Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Dimensiunile cmprtmentle
specifice
nliz sttistic;
metde directe:
bservti;
experimentul;
stimulre (mister shping specific studierii
cmprtmentului cnsumtrului);
nchet;
interviul in prfunzime dirijt su semidirijt;
fcus grup;
mtrice descperirilr;
testele priectile: de sciere, de cmpletre (de cmplett
sptiile libere), de expresie liber (cumprtrul se pune in diferite
situtii);
brinstrming;
metde de sclre:
scl Liert;
scl Fishbein;
scl de intentii;
mister shping
(stimulre);
VLS vlrile
si stilurile de vit
(Vlues nd the
life style)
LV list de
vlri (List f
vlues);
I ctivitti,
interese, pinii
(ctivities,
interests,
pinins);
excitbil sprit; 2) cleric dezechilibrt, rigid, excitbilit ridict, rectie ccelert; 3) flegmtic
echilibrt, inert, senzitivit sczut, ctivism ridict; 4) melnclic ut invinuire, ctivit sczut,
securit sczut.
Tipuri de cumprt in functie de persnlitte: utritri stiu ce cut; htriti;
nehtriti; etic; estetic cut cev exceptinl; ecnmi; zgirciti; fideli si infideli;
rtinli. In prcesul de negciere indiv se pt pls in functie de persnlitte pe urmt pzitii de
negciere: 1) tip cncelint scpul pers este de junge l intelegere, fcind cedri chir in
prpri defvre, se tine sem de biectivele prtenerului si se cedez presiunii din prte
cestui. 2) tip gresiv scpul e de invinge in lupt vintelr, se stbilesc limite cceptte dr
de pers dt, se fc presiuni, menintri, nu se tine cnt de interesele prtenerului. 3) tip principil
scpul de junde l intelegere-n md etic si eficient; se cut criterii biective cre s ste l bz
incheierii cntrct; se tine cnt de interesele reciprce si se prpun biective.
13. Resursele individule le cumprtrilr.
Firmele sunt intereste s cunst cre sunt resursele cumprtrilr p/u influent desebim urm
tipuri de resurse:
)resursele ecnmice- veniturile pp btinute din pensii slrii, citivite de ntreprenrit,
dbinzi,burse.etc.Se studiz ceste resurse, se segmentez pit, si se brdez prin elementele
mixului de m, trebuie s se tin sem si de utcnsum.
B) resursele de timp- se imprt in 3 timpuri:
Timp de munc
Timp bligtriu
Timp de dihn
C)resursele cgnitive- despre prdusele lcul vinzrii prduselr, lcul prdusului in
mgzine.Resursele cgnitive despre mdul de utilizre l prdusului.
14. Stil de vit l cumprtrului
Stilul de vit este crcteristic cmprtmentl si criteriu de segmentre pietei.Prin stilul se
vit se subintelege mdul cum menii isi petrec timpul liber si cheltuiesc bni.P/u cunste
stilul de vit se fc cercetri si sndje de pinie.Cnfrm metdei I (ctivittii interese pinii)
stillul de vit este determint in bz piniilr cumprtrilr despre 3 dimensiuni.
ctivitti
Interese
pinii
-munc
legte de fmilie
despre sine
-hbby
munc
despre prbleme
- vcnt
dmiciliu
scile
- evenimente scile
dihn
plitic
- distrctii
md
fceri
- cmunitte
limentti
ecnmi
- prtenet
mss-medi
educti
- cumprturile
relizrile
prduse
- sprtul
stiintific
cultur
15. Metdele de cercetre stilului de vit
Cercetre stilului de vit servste l segmentre psihgrfic pietei in vedere brdrii crecte
cumprt cu diferite stiluri de vit. Deci, cercet stilului de vit se efectuez prin prism
identificrii 3 dimensiuni (metd I): ctivitti munc, hbby, vcnt, cmunitte,
distrctiile, sprtul, cumprturile s.. Interese legte de fmilie, de munc, de dmiciliu, de
dihn, de md, de limenttie, de mss-medi, de relizrile prprii in sciette s.. pinii
despre sine, despre prbl scile, plitic, business, ecnmie, eductie, limente, viitr, cultur,
eclgie s.. ceste specte s-u studit l nivel generl (se identific s specte c: imprtnt
pretului, rigine prdusului, rlurile membrilr fmiliei, titudine ft de curteni in gspdrie,
titudine ft de religie, tit ft de mdul cum se efectuez cumprt, tit ft de timpul de
dihn, ft de munc s..), l nivel de prdus (imprtnt imginii mrcii, percepti diferitr
crct le prdus, ctegriile de cumprt cre prefer prdusul respectiv s..). In 1978, institutie
mericn elbrt metd VLS pt identific stilurile de vit cumprtrilr, cnfrm crei
s-u identifict 9 segmente de pit cre u fst grupti in 3 tipuri de cumprtri: cumprt cndusi
de necesitti 62% (integrti, tlernti, suprvietuitri), cump rientti de fctrii lr interiri
11% (bsedti de prbl scile, riscnti, individulisti), cump cndusi din exterir 27% (pers de
succes, imittrii, increzutii).
In 1989, cest metd fst perfectint tribuinduse rgumentre psihlgic mi prfund.
Metd VLS 2 imprtit pit in 8 tipuri de cumprt, in functie de rientrile cestr si nivelul
veniturilr.
Principii: utrelizti sunt pers mture, stisfcute de vit, cu venitrui inlte, bine-instruiti,
infrmti, perfectinisti, cre preciz cnfrtul, respnsbilit, rdine, sunt deschisi invtiilr si
schimbrii, increzuti in sine, cnservtivi, prctici, preciz functinlitte, vlre, fibilitte,
durbilitte. Credincisi pers bisnuite, cu credintele cncrete, trditinle (fmili, biseric,
sciette si ntiune) nivelul veniturilr reltiv sczut si rientre spre vlrile trditinle, se
mnifest supr cmprt de cumprre (mrci firmte, prduse de rigine lcl, cnsum
trditinl in fmilie).
Sttus: ctulizte pers cu un stil de vit mdern, ctiv, increzute in sine, utpreciere inlt,
venituri in exces l cre imgine reflect sttutul scil inlt si putere, sunt lideri de pinie in
fceri, u spect lrg l intereselr, sunt deschisi schimbrilr, cut distrctii exclusive, prduse
ntrii cre demnstrez gustul lr rfint si specte estetice inlte. Reliztri pers mture cu
venituri inlte, rientte spre crier/lucru, preciz sttutul scil, stbilitte mi mult decit
riscul, sunt fideli muncii si fmiliei, respect utrit instit scile, din punct de vedere plitic sunt
cnservtivi, cut s-si sigure un sttut qu, prefer prdusele de mrc, prestigise,
demnstrind succesul lr celr din jur cre u celsi sttul. Predinztrii u un nivel reltiv
sczut l veniturilr, cut mtivtii si preciere celr din jur, tind s-si sigure pzitie bun in
sciette, ins pt cest nu dispun de resurse psihlgice, scile si ecn suficiente, de cee
cmprt de cnsum pte fi diferit de l un cz l ltul. Suprvietuitrii sunt smeri crnici,
pturile scil-vulnerbile, cre nu u deprinderi de cumprre, sunt prst-instruiti, fr legturi
scile, precupti de stre snttii si de stisfcere limitt necesit curente, nu tind spre
utrelizre, sunt cump prudenti, prefer numite mrci dispnibile cestr ctegrii de
cnsumtri.
ctiuni: Experimenttri sunt pers tinere, ctive, cu venituri inlte, cre inc nu u vlrile
persnle frmte, cerere lr se mnifest priritr l hine, fst-fd, distrctii, sprt. Prcticii
pers mture, cnservtive, cu venituri reltiv sczute, si cre intreprind ctiuni pt sigur
bunstre in fmilie, sunt indiferenti ft de bunstre mteril, preciz functinlitte
prduselr, respect utritte sttului dr nu ccept interventi in ctivit lr.
S- efectul cercetre stilului de vit pe pln interntin si s-u identifict 5 stiluri de vit
glble: reliztrii, pers preste, pretinztrii, dptntii, trditinlistii. Metd LV cnfrm ei
desebim 3 tipuri de cump in functie de mdul cum sunt ierrhizte 9 vlri: cumprt rientti
din interir (1. utrelizre, 2. excitre, 3. sentimentul utrelizrii, 4. utrespectul),
cumprt fcusti din exterir
16. titudini si crcteristicile ei.Imprtnt cercetrii titudinii
titudine c prces psihlgic de ntur psih-fizilgic este lctuit din: cmpnent vlitiv;
cmpnent emtinl, decizinle cre-n md vlitiv le i individul. In urm interctiunii
cestr cmpnente, titudine se mnifest prin urmt crct: 1. Vlent titudinii ttlit
simptiilr si ntiptiilr ft de un biect cre se msr cu jutrul sclelr. 2. Stbilitte
titudinii rt cpcitte individului de pune rezistent, de rmine l celsi nivel l
vlentei sub influent fctrilr de mediu. 3. Cntinuitte titudinii e msur cu cre-si
mdific titudine-n timp cumprtrii; 4. Extremittile titudinii vlre mx si min
titudinii exprimt cu jutrul su. 5.Grdul de incredere - titudine in celsi timp e si un
numit grd de incredere in pret. Mreterii studiz titud in vedere elbrrii strtegiei de mret
privind imbunttire titudinii ft de prdus, firm. In cest scp pt fi flsite 4 strtegii mi
generle: strtegi de schimbre imprtntei crct fertei pt cnsumtri; strtegi schimbrii
perceptiei cumprt crcteristicilr prduselr; strteg de imbunttire crct prduselr;
strteg de schimb intentiei de cumprre in directi cresterii prbbilit chizitin prduselr.
17. Metde de evlure titudinii
Studiere titud presupune msurre senztiilr cre pr l individ tunci cind cnsum mrf,
frmulindu-se intrebre Cit de frecvent veti urmt senztii l cnsumul mrcii ? Senztii:
fericire, stisfctie, plcere, bucurie, iritre, deprimre, regret, mindrie. Frecvent: f frecvent,
frecvent, m putin frecvent, putin frecvent, frecvent f redus, nicidt. De semene se msr
intenti de cumprre utilizindu-se scl de intentii. Cu jutrul ei / cu jut unei scle cu sume
cnstnte. titudine in genere pte fi msurt cu jutrul sclelr uni- si pluricriterile, mdelul
lui Fishbein, metdei punctului idel. Mdelul Fishbein presupune msurre titudinii ft de un
prdus / mrc cu jutrul urmt mdel mtemtic: 0= bili. Imprtnt crct se evluez pe
scr de l -3 l +3. Putere cnvingerii c prd / mrc psed crct i. Crcterist: re gust
plcut, re pret ccesibil, mblj cmd. Imprtnt crct: -2; B 1; C 3. Mrc l cre sum
btinut l tte crct e mx re ce mi fvrbil titudine si este ce mi cmpetitive. Metd
punctului idel presupune cmprre mrcilr cncurente cu un idel inchipuit in minte
cumprt. titudine ft de mrci se clc dup frmul: 0= wi * lIi x0l, unde wi este imprtnt
crct pt cumprt in lure deciziei de cumprre, se msr pe scl de l 0-6; Ii preciere
idel crct prdusului, se flseste scl de l 1-7; xi preciere efectiv crct prd, cu cit
sum btinut e mi mic pt mrc cu tit cest e mi prpe de mrc idel si re ce mi
bun titudine.
18. Cnceputul de imgine si vlre l mrcii.Met.de evlure vlrii mrcii.
Imgine mrcii este un cncept intens cercett n ultimele decenii cnsiderndu-se c feele cre
stpnesc mrcii este rezulttul frmrii cre se intensific i se frmez un set de scieri distincte
legte de numit mrc. Mrcile ntrii sunt cele cre sunt unnim precite pe un spiu vst ,
u vlre nlt i sunt cunscute publicului lrg. Vlre unei mrci reprezint echivlentul
beneficiilr cumulte din vnzre unui drept de prpriette.
P/u stpini /btine mrci puternice, firmle trebuie s intreprind mi multe ctiuni:
s cunsc metdlgi evlurii imginii si vlrii mrcii;
s studieze impctul ctiunilr de m supr imginii mrcii;
s elbreze strtegii de mrc pe termen lung;
s stbilesc respnsbilitti de/pt imgine su s rgnizeze un cmprtiment specil;
s nlizeze legtur dintre imgine intreprinderii si prfit;
mrc cu imgine ntrie se crcterizez printr-un set de ctive si psive (vlre cpitlizt).
Psivele vlre cpitlizt in mrc, l ele se refer:
. fidelitte ft de mrc;
B. cnstientizre numelui mrcii;
C. clitte perceput;
D. scieri le mrcii;
E. drepturile legte de mrf
19. Fidelitte ft de mrc.Tipuri de cumprtri in functie de fidelitte
Fidelite f de mrc rt tmentul individului f de un prdus, grdul de ncredere f de
clitte i preul cestei, reprezint i numit prbbilitte de cumprre. Cercettrii rt c
cumprtrii n funcie de fidelitte lr f de mrc pt fi plsi ntr- pirmid cu 5 nivele.
L nivelul I- cumprtri lipsii de fidelitte
L nivelul II- Cumprtri cu cmprtment de rutin
L nivelul III- cumprtri stisfcui de numit mrc
L nivelul IV- Cumprtri cre prefer numit mrc i preferin lr este rezultt unei
legturi mi ndelungte cu cest, ns exist i unele rezerve legte de clitte , servicii i
dc cncurenii u vntje se trece l cumprre mrcilr cncurente.
L nivelul V- cumprtri cu fidelitte fr nici rezerv, cre sunt mndri c cnsum
mrc i sciz cu prestigiu i vr cumpr chir i tunci cnd vr interveni
schimbri.
De semene se studiz fidelitte n funcie de 2 criterii : titudine f de mrc su de prdus
i cmprtmentul mnifestt exprimt prin frecven de cumprre , intensitte . Respectiv
cumprtrii se mprt n 4 ctegrii fiind plsi n urmtre mtrice titudine f de un
prdus, cmprtmentul mnifestt
Puternic
slb
Fidelitte inedit
Fidelitte lent
Fidelittefls
Fidelitte inexistent
Cmprtmentul mnifestt
frmte in sciette si cre jut menii s cmunice intre ei. L cultur nu se refer unele stri
impulsive, de stres cre pr in situtii imprevizibile cultur cuprinde micrcultur/subcultur
(mnifestre cestr l nivel de etnie, grup, religie, grup scil, zn gegr, grup de prtenent si
mcrcultur (mnifestre elementelr culturle l nivel de sciette su civiliztie defineste). tit
micr- cit si mcrcultur sunt frmte din elemente bstrcte si mterile. Elementele mterile
includ:
bibliteci, crti, edifictii rhitecturle, prcuri, tetre, muzee, prd de nticrit, bunurile mter si
serviciile cnsumte de indivizi, l cre ii reprezint;
L elemente bstrcte se refer:
utperceptie; limbjul (cre e eclgi sufletului verbl si nnverbl); religi; cmprtm
vestimentr trditinl; titudine ft de munc; timpul de lucru, echivlez cu bnii su chir
e m imprtnt; recunstere pririttii muncii in rprt cu distrctiile; ptimismul; libertte;
independent; simblurile; titudine ft de infrmre; mss-medi si prcesele de gindire
in sciette; reltiile directe, de rind si cnducere trii; dintre cnducere intrepr si ngjtii.
24. Influent vlrilr culturle supr cmprtmentului cnsumtrului.
Cultur este un sistem dinmic - idelgic, tehnlgic si rgniztinl, cre se similez nc din
primii ni de vit prin nrme impuse de sciette. Cultur fvrizez infrmre cntinu si
mdelez ptitudine de cmunicre, duce l crestere nivelului de tri si mbilittii n sptil
scil, stimulez prticipre ctiv si critic, fvrizez cpcittile si pregtire prfesinl,
dezvlt persnlitte umn, rfinndu-i spiritul si cultivndu-i nzuint ctre perfectiune.1 n
cest cntext, vlrile culturle influentez semnifictiv cmprtmentul cnsumtrului de
prduse finncir-bncre, cre prin infrmtiile , cunstintele, mdelele si idelurile sle si
stisfce nevi de securitte, firmre si prestigiu n sciette. Trile puternic bncrizte u
trditie si cultur finncir bine nrdcinte, n rndul tuturr cettenilr, cre nu cncep s
trisc fr sprij inul unei bnci, n timp ce n tri fste cmuniste, mre prte ppultiei nu
utilizez su utilizez sprdic serviciile unei bnci. Frmre unei culture se fc nc din scl
prin dezvltre de prgrme eductive decvte si lcre de resurse n cest sens.
Prin cultur se subintelege ttlit vlrilr spiritule si mterile, nrmelr etice, trditiilr, ideilr
frmte in sciette si cre jut menii s cmunice intre ei. L cultur nu se refer unele stri
impulsive, de stres cre pr in situtii imprevizibile cultur cuprinde micrcultur/subcultur
(mnifestre cestr l nivel de etnie, grup, religie, grup scil, zn gegr, grup de prtenent si
mcrcultur (mnifestre elementelr culturle l nivel de sciette su civiliztie defineste). L
bz frmrii culturle st trid: fmilie, religie, scl. Interctiune dintre ceste elemente
scile, frmre re lc in prcesul scilizrii, cmunicrii.
26. Clsele scile c fctr determinnt l cmprtmentului cnsumtrului.Metde de
determinre clselr scile.
Clsele scile sunt grupuri le ppultiei determinte in functie de unul su m multe criterii:
veniturile; cupti; nivelul de instruire; clitte dmiciliului; clitte/prestigiul rinului
de tri; vlrile imprtsite; clsele scile sunt criterii de segmentre si de ceste se tine
sem l elbrre deciziilr de mreting/ mret clselr scile. Exist mi multe metde de
evlure clselr scile: metde biective evlure se fce in bz unr dte rele despre
nivelul de instruire, cuptii, venituri; metde subiective se efect sndje de pinii in rindul
expertilr ppultiei cre isi evluez pziti scil. Dezvntjul cnst in fptul c cei din cls
superir nu dresc s-si fiseze vere ir cei din cls inferir tind s-si mresc sttutul
stfel creste pndere clsei medii; metde interprettive evlure se fce in bz unr
utbigrfii, pinii specilistilr, rticle stiintifice, emisiuni televizte (mese rtunde s..).
Cnfrm cestei metde interpret in RM se delimitez 3 clse scile: - superir (5-10%); medie (20%); - inferir (pin l 70%). In cercetre clselr scile exist brdre unicriteril
utrul Duncn studit ppulti SU cu jutrul unei scle de 100 puncte, ierrhizind- in
functie de ppultie. Tt ppul in functie de prfesie fst precit cu puncte, cu cit punctjul
este m mre cu tit prfesi este m precit. Specilistii NU strtific ppul trilr cu jutrul
unui ceficient cre se clculez c rprtul dintre veniturile 10 % cei mi remunerti si cei cu
venituri sczute 20%. In Jpni cest rprt pin in 2000 er 2,6%. Rprtul ptim se cnsider
1l1, 1:2,6-4,5. Desemene se clculez ceficientul de creltie dintre venit si instruire (in 1995
cnstituit 0,33 SU), dintre venit si cuptie (0,4 %). du brdre pluricriteril utrul
Hllingshed elbrt metd bicriteril de evlure pzitiei scile. Indicele pzitiei scile:
ISP=punctj cuptie*7+punctj nivel de instruire*4. Scl cuptiei imp 7 puncte cnfrm
cestei scle pe 1 trept in sciette sunt: 1. prprietrii businessului mre; 2. mngerii
businessului mediu, prprietrii cestr si specil de nivel mediu; 3. persnlul dministrtiv,
prpriet businessului mic si specilistii de rng superir; 4. clericii, vinztrii, muncitrii,
tehnicienii si prprietrii micr-businessului; 5. muncit clificti, cupti cu munc fizic; 6. muncit
semnificti si pert msinilr; 7. ngjt neclificti. Scl nivelului de instruire: 1. prfesinlii
(mgistri, dctri); 2. bslventii clegiilr cu 4 ni de studii si cu titlu de BC; 3. bslv cu 1-3 ni
de studii; 4. sclile de business; 5. scli medii, 10-11 ni de scl; 6. 7-9 ni de scl. S se
identifice pziti scil unei persne cre bslvit clegiul Ntin de cmert, sustinut BC
si lucrez merceter l Gree-Hils; dup nivel de instruire (2*7) + (2*4)=22 puncte (pers se tribuie
clsei super-medie). Cls scil: Super 7-11 puncte; Superir-medie 18-31 p; Medie 3247 p; Inferir-medie 48-63 p; Inferir 64-77 p.
Metd lui Wrner ISP= punct cuptie*4+ punct surs de venit*3+ punct clit dmiciliu*2+
punct prestigiu de rin*1 (ceste criterii sunt evlute de experti pe scl de l 1preciere mx7preciere min. Sist de clificri cnfrm cestei metde: 1) Cls superir-superir 12-17
puncte 1,4% din ppul; 2) Cls superir-inferire 18-24 puncte, 1,6% din ppul; 3) Cls
medie-superir 25-37 puncte, 10,2%; 4) Cls medie-inferir 38-50p, 28,8%; 5) Cls
inferir-superir 51-61p, 33%; 6) Cls inferir-inferir 63-84p, 25%. Metd
Clemns elbrt un indice cmputerizt l pzitiei scile, in bz 4 criterii pe scl de le 1
l 9. 1) Nivel de instruire l stului si stiei; 2) Prestigiul cuptiei cpului fmiliei; 3) Clitte
dmiciliului; 4) Venitul glbl l fmiliei intr-un n 1p pin l 5000$, 9p > 50000$.
27. Grupurile de referint si prtenent si influent lr supr cmprtmentului
cnsumt.
Grupurile referente Sunt un su mi multe persne intrun clectiv , cmprtmentul de cumprre
l crr este emitt de cei din jur , pt ve influent pzitiv si negtive.
Desebim grupuri referente:
directe
)
primre
b)
secundre
indirecte
Grupurile referente indeplinesc 3 functii:
1.
de infrmre
2.
cmprtive
3.
nrmtive
Grupurile referente u influent mi mre supr prduselr de lux si prduselr individule
publice.
(mchij , cufur, cstum, crvt)
influent mic u grupurile referente supr cnsumului strisct individul( slteu, pst de
dinti)
Fctrii demgrfici
1.
structur pe sexe si virst ppultiei
2.
nr ppultiei ttle
Structur pe sexe si virst ppultiei presupune brdre preferentil ppultiei derece
preferintele lr vr fi diferite
cest fctr c sexul este c numite mrci sunt destinte numi l femei.
3.
mbilitte ppultiei si tendintele de migrtie
4.
mrtlitte
5.
ntlitte
6.
lngevitte
7.
tendintele de migrtie
8.
nivelul de eductie si cmprtmentul cestui
9.
reprtizre ppultiei dup mediu de tri
10.
11.
Lure deciziei de cumprre de ctre cumprtri individuli este influentte de mi multi fctri
de ntur endgen si exgen. L fctrii exgeni se refer urmt fctri: ecnmici;
demgrfici; sci-culturli; tehnlgici si eclgici; plitici; situtinli. L fctrii ecn se
refer nivelul de dezvltre trii exprimt in PIB, vlumul prductiei individule, cnstructiile,
serviciile definite, vlumul prductiei gricle, inflti si cursul vlutr, bunuri strtegice,
investitiile, situtu imprtului/ exprtului le sldului cmercil, blnt cmercil si blnt de
plt trii, veniturile ppul exprimt de regul in slriul mediu lunr, structur chelt de cnsum.
Fctrii demgrfici: - nr ttl l ppultiei; - structur pe virste si sexe; - nr membrilr fmiliei; nivelul de instruire ppultiei; - nr divrturilr; - ntlitte, mrtlitte; - servicii funerre; lngevitte; - virst cstriei; - fenmenele migrtiei. Fctrii situtinli sunt fctrii specifici
unei situtii bine definite in timp si sptiu si cre sistemtic si semnifictiv influentez cmprtm
cnsumt. L cesti fctri se refer influentele situtinle ce tin de 3 mmente: 1. cmunicrii de
mret influent unr persne intimpltre, ineficient cmunicrii dintre persnlul cmercil
si cumprt; 2. cumprt prduselr stre snttii cump, stre de dispzitie, presiune
timpului, lips prduselr in stc. 3. cnsumului: cu cine, cind, cum, cu ce czie, in ce cnditii v
fi cnsumt prdusul.Lure deciziei. De l priti intentiei de cump si pin l cumprre
prpriu-zis pt interveni mi multi fctri cre cnduc l priti urmt decizii: cumpr; nu
cumpr; min cumprtur; substitui prdusul cu un lt prdus
37. Etpele prcesului decizinl de cumprre.Cmprtmentul pst-cumprre.Tipurile
deciziilr de cumprre.
Cmprtmentul pst-cumprre cre pte fi: de stisfcie su instisfcie stisfcie repett cnduce l frmre unei experiene pzitiv i de fidelizre.
Ir instisfci repett cnduce l frmre unei experiene negtive i prsire mrcii
Depinde de decljul dintre steptrile si perfrmntele percepute de un individ:
mediu stisfct
bine stisfcut
nestisfcut.
Lnsre cererii de fert i elbrre cietului cu srcini n cre se indic tte cerinele
nintte f de furnizr
Cimpul 4
Feed-bc
Cimpul 4
Decizie (ctiune)
Cimpul
1
Blc 1
Blc 2
Blc 3
Blc 4
Blc 5
Blc 6
cnsumtrilr.
-Sttul cre dpt legi si serveste drept grnt respectrii cestui prin rgnelle respective.
-Lege reclmei
-Lege privind trsbilitte prduselr
-Lege privind reglementre substntelr ncive,mutgene,cncergene in prduse
-Lege privind imprtul prduselr l cre termenul de vlbilitte nu trebuie s depsesc de 2/3
din cest.
-Cdex limentrius
Intreprinztrul ctinez in bz legii cncurentilr si dptrii cdurilr etice reclmei
intreprinderilr.
Intreprinztrii sunt criticti din mi multe mtive:
imbtrinire intentint prduselr
se flsesc preturi inlte segmentelr de pit cu venituri sczute
publicitte nebectiv
cntrfcere prduselr
flsificre infrmtinl
hrtuil l intreprindere
utilizre unr nrme mrle sczute
etc
49. Drepturile cnsumtrilr
Dreptul de fi infrmt
Dreptul de llege
Dreptul de fi uzit
Dreptul de fi prtejt
Dreptul minrittilr scile si pturilr scil vulnerbile s-si pere drepturile lr.