26.Actele administrative.Definitie;trasaturi.

Definitie
Actele administraive reprezinta manifestari unilaterale si exprese de
vointa ale autoritatilor administratiei publice in scopul de a produce efecte
juridice, in temeiul puterii publice (definitia are in vedere, sensul mateial si
formal al actelor administrative).
1.Actele administrative sunt acte juidice.
Actele juidice sunt definite ca manifestarri de vointa, facute in
scopul nasterii, modificarii sau stingerii raporturilor juridice, a caror
realizare este garantata pin forta de constrangere a statului.
2. Actele administrative sunt manifestari unilaterale de vointa, de putere
In baza acestei caracterisici, actele administrative se deosebesc de alte acte juridice
pe
care le emit organele administratiei publice; avem in vedere faptul ca
autoritatile administrafiei publice cu personalitate juidicS pot intra si in raporturi
juridice civile, incheind acte civile, contracte administrative, contracte de munca etc
3.Actele administraive sunt obligatorii
Aspectul de obligaivitate trebuie analizat din trei puncte de vedere:
a) actele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent pe peioada
in care sunt in vigoare.
b) Actele administraive sunt obligatoii pentru toti subiectii de drept ce
desfasoara o activitate care cade sub incidenta prevedeilor lor.
c) In al treilea rind, actele administrative sunt obligatorii si pentru organele
superioare celor emitente.
4. Prin actele administraive se organizeaza executarea si se executa in
concret legile si celelalte acte normative.
A patra caracteristica a actelor de drept administraiv decurge din continutul lor: prin
ele se organizeaza executarea si se executa in concret legile si celelalte acte
normative. Aceasta caracteristica vizeaza faptul ca manifestaile de voinfa in
realizarea acivitatii executive aparin in principal autoritatilor administratiei

publice,deci sunt acte ale acestor autoritati.

5. Actele administrative sunt executorii
Aceasta presupune ca actele administrative se execut din oficiu, fara sa mai fie
necesara
interventia instantelor de judecata. Prin urmare, forta de constringere a statului
poate fi aplicata pentru respectarea actelor administrative, far a fi necesara
incuviintarea altui organ etaic.

27.Clasificarea actelor administrative.

1. Criterii
Exista mai multe criterii in functie de care se realizeaza clasificarea actelor
administrative,insa literatura de specialitate retine trei asemenea criterii,in
functie de importanta lor practica.
A.Criteriul intinderii efectelor pe care le produc actele
administrative.
Din perspectiva acestui citeriu se disting:
1. Actele normative.
2.Actele individuale.
1. Actele normative se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
- contin reguli generale de conduita;
- regulile sunt impersonale;
- regulile se aplica repetat, la un numar nedeterminat de subiecti.
Normele continute pot fi onerative, prohibitive sau permisive, cu precizarea ca, de cele
mai multe ori, actul administrativ contine cumulativ aceste categorii de norme.
2. Actele administrative individuale se caracteizeaza prin aceea ca
manifestarea de vointa a organului competent creeaza, modifica sau
stinge drepturi subiective sau obligatii in profitul sau sarcina uneia sau mai
multor persoane dinainte determinate.
In functie de continutul lor, actele administrative individuale pot fi grupate
in patru categorii:
a) Acte prin care se stabilesc drepturi si obligatii determinate pentru subiectii carora
li se adreseaza.
b) Actele ce confersa un statut personal beneficiarilor.

c) O categoie a actelor individuale o constituie actele administrative de

sanctionare; se caracterizeaza pin aceea ca instituie constrangerea de stat
sunt forma sanctiunii.
d) O categorie a actelor individuale este aceea a actelor administrative jurisdictionale.
B. Criteriul: numarul manifestarilor de voinaa pe care le
incorporeaza.
In functie de acest citeriu, actele administrative se grupeaza in:
1. acte administrative ce contin o singura manifestare de vointa;
2. acte administraive complexe. care contin cel putin doua manifestari de vointa.
C. Criteriul organului (autoritatii) de la care emana

Astfel:
-Presedintele Romaniei emite decrete- normative;
- individuale;
- Guvernul emite ordonante si hotarari.Ordonantele au caracter
normativ,in timp ce hotaraile pot fi normative, sau individuale;
- Ministrii si conducatorii altor organe centrale de specialitate adopta
instructiuni (todeauna au caracter normativ), sau ordine (caracter normativ
sau individual);
- Consiliile judetene si locale adopta hotarari (normative sau individuale);
- Delegatiile permanente ale Consiliilor Judetene emit decizii;
- Primarii emit dispozifii (normative si individuale);
- Presedintii Consiliilor Judetene emit dispozitii cu caracter individual;
- Comisia administraiva judefeana adopta, prin vot deschia, hotarari.

28.Conditie-valabilitate ale actelor administrative.

Sunt doua categoii de conditii care implinesc valabilitatea actelor administrative:
a) condtiile de legalitate;
b) conditiile de oportunitate.
a) Conditii pivind legalitatea.
1. Actul sa fie emis de catre organul competent, in limitele competentei sale.
a1).competenta are caracter legal in sensul ca, fiecare autoritate publica este investita
pin lege cu o competenta: limitele ei sunt determinate tot prin lege.
b Competenta are caracter obligatoiu - atributiile stabilite prin lege
autoritatilor administratiei publice sunt imperative si se pot indeplini in
limitele prescriptiilor legale.
Daca autoritatea emite un act administrativ, fara a avea competenta, sau
depasindu-si competenta, actul va fi ilegal.

c) Competenta este permanenta: autoritatea competenta poate sa

emita un act administrativ ori de cate ori se ivesc condtiile prevazute de
lege.
2. O conditie de legalitate este conformitatea actului administrativ cu
continutul legii si al actelor cu forta juridica superioara.
3. O conditie de legalitate a actelor administrative este emiterea lor in
forma si cu procedura prevazuta de lege.
a)Forma actelor administrative este in cele mai multe cazuri scrisa,
spre deosebire de actele civile care, in baza pincipiului consensualismului,
produc efecte juridice prin perfectarea acordului de vointa.
b) Formele procedurale de emitere a actelor administrative
Conditiile procedurale ce determina valabilitatea actelor administrative sunt
manifestari de vointa care nu produc efecte juridice proprii.
I. Condiiile procedurale anterioare actului administrativ sunt:
avizarea;
obtinerea acordului cerut de lege altui organ;
intocmirea unor rapoarte, propuneri ori a altor documente;
indeplinirea formelor specifice procedurii jurisdictionale
2. Conditiile procedurale concomitente emiterii actului administraiv
a) Conditia de quorum: quorumul desemneaza majoitatea membrilor
prezenti, ceruta pentru ca organele colegiale sa poata lucra valabil. De
regula, majoritatea ceruta este cea absoluta; pentru desfasurarea legala a
sedintei organului colegial, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate plus unu
din numarul membilor;
b) conditia majoritatii cerute de lege pentru adoptarea actului (are in
vedere adoptarea actului si nu intrunirea organului colegial).
Majoitatea ceruta de lege pentru adoptarea actului poate fi:
- majoritate simpla - cand pentru adoptarea actului voteaza mai mulfi
pentru, decat impotriva lui.
- majoritatea absoluta - presupune votul a jumatate plus unu din numarul
total al membilor organului emitent in favoarea masurii adoptate.
- majoritatea calficata este, de regula de 2/3 din numarul total al membilor
organului colegial.

29. Suspendarea actelor administrative

Notiunea de suspendare exprima operatiunea juridica care
genereaza incetarea temporara a efectelor administrative.
Ea opereaza in baza unui dubiu in pivinta legalitatii sau oportunitatii
unui act (in situtia certitudinii referitoare la ilegalitate sau inoportunitate;
masura luata este cea de incetare definitiva a efectelor actului administrativ cazul revocarii, anularii, abrogarii).
Suspendarea poate:
a) fi dispusa pintr-un act juridic catre organul emitent sau organul ierarhic
superior
b) suspendarea poate fi dispusa si de catre instanta de judecata pentru un act
administrativ.
c) Suspendarea in temeiul legii (ope legis); ce opereaza de drept in, conditiile
in care legea prevede ca actul administraiv atacat se suspenda de drept.
30.Revocarea actelor administrative.
Reprezinta operatiunea juridica prin care un act administrativ este scos din
vigoare de catre organul emitent sau organul ierarhic supeior pe motiv de
ilegalitate sau inoportunitate. Cauza revocarii poate fi anterioara,
concomitenta sau posteioara emiterii actului administrativ; pentru cauzele
anterioare sau concomitente emiterii actului, revocarea are, de regula, efecte
(pentru trecut).
Revocarea se deosebeste de suspendare, intrucat:
-determina incetarea deinitiva a efectelor actelor administrative
-este dispusa atunci cand ilegalitatea sau inoportunitatea actului se manifesta
vadit, cu certitudine.
Fata de anulare, revocarea se deosebeste pin faptul ca:
-se produce atat pentru ilegalitatea, cat si pentru inoportunitatea actului
administrativ (anularea doar pentru ilegalitate);
-revocarea se dispune fie de catre emitent, fie de cftre autoritatea ierarhic

superioara (anularea poate fi dispusa de catre organul ierarhic superior,

sau de instanaa de judecata).
Fata de abrogare, revocarea se deosebeste prin:
a) in timp ce revocarea este dispusa de organul emitent sau ierarhic
superior, abrogarea poate fi dispusa de catre emitent, organul ierarhic
supeior sau prin lege;
b) revocarea vizeaza atat acte administrative normative, cat si individuale;
abrogarea, doar acte administrative normative
c) revocarea poate produce efecte
31.Anularea actelor administrative
In situatia in care actul administraiv este ilegal, scoaterea din vigoare a
acestuia se poate realiza prin anulare, procedeu declansat fie de
organele ierarhic superioare ale administraiei publice, fie de organele
judecatoresti.
Dreptul de anulare al organelor ierarhic superioare este o consecinta a
dreptului de control general prin urmare, acest drept nu este necesar sa fie
prevazut expres de lege.
Nerespectarea conditiilor de legalitate face ca actul sa fie lovit de nulitate absoluta sau
relative.

32.Abrogarea actelor administrative

Ieirea din vigoare (abrogarea) poate fi: - total actul normativ i nceteaz
integral aciunea - parial doar o parte din acel act normativ nceteaz s
mai produc efecte judiciare. Abrogarea poate fi clasificat i n func ie de
modalitatea realizrii ei: - abrogarea expres direct
- abrogarea expres indirect
- abrogarea tacit

33.Controlul actelor administrative.

1, Necesitatea controlului asupra acivitatii administratiei publice
Din perspectiva stiintei administrative, controlul nu reprezinta doar o activitate de
ancheta care sa-si circumscrie continutul in descoperirea abaterilor de la conduita
prescisa de actele decizionale de conducere;
-controlul trebuie sa implice activ ambele parti in efectuarea unor analize a
celor constatate si in elaborarea masurilor pentru eliminarea deicientelor.
Din aceasta perspectiva, controlul are atat rol constatator. cat si rolul de reglare a
executarii deciziei si, dupa caz, a actului decizional'.
2. Eicienfa controlului
Pentru a fi eficient, controlul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa ife calificat, adica un control efectuat de catre specialist
b) eficienta controlului este determinata, de proportia optima a acestei activitati.
c)o alta conditie a eficientei controlului o reprezinta adaptarea modalitatii de
control la obiectivul urmarit:
d)conditia valoriicarii constatarilor. Aceasta presupune stabilirea unor masuri,
termene de remediere a situatilor, controlul de revenire.
3.Formele controlului exercitat asupra activitatii administrafiei publice pot i
clasiicate:
a) in functie de natura organului de control:
1. controlul exercitat de Parlament, direct sau prin organe specializate;
d. controlul administrativ;
e. controlul judecatoresc.
b) in functie de pozitia organului de control fata de organul controlat:
1. controlul intern;
2. controlul extern.
c) in funcie de regimul acivitatii de control:
1. controlul jurisdictional;
2. controlul nejurisdictional;
d) in functie de sfera acivitatii de control:
1. controlul legalitatii administrative;

2. controlul asupra oportunitatii masurilor organelor administratiei publice.

34.Teoria inexistentei actelor administrative.

Inexistenta este situatia in care actul administrativ nu prezinta nici macar umbra unei
aparente de legalitate el aparand in mod manifest ca illegal.
In cazul actelor administrative inexistente, nu mai opereaza prezumtia de legalitate,
incalcarea legii fiind atat de evidenta incat oricine o poate sesiza
Prin urmare, nimeni nu poate fi obligat sa se supuna dispozitiilor cuprinse intr-un
astfel de act, mai mult chiar, punerea in executare a actului inexistent de catre
organele administratiei publice, apare ca o cale de fapt (si nu de drept) care atrage
raspunderea administratiei publice, respectiv a functionarilor pentru pagubele
cauzate. Un act inexistent nu genereaza, nu modifica si nu stinge raporturi juridice
conform intentiei autorului sau, dar totusi el poate produce efecte juridice echivaland
cu un fapt material-juridic, putand avea ca efect, de exemplu, obligatia restituirii
prestatiei necuvenite pe drept, cum ar fi plata nedatorata a unui impozit fixat printr-un
act inexistent.
.