1.

Anemia macrocitara este definita printr-un VEM de : ()

A: >_80fL
B: 81-90fL
C: >100fL
D: <100fL
E: < sau egala cu 80
2. Sindromul clinic anemic este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia : ()
A: Paloare cutaneo-mucoasa
B: Suflu sistolic degenerativ
C: Cefalee
D: Astenie
E: Dispnee
3. Anemia aregenerativ normocitara este reprezentata de urmatoarele, cu exceptia:
()
A: Aplazie medulara
B: Leucemie acuta
C: Disfunctie tiroidiana
D: Mieloame
E: Inflamatie cronica
4. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? ()
A: Carenta martiala este caracterizata de feritina scazuta
B: Hemoglobina la nou-nascut<14 g/dl
C: Anemia la barbat Hb<15g/dl
D: Anemiile hemolitice sunt caracterizate de test Coombs negativ
E: Tratamentul cu Fe p.o 100mg
5. Urmatoarele sunt cauze de anemie hemolotica, cu exceptia: ()
A: Toxice
B: Paludism
C: Deficit de G6PD
D: Medicamente
E: Boala celiac
6. In anemia microcitara daca feritina si PCR sunt normale, se vor efectua: ()
A: Electroforeza proteinelor serice
B: Numaratoare de reticulocite
C: Electroforeza Hb
D: Sideremie
E: Test Coombs
7. Tratamentul anemiei macrocitare este cu: ()

A: Fe
B: B12 si folati
C: Hidroxiuree
D: Contraceptive
E: B1 si B6
8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: Thalasemia heterozigota PCR - normala
B: Carenta martiala PCR - normala
C: Anemia inflamatorie are feritina scazuta
D: In carenta martiala feritina este scazuta
E: Anemia inflamatorie PCR crescuta
9. Anemia este definit de:
A: paloarea cutaneo-mucoas
B: scderea nivelului de hemoglobin sub 12 g/dl la femeie i sub 13 g/dl la barbat
C: scderea VEM sub 80 fl
D: scderea sideremiei
E: prezena asteniei
10. n anemia microcitar volumul eritrocitar mediu (VEM) este:
A: <= 80 fl
B: 81 - 85 fl
C: 85 - 90 fl
D: 90 -100 fl
E: > 100 fl
11. Cele dou examinari cheie care ajut la precizarea cauzei anemiei microcitare
sunt:
A: electroforeza de Hb si PCR
B: feritinemia i PCR
C: sideremia i reticulocitele
D: frotiul sanguin i haptoglobina
E: bilirubina i testul Coombs
12. Explorarea fundamental care stabilete caracterul regenerativ sau
aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:
A: haptoglobina
B: feritinemia
C: numrul de reticulocite
D: testul Coombs
E: sideremia
13. Urmrirea eficacitii tratamentului cu fier se realizeaz prin determinarea:
A: bilirubinei neconjugate

B: PCR
C: electroforezei de Hb
D: feritinemiei
E: haptoglobinei
14. Principalele examinari in cazul unei anemii aregenerative (dupa reticulocite)
sunt, cu exceptia:
A: studierea alcoolismului si a consumului de medicamente
B: creatininemia, PCR
C: TSH
D: electroforeza proteinelor serice
E: electroforeza hemoglobinei
13. Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz:
A: hemostaza primar
B: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii
C: hemostaza secundar, calea extrinsec a coagulrii
D: hemostaza secundar, calea comun
E: fibrinoliz
14. Factorii plasmatici ai coagulrii dependeni de vitamina K sunt:
A: I, V, VIII, XI
B: II, VII, IX, X
C: II,V,XI, XII
D: I, V, VIII, XIII
E: II, VIII, XI, XII
15. Timpul de protrombin Quick (PT) exploreaz activitatea factorilor:
A: I, II, V, VII, X
B: I, VIII, IX, X
C: II, V, IX, XI
D: I, V, VIII, XII
E: II, VIII, IX, XIII
16. Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaz:
A: hemostaza primar
B: hemostaz secundar, calea extrinsec a coagulrii
C: hemostaza secundar, calea intrinsec a coagulrii
D: hemostaza secundar, calea comun
E: fibrinoliza
17. Testele care exploreaz hemostaza primar sunt:
A: PT, fibrinogen
B: TCA, D- dimeri

C: fibrinogen, dozare FXIII

D: numr trombocite, timp de sngerare/PFA
E: PT, TCA
18. Urmatorii factori ai coagularii sunt dependenti de vitamina K, cu exceptia:
A: factorul II
B: factorul VII
C: factorul V
D: factorul IX
E: factorul X
19. Urmtoarele asocieri privitoare la insuficiena renal din mielomul multiplu sunt
adevrate, cu excepia:
A: Sindrom Fanconi - afectare tubular proximal
B: Sindromul Randall - boala depozitelor monotipice organizate
C: Crioglobulinemii - afectare glomerular
D: Tubulopatie mielomatoas - afectarea tubilor distali
E: Glomerulonefrita imunotactoid - depozite glomerulare cu organizare
microtubular
20. Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, n funcie de imunoglobulina
monoclonal secretata, este:
A: mielomul multiplu tip IgA
B: mielomul multiplu tip IgG
C: mielomul multiplu tip IgD
D: mielomul multiplu tip IgE
E: mielomul multiplu tip Ig M
21. Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de
mielom multiplu este:
A: >= 10%
B: >= 20%
C: >= 30%
D: >= 40%
E: >= 50%
22. Criteriile CRAB n mielomul multiplu se refer la prezena:
A: hiperuricemie, insuficien renal, amiloidoz, leziuni osoase
B: hipercalcemie, insuficien renal, anemie, leziuni osoase
C: hiperproteinemie, insuficien respiratorie, anemie, neuropatie
D: hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infecios
E: hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanat, endocrinopatie
23. Factorul de prognostic negativ legat de gazd n mielomul multiplu se refer la :
A: nivelul Beta2 microglobulinei crescut

B: hipercalcemie
C: vrsta naintat
D: chimiorezistena
E: LDH crescut
24. Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabilete pe baz
urmtoarelor criterii:
A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml +
plasmocitoza medular >= 10% i prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB
B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml + plasmocitoz
medular < 10% + absena criteriilor CRAB
C: prezena unei proteine monoclonale n ser >= 3g/100ml i/sau a unei
plasmocitoze medulare + absena criteriilor CRAB
D: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular +
mduva osoas normal
E: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absena
criteriilor CRAB
25. Plasmocitomul solitar:
A: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel osos
B: necesita confirmare prin biopsie
C: localizare unica a plasmocitelor monoclonale strict la nivel tisular
D: prezenta plasmocitelor monoclonale la nivelul maduvei osoase
E: prezent un singur criteriu CRAB
26. Tesutul de origine al leiomiosarcomului este reprezentat de:
A: grasime
B: tesut conjuctiv
C: muschi neted
D: muschi striat
E: os
27. In sindromul Li-Fraumeni apare :
A: anomaolia genei RET
B: mutatia genei APC
C: mutatia genei p53
D: cancer medular de tiroida
E: mutatia genei BRCA1

28. Virusul Epstein-Barr determina urmatoarele tipuri de cancer: ()

A: sarcom Kaposi
B: cancer de stomac
C: limfoame
D: leucemii
E: carcinoame naso-faringiene
29. Despre cancer se poate spune:
A: Este o boala mono-factorial
B: Are origine monoclonal
C: Un cancer cu determinism genetic se dezvolt ntr-o prim etap somatic
D: Este necesar o perioad de 5 luni pn la 1 an pentru a se dezvolta de la
prima celul pn la manifestarea clinic
E: Un cancer sporadic se dezvolt ntr-o prim etap germinal
30. Alterari moleculare implicate n apariia i dezvoltarea cancerului:
A: Inactivarea cilor de transducie a semnalului de proliferare celulalar
B: Eliminarea rezistenei la moarte celular (apoptoza)
C: Inhibiia neo-angiogenezei
D: Potenial de imortalizare prin inactivarea telomerazei
E: Independena n raport cu semnalele de inhibare a creterii
31. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea cancerelor n funcie
de origine:
A: Leiomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular striat
B: Rabdomiosarcomul se dezvolt din esutul muscular neted
C: Fibrosarcomul se dezvolt din esutul conjunctiv
D: Carcinoamele paramalpighiene se dezvolt din esut adipos
E: Adenocarcinoamele se dezvolt din epiteliul malpighian
32. Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre clasificarea stadial a cancerului:
A: Clasificarea FIGO se utilizeaz pentru cancerul colo-rectal
B: Clasificarea Dukes se utilizeaz pentru cancerul de col uterin
C: Invazia ganglionar se exprim prin simbolul N
D: Clasificarea Breslow se utilizeaz pentru carcinoamele cutanate spinocelulare
E: Extensia metastatic se exprim prin simbolul T

33. Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apariia i dezvoltarea

cancerului sunt adevrate:
A: Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale n Frana

B: Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% n cazul in care doar

partenerul de via fumeaz iar persoana n cauz nu fumeaz
C: Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent ntlnit (n Frana,
responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom)
D: Alimentaia joac un rol probabil n apariia cancerului de sn
E: Infecia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabil de apariia
limfoamelor
34. Sindromul de liz tumoral din leucemiile acute asociaz urmtoarele, cu
excepia:
A: LDH crescut
B: hiperkaliemie
C: hipercalcemie
D: hiperuricemie
E: hiperfosfatemie
35. Care dintre urmtoarele anomalii citogenetice sunt prezente n limfoamele de
manta?
A: t (14,11)
B: t (6,9)
C: t (15,17)
D: t (11,14)
E: t (8,21)
36. Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune, cu exceptia:
A: examen clinic
B: examen histocitologic
C: punctie lombara
D: hemoleucograma
E: rmn toraco-abdomino-pelvin
37. Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acut procentul de blati la nivel
medular trebuie s fi cel puin :
A: 10%
B: 20%
C: 30%
D: 40%
E: 50%

38. Leucemia limfoid cronic este o proliferare limfoid monoclonal constituit

din:

A: limfocite mature cu fenotip B n 95% din cazuri

B: limfocite mature cu fenotip T n 95% din cazuri
C: limfocite imature cu fenotip B n 5% din cazuri
D: limfocite imature cu fenotip T n 95% din cazuri
E: limfocite T citotoxice n 95% din cazuri
39. n leucemia limfoid cronic mielograma arat o infiltare cu:
A: plasmocite
B: limfocite mici
C: limfoblasti
D: prolimfocite
E: promielocite
40. n limfomul de manta este prezent urmtoarea anomalie citogenetic:
A: t(15;17)
B: inv.16
C: t(14;18)
D: t(11;14)
E: t(9;22)
41. Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificrii Ann Arbor, prezint:
A: un singur teritoriu ganglionar afectat
B: cel putin dou teritorii afectate de aceeai parte a diafragmei
C: afectare ganglionar supra- i subdiafragmatic
D: afectare visceral (hepatic, pulmonar)
E: afectare medular
42. Pentru leucemia limfoida cronica se foloseste clasificarea
A: Ann-Arbor
B: Binet
C: nu se foloseste nici o clasificare
D: TNM
E: nici una dintre variante nu este corecta
43. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr
celule mici este adevarat:
A: Este mai frecvent ntlnit la femei
B: Apare mai frecvent la nefumatori
C: Este mai frecvent ntlnit la brbai
D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie
E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia
44. Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului
bronhopulmonar fr celule mici este fals
A: n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical

B: n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i chimioterapie

C: n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit
D: n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau
chimioterapie
E: n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia
45. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule
mici este fals:
A: Are o prezentare central
B: Are o frecven crescut a semnelor generale
C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun
D: Prezint totdeauna afectare mediastinal
E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart
46. Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia:
A: Nodulilor pulmonari
B: Limfangitei carcinomatoase
C: Adenopatiilor cervicale
D: Metastazelor endobronice
E: Adenopatiilor mediastinale
47. Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals:
A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare
B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen;
C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii
abdominali
D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii
mediastinali
E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral
invadat
48. Sindromul Schwartz-Barter ()
A: Cecitate unilateral
B: Voce bitonal
C: Paralizie de membru superior unilateral
D: Secreie inadecvat de hormon antidiuretic
E: Tromboz de ven cav inferioar
49. Extensia locoregional a cancerului bronhopulmonar se caracterizeaz prin
urmtoarele, cu excepia:
A: Hipocratism digital
B: Sindrom de cav superioar
C: Durere toracic
D: Wheezing

E: Disfagie
50. Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (
A: Mangan
B: Crom
C: Fier
D: Nichel
E: Azbest
51. Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia:
A: arsenic anorganic
B: nichel
C: fier
D: radon
E: tutun
52. Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia:
A: nodului pulmonari
B: limfangita carcinomatoasa
C: adenopatii mediastinale
D: metastaze endobronsice
E: afectarea a venoasa pulmonara
53. Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima
intentie in urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia:
A: testicular
B: ovarian
C: neuroblastoame
D: limfoame
E: colorectale
54. Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales
pentru urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia:
A: tumori trofoblastice
B: cancerele sanului
C: colorectale
D: tiroidiene
E: melanoma

55. Adenopatiile mediastinale sunt frecvente in urmatoarele tipuri de cancer: ()

A: testicular
B: ovarian
C: ORL
D: stomac
E: prostate
56. Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata:
()
A: nodului slab delimitati
B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane"
C: cu precadere periferici
D: predominanti in lobii superiori
E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala
57. Tratamentul KBP cu celule mici, afirmatii false:
A: Forme limitate: chimioterapie (platina si VP 16) + radioterapie (concomitenta
sau in alternanta)
B: baza tratamentului este radioterapia
C: Forme diseminate: numai chimioterapie, cu posibilitate de radioterapie in
functie de caz
D: Forme diseminate: radioterapie antalgica pe o metaosoasa bine delimitata
E: forme metastatice: radioterapie cerebrala si metastaza clinic simptomatica
58. Stadiul IV ai KBP fara celule mici cuprinde urmatoarele: ()
A: toate T,N,M1
B: T4,N2
C: toate T,N3
D: T4,N0-1
E: T1-3,N2
59. Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales:
A: n lobul frontal
B: n hipofiza
C: n fosa cerebral posterioar
D: n lobul temporal
E: n ventriculul lateral
60. Metastazele cerebrale hemoragice apar n:
A: cancerul mamar
B: cancerul de tiroid
C: melanomul malign
D: cancerul de colon
E: cancerul de prostat

61. Hidrocefalia acut aparut ca urmare a unei tumori cerebrale

intraparenchimatoase se trateaz prin:
A: echilibrarea aportului hidro-electrolitic
B: corticoterapie
C: derivaie ventricular extern
D: antiepileptice
E: antialgice
62. Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din:
A: meninge
B: ependim
C: celulele tecii Schwan
D: cortul cerebelului
E: conductul auditiv intern
63. Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n:
A: parez de plex brachial
B: crize epileptice
C: paralizie facial periferic postoperatorie
D: sindrom de hipertensiune intracranian
E: migren
64. Sindromul de hipertensiune intracranian (HTIC) se caracterizeaz prin ()
A: Poate fi cauzat doar de tumorile cerebrale
B: Cefalee vesperal
C: Nu este infuenat de efort
D: Great i vrsturi n jet
E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare
65. Diagnosticul final al tumorilor intracraniene se bazeaz pe ()
A: Examen CT cerebral
B: Electroencefalografie
C: Anatomopatologie (dup biopsie sau exerez)
D: Examen clinic
E: Examen IRM cerebral
66. n caz de hidrocefalie acut se recomand de elecie ()
A: Tratament cu diuretice
B: Derivaie ventricular extern de urgen
C: Tratament cu blocante de calciu (nimodipin)
D: Administrarea de antiepileptice (profilactic)
E: Antalgice
67. Metastaze cerebrale hemoragice apar n caz de ()

A: Melanom
B: Cancer pulmonar
C: Cancer mamar
D: Cancer de colon
E: Cancer gastric
68. Despre meningiom, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()
A: Este o tumor benign a meningelui
B: Este o tumor malign a meningelui
C: Este localizat intracranian intraparenchimatos
D: Este localizat extracranian
E: Se trateaz medicamentos
69. In monitorizarea cancerului colo-rectal, postchirurgie nu face parte : ()
A: tuseu rectal
B: CT toracoabdominal
C: biopsie
D: determinare nivel ACE
E: masuri de depistare pentru rudele pacientului
70. n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile
clinice este
A: febra
B: tulburri de tranzit/modificri de tranzit
C: aprare muscular abdominal
D: distensia abdomenului
E: vrsturi
71. n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n:
A: cancerul de cec
B: cancerul de colon transvers
C: cancerul de colon stng
D: cancerul de rect
E: cancerul de unghi hepatic al colonului
72. n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este:
A: gastroenteroanastomoza
B: gastrostomie de alimentaie
C: gastrectomie total
D: gastrectomie 4/5 i anastomoza gastrojejunal, limfadenectomie
E: laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar

73. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat:

A: Alpha-feto-proteina crete peste 500 ng/ml

B: apare pe fondul unui ficat cirotic
C: este indicat excizia chirurgical
D: este indicat distrucia local prin radiofrecven
E: abinere terapeutic, fr monitorizare
74. n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat:
A: esofagectomie
B: radiochimioterapie exclusiv
C: gastrostoma de alimentaie
D: numai chimioterapie
E: instalarea unei proteze
75. Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas:
A: are evoluie oscilant
B: este progresiv
C: este nsoit de durere, febr, frison
D: nu este nsoit de prurit
E: este nsoit de scaune i urini normal colorate
76. n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmtoarea
intervenie:
A: duodenopancreatectomie cefalic
B: splenopancreactectomie corporeocaudal
C: pancreatectomie total
D: dubla derivaie paleativ
E: laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic
77. Tratamentul paliativ in tumorile pancreatice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A: analgezice
B: proteze biliare/duodenale
C: tratament pentru prurit
D: renutritie
E: radioterapie
78. Stadiul II al tumorilor de pancreas NU include: ()
A: T4N0M0
B: pT3N0M0
C: toate TN1M0
D: tumora extrapancreatica fara afectarea trunchiului celiac sau arterei
mezenterice superioare
E: metastaze ale ganglionilor limfatici regionali
79. Despre cancerul de pancreas se poate spune: ()

A: este primul tip de cancer in Franta

B: incidenta 1000 de cazuri noi pe an
C: in 95% din cazuri este adenocarcinom
D: localizat la corp in 70% din cazuri
E: localizat la cap in 30% din cazuri
80. Confirmarea diagnostica si bilantul extensiei cancerului de pancreas se face prin
urmatoarele cu exceptia: ()
A: Ecografie
B: CT toracoabdominopelvina
C: ecoendoscopie
D: markeri tumorali: ACE, CA19-9, CA 125
E: Glicemie, TP
81. Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel de corp/coada
sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: alterarea starii generale
B: pierdere in greutate
C: pancreatita acuta
D: dezechilibru al diabetului
E: icter progresiv
82. Semne clinice prezente in cancerul de cap de pancreas si absente in cel de
corp/coada de pancreas sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: icter progresiv
B: decolorarea scaunului
C: urina de culoare inchisa
D: prurit
E: pierdere in greutate
83. Ecoendoscopia in cancerul de pancreas are urmatoarele contributii cu o
exceptie: ()
A: identifica metastazele hepatice/pulmonare/carcinomatoza
B: bilant al extinderii locoregionale
C: permite realizarea de biopsii
D: este sistematica daca este prevazuta chimioterapia
E: este sistematica daca este prevazuta radioterapia

84. Pancreatectomia cefalica se realizeaza in urmatoarea situatie: ()

A: cancer rezecabil de corp/coada de pancreas

B: cancer nerezecabil de cap de pancreas

C: daca in timpul examinarii cancerulu pancreatic, tumora se dovedeste
nerezecabila
D: pacient inoperabil
E: tumora metastatica
85. Esofagul cervical metastazeaza in urmatoarele statii ganglionare, cu o exceptie:
()
A: ganglioni cervicali
B: ganglioni jugulari interni
C: ganglioni periesofagieni
D: ganglioni supraclaviculari
E: mediastinali
86. Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in: ()
A: mucosectomie endoscopica + anatomopatologie
B: esofagectomie
C: radiochimioterapie exclusiva
D: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
E: tratament paliativ
87. Tratamentul in cancerul esofagului cervical consta in: ()
A: mucosectomie endoscopica
B: radiochimioterapie exclusiva
C: esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
D: numai chimioterapie
E: numai radioterapie
88. Contraindicatiile chirurgicale in cancerele esofagului sunt urmatoarele cu o
exceptie: ()
A: ciroza B sau C
B: insuficienta respiratorie
C: insuficienta cardiaca
D: aderenta la aorta
E: adenocarcinoame
89. Factorii de risc in cancerul de esofag sunt urmatorii cu exceptia: ()
A: antecedente de cancer ORL - adenocarcinom
B: intoxicatia alcoolotabagica - carcinom epidermoid
C: reflux gastroesofagian - adenocarcinom
D: esofag Baret
E: achalazie, antecedente de esofagita caustica, sclerodermie, tiloza

90. Factorii prognostici in tratamentul tumorilor hepatice secundare sunt, cu

exceptia: ()
A: numarul tumorilor
B: localizarea tumorilor
C: localizarea extrahepatica
D: starea generala a pacientului
E: functia hepatica nu are nici un rol
91. Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: ()
A: hemangiomul
B: adenomul
C: CHC
D: hiperplazia nodulara focala
E: chistul biliar
92. Despre tumorile stomacului se poate spune: ()
A: este primul tip de cancer in Franta
B: incidena 9/100 000
C: adenocarcinoame in mai mult de 50% din cazuri
D: ulcerul duodenal este factor de risc
E: Helicobacter pylori nu este facto de risc
93. Semnele de extensie tumorala in cancerul de stomac NU presupune: ()
A: masa abdominala epigastrica
B: hepatomegalie
C: carcinomatoza depistata la tuseul rectal
D: ganglion Troisier
E: disfagie, varsaturi
94. In cazul formatiunilor tumorale pelvine la femeie, investigatia de prima intentie
este:
A: RMN pelvin
B: CT abdominopelvin
C: Markeri tumorali(CA 125, CA 19-9, CEA)
D: Ecografia pelvina
E: Hemograma
95. Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor
semne, cu exceptia:
A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: Perete gros
C: Caracter multilocular
D: Componenta solida
E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic

96. Adenomioza se caracterizeaza prin:

A: Tesut muscular in cadrul endometrului
B: Poate fi asociata cu endometrioza si fibromul uterin
C: Este o patologie rara
D: Colectie dureroasa latero-uterina
E: Toate raspunsurile sunt adevarate
97. Despre hemoragia intrachistica nu sunt adevarate:
A: Anemia este rar intalnita si poate fi usoara
B: Tablou de hemoperitoneu cu dureri pelvine severe, cu aparare si uneori soc
hemoragic
C: Ecografia evidentiaza un chist ovarian cu continut eterogen
D: Durere pelvina, de multe ori fara aparare, fara hemoperitoneu, b-hCG negativ
E: Chistectomie laparoscopica dupa solutionarea episodului acut, in cazul in care
chistul nu a fost functional si nu a disparut spontan
98. Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru
malignitate, cu excepia:
A: Ascita
B: Componenta solid
C: Indice Doppler crescut
D: Prezena vegetaiilor
E: Vascularizaie central
99.. La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va
recomanda:
A: CA 125
B: CA 19-9
C: CA 153
D: CEA
E: Mutaia BRCA1 sau BRCA2
100. Screeningul cancerului mamar presupune:
A: mamografie ncepnd de la 50 de ani
B: mamografie ncepnd de la 30 de ani
C: mamografie ncepnd de la 40 de ani
D: ecografie ncepnd de la 50 de ani
E: ecografie bianual ncepnd de la 50 de ani