Sunteți pe pagina 1din 23

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de tiina i Ingineria Materialelor


Specializarea Ingineria i Managementul
Materialelor Avansate - Metalice, Ceramice i
Compozite

Profesor coordonator: Prof. Dr. Ing:


Varga Bela

Intocmit de :
Avanu Monica-Florentina

2013-2014
1

Volan
Primele automobile erau conduse cu ajutorul unor leviere
atasate direct la axul roii. Abia in 1894, in Franta, la startul cursei ParisRouen, apare primul automobil echipat cu volan ( Panhard ), conceptul
apartinand lui Alfred Vacheron. Volanul era format dintr-o bara de fier
rulata, sudata si atasata de un centru
filetat cu ajutorul unei tije drepte care se
prindea de coloana
de directie, aflata in
centru masinii, cu
ajutorul unei
prinderi surubpiulita. In 1898 volanul intra in dotarea
standard a masinilor Panhard et
Levassor devenind prima productie in
serie a volanului iar la sfarsitul anului
1903 apare modelul Rambler Model E
echipat cu volanul pozitionat in fata
soferului avand forma standard din
prezent.
Din 1894 si pana in prezent, forma volanului a suferit cateva mici
schimbari ergonomice insa principiul si forma au ramas aceleasi.

In prezent fiecare companie producatorare de automobile are


propria sectie de proiectare si executare a volanului astfel pe piata
existand mii de modele de volan. Una din firmele care se ocupa si de
producerea volanului, in afara de sisteme de siguranta pentru diferite

marci de masini este firma Autoliv.

Cateva din modele existente:

I Structura de rezistenta a unui volan

Poate fii confectionata in serie prin doua metode:


1 Prin debitarea, rularea, sudarea unei bare dintr-un aliaj.
2 Prin Turnarea sub presiune a diferitelor aliaje topite.

Materialele folosite sunt aluminiu, aliaje de aluminiu cu zinc, magneziu,


siliciu; aliaje nichel, crom, fier Ni-Cr-Fe.

Itinerarul tehnologic al primei metode :


Materialul folosit la crearea cadrului prin aceasta metoda este aliajul
Ni-Cr-Fe. Mai jos sunt prezentate componentele materialului folosit pentru
asemenea aplicatii.

Rata coroziunii e prezentata in milimetri pe an ( mpy ).


Pentru a crea miezul volanului, itinerarul tehnologic e urmatorul :
Se cumpara placi de grosimea dorita
Debitare material din placi
Rectificare placa pe masina de rectificat plan ;
Prelucrare pe masina de gaurit in coordonata, unde se dau gaurile
pentru fixarea spre butuc si gaura pentru fixarea butucului de coloana
de directie si a claxonului pe exterior( mijlocul volanului )
- Lacatuserie, unde se finiseaza anumite neregularitati aparute in
procesul de fabricatie.
-

Itinerarul tehnologic pentru fabricarea


partii exterioare a volanului :
- Achizitionare bara ( diametru potrivit
15mm )
- Debitare bara la lungimea dorita (
450 mm )
- Bara este curbata dupa o matrita,
aceasta operatiune efectuandu-se
pe o presa
- Se verifica planeitatea barii (
exteriorul volanului ).
- Se sudeaza bara, obtinandu-se
exteriorul volanului.
- Cele 2 parti ( miezul volanului si
exteriorul volanului ) se sudeaza .

II Itinerarul tehnologic al turnarii sub presiune

Materialele folosite sunt aliaje de aluminiu cu magneziu, nichel, crom, sau


zinc ; in diferite procentaje, in functie de cerintele clientului. ATSi 12, ATSi 12
Fe, ADC 12, Al 226.
Itinerarul tehnologic TSP :
- Se topesc lingourile de aliaj in cuva de topire a masinii de turnat

- Se inchide matrita montata pe coloanele masinei de turnat.

- Se injecteaza aliajul topit cu ajutorul unui piston in matrita.

Se deschide matrita, iar un brat robotizat ia piesa fiebinte din cuib


si o aseaza pe un suport unde sub actiunea unui aer rece este
racita.

- Dupa racire semifabricatul este introdus intr-o presa de


debavurare.

- Dupa debavurare, semifabricatul este ejectat pe o banda


transportatoare care il transfera spre sectia de injectare mase
plastice, tamplarie ( insertii lemnoase) sau atelier , pentru
acoperirea acestuia cu piele.

III Invelisul exterior al volanului

Poate fi fabricat prin 3 metode:


- Injectie de mase plastice.
- Acoperirea cu piele, manual sau pe masina de cusut, cu insertii
lemnoase.
- Acoperirea cu material lemnos.
1.

Pentru un volan acoperit cu mase plastice, se introduce


structura de rezistenta intr-o matrita montata pe masina de
injectare si se injecteaza materialul plastic printr-un extruder
direct pe structura metalica, apoi matrita se raceste cu ajutorul
agentului termic din reteaua matritei dupa care este ejectat si
inspectat.

2.

Acoperirea cu piele si insertii


lemnoase se iau scanduri
de anumite dimensiuni de
nuc, artar, abanos sau cires
7

- Se prind prin suctiune (pentru a prevenii zgarierea pieselor) pe


masa masinii de taiat si sunt taiate in forma volanului.

- Piesele taiate sunt lipite pe


structura de rezistenta a
volanului cu un adeziv de
culoarea lemnului luand forma
rudimentara a volanului.

- Ansamblul este prins pe bancul unei freze care aschiaza materialul


lemnos dandu-i forma finala.

- Lemnul proaspat aschiat este polisat manual, deoarece lemnul are


densitati diferite iar finisarea pe o masina ar fi imprecisa. Dupa
care acestuia ii este aplicat un tratament, pentru a umple golurile,
un strat subtire de vopsea, pentru a nu se pierde nuanta lemnului,
apoi un strat de vopsea transparenta urmat de un strat de lac
protector impotriva razelor UV. Aplicarea se face tot manual pentru
a preveni imperfectiunile.

- Dupa uscare este inspectat si trimis urmatoarei sectii unde se


acopera partile metalice cu un polistiren si piele urmat de
departamentului electronic unde i se monteaza diferite componente
(airbag, butoane).

1.

Acoperirea cu material lemnos se face exact ca procedeul


anterior, numai ca structura de rezistenta este acoperita
complet in totalitate cu lemn.

IV Variante Constructive

Varianta 1: aliaj aluminiu-magneziu imbracat in piele

10

Varianta 2: ATSi 12, material plastic si fibra de carbon.

Avantaje: greutate redusa cu rezistenta mare (fibra de carbon).


Dezavantaje: forma neergonomica.

11

Varianta 3 : Ni-Cr-Fe, Material plastic si cauciuc.

Avantaje: simplitate volan sport fara comenzi electronice; o aderenta


mai buna datorata cauciucului.
Dezavantaje: nu are airbag; nu are forma ergonomica.

12

Varianta 1 este cea aleasa pentru fabricare.

13

Varianta aleasa 1 proces tehnologic

Structura de rezistenta a variantei 1 este formata prin turnare sub


presiune pe masina de turnat sub presiune GKL cu forte cuprinse intre
160 tf. si 400 tf., din aliaj de aluminiu - magneziu, cu ajutorul SDV urilor
(matritelor) fabricate in prealabil.
SDV urile necesita atat o proiectare laborioasa cat si materiale,
prelucrari, tratamente, scule si executie mai pretentioase. Materialele
folosite sunt oteluri de diferite calitati W1.2344, W1.2343, 1.1730,
1.2311, materiale de cementare, etc. Materialul folosit pentru zonele
active este otel de calitate.
Itinerarul tehnologic este specific pentru fiecare componenta a matritei de
turnat. Pentru placile componente ale pachetului superior si inferior, itinerarul
tehnologic este urmatorul :
turnarea materialului in placi de diferite grosimi ;
debitare materialului din placile turnate;
rabotarea placii la dimensiunile dorite
rectificarea placii pe masina de rectificat plan ;
prelucrare pe masina de gaurit in coordonate, unde se dau
gaurile pentru coloane, gaurile pentru miezuri, etc
- frezare locasurilor pastilelor sau cuiburilor, daca este nevoie ;
- lacatuserie, unde se finiseaza anumite neregularitati aparute
in procesul de fabricatie.
-

Pentru coloanele si bucsele de ghidare itinerarul teghnologic este


urmatorul :
- debitarea materialului
- strunjirea materialului la dimensiunile date pe desenul de
executie ;
- tratament termic pentru imbunatatirea duritatii ;
- rectificare (exterioara pentru coloane, si exterioara si
interioara pentru bucsele de ghidare );
- montarea acestora in placile aferente.
- dupa montarea bucselor de ghidare in placa, acestea se
rectifica pana ajung la nivelul placii pentru a nu impiedica
matrita sa se inchida perfect.
14

15

V Masinile pentru turnatorii de model GKL


Ele sunt caracterizate printr-un sistem inovator brevetat al mecanismului
cu parghii cotite, care permite atingerea de curse ale placii mobile mult
mai mari decat cele de la masinile obisnuite, chiar pastrand o rigiditate
mecanica ridicata. O geometrie speciala a sistemului permite de
asemenea viteze de fixare-deschidere mai mari decat cele de la masinile
obisnuite; in timpul deschiderii sistemul face ca tijele de conectare sa se
incline in afara, astfel incat capul de cruce se intoarce la placa de
reactiune, obtinandu-se astfel curse mai lungi. Asigurarea formei este o
faza de incetinire din timpul fixarii, potrivita pentru inserarea de suporturi
mecanice pe forma: acest dispozitiv permite franarea si plasarea fina a
formelor la sfarsitul fixarii. Controlul programarii libere, atat la includereaexcluderea in ciclul masinii, cat si in secventa, al extractoarelor hidraulice
pe placa mobila si cea fixa. Ungere automata punct cu punct: prin
intermediul unui circuit special, toate miscarile masinii sunt lubrifiate in
mod automat -articulatii, mecanism cu parghii, angrenaje, ghidaje.
Aceasta unitate este echipata cu rezervor central, contor programabil de
ciclu pentru frecventa ungerii, regulator pentru verificarea duratei ciclului
si un semnalizator de avarie.
Utilizarea de cilindri aliati nitrurati
pentru miscarile masinii, fixare injectare. Reglare automata a inaltimii
matritei cu ajutorul unui motor hidraulic: acest dispozitiv -reglat printr-un
traductor potentiometric pentru a gasi pozitia exacta a inaltimii matritei opereaza in mod uniform pe toate mbinarile celor 4 bare de legatura,
pentru a regla precis fixarea matritei. Cilindrul de deschidere-fixare este
alimentat prin furtunuri de inalta presiune conectate la un distribuitor cu
actionare proportionala, proiectat in scopul obtinerii celei mai bune
liniaritati a miscarii si franarii progresive.

16

Materialul folosit la structura de rezistenta a volanului este un aliaj


aluminiu-magneziu. Magneziul este un metal foarte usor (dMg
=1740kg/cm)de culoare alba-stralucitoare. Se topeste la 650C, insa
incalzit in aer se autoaprinde cu flacara luminoasa., defectul putand fi
corectat cu adausuri mici de beriliu.Are conductitate termica si electrica
de cateva ori mai mica decat a metalelor conductibile ( Au, Ag, Cu). Este
moale , insa are o plasticitate mai redusa decat alte metale. Nu se
foloseste singur, din cauza posibilitatii de autoaprindere. Prin aliere cu
aluminiu, zinc, mangan se obtin aliaje ultrausoare cu baza de magneziu.
Aliajele aluminiu-magneziu se caracterizeaza, in primul rand, prin
densitatea mica si proprietati de rezistenta la coroziune ridicate, atat in
mediu atmosferic obisnuit cat si in mediu marin. In acelasi timp, aliajele
aluminiu-magneziu prezinta proprietati mecanice ridicate. Un mare
dezavantaj al acestor aliaje este faptul ca ele se oxideaza puternic in
stare lichida, ceea ce a impiedicat extinderea lor in tehnica.
Piesele care se pot turna din aceste aliaje pot avea forme geometrice
complexe, diferente mai mari intre grosimile peretilor. Se toarna piese de
forma armaturilor, piese de legatura, aparatura chimica, piese din
industria alimentara.
In prezent, datorita metodelor moderne de turnare, aceste aliaje sunt din
ce in ce mai folosite in industria constructoare de masini, mai ales in
constructii navale, in aviatie etc.
Dupa turnare semifabricatul este dus la departamentu electronic
unde ii este montat airbagul si clacsonul.
In final structura este acoperita cu o spuma poliuretanica urmata de
pielea tabacita, cusuta manual pentru o calitate mai buna.

17

VI Msurarea, analiza i mbuntirea


Este o etap important n analiza performanelor SMC implementat,
avnd ca obiective demonstrarea conformitii produsului, asigurarea
conformitii SMC i mbuntirea eficacitii SMC.
Procesele corespunztoare acestei etape sunt:
monitorizarea i evaluarea proceselor SMC urmrete utilizarea
metodelor care s demonstreze capabilitatea proceselor SMC de a
obine rezultatele planificate;
monitorizarea i evaluarea produselor trebuie trebuie efectuat n
timpul procesului de realizare a produsului, pentru verificarea
ndeplinirii cerinelor specificate pentru produs. Trebuie meninute
dovezile conformitii cu cerinele de acceptare;
auditul intern (vezi seciunea "Auditul intern al sistemului de
management al calitii", n acest articol);
inerea sub control a produselor neconforme. Este necesar
elaborarea de proceduri documentate pentru identificarea i
prevenirea utilizrii, livrrii sau procesrii neintenionate (inadvertente)
a produselor neconforme;
analiza datelor trebuie s demonstreze eficacitatea i posibilitile de
mbuntire continu a eficacitii. Datele rezult din activitile de
monitorizare i evaluare;
mbuntirea continu a eficacitii SMC este posibil prin stabilirea
i aplicarea aciunilor corective pentru eliminarea cauzelor
neconformitilor, precum i prin aplicarea de aciuni preventive
pentru a preveni apariia neconformitilor poteniale. Trebuie
meninute nregistrri ale rezultatelor aciunilor corective i preventive
ntreprinse. Problematica mbuntirii continue este dezvoltat pe
larg n seciunea "mbuntirea calitii".
Metodele i tehnicile pentru mbuntirea calitii utilizate de compania
Autoliv de-a lungul proceselor tehnologice sunt cunoscute sub
denumirea de "instrumentele managementului calitii", fiind utilizate
pentru rezolvarea etapelor procesului de mbuntire. Se deosebete un
grup de instrumente clasice (tradiionale) ale calitii, denumite i
instrumente "de prima generaie" i un grup de "instrumente noi", care
constituie "cea de-a doua generaie".

18

Instrumentele clasice se bazeaz pe metode statistice de control i


implic cunotine de statistic pentru tratarea datelor numerice.
Instrumentele clasice ale calitii sunt:
diagrama "cauz-efect" (diagrama Ishikawa);
histograma;
fia de inspecie;
diagrama de corelaie;
fia de urmrire a datelor;
grafice pentru reprezentarea datelor;
ed emargaidcontrol, de exemplu: diagrama Xm-R, diagrama p,
diagrama np etc.

Instrumentele clasice pot rezolva cea mai mare parte dintre problemele
calitii i se utilizeaz pentru :

ordonarea i sintetizarea datelor referitoare la calitate;


luarea deciziilor asupra calitii loturilor de produse (piese), pe baza
analizei eantionului prelevat;
controlarea stabilitii unui proces, n scopul atingerii nivelului de
calitate impus.

Cele apte instrumente noi, adaptate la rezolvarea problemelor de


management, sunt denumite i "instrumente pentru managementul
calitii i au fost create de specialitii japonezi, n decada anilor 1970.
Prezentate n 1977 de ctre JUSE (Japanese Union of Scientists and
Engineers), cele apte instrumente noi au fost aplicate n numeroase
ntreprinderi japoneze i apoi au nceput s fie utilizate n SUA n 1986,
iar n Europa ncepnd din 1988. Cele apte instrumente noi sunt
urmtoarele:

diagrama afinitilor ("diagrama KJ", elaborat de Kawakita Jiro);


diagrama de relaii;
diagrama-arbore;
diagrama matriceal;
diagrama-sgeat;
diagrama deciziilor de aciune (PDPC - Process Decision Program
Chart;
analiza factorial a datelor (matrix data analysis).

19

Cele apte instrumente noi ale managementului calitii sunt folosite


pentru tratarea datelor nenumerice, pentru identificarea cauzelor posibile
ale problemelor de calitate i stabilirea soluiilor de rezolvare a
problemelor; sunt utilizate pentru a gsi rspunsuri la ntrebrile: cine,
ce, unde, cnd, cum, de ce. Cele apte instrumente clasice i cele apte
instrumente noi sunt complementare i se recomand utilizarea ambelor
categorii. Pentru identificarea oportunitilor de mbuntire a calitii i
a soluiilor necesare au fost elaborate i alte metode, cum sunt:
QFD (Quality Function Deployment -Desfurarea Funciei Calitii),
cunoscut i sub denumirea de "Casa calitii;
Kaizen -strategie japonez care n traducere aproximativ nseamn
"mbuntire continu" (KAI = a schimba, ZEN =mai bine);
FMEA (Failure mode and effects analysis -Analiza modurilor de
defectare i a efectelor lor); n limba francez: AMDEC. O extindere a
acesteia este FMECA n care s-a adugat i analiza criticitii
defectelor;
Metoda Six Sigma (n l.romn -"ase sigma"); aceast metod
combin metodele Controlului Statistic al Procesului, Proiectarea
experimentelor (DOE - Design of Experiments) i FMEA ntr-un cadru
general de mbuntire continu a calitii;
Ciclul PDCA -(Plan-Do-Check-Act), denumit i ciclul Deming; a fost
conceput i reprezentat grafic de W.E.Deming i este considerat ciclul
de baz al oricrei aciuni de mbuntire ;
Analiza cmpului de fore (Force field analysis -l.engl.) -metod
utilizat pentru identificarea forelor pozitive i forelor negative care
influeneaz o problem. Originea acestei metode este atribuit lui
Kurt Lewin (1890-1947), un psiholog germano-american.
Metodele Taguchi -bazate pe metode statistice; acestea includ
construirea calitii prin proiectarea robust a produselor, funcia de
pierderi a calitii (quality loss function) i specificaii-int ale
caracteristicilor de calitate
Metodele Taguchi au condus la dezvoltarea Sistemului Taguchi al
Ingineriei Calitii;

Cercurile calitii sau "cercurile de control al calitii" -grupuri de


salariai voluntari pentru rezolvarea problemelor n grup; au aprut n
Japonia ncepnd cu anul 1957.
Organizaiile trebuie s examineze cu atenie care dintre metodele de
mbuntire s fie adoptate i firete c nu se pune problema s fie
adoptate toate metodele menionate. Standardul SR EN ISO 9004:2001
prezint unele linii directoare pentru metodele de mbuntire a calitii.

20

VII Documentaia tehnologic n construcia de volane


Procesele tehnologice sunt descrise i reprezentate grafic ntr-o serie de
documente tehnologice, cum sunt:

Nomenclator care include evidena elementelor componente ale


produsului, n vederea urmririi fabricaiei, ntocmirii consumurilor
specifice sau a listei de materiale etc.;

Itinerar tehnologic cuprinde stabilirea pe ntreprindere a succesiunii


seciilor sau atelierelor care particip la fabricarea componentelor
produsului;

Fi tehnologic -formular specific care cuprinde toate indicaiile


pentru executarea operaiilor unui proces tehnologic, pentru o
anumit pies;

Plan de operaii -stabilete desfurarea procesului tehnologic, cu


indicarea tuturor datelor necesare executrii operaiilor pe faze. Se
elaboreaz plane de operaii pentru prelucrri mecanice, pentru
tratamente termice, pentru procese tehnologice de turnare etc. Se
folosete la fabricaia de serie, precum i pentru fabricarea de unicate
a unor piese complicate din punct de vedere tehnologic;

Tehnologie de control al calitii este inclus n fia de control sau


ntr-un document intitulat Instruciuni pentru operaii de control.
Cuprinde toate datele referitoare la tehnologia de verificare a
produsului;

Fi pentru calculul normei de timp (de munc) se ntocmete n


vederea stabilirii tehnico-tiinifice a normelor de timp pentru fazele de
lucru indicate n planul de operaii;

Fi de calcul pentru maini-unelte semiautomate sau automate;

Desen de execuie pentru semifabricat: stabilirea formei,


dimensiunilor, materialului i a altor condiii tehnice pentru
semifabricatele pieselor executate prin procedee de turnare, matriare
etc.;

Desene de execuie pentru scule, dispozitive, verificatoare;


21

Fi de consum specific de materiale -document tehnologic care


stabilete consumul de materiale necesare pentru fabricarea unitii
de produs;

Lista utilajelor include evidena centralizat a utilajelor (mainilor)


necesare fabricrii produsului;

Documentaie pentru piese prelucrate pe maini-unelte cu comand


numeric: scheme de reglaj, fia de programare, banda port-program
etc.
Documentaia tehnologic complet pentru procese tehnologice n
construcia de maini este cuprins n STAS 6269-90.

22

Bibliografie
1.ASRO (2006).SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al calitii. Principii
fundamentale i vocabulary
2. SR ISO 3534-2:1996. Statistic.Vocabular i simboluri. Partea 2. Controlul statistic al calitii
3. STAS 6909-75. Organizarea i normarea muncii.Terminologie
4. https://europalavolan.wordpress.com

23