Irlanda (ire n irlandez, Ireland n englez) este o ar n Europa de Vest care

ocup aproximativ 80% din insula Irlanda, cealalt parte fiind ocupat de Irlanda de
Nord, parte a Regatului Unit. Irlanda este cel mai vestic membru al Uniunii Europene, are
o economie dezvoltat i o populaie de puin mai mult de 4 milioane. n constiuia
republicii, numele rii este doar Irlanda (ire n irlandez) dei numele Republica
Irlanda este folosit pentru nu a se confunda cu Irlanda de Nord i cu ntreaga insul
Irlanda. Capitala Irlandei este la Dublin.
Geografie
Insula Irlanda are o suprafa de 84.421 km, din care 70.273 km aparin Irlanda.
Irlanda este complet nconjurat de Oceanul Atlantic, dei poriunea de ap ntre Irlanda
i Marea Britanie este cunoscut ca Marea Irlandez.
Coasta de vest a Irlandei este compus din dealuri i muni cu nlime mic, cel
mai nalt punct fiind Carrauntoohil la 1041 m. n centrul rii exist n majoritate teren
plat, favorabil pentru agricultur i traversat de ruri ca i Shannon i de lacuri. Centrul
rii conine i zcminte majore de turb, turba fiind printre cele mai importante resurse
naturale a Irlandei.
Clima Irlandei este influenat de Curentul Atlanticului de Nord i este destul de
blnd. Verile nu sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitaia este
foarte frecvent, mai ales n forma ploii. n pri ale rii, pn la 275 de zile pe an sunt
ploioase.
Oraele principale sunt capitala Dublin pe coasta de est, Cork n sud, Galway i
Limerick pe coast de vest i Waterford pe coasta de sud-est.
Irlanda este mprit n 26 de comitate (county n englez). Fiecare comitat are
un consiliu judeean. n afar de cele 26 de comitate, patru orae principale sunt
administrate individual i au consiliul lor: Dublin, Cork, Limerick i Waterford. n plus,
comitatul Dublin este mprit n trei consilii diferite (Dun Laoghaire-Rathdown, Fingal i
South Dublin), n afar de administraia oraului Dublin

Politica
Statul este o republic, cu un sistem parlamentar de guvernare. Preedintele
Irlandei, care este eful statului, este ales pentru un termen de apte ani i poate fi re-ales
numai o dat. Rolul preedintelui este n general ceremonial, dei are nite puteri i
funcii constituionale i este avizat de Consiliul Statului. Prim Ministru Irlandei este
cunoscut ca Taoiseach i este nominalizat de preedinte dup decizia parlamentului. n
general, Taoiseach-ul este eful partidului politic care ctig cele mai multe locuri la
alegerile naionale. n ultimul timp, este normal pentru guvernele Irlandei s fie formate
din coaliii, ne fiind un guvern format dintr-un singur partid din perioada 1987-1989.
Parlamentul bicameral, numit Oireachtas, este format din Senat (Seanad ireann)
i Camera Deputailor (Dil ireann). Senat-ul are 60 de membri, unsprezece
nominalizai de Taoiseach, ase alei de dou universiti din ar, i 43 alei de
reprezentani publici. Dil-ul are 166 de membri, cunoscui ca Teachta Dla, care sunt
alei direct i reprezint electorate, sau secii de votare, sub sistemul de reprezentare
proporional. n constituie este specificat c alegerile parlamentare trebuie inute cel
puin din apte n apte ani.
Guvernul Irlandei are maximum 15 membri, i cel mult doi din acetia pot fi
nominalizai de Senat. Prim Ministrul (Taoiseach), Vice Prim Ministrul (Tnaiste) i
Ministru de Finane trebuie s fie membri ai parlamentului. Guvernul n putere la ora
actual este o coaliie ntre dou partide: Fianna Fil sub Taoiseach-ul Parthaln
hEachtairn (Bertie Ahern n englez) i Democraii Progresivi sub Vice Prim Ministrul
Mary Harney.
Opoziia n parlamentul curent este format din partidul Fine Gael i Partidul
Laburist. Celelate partide cu reprezentan parlamentar includ: Partidul Verde, Sinn Fin
i Partidul Socialist
Cultura
Saint Patricks Day (Ziua Sfantului Patrick)
Irlandezii celebreaz in fiecare an, pe dat de 17 martie, St Patricks Day (Ziua Sf.
Patrick), srbtoare naional a Irlandei, dedicat patronului ei spiritual.

Aceasta este sarbtorit att n Irlanda (cele mai fastuoase ceremonii avnd loc n
Dublin, Belfast i Cork), ct i n toate comunitile irlandeze din lume, fiind considerat
cea mai mare sarbtoare naionala din lume. Tradiiile de St. Patrick (numit, colocvial, St.
Paddy) au fost aduse de irlandezii imigrani i n rile lor de adopie, astfel nct n
prezent Sfntul Patrick este celebrat n toata lumea, inclusiv n Romania, unde multe puburi transform sarbatoarea ntr-un veritabil eveniment.
Dar ziua Sf. Patrick este celebrat nu numai de catre irlandezi, de unde i
expresia: Oricine vrea sa fie irlandez de Ziua Sf. Patrick. Tot irlandezii au inventat, se
pare, pentru ne-irlandezi, i expresia Irish at heart (cu inima de irlandez), motiv de
mndrie local. Srbtoarea ce comemoreaza moartea Sf. Patrick devine pretextul pentru
parade fastuoase i pline de culoare, asemanatoare unui carnaval, dar i un moment de
mndrie naional i un prilej de a face cunoscute valorile i traditiile locale.
Fiind o zi de vacan n Irlanda de Nord i o srbtoare public n Republica
3

Irlanda, Montserrat (Caraibe) i provinciile canadiene Newfoundland si Labrador,

aproape totul este nchis, cu excepia restaurantelor i pub-urilor. n restul Canadei,
Australia, Regatul Unit i Statele Unite, este de asemenea srbtorit, dar nu este
srbtoare oficial, fiind adoptat mai degrab pentru pitorescul su. Pentru ca Statele
Unite ale Americii gzduiesc un numar foarte mare de irlandezi, multe dintre marile orase
americane srbtoresc, n cadrul unor adevarate parade, aceast zi special, cea mai
celebr fiind parada din New York.
De ziua Sf. Patrick, muli strini vin la Dublin s srbtoreasc, n timp ce
membrii guvernului irlandez se disperseaz n toate colurile lumii ca s reprezinte
Irlanda la cel mai nalt nivel.
Dac la nceput St. Patricks Day se srbtorea doar n 17 martie, din 1996 a
devenit un adevrat festival ce se ntinde pe durata catorva zile i culmineaz n ziua de
17 martie (ziua Sf. Patrick n calendarul catolic), cu parada tradiional de St Patricks. n
1997, parada de Sf. Patrick a durat, pentru prima oara in istorie, 3 zile, pentru ca n 2000
sa se extind la 4 zile, iar din 2005 dureaz chiar 5 zile. n 2009, aproape 1 milion de
oameni au asistat la parada.

n acest an, festivitile au nceput pe 12 martie, i timp de 5 zile, Dublinul a

srbtorit prin spectacole stradale, parade, care alegorice, clovni, artificii, muzic i
dansuri tradiionale, care celebreaz spiritul irlandez. Adevaraii credincioi nu uita ns
4

semnificaia religioas a srbtorii i particip la slujbele speciale la biseric.

Tema dominant a paradei este culoarea verde, asociat simbolului irlandez,
trifoiul cu 3 foi, care, conform legendei, ar fi fost folosit de Sf. Patrick pentru a explica
irlandezilor pre-cretini conceptul de Sfnta Treime. Astzi, trifoiul a devenit principala
tem a srbtorii i toi participanii la parad afieaz un trifoi la butonier.
Se pare ca Sf. Patrick s-ar fi nscut n anul 385, iar la vrsta de 16 ani, a fost luat
ostatic i vandut ca rob n Irlanda, unde ar fi ajuns s pasc oile. Mai trziu, dup ce i-a
recptat libertatea, ar fi intrat n rndurile clericilor i, recunoscndu-i-se harul deosebit,
a fost uns episcop al Irlandei. n aceast calitate, el a propovduit credina i a organizat
Biserica, fcndu-i un scop din a cretina Irlanda.
Simboluri i tradiii irlandeze. Celebrrile asociate Sf. Patrick si simbolurile sale
definesc nsui spiritul irlandez. Principalele "ingrediente" ale St. Patricks Day sunt
culoarea verde (pe care o regsim att n mbrcminte, accesorii, ct i n culorile
buturilor sau chiar a mncrii), trifoiul, paradele, muzica i petrecerile cu mult bere
Guinness, cel mai de succes produs exportat de irlandezi. Alte simboluri care au, fiecare
n parte, propria sa poveste legat de motenirea cultural irlandez, sunt: steagul Irlandei
(verde-alb-portocaliu), crucea celtic (ce combin n designul sau tradiii pgne i
cretine), inelul irlandez care simbolizeaz prietenie, dragoste i loialitate, harfa (cel mai
vechi simbol irlandez) i spiriduul (leprechaun), personaj imprevizibil i mereu pus pe
otii, venerat de irlandezi.
Toi irlandezii poart haine verzi n aceast zi, dar i accesorii verzi, precum
plrii, panglici i un trifoi prins de haine sau pictat pe fa. Se pare c trifoiul i
panglicile verzi erau asociate srbtorii nca din sec. 17. Dar imaginaia irlandezilor nu
are limite n cadrul paradei se pot vedea cele mai ciudate machiaje, face-paint i
combinaii vestimentare i accesorii ochelari verzi supradimensionai, costumaii de
inspiraie celtic, peruci de culoarea spanacului, pene, plrii ic ae i mai cte. Nu
lipsesc nici accesoriile pentru copii, animale sau chiar maini.
Milioanele de oameni care srbtoresc pe 17 martie ziua patronului spiritual al
Irlandei, fie n pub-uri, fie alturandu-se paradelor festive, se bucur la unison de gustul
berii negre, tradiionale, cu un guler consistent de spum cremoas: Guinness, veritabila
emblem a pub-ului irlandez. Considerat cel faimos brand irlandez de export, Guinness

i-a srbtorit anul trecut cea de-a 250-a aniversare. Prima fabric de bere Guinness a fost
inaugurat de Arthur Guinness, n Dublin, n 1759, iar n prezent, aceast butur este
exportat n mai mult de 150 de ri ale lumii. Pe lng bere, se mai servesc cocktailuri
irlandeze (majoritatea de culoare verde), Irish cream, dar i cafea tradiional
"mbuntit" (Irish coffee).

Deoarece data srbtorii pic n Postul Patelui, ntins pe o perioad de 40 de zile,

de St. Patrick exist o derogare, astfel nct, n aceast zi, n Irlanda sunt permise
buturile tradiionale, n special Patricks Pot. De aceast butur se leaga obiceiul
cunoscut drept necarea trifoiului (drowning the shamrock). Planta era aruncat n
paharul cu bautur i, dup un toast, trifoiul era scos i aruncat peste umrul stng, n
timp ce se sorbeau ultimele nghiituri. Mncarea de Sf. Patrick este de asemenea
special, deoarece este permis consumul de carne, tradiional fiind varza cu carne i
fursecurile n forma de trifoi.

De 17 Martie, conform tradiiei ncepute cu 150 de ani n urm de ctre regina

Victoria, str-strbunica Reginei Elizabeth a II-a, suverana Marii Britanii ofera n fiecare
an simbolicul buchet de trifoi (shamrock) regimentului ei irlandez (The Irish Guards).
Acestia obinuiesc s poarte, de asemenea, la butoniera uniformei, tradiionalul trifoi.
n zilele noastre, una dintre tradiii este legat de vopsirea apelor n culoarea
verde. Spre exemplu, n Londra, parada de St Patricks se ine n Trafalgar Square, iar apa
fntnilor din pia este colorat n verde. n SUA, apele rului Chicago sunt de asemenea
colorate n verde, cu ajutorul unei vopsele vegetale, iar culoarea se menine mai multe
ore. i alte orae din Irlanda sau SUA obinuiesc s coloreze apa fntnilor arteziene
pentru a marca ziua Sf. Patrick.

n ultimii ani, mai multi reprezentani ai Bisericii i-au aratat ingrijorarea fa de

ndepartarea de la semnificaia religioas a srbtorii, devenit ntre timp un pretext

pentru a bea fr msur sau pentru a se deda la alte excese asociate consumului de
alcool, dar, firete, acestea nu in de spiritul srbtorii.
Economia
Ca membr a Uniunii Europene nca din 1973, Irlanda a avut
posibilitatea sa-i diversifice partenerii comerciali, Marea Britanie rmnnd n
continuare principalul partener economic i comercial.
Economia irlandez s-a dezvoltat cu un ritm impresionant dup
anul 1995. Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut in perioada 1996-2000 cu o rat
medie de 9,2% anual.
Irlanda a inregistrat o rat de cretere economic ridicat n 2004,
de circa 4,5%. Analizele preliminare pentru 2005 indic pstrarea acestui ritm, iar
previziunile pentru 2006 indic o cretere de aproximativ 5%. Suportul acestei creteri
este oferit de cererea puternic din sectorul construciilor i de cheltuielile din domeniul
serviciilor.

Agenda 2000 a Comisiei Europene are stabilit ca Irlanda s primeasc din

Fondurile Structurale i de Coeziune pn n anul 2006, cca. 4,3 miliarde Euro. Planul
National de Dezvoltare, 2000-2006, care este un plan de investiii att n sectorul privat
ct i n cel public, vizeaz urmatoarele obiective:
- promovarea unei creteri economice susinute;
- promovarea unei dezvoltri regionale echilibrate;
- reducerea deficitului din infrastructura;
- dezvoltarea resurselor umane prin investiii n nvmnt i programe de
training;
- reintegrarea n viaa economic a persoanelor disponibilizate.
Fondurile de Coeziune i Structurale vor forma o mic parte a investiiilor n
Planul National de Dezvoltare. nca din anul 1987 Guvernul i partenerii si sociali,
organizaiile i asociaiile patronale, sindicatele, organizaiile fermierilor au convenit un
acord de parteneriat pentru dezvoltare economic i social. Cel mai recent dintre aceste
acorduri, "Program for Prosperity and Fairness", lansat pe perioada 2000-2002, cuprinde
5 domenii si caut s aduc noi provocri i prioriti n transportul public, locuine, piaa
muncii, societate informatizat i nvtur pe toat durata vieii.

Programul are urmtoarele obiective importante:

- de a face sigure i simtite avanatajele ce decurg din parteneriatul social;
- de a aduce mbuntiri reale, tangible standardelor de via;
- de a mnui cu pricepere provocrile aduse de revoluia informaional,
globalizare i extinderea UE.
Dintre realizrile mai importante ale Programului precedent,
menionam cresterea economic medie anual (in perioada 1997-2000) de peste 8%, cea
mai ridicat din rile membre UE, rata omajului a fost cobort sub 5%, iar inflaia
inut sub 1,8% n ciuda creterii economice foarte puternice. Irlanda particip alturi de
alte 11 ri membre UE la Uniunea Economic i Monetar (EMU) ce au lansat moneda
unic Euro, operaional la 1 ianuarie 2002.
Dintre sectoarele de baz ale economiei Irlandei, se pot meniona
urmtoarele:
a. Agricultura
Desi in ultimele decade si-a mai diminuat ponderea ramane un sector de
baza al economiei. Aceasta contribuie cu 3,9% din PIB, iar impreuna cu industria
alimentara 9% (circa 10,5 miliarde ). In agricultura sunt angajati aproape 9% din totalul
fortei de munca (166.000 locuri de munca) si impreuna cu industria agro-alimentara
11,8%. De asemenea, agricultura are o pondere in volumul exporturilor de cca. 8% (6,8
miliarde ).

Avand o componenta scazuta de import, agricultura contribuie in mare

masura la obtinerea unei balante pozitive a comertului exterior.

In Irlanda, exista cca. 143.900 ferme agricole cu o dimensiune medie de
cca. 29,3 ha. Majoritatea fermelor opereaza ca "ferme de familie". Trebuie evidentiat
faptul ca produsele agricole au eficienta sporita, acestea aducand prin export un venit de
cca. 6 miliarde euro anual, septelul de animale se ridica la 6,7 milioane capete, conditiile
climaterice ale tarii fiind propice dezvoltarii acestora. Conditiile climaterice sunt, de
asemenea, bune pentru culturi de: orez, grau, sfecla de zahar si cartofi.
b. Silvicultura
Padurile acopera o zona de cca. 600.000 de hectare, reprezentand cca. 9% din
totalul suprafetei. Daca in anul 1921 padurile reprezentau doar 1% din suprafata, dupa

1950, dupa preluarea de catre stat a programelor de dezvoltare forestiera, s-a ajuns la
plantarea cu padure a cca. 10.000 de ha anual. Astazi, 70% din fondul forestier este in
proprietate publica. Continua dezvoltare si extindere a acestui sector sunt incurajate prin
acordarea de sprijin si asistenta de specialitate de catre stat, ceea ce a atras interesul
fermierilor, institutiilor financiare si al persoanelor private. Rata plantarilor de copaci pe
cap de locuitor este cea mai mare in Europa.
Prin pozitia sa de insula, Irlanda asigura o protectie relativa impotriva
bolilor contribuind la asigurarea unui mediu sanatos pentru cresterea copacilor. Clima
este corespunzatoare pentru cresterea coniferelor, dar gasim si specii de stejar, ulm si mai
ales molid. Cu cca. peste 16.000 de angajati in sectorul forestier, Irlanda prelucreaza
anual cca. 2,5 milioane metri cubi cherestea utilizata in constructii si la fabricarea
stratificatelor (placaje, PFL, melamina).
c. Pescuitul
Pescuitul prin flota comerciala marina si fermele de pescuit aduc un venit anual
de peste 275 rnilioane Euro. Industria de prelucrare a pestelui, care se bazeaza pe
speciile: somon, hering, cod, calcan, raci, crabi, homari, are un aport la export de cca. 300
milioane euro anual.
Bord Iscaigh Mhara (BIM) este organizatia guvernamentala cu responsabilitati in
dezvoltarea si coordonarea acestui sector. BlM gestioneaza fondurile de la stat, asigurand
asistenta si resursele necesare dezvoltarii acestui sector. In industria pescuitului sunt
angajati cca. 15.500 din care 6000 pescari.
d. Industria
Dupa independenta din 1922, Irlanda avea o mica industrie concentrata in Dublin
si in principalele porturi. Implementarea unui climat investitional atractiv si de incurajare
a companiilor cu orientare a productiei catre export, dupa anii 1960, a dat rezultate si un
proces de industrializare s-a facut simtit pe teritoriul Irlandei.
Dupa aderarea la UE in anul 1973, Irlanda a reusit sa atraga serioase
investitii in industria prelucratoare. Astfel, numai in industria metalului si a constructiilor
de masini de la un numar de 2000 angajati in 1958 s-a ajuns la peste 110.000 angajati in
anul 2001. Sectoarele alese de investitorii straini, industria chimica si farmaceutica,
10

electronica si mai recent cea a serviciilor comerciale si financiare internationale, face ca

Irlanda sa reprezinte cca. 10% din proiectele de investitii "Greenfield" ce s-au efectuat in
Europa si cca. 20% din totalul proiectelor de investitii care s-au realizat, in tarile UE.
Ritmul de dezvoltare al industriei chimice si farmaceutice in ultimii ani este cu adevarat
uimitor, acesta fiind in perioada 1995-2001 de cca. 27% si asta pentru ca 16 din cele 20
mari companii internationale in domeniu produc in Irlanda. Irlanda a devenit al 15-lea
mare exportator mondial de produse chimice si farmaceutice, exportul acestor produse
avand o pondere in exporturile irlandeze de cca. 19%. Principalele produse care fac
obiectul acestor exporturi sunt: produse chimice de sinteza fina, medicamente,
echipament medical, cosmetice si produse de igiena.
In domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor, peste 300 din cele
mai mari companii internationale din acest domeniu, au investit in Irlanda. Astfel, 40%
din investitiile SUA in Europa in domeniul electronicii, componente computer, soft-uri si
retele de comunicatii au fost realizate in Irlanda. In industria electronica, cele mai
renumite companii multinationale produc si asambleaza in Irlanda. Dintre acestea
mentionam: Analog, Devices, Philips, Northern Telecom, Dell, Gateway, SCL,
Instruments, Motorola si au angajat in aceasta industrie peste 43.000 irlandezi.
Industria de software care este reprezentata de peste 600 de companii (130
straine) are un numar de 40.000 angajati. In acest domeniu, Irlanda a ajuns din urma
SUA, devenind primul exportator mondial de soft-uri.
Planul de Actiune cu privire la componenta de Societate Informatizata aprobata de
Guvern in anul 1919 a stabilit unele masuri astfel ca in urmatorii ani Irlanda sa ajunga in
pozitia de leader al zonei ca societate informatizata in plina dezvoltare.
Transformarea economica a Irlandei s-a datorat urmatorilor factori:
- forta de munca relativ tanara, pregatita si vorbitoare de engleza;
- flux masiv de capital investitional strain;
- Fondurile de Coeziune si Structurale din partea UE, ce au finantat proiecte de
infrastructura;
- o politica adecvata, pragmatica si novativa pentru stabilirea cadrului legislativ;
- o larga deschidere catre piata internationala pentru comertul de bunuri si servicii.
O

11

trasatura caracteristica modelului irlandez este functionarea consensului la conducerea

economiei in cadrul parteneriatului social ce implica Guvernul, patronatul si sindicatele.
Aceasta a avut o contributie determinanta la mentinerea unui climat de pace social, o
crestere moderata a salariilor, reducerea progresiva a taxelor si crearea sutinuta de locuri
de munca. In anul 2001 Irlanda a beneficiat de cca. 2,8 miliarde Euro de la fondurile de
coeziune si structurale ale UE, fiind dirijate la finantarea unor proiecte de investitii in
infrastructura.

Aderarea Irlandei la

Uniunea Europeana si Monetara (incepand cu 1 ianuarie 2002) constituie o dovada a

performantelor si cotele inalte atinse de economie si finantele publice si totodata
demonstreaza orientarea internationala a comunitatii de afaceri irlandeze si sustinerea
investitiilor prin mentinerea unei rate coborate a dobanzilor.
Somajul
In 2004 rata somajului a fost de 4,4% in Irlanda. In luna noiembrie rata anuala a
somajului a fost de 4,2%, conform datelor statistice furnizate de biroul central de
statistica CSO.
Nivelul angajarii a crescut cu circa 93000 persoane in al doilea trimestru al anului
2005, reprezentand cea mai inalta rata de crestere din ultimii 5 ani. Cele mai inalte
cresteri s-au inregistrat in sectorul constructiilor si al serviciilor (inclusiv administratie
publica).
Forta de munca (persoane angajate plus someri) a cunoscut de asemenea o
crestere importanta in 2005. La aceasta categorie sunt incluse cresterea naturala de
18000 persoane, migratia neta de 36000 persoane si cresterea participarii in activitati
productive de 40000 persoane (in special femei de peste 45 ani).
Inflatia
Masurata dupa Indicele Armonizat al Preturilor de Consum al U.E., rata anuala a
inflatiei Irlandei a fost de 2,2% in luna noiembrie 2005. Inflatia medie pentru zona euro a
fost de 2,3% in noiembrie, iar la nivelul UE-25 de 2,2%, in scadere fata de 2,4%
inregistrata in octombrie 2005.

12

2. Comertul exterior
Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeza este dependenta de
comertul exterior. Lipsa de resurse impune ca necesare importurile de combustibili,
materii prime si materiale de baza. Prin politicile comerciale adoptate, Irlanda si-a
imbunatatit permanent performantele comerciale, ajungand sa obtina un surplus al
balantei comerciale din 1985 si un surplus al balantei de plati incepand cu 1991.
Cresterile continue ale exporturilor, cu ritmuri de peste 15%, au facut posibile atingerea
acestor performante.
Irlanda inregistreaza surplus comercial in mod constant. Astfel, in 2004 diferenta
dintre exporturi si importuri este evidentiata de un excedent de 33,2 miliarde euro.
In 2005 exporturile de marfa ale Irlandei au fost de 88,411 miliarde euro, in
crestere cu 5% fata de 2004. Aceasta crestere este rezultatul unei bune evolutii a
sectorului farmaceutic, alaturi de cel al tehnicii de calcul.
Importurile au insumat in 2005 56,478 miliarde euro, cu 11% mai mult fata de
anul anterior. Cresterea a fost generata de importurile de echipamente si utilaje de
transport si de combustibili.
Se poate constata o scadere in excedentul comercial al Irlandei, de la 33,2
miliarde euro in 2004 la 31,9 miliarde euro in 2005 (-4%). O cauza importanta a acestei
evolutii este incetinirea ritmului de crestere a exporturilor irlandeze, comparativ cu anii
anteriori.
2.1. Exportul
Alaturi de exporturile traditionale de produse alimentare, care continua sa fie
importante pentru economia irlandeza, ponderea insemnata o detine sectorul produselor
industriale. Astfel, exporturile de produse ale industriei chimice, de masini si utilaje,
echipament transport si electronice insumeaza 85%.
Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare:
- sectorul produselor chimice in special produse farmaceutice, produse chimice
organice, uleiuri esetiale, produse de curatat;
- sectorul echipamentelor si utilajelor de transport sunt incluse aici si
echipamentele de birou, tehnica de calcul si produse electronice/ electrocasnice.

13

- sectorul in plina dezvoltare al produselor manufacturate, unde sunt utilizate

tehnologii ultraperformante inclusiv tehnica medicala si software;
- sectorul agricol bazat in principal pe produse din carne, lapte si preparate
alimentare.
Din analiza datelor statistice pentru 2005 se pot constata urmatoarele evolutii fata
de anul anterior:
- grupa produselor chimice organice a crescut de la 14,651 miliarde euro la 17.756
miliarde euro, o crestere procentuala de 21%;
- exporturile de tehnica de calcul au crescut de la 13,383 miliarde euro la 13.981
miliarde euro (+4%);
- grupa uleiurilor esentiale a inregistrat o crestere de la 4,762 miliarde euro la
5,233 miliarde euro (+10%);
- o scadere a exporturilor notabila apare la grupa echipamentelor medicale, de la
15,155 miliarde euro la 14,425 miliarde euro (-5%);
- in ceea ce priveste distributia geografica a exporturilor irlandeze, au crescut
exporturile catre Belgia, de la 12,322 miliarde euro la 13,374 miliarde euro (+9%), catre
Franta, de la 5,041 miliarde euro la 5,658 miliarde euro (+12%) si catre Spania, de la
2,448 miliarde euro la 2,949 miliarde euro (+21%);
- in aceeasi perioada au scazut exporturile catre Hong Kong, de la 833 milioane
euro la 640 milioane euro si catre Italia, de la 3,813 miliarde euro la 3,625 miliarde euro
(-5%).
2.2. Importul
Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de
semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acestea reprezentand cca.
75% din volumul total al importurilor. Principalele surse de import sunt: Marea Britanie,
restul tarilor UE, SUA si Canada.
Analizand datele statistice pentru 2005 se pot observa o serie de modificari in
structura importurilor, raportat la anul 2004:
- importurile de echipamente de date au crescut de la 7,854 miliarde euro la 9,141
miliarde euro (16%);

14

- grupa combustibililor a inregistrat o crestere de la 2,255 miliarde euro la 3,198

miliarde euro (42%);
- la capitolul alte echipamente de transport (inclusiv aparate de zbor) se poate
constata o crestere de la 1,539 miliarde euro la 2,032 miliarde euro (+32%), in timp ce
grupa autovehiculelor a crescut de la 3,292 miliarde euro la 3,768 miliarde euro (+14%).
- importurile de echipamente electrice si parti ale acestora au cunoscut o scadere
de la 4,721 miliarde euro la 4, 332 miliarde euro (-8%);
- din punct de vedere al distributiei geografice a importurilor irlandeze au crescut
importurile din Marea Britanie, de la 14,885 miliarde euro la 16, 413 miliarde euro
(+10%) si din SUA, de la 6,984 miliarde euro la 7,985 miliarde euro (+14%);
- au crescut de asemenea importurile din China, de la 2,777 miliarde euro la 3,771
miliarde euro (+34%) si din Norvegia, de la 963 milioane euro la 1,482 miliarde euro
(+54%);
- in perioada analizata au scazut importurile din Franta, de la 2,335 miliarde euro
la 1,919 miliarde euro (-18%).
O mare influenta asupra evolutiei comertului exterior irlandez in 2005 o au
cresterea importurilor din Marea Britanie si China, cresterea importurilor de combustibili,
dar si incetinirea ritmului de crestere a exportului, comparativ cu anii anteriori.
3. Relatiile comerciale romano-irlandeze
Din analiza datelor statistice irlandeze rezulta ca volumul schimburilor bilaterale a
crescut in anul 2001 cu 24% fata de anul 2000. Exporturile romanesti au crescut de la
26,5 milioane Euro la 71,1 milioane Euro. Cresteri importante s-au inregistrat la grupele
echipamente de telecomunicatii (+60%), echipament de calcul si procesare date (+650%),
articole de incaltaminte (+150%), mobila lemn (+50%), confectii textile (+15%).
Importurile din Irlanda s-au situat in anul 2001 in jurul valorii de 51,1 milioane
Euro fata de 67,7 milioane Euro in anul 2000. Principalele importuri din Irlanda sunt la
grupele echipamente si tehnica de calcul, produse chimice (medicamente si substante
farmaceutice), peste si preparate din peste, accesorii pentru confectii textile, echipament
de telecomunicatii.
In 2002 importurile din Irlanda au crescut, ajungand la 55,7 milioane euro, in timp

15

ce exporturile catre Irlanda au avut o valoare de numai 38,3 milioane euro., rezultand un
deficit comercial pentru Romania de 17.4 milioane euro.
Conform statisticii irlandeze, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a
crescut constant in ultimii ani. Astfel, in 2003, exporturile irlandeze catre Romania au
insumat 51,8 milioane euro, iar importurile din Romania au atins suma de 50,3 milioane
euro. In 2004 Romania a exportat in Irlanda marfuri in valoare de 55 milioane euro si a
importat marfuri in valoarea de 71 milioane euro.
Volumul total al schimburilor comerciale bilaterale pentru perioada ianuarie
septembrie 2005 (pentru care exista date oficiale in statistica irlandeza) este de 121,3
milioane euro, ceea ce reprezinta o crestere de 33% fata de aceeasi perioada a anului
anterior. Exporturile romanesti catre Irlanda au insumat 31,3 milioane euro (crestere de
7% fata de 2004), iar importurile au insumat 88,9 milioane euro (crestere de 28% fata de
2004).
Principalele importuri din Irlanda au fost produse ale industriei chimice si
echipamente si utilaje industriale, iar exporturile romanesti catre Irlanda au constat in
principal din articole din metale diverse, mobilier, articole de imbracaminte si
incaltaminte.
Cresteri importante ale exporturilor romanesti se pot constata la grupa articolelor
din metale diverse 230%, bauturi 10% si incaltaminte 8%. In aceeasi perioada au crescut
importurile din Irlanda la grupa uleiuri esentiale, parfumuri si produse de curatat circa
300% si la grupa produselor alimentare aproximativ 7%.
Tigrul Celtic
Tigrul Celtic (An Togair Ceilteach n irlandez) este un nume pentru Republica
Irlanda n timpul creterii sale economice susinute n anii 1990 i 2001-2002. Termenul
este folosit i ca un nume pentru perioada aceasta (adic, anii Tigrului Celtic) i pentru
ar n perioada aceea.
Termenul Tigrul Celtic a fost prima dat folosit de economistul irlandez David
McWilliams n 1994. Termenul este o analogie la numele Tigrii Est Asiatici, folosit
pentru mai multe state din Asia de Est (Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong i Taiwan)
n boom-ul lor economic din anii 1980 i anii 1990. Alte nume pentru boom-ul irlandez

16

sunt simplu The Boom (boom-ul) sau Miracolul Economic Irlandez.

Tigrul Celtic original a fost ntre mijlocul aniilor 1990 pn la 2001, cnd s-a
nregistrat o slbire n cretere economic mondial. ntre 1991 i 2003, economia
irlandez a crescut cu o medie de 6,8% pe an, fapt care a ridicat nivelul de trai al Irlandei
pn la a egala sau chiar ntrece alte state din Europa de Vest. Trebuie menionat c,
naintea anilor 1990, Irlanda era printre cele mai srace state din Europa de Vest, iar la
ora actual, dup anii Tigrului Celtic, este al doilea cel mai bogat stat din Europa, dup
Luxemburg, considernd PIB-ul pe cap de locuitor. Apogeul creterii economice a fost
atins n 1999, cnd PIB-ul Irlandei a crescut cu 11,1%, dup o cretere de 8,7% n 1998 i
10,8% in 1997. Economia a continuat s creasc cu rate de peste 6% pe an n 2001, 2002
i 2003
Urmtoarele sunt printre cauzele principale a fenomenului Tigrului Celtic:

Rat scazut de impozitare - muli economiti atribuie creterea

spectaculoas a Irlandei n anii 1990 impozitului foarte sczut pe profit, ajungnd
la 10-12,5% n anii 1990, fapt care a ncurajat investiii strine la un nivel foarte
nalt. n comparaie, alte ri din Europa de Vest, precum Regatul Unit, Frana i
Germania, aveau impozite corporative de peste 30%.

Iniiative guvernamentale - multe companii din industria de tehnologie a

informaiei au fost atrase s investeasc n Irlanda din cauza unor proiecte
guvernamentale care la ddeau garanii i alte faciliti avantajoase. Organizaii
guvernamentale ca IDA Ireland au atras zeci de companii mari s-i fondeze
centre regionale n Irlanda, precum Dell, Intel, Microsoft i Gateway.

Fonduri UE - la nceputul anilor 1990, Irlanda avea un PIB pe cap de

locuitor printre cele mai sczute din Uniunea European. Din cauza asta, a primit
subvenii i fonduri de la UE, mai ales de la Frana i Germania, de multe ori
valornd 7% din PIB. Acestea au ajutat la dezvoltarea infrastructural a rii, fapt
care a dat ansa Irlandei s nregistreze rate mai mari de cretere ntre 1995 i
1999. Printre dezvoltrile atribuite fondurilor UE se afl i un sistem de
nvmnt gratuit, incluznd facultate gratuit, care a fcut ca fora de munc
irlandez s fie printre cele mai avansate din lume.

17

Participare n UE - Irlanda a devenit membr UE n 1973, fapt care i-a dat

acces la piaa comun european, cu ansa de a exporta direct pe pieele europene.
nainte de adererea Irlandei la Uniunea European, majoritatea importurilor i
exporturilor se desfurau prin Regatul Unit.

PIB-ul sczut n anii 1980 - muli economiti spun c creterea economic

a Irlandei n anii 1990 era inevitabil, fiind c pentru multe decenii, a avut o
cretere destul de sczut i avea un PIB pe cap de locuitor destul de sczut pn
n anii 1990. Din aceast cauz, Irlanda avea o fora de munc mai ieftin dect n
alte pri ale Europei de Vest, care ncuraja investiiile strine, datorit preurilor
competitive. Acest fapt a stimulat creterea economic. Trebuie menionat c, n
ziua de astzi, dupa ce Irlanda a devenit printre cele mai bogate ri din lume, are
printre cele mai scumpe fore de munc din lume, dei rmne atractiv pentru
investiii strine pentru muncitorii si educai i vorbitori de englez.

Procentaj mare de vorbitori de englez - Dei irlandeza este limba

naional a Irlandei, limba englez este cea mai vorbit limb, limba matern
pentru aproape toat populaia rii. Acest fapt a dat un avantaj Irlandei n
comparaie cu alte ri cu for de munc ieftin, ca Portugalia sau Spania, fiindc
muncitorii irlandezi puteau s comunice mult mai eficient i uor, n englez, cu
clieni din America de Nord.
n timpul Tigrului Celtic, Irlanda a fost transformat din una dintre cele
mai srace ri din Europa de Vest n una dintre cele mai bogate. Astzi, are al
doilea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Europa, i printre cele mai ridicate
niveluri de trai din lume.
Consecinele principale ale Tigrului Celtic includ:
Consecine economice

Veniturile medii ale populaiei au crescut semnificativ, stimulnd o

cretere important n consum. A devenit ceva obinuit s se vad maini scumpe
i haine de marc n oraele irlandeze.

18

Rata omajului a czut de la 18% n anii 1980 la doar 4,2% n 2005.

Adic, Irlanda a trecut de la avnd printre cele mai ridicate rate a omajului din
Uniunea European, la avnd cea mai sczut rat din UE n 2005.

Inflaia a crescut, de multe ori ajungnd peste 5% n timpul Tigrului

Celtic. Asta a cauzat preurile n Irlanda s ating niveluri nord-europene.
Preurile la mncare au fost afectate cel mai tare - de multe ori, preurile n
magazinele en gros din Republica Irlanda erau de dou ori mai mari dect cele din
Irlanda de Nord, care face parte din Regatul Unit (i nu a trecut printr-o perioad
de boom economic).

Datoria public extern a sczut dramatic, ajungnd la doar 34% din PIB
la sfritul anului 2001. Astzi, rata datoriei externe a Irlandei este printre cele
mai sczute din Europa, fapt care a dat o ans o creterii cheltuelilor publice
(guvernamentale) fr o cretere semnificativ a impozitelor.

Noua bunstare a rii a cauzat investiii mari n infrastructur. Planul

Naional de Dezvoltare a reconstruit infrastructura de transport, incluznd osele,
i s-au deschis diverse servicii noi de transport, ca i Luas i Tunelul Portuar
Dublin. Autoritile locale au modernizat peisajul urban, reparnd strzile,
renovnd parcurile i locurile publice, i construind monumente noi ca i Spire of
Dublin.

Consecine sociale i culturale

Emigraia din Irlanda spre alte ri din Europa i America de Nord a sczut
dramtic, Irlanda devenind n ultimii ani chiar destinaie pentru emigrani din toat
lumea. Acest fapt a avut dou efecte principale - n primul rnd, populaia Irlandei
a nceput s creasc din nou, dup decenii de scdere, i oraele principale, mai
ales Dublin, au devenit multiculturale.

Creterea veniturilor a fost blamat din cauza creterii infracionalitii,

mai ales n rndul tinerilor. Legtur se zice c este ntre faptul c tinerii aveau
mai multe putere de cumprare, pe care o cheltuiau pe alcool, care la rndul su
ducea la o cretere n rata infracionalitii

19

Cultura tradiional irlandez a fost "modernizat", fiind influenat de

idealele capitaliste americane adoptate n timpul Tigrului Celtic.

Irlanda a trecut printr-un proces de urbanizare, datorit faptului c muli

tineri au plecat din zonele rurale s lucreze i s triasc n centre urbane, unde
existau foarte multe oportuniti de munc din cauza creterii economice.

Atitudinile sociale s-au schimbat destul de mult n timpul Tigrului Celtic.

Irlandezii au devenit mai progresivi - divorul i homosexualitatea au fost
legalizate n anii 1990, i dou femei au fost alese preedinte. Republica Irlandeza
a dezvoltat nu numai o economie modern, dar a devenit i un stat modern
european n termeni de politic social i toleran.

Irlanda a devenit credibil pe plan mondial, mai ales n domeniul cultural

i sportiv. Simboluri irlandeze moderne, precum Riverdance i U2, au fost fondate
n timpul Tigrului Celtic.

Dei nu singurul motiv, prosperitatea economic a Republicii Irlanda a

avansat procesul de pace n Irlanda de Nord. O rat mai sczut a omajului i
sporirea numrului de transferuri de bunuri i servicii ntre Republica Irlanda i
Irlanda de Nord, au creat un mediu mai stabil. Semnarea Acordului de la Belfast
n 1998 a stabilizat conflictul care a umbrit Irlanda din anii 1960.

Concluzii

20

Irlanda este n prezent o ar cu o economie puternic dezvoltat, care s-a

dezvoltat cu un ritm impresionant dup anul 1995. Acest lucru pare a fi consecinele
Tigrului Celtic, un proiect de reforme pus n aplicare care a dus Irlanda pe locul 2 n topul
celor mai dezvoltate state din Europa.
Tigrul Celtic original a fost ntre mijlocul aniilor 1990 pn la 2001, cnd s-a
nregistrat o slbire n cretere economic mondial. ntre 1991 i 2003, economia
irlandez a crescut cu o medie de 6,8% pe an, fapt care a ridicat nivelul de trai al Irlandei
pn la a egala sau chiar ntrece alte state din Europa de Vest. Trebuie menionat c,
naintea anilor 1990, Irlanda era printre cele mai srace state din Europa de Vest, iar la
ora actual, dup anii Tigrului Celtic, este al doilea cel mai bogat stat din Europa, dup
Luxemburg, considernd PIB-ul pe cap de locuitor. Apogeul creterii economice a fost
atins n 1999, cnd PIB-ul Irlandei a crescut cu 11,1%, dup o cretere de 8,7% n 1998 i
10,8% in 1997. Economia a continuat s creasc cu rate de peste 6% pe an n 2001, 2002
i 2003
Din punct de vedere cultural Irlanda detine o cultur enorm datat din cele mai
vechi timpuri , un exemplu ar fi srbtoarea Sf. Patrick (Saint Patricks Day) care se
srbtorete de peste 250 de ani. O srbtoare care ine 5 zile i n care toat Irlanda este
verde, pn i rurile se vopsesc n verde cu o vopsea vegetal ce ine cteva ore.
n ceea ce privete turismul i atraciile turistice, Irlanda este o ar cu un numr
foarte ridicat de turiti care vin s admire ara venic verde sau ara Smaraldului.
Aceasta fiind nconjurat de oceanul Atlantic are o clim blnd cu veri nu prea calde si
ierni nu prea reci.
n concluzie putem spune ca Irlanda poate fi catalogat ca un paradis din toate
punctele de vedere i ca se va califica n topul rilor lumii oricare ar fi criteriul de
clasificare.

21