CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

SEMNE GENERALE
Atitudinea
1. Normala : activa, asemanatoare unei personae normale.
2. Pasiva : imposibilitatea de a-si schimba pozitia din cauza pierderii tonicitatii
musculare.
3. Fortata :caracteristica unor boli. Pacientul adopta o anumita pozitie pentru a
calma un simptom. ortopneea : pacientul sta intr-un pat cu capul mai ridicat
fata de planul patului , pe 2 sau 3 perne.(insuficieta cardiaca globala)
4. Decubit lateral : in pleurezie. La inceputul bolii pacientul sta pe partea sanatoasa
pentru evitatrea durerii, iar mai tarziu, o data cu acumularea lichidului, schimba
pozitia si sta pe partea bolnava pentru a face posibila expansiunea plamanului
sanatos.
5. Decubit ventral : in crizele de ulcer gastric sau duodenal. Bolnavul sta ghemuit
apasand cu pumnul pe regiunea epigastrica.
6. Cocos de pusca : decubit lateral , capul in hiperextensie, gambele flectate pe
coapse si acestea pe abdomen (in meningita)
7. Rugaciune mahomedana : sprijinit pe coate si genunchi (pericardita exudativa)
8. Torticolis : inclinarea unilaterala a capului si limitarea miscarilor din cauza
contracturii muschilor latero-cervicali ( boli ale coloanei vretebrale cervicale)
9. Opistotonus : decubit dorsal, extensie fortata a capului, care descrie un arc, avand
ca puncte de sprijin capul si calcaile (tetanos, pozitia fatului in uter)
10. Alte pozitii fortate : decubit dorsal cu coapsele in semiflexie, la bolnavi cu dureri
abdominale cu componenta peritoneala (colecistita acuta, ulcer perforat).
11. Cautari de noi pozitii antalgice si agitatie psihomotorie : colica renala si colica
biliara

Criza epileptica

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Definitia convulsiilor : contracturi muscular, involuntare, de variate tipuri, determinate de

anomalii paroxistice ale activitatii electrice ale neuronilor.
Definitia

epilepsiei : este o afectiune cronica de diferite etiologii caracterizata prin

repetabilitatea crizelor convulsive.

Tipuri de convulsii
Convulsii partiale : starea de constienta a bolnavului in timpul crizei este pastrata.
Convulsii generalizate : cele mai importante sunt convulsiile tonico-clonice.
Ele sunt cele mai severe, debutul este precedat de un tipat sau de aura. Bolnavul isi pierde
constienta si cade. Faza initiala contractie musculara sustinuta (faza tonica). Maxilarele sunt
puternic stranse si bolnavul isi musca limba. Salivatia este abundenta, apar varsaturi, pierderea
controlului vezical si sfincterian. Faza clonica- globii ocuari pot fi deviati in sus sau intr-o parte.
La sfarsitul unei convulsii, bolnavul se relaxeaza si respiratia revine la normal (la inceputul crizei
respiratia este zgomotoasa).
Statusul epileptic este o mare urgenta medicala si consta in convulsii tonico-clonice
care survin repetat fara perioada de relaxare musculara si revinirea constiintei.
Poate determina sechele neurologice permanente datorita lipsei de oxigenare a creierului.
Durata crizei poate depasi ore. Cauza cea mai frecventa este intreruperea medicatiei.
Clasificarea epilepsiilor
1. Idiopatica aparent fara o cauza definita. Se remarca prin predispozitie genetic. Intre
crize copilul este normal neurologic si are o dezvoltare psihomotorie si cognitiva
corespunzatoare varstei.
a. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip grand mal) la copilul mic frecvent prima
criza de convulsie este declansata de febra si incadrata initial ca si convulsie febrila.
Repetabilitatea crizelor ulterior si in afebrilitate permite corect incadrarea.
Situatii care pot precipita criza de convulsie: oboseala, citit indelungat, privitul timp
indelungat la televizor sau computer, emotii si medicamente.
Tabloul clinic este descris la convulsiile tonico-clonice.
EEG in timpul crizei prezinta modificari caracteristice, intre crize aspectul este
normal.
b. Absentele tipice (tip petit mal) apar in copilarie, dupa cinci ani. Manifestarea
clinica nu este sub forma de convulsie, ci de crize scurte de pierdere a cunostintei,
2

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

intreruperea activitatii motorii sau verbale, privire in gol, fara pirdere de tonus sau
cadere si fara stare confuzionale postcritica.
c. Epilepsie fotosensibila crizele sunt declansate de lumina scantietoare si au aspectul
de absente sau crize tonico-clonice
2. Simptomatica (secundara) cauzele cele mai frecvente ale afectarii cerebrale sunt
sechelele anoxiei la nastere, traumatismele, tumorile, marformatiile cerebrale.
Epilepsia poate aparea imediat dupa aceste evenimente patologice sau dupa un interval
de timp (luni, ani). Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta deficit intelectual spre
deosebire de cel cu epilepsie idiopatica.
Spasmele infantile (sindromul West)
Forma de epilepsie caracteristica sugarului cu debut tipic intre 4 8 luni coincizand cu
varsta la care sa efectuat vaccinarea DTP, care a fost incriminate in declansarea boli. Ele au un
aspect clinic caracteristic, dar nu sunt recunoscute imediat de care familie. In mod caracteristic
copilul prezinta crize repetate de contracturi clonice cu flexia brusca a capului, trunchiului si
membrelor, amintind de pozitia fatului in uter. Crizele dureaza cateva secunde, dar se repeta in
salve, se insotesc de pierderea cunostintei si oprirea respiratiei. Spamele infantile pot aparea si in
extensie si atunci cuprind in special muschii cefei, capul este aruncat pe spate si ramane
intepenit in aceasta pozitie timp de cateva secunde.
Tratamentul epilepsiilor
Principii de tratament : nu se trateaza prima criza de convulsii deoarece aceasta poate fi
unica. Se apilca principiul stai si asteapta.
Diazepamul ; actiunea se instaleaza rapid, de aceea se recomanda in convulsiile
ocazionale. Doza o,5 mg/kg/doza.
Desitin este pentru administare intrarectala. Nu poate fi administrat nou-nascutilor sau
sugarilor sub varsta de 6 luni.
Pentru statusul epileptic se va administra Diazepam i.v. in doze ca mai sau Midazonal in
doze de 0,15 -0,3 mg/kg doza.

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Daca medicatia de mai sus nu a avut efectul scontat medicatia de a doua linie este
Fentanil i.v. in doza de 15 -30 mg/kg doza totala administarata fractionat in bolusuri de cate 10
mg/kg doza. Atentie la tensiune deoarece aceasta ar putea scadea.
Orice convulsie care se prelungeste se asociaza cu edem cerebral care se trateaza cu
Dexametazona sau Manitol.
Convulsii febrile
Se manifesta drept convulsii tonico- clonice generalizate si sunt caracteristice sugarului si
copilului mic.
Criterii pentru diagnostic :

Apar in context febril , febra egala sau mai mare de 38 grade C

Apar la sugar si copilul mic intre 6 luni si 5 ani
Febra nu se datoreaza unei infectii SNC
Dureaza sub 15 min
EEG normal intre crize

Etiologie : infectii acute ale cailor aeriene superioare, otita medie, rinofaringita, boli eruptive.
Este esential sa excludem infectia SNC, in special meningita bacteriana, prin punctie lombara.
Prognostic : favorabil.
Epilepsia pare a fi o complicatie a convulsiilor febrile
Tratament diazepam i.v administrat lent sau desitin intrarectal si masuri antitermice.

Redoarea cefei : imposibilitatea flexiei anterioare a extremitatii cefalice, insotita de durere

(semn de iritatie meningiala).
Inflamatia la nivelul encefalului (meningita) de cauza infectioasa sau virala se manifesta prin
urmatoarele semne clinice : cefalee, somnolenta, confuzie, convulsii, febra, redoarea cefei,
varsaturi in jet, fotofobie, hiperestezie cutanata.
Diagnosticul de certitudine al meningitei bacteriene se pune prin punctie lombara.
Etioogie : meningogoc, Streptococcus pneumonia, stafilococi, bacilli gram negativ, Neisseria
meningitidis si Streptococcus pneumoniae. Se transmit prin stranut si saliva de la persoanele
bolnave sau purtatoare. In timpul nasterii mama bolnava poate transmite fatului enterovirusuri,
E. coli si streptococi de grup B. Alte modalitati de transmitere: prin contact sexual si prin contact
cu sange infectat sau prin intermediul rozatoarelor si insectelor.

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

LCR
Aspect : normal este limpede ca apa de izvor iar patologic : limpede (neurolues), hemoragic
(hemoragie meningiana), xantocromic (hemoragie subarahnoidiana si tumori cerebrale), tulbure
(meningite septice).

SANGELE

Sngele este compus din elemente celulare (44 %, celule rosii, celule albe si

trombocite) i plasm (55 %), care conine (90 % apa), proteine, sruri minerale i substane cu
molecule mici ca monozaharide, hormoni, gaze dizolvate, i substane nutritive (glucide, lipide,
vitamine), mai conin produse de catabolism destinate excreiei (rinichi) ca ureea. .
Sangele transporta oxigen de la plamani la toate tesuturile corpului, iar la intoarcere transporta
substante nefolositoare, in special CO2 la plamani. Alimentele care au fost transformate de
sistemul digestiv in proteine, grasimi si carbohidranti sunt de asemenea transportate la tesuturi de
catre sange. Pe langa O2 si nutrimente, sangele mai transporta si hormoni. Miscarea acestora
permite unui organ sa controleze functia altuia desi cele doua organe se situeaza la o anumita
distanta unul de celalalt. Astfel, sangele joaca si rolul de sistem de comunicatii intre anumite
organe ale corpului. Sangele mai este responsabil si de activitatile sistemului imunitar, ajutand la
combaterea infectiilor si a bolilor. De asemenea, sangele mai transporta si substante care il
impiedica sa curga din organism in urma unei rani, lucru realizat cu ajutorul coagulatorilor, care
isi incep activitatea la cateva secunde dupa ranire.
Sangele este vital si pentru mentinerea unei temperaturi corporale stabile; la oameni aceasta
temperatura este de 37grade C. Producerea de caldura si pierderea de caldura in diferite parti ale
corpului sunt echilibrate de transferul de sange prin vasele de sange. Acest lucru are loc datorita
variatiei diametrului vaselor de sange din piele. Atunci cand o persoana se supraincalzeste,
vasele de sange se dilata, iar un volum marit de sange circula prin piele. Caldura se imprastie
prin piele, reducand in mod eficient temperatura corporala. Din cauza maririi volumului de sange
ce trece prin piele, aceasta poate deveni roz. In conditii de temperatura scazuta, pielea devine
palida, odata cu micsorarea diametrelor vaselor de sange, acesta nemaiajungand in piele si
reducand astfel pierderile de caldura.

CONDUITA IN URGENTA MEDICO-CHIRURGICALE

Grupe sanguine : exista 4 grupe de sange. Sistemul ABO : O(1), A(2), B(3), AB(4). Sunt
foarte importante in cazul in care pacientul prezinta o hemoragie. Transfuzia de sange se face in
functie de compatibilitatea pacientului. Grupa 0 este donator universal, iar grupa AB primitor
universal .Sistemul RH : RH negativ si pozitiv. Sngele Rh- se poate administra att la Rh-,ct
i la Rh+,fr probleme. Este de menionat c totui, teoretic, indivizii Rh- ar putea primi o data
n via snge Rh+,urmnd ca dup aceea s dezvolte anticorpi anti Rh. Cea mai des ntlnit
problema o reprezint incompatiblitatea de Rh n sarcin, cnd mama este Rh(-) i tatl Rh(+).

SPUTA
Expectoratia : eliminarea pe gura, in timpul tusei, a substantelor secretate de caile aeriene.
Caracteristicile sputei

Cantitatea variaza de la cativa ml la cateva sute de ml. Pentru aprecierea cantitatii este

necesara recoltarea sputei intr-un pahar gradat, timp de 24 ore.

Culoarea poate fi albicioasa, vere-galbui, ruginie (pneumonie)., rosie (hemoptizie),

negricioasa la mineri.
Mirosul obisnuit fara miros, poate fi fetid in bronsiectazii infectate, abces pulmonar

Aspectul si compozitia-mucoasa (transparenta sau albicioasa, gelatinoasa aderenta),

apare la debutul traheobronsitelor. Daca contine dopuri mici asemanatoare unor perle
(sputa perlata) vorbim despre astm bronsic
Seroasa- ca albusul de ou batut, spumoasa (edem pulmonar acut)
Muco-purulenta opaca, galbena sau verzuie (pneumonie, tbc)
Purulenta- alcatuita din puroi galben- verzui (abces pulmonar)
Sanghinolenta- prezenta sangelui in cantitate variabila, in oricare forma din sputele
descrise (tbc, ccancer pulmonar)
Rozata-peltea de coacaze in cancer pulmonar.
Examenul microscopic al sputei
se poate citi direct pe lama(flora microbiana) sau pe culturi (se izoleaza un germen si se
face testarea sensibilitatii lui la antibiotice.