Seceta din Romania

Vasile Aurel
Tandarica Alexandru
Colegiul National Al. D. Ghica
Clasa a XII-a A

Seceta este o stare climatic extrem, caracterizat prin faptul c o

anumit regiune sufer din cauza lipsei necesarului de ap, nsoit
frecvent de canicul. Seceta poate fi clasificat ca:
Secet meteorologic cnd domnete o perioad mai lung de timp
lipsa complet a precipitaiilor sau cnd precipitaiile cad n cantiti
foarte mici.
Secet agricol cnd exist o cantitate insuficient de ap necesar
agriculturii (provenit din precipitaii sau ape freatice)
Secet hidrogeologic cnd scade substanial nivelul pnzei de ape
freatice
(rezervorul de ap subteran), nivelul apelor curgtoare i al celor
stttoare

Seceta

Dat

Secolul XXII .Hr

Sfritul secolului VIII .Hr.

Secolul VIII/Secolul IX

1930-37

1946
1984

Descriere

Consecine

Destrmarea
Secolul fiind caracterizat
imperiului Egiptului antic i
printr-o secet persistent
imperiului Akkadian in Mesop
care a cuprins lumea antic.
otamia.
Secet n Grecia.

Probabil a fost cauza care a

declanatRzboiul
Levantin dintre Halkis i Eretr
ia.

Trei perioade de secet pe o

period de 50 de ani (~810, ~860,
Dispariia civilizaiei Maya.
~910); fiecare perioad a durat
mai muli ani.
Trei perioade consecutive de ani
Lipsa recoltelor, depopularea unei
secetoi (1930, 1935, 1937)
regiuni centrale din Vestul
n America de Nord, fenomen
Americii de Nord.
cunoscut ca Dust Bowl.
Seceta care a afectat mai ales
Foamete.
regiunile estice ale Romniei.
Seceta a afectat mai ales 20 de
Compromiterea recoltelor i
ri din Africa.
foamete.

List de perioade de secet intrate n istorie

Seceta in Romania
Fenomenul de seceta inregistrat in ultimii ani a contribuit intr-o masura importanta la
dezechilibrele macroeconomice, Romnia fiind puternic dependenta de importurile
agroalimentare, peste 70% din necesar, ceea are efect negativ att asupra balantei
externe, ct si asupra evolutiei fenomenului inflationist.
Potrivit specialistilor, efectele secetei, cumulate cu lipsa ingrasamintelor, ar putea duce
la o pierdere a productiei de peste 30% la cereale, dar si la principalele culturi de
primavara.
Conform studiilor, seceta a compromis in anul 2009 1,043 milioane hectare de culturi
agricole, ceea ce reprezinta in jur de 15% din suprafata arabila cultivata in acest an, de
7,23 milioane ha.
La aceasta suprafata se mai adauga inca 141.000 de hectare afectate de inghetul trziu
de primavara, grindina si inundatii ceea ce ridica suprafata agricola afectata in acest an
la 1,191 milioane hectare.
Din totalul de peste un milion de ha afectate de seceta, in jur de 311.000 hectare sunt
distruse in procente de peste 50%, iar 732.000 hectare, sub 50%. Cultura de rapita a
avut cel mai mult de suferit in urma secetei, circa 35% din suprafata. Cartofii au fost
afectati pe 32% din suprafata, iar cerealele paioase (gru, orz) pe circa 19%. Si celelalte
culturi, cum ar fi floarea soarelui, soia, porumbul au avut de suferit in urma secetei, dar
in procente mai mici de pna in 10%.
Cele mai vulnerabile zone la fenomenul de seceta agricola extrema ramn cele sudice si
sud-estice, indeosebi sudul Olteniei, Munteniei si al Moldovei, Baragan si Dobrogea.

In Romnia, efectele schimbrilor climatice au avut un

impact deosebit asupra agriculturii. In ultimul deceniu, perioadele
de secet i inundaiile au devenit mai frecvente, cu efecte
negative asupra productivitii agricole, in special la gru i
porumb, specii cu ponderea cea mai insemnat in structura
culturilor de cmp.
In Romnia, efectele schimbrilor climatice au avut un impact
deosebit asupra agriculturii. In ultimul deceniu, perioadele de
secet i inundaiile au devenit mai frecvente, cu efecte negative
asupra productivitii agricole, in special la gru i porumb, specii
cu ponderea cea mai insemnat in structura culturilor de cmp.
Extinderea i intensitatea fenomenelor meteorologice extreme
diminueaz anual producia agricol cu cel puin 30%-50%.
Conform informaiilor oferite de Elena Mateescu, efa laboratorului
de agrometeorologie din cadrul ANM, reiese ingrijortor faptul c
in Romnia, pe aproximativ 14,7 milioane hectare teren agricol,
din care 9,4 milioane hectare teren arabil (64% din suprafaa
arabil), solurile sunt afectate, intr-un grad mai mare sau mai mic,
de secete frecvente, pe perioade lungi i in ani consecutivi.

Tipuri de seceta
Seceta meteorologic este un fenomen de risc pentru agricultur i se
caracterizeaz prin scderea precipitaiilor sub nivelurile normale. In condiiile
unei perioade lungi fr precipitaii i a unei umezeli relativ sczute a aerului se
produce seceta atmosferic. Totodat, lipsa indelungat a precipitaiilor
determin scderea semnificativ a rezervelor de ap din sol i se instaleaz
seceta pedologic. Asocierea celor dou tipuri de secet determin apariia
secetei agricole, ce duce la compromiterea parial/total a culturilor agricole.
Lunile cele mai secetoase sunt iulie i august, precum i septembrie i octombrie,
iar sfritul iernii i inceputul primverii, lunile februarie-martie-aprilie,
reprezint o perioad de secet relativ, indeosebi la cmpie. Anii secetoi sunt
anii in care precipitaiile sunt puternic deficitare, respectiv cantitatea total de
precipitaii se situeaz sub valoarea medie multianual considerat normal, iar
distribuia ploilor pe parcursul sezonului de vegetaie este necorespunztoare
comparativ cu cerinele plantelor agricole. In anii cu perioade scurte de secet,
metodele agrotehnice curente pot determina recolte apropiate de potenialul
soiurilor i hibrizilor, iar cnd seceta persist pe o perioad mai lung, produciile
scad semnificativ sau sunt compromise.

Statisticile ne arat c fenomenul de secet, fr a avea un caracter ciclic foarte

strict, se produce in general la intervale de 10-15 ani, alternan de ani extremi secetoi
cu ani excedentari sub aspectul regimului pluviometric (1-3 ani) fiind din ce in ce mai
evident. "Deficite pluviometrice mari s-au produs in anii 1907, 1924, 1928, 1934, 1945,
1946, 1948, 1953, 1982, 1983, 1992, 1993, 2000 i mai recent 2001, 2002, 2003 i 2007.
Anul agricol 1945-1946 este considerat cel mai secetos an din secolul XX, din cauza
secetei deosebit de severe i intense, dar i a consecinelor dezastruoase produse
agriculturii. Cele mai deficitare luni de var au fost lunile iulie i august, intensitatea
maxim producndu-se in sudul i sud-estul rii, in aceste regiuni recolta a fost
compromis total. Fenomenul de secet agricol s-a produs i in anii 1949, 1951 i 1952,
astfel c aproape un intreg deceniu (1945-1953) a fost marcat de acest fenomen. Cea mai
recent grupare de ani secetoi este i perioada 1990-2000, seceta din vara anului 2000
fiind considerat cea mai puternic din deceniul 10.

ANII SECETOI DIN SECOLUL AL XX-LEA.

n general, clima Romniei este temperat-continentala, cu

precipitatii relativ reduse si cu diferente mari intre anotimpuri. Vara
este un anotimp calduros, care dureaza de la sfrsitul lui mai la
jumatatea lui septembrie in cmpiile din Sud si Vest.
n sudul Romniei exista peste 25 de zile tropicale (cu
temperaturi peste 30, chiar 35 Celsius) si peste 90 de zile de vara (cu
temperaturi peste 25-30 C). Temperatura maxima absoluta din Romnia
este de +44.5 grade C, si s-a inregistrat la Ion Sion, lnga Braila, la data
de 10 august 1951.
Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantitati mari de precipitatii.
De notat ca in zonele montane din Nord si Centru vara este un anotimp
temperat, cu putine zile tropicale sau de vara, si cu nopti racoroase.
Temperatura medie anuala variaza de la 11 Celsius in lunca Dunarii, la 6
C in Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaza intre 26 Celsius
si 18 Celsius tot in functie de regiune. n ianuarie, ace ste temperaturi
variaza de la 0 Celsus (la Baile Herculane sau la Mangalia) la 6 Celsius
(in depresiuni).
Studiile meteorologilor arata ca, in ultimul secol, temperatura
medie anuala pe tara a crescut cu 0,5 grade, cu anumite diferente in
functie de regiuni. Astfel, incalzirea mai pronuntata s-a manifestat in
zonele din sudul si din sud-estul tarii, unde a ajuns pna la 0,8 grade. n
acest fel se explica faptul ca, in nordul tarii, temperatura medie anuala
este de 8 grade, iar in sud este cu peste trei grade mai ridicata.

Bibliografie:
Ro.wikipedia.org
Financiarul.ro
Jurnalul.ro