), Sensation seeking,
wartime performance, and long-term adjustment among Israeli war veterans.
Personality and Individual Differences, 29, 921-932.
Solomon, Z., Ginzburg, K., Neria, Y., & Ohry, A., (1995), Coping with war
captivity: The role of sensation-seeking. European Journal of Personality, 9, 5770.
Peera, E., Rosenbloom, T., (2013), When two motivations race: The effects of
time-saving bias and sensation-seeking on driving speed choices, Accident
Analysis and Prevention, 50, 11351139
Rahmani, S., Lavasani, M., (2012), Gender differences in five factor model of
personality and sensation seeking, Procedia-Social and Behavioral Sciences, 46,
2906 2911
Waters, C.W., Ambler, R., & Waters, L.K., (1976), Novelty andsensation seeking
in two academic training situations. Education and Psychological Measurement,
36, 453-457.
Zuckerman, M., (1994), Behavioral expressions and biological bases of
sensation seeking, New York: Cambridge University Press.
Zuckerman, M., (2007), Sensation Seeking and Risky Behavior, Washington, DC:
American Psychological Association