Sunteți pe pagina 1din 9

Liceul Teoretic George Clinescu

Proiect
Tema: Razele Rntgen

Chiinu 2012

Aparatul Rntgen (scris i Roentgen) folosete radiaii electromagnetice de tip "X" (sau
"Rntgen", "Roentgen") pentru a produce imaginea unui obiect pe o suprafa aflat de obicei
sub obiectul respectiv.
Radiaiile X (numite mai trziu radiaii sau raze Roentgen) au fost descoperite n anul 1895 de
ctre fizicianul german Wilhelm Conrad Rntgen n mod ntmpltor, n timp ce experimenta cu
razele catodice (fascicul de electroni) provenite de la un tub de sticl vidat cu 2 electrozi. (n
german litera se mai scrie i oe.) Ele sunt radiaii electromagnetice ionizante, invizibile, cu
lungimi de und cuprinse ntre 0,1 i 100 (ngstrm). Datorit lungimii de und mici, aceste
radiaii sunt foarte penetrante, putnd trece prin diferite materiale cum ar fi corpul uman, lemnul,
piese metalice (nu foarte groase) etc. Radiaiile sunt absorbite de ctre corpuri n funcie de
densitatea lor: cu ct densitatea este mai mare, radiaiile sunt absorbite mai mult. Pe acest
principiu se bazeaz radiodiagnosticul. Exemplu: mna unui om st pe o bucat de film
fotografic negativ, nc neexpus la radiaii i lumin. Prin mna omului se trimite pentru scurt
timp un fascicul de radiaie X. Oasele, fiind mai dense, vor absorbi mai mult radiaie, deci vor
aprea pe film ca fiind albe (filmul se nnegrete n prile expuse la radiaie). (Pe radiografia
alturat alb i negru au fost inversate.)
Razele X sunt radiatii electromagnetice care permit vizualizarea organelor in scopul
diagnosticarii unor afectiuni. Beneficiile medicale ale acestor raze sunt incontestabile. Totusi,
investigatiile care folosesc aceasta tehnologie reprezinta principala sursa de iradiere a populatiei.
In cantitati mari, razele X au efecte extrem de grave pentru organismul uman.
Ce sunt razele X
Razele X, sau radiatiile X, sunt o forma de radiatii electromagnetice. Acest tip de raze mai sunt
cunoscute si sub numele de radiatii Rontgen, dupa numele lui Wilhelm Conrad Rontgen. Acesta
a descoperit aceste raze, pe care le-a numit X, deoarece erau necunoscute pana atunci.
Tehnologia care foloseste raze X ii ajuta pe medici sa vada anumite organe din interiorul
organismului uman. Aceste organe sunt observate foarte usor cu ajutorul razelor X. De
asemenea, cu ajutorul raxelor X modificate se pot observa si plamanii, vasele de sange sau
intestinele.
Investigatiile cu raze X sunt usor de realizat si nedureroase. Razele X patrund in organism si sunt
absorbite in cantitati diferite, in functie de densitatea organului prin care trec. Pe radiografiile cu
raze, organele cu densitate mare, precum oasele, se vad intr-o nuanta de alb. Organele mai putin
dense, precum plamanii, sunt reprezentate in nuante inchise. Grasimea si muschii au tonuri de
gri.
Cum au fost descoperite razele X
Razele X au fost descoperite de Wilhelm Rontgen in 1895. Prima fotografie cu razele X
infatiseaza mana sotie sale. In radiografie sunt sunt reprezentate oasele si verigheta. In aceea
perioada, descoperirea lui Roentgen a creat senzatie. Oamenii foloseau razele X mai mult in
scopuri artistice, decat medicale. Pentru descoperirea sa, Wilhelm Roentgen a primit premiul
Nobel in anul 1901. De la descoperirea lor, razelel X au devenit un aliat de nadejde al medicilor
are le folosesc ca instrument de diagnosticare.

Razele X se pot obine n tuburi electronice vidate n care electronii emi i de un catod
incandescent sunt accelerai de cmpul electric dintre catod si anod ( anticatod). Electronii cu
vitez mare ciocnesc anticatodul care emite radiaii X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul
interacioneaz cu atomii acestuia n dou moduri:

Electronii, avnd vitez mare, trec prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului i
se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, i deviaz de la direcia lor iniial. Cnd
electronii se ndeparteaz de nucleu, ei sunt frnai de cmpul electric al nucleului; n acest
proces se emit radiaii X.

La trecerea prin nveliul de electroni al atomilor anticatodului, electronii rapizi pot


ciocni electronii atomilor acestuia. n urma ciocnirii, un electron de pe un strat interior (de
exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rmas vacant este ocupat de un electron
aflat pe straturile urmtoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea
electronilor atomilor anticatodului este nsoit de emisia radiaiilor X.

Surse de raze X

Sistemul solar- Atmosfera externa a Soarelui este o sursa de raze-X.


Stele - Atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc si ele raze-X. Observatiile
razelor-X sunt folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia lor.

Stelele Pitice Albe- Acestea sunt dense, resturi arse ale unor stele cum ar fi Soarele. Ele sau format in urma consumarii combustbilului nuclear.

Supernove si ramasite ale acestora Cand o stea explodeaza si se transforma intr-o


supernova, explozia creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe milioane de
grade care straluceste in raze-X timp de mii de ani. Observatiile razelor-X pot dezvalui
dinamica exploziei si elementele grele prezente in norul rezultat.

Stelele neutronice- Cand o stea masiva devine o supernova, ea poate lasa in urma sa
ramasite dense numite de specialisti stele neutronice. Stelele neutronice tinere trimit in
afara lor particule cu energii care pot trimite raze-X timp de mai multe mii de ani.
Gaurile negre-Cand stea moarta are masa mai mare decat trei sori, aceasta formaeaza o
gaura neagra in spatiu. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne dau o imagine asupra
materiei
supraincalzite
care
se
misca
in
jurul
gaurilor
negre.
Galaxiile Observatiile prin raze-X a galaxiilor normale au revelat calduroasa, energetica
parte a caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor neutronice, ramasitele
supernovelor
si
ale
gaurilor
negre.
Galaxii active si Quasari Galaxiile active duc o viata violenta, de obicei in centrul
acestora. Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre uriase din centrul acestora sau o
coliziune cu o alta galaxie sau ambele. Quasarii sunt exemple extreme de galaxii active.
Un fundal radioactiv Cerul observat in raze-X nu este intunecat, ci este slab luminat,
lumina in raze-X care vine de la multe surse indepartate.

Pentru ce folosim razele X


Tehnologia cu raze X este folosita pentru a examina anumite parti ale corpului. Razele X sunt
folosite in special pentru radiografiera oaselor si dintilor. Fracturile, infectiile sau cariile se vad
foarte clar in radiografiile cu raze X. Radiografiera incheieturilor poate arata si prezenta artritei,
iar unele tipuri de raze X pot masura densitatea oaselor. De asemenea, razele X pot arata
tumorile canceroase de la nivelul oaselor.
Investigatiile cu raze X sunt folosite si pentru a detecta infectiile plamanilor. Afectiuni precum
pneumonia, tuberculoza sau cancerul se pot vedea cu ajutorul unei radiografii. Mamografia este
o investigatie speciala cu raze X care examineaza tesutul mamar. Afectiuni cardiace, precum
marirea volumului inimii, pot fi detectate cu ajutorul investigatiilor cu raze X. Si afectiuni ale
tractului digestiv pot fi detectate cu ajutorul razelor X.
Efectele adverse ale razelor X
Razele X sunt din ce in ce mai folosite in medicina pentru diverse investigatii. In doze mari insa,
aceste investigatii pot avea efecte nocive asupra organismului uman. Este indicat ca investigatiile
cu raze X sa fie facute cat mai rar si doar atunci cand au fost epuizate celelalte tipuri de
investigatie.
Tinta preferata a razelor X este ADN-ul. Efectele pot apara in intervale diferite, de la cateva ore,
pana la zile, saptamani sau chiar ani. Organismul uman suporta dozele mici de raze X, insa
cantitatile mari produc grave deficiente celulare. Razele X produc radiatii care afecteaza pielea,
ochii, sangele sau organele reproducatoare. Aceste raze pot produce mutatii genetice si
favorizeaza aparitia cancerului. Cancerul apare de obicei in urma expunerii la cantitati mari de

raze X.Expunerea la cantitati mari de raze X poate duce la tulburari de pigmentare, atrofie,
scleroza cutanata, conjunctivita, cataracta, pierderea parului si diverse forme de cancer. Razele X
au un efect negativ asupra femeilor insarcinate. Pot aparea deformari ale corpului fatului sau
afectiuni grave care pot periclita viata copilului. Atunci cnd s-au descoperit razele X,
comunitatea medical nu a neles ct sunt de periculoase, astfel c muli medici i pacieni s-au
mbolnvit din cauza lor. Cu timpul s-a descoperit c razele X sunt radiaii ionizante, adic pot
face ca atomii pe care i ntlnesc n cale s capete o ncrctur electric, transformndu-se n
ioni. Cum corpul nostru este i el format din atomi, ncrctura electric pe care o capt ei poate
s distrug fia de ADN. Iar o celul cu fie de ADN distrus fie moare, fie dezvolt o mutaie.
Cnd mai multe celule sunt ucise, poi dezvolt o serie de boli, dar cnd o celul capt o
mutaie, ea se transform ntr-o celul canceroas, care apoi se multiplic i dezvolt o tumoare.
Dac mutaia are loc ntr-o celul sexual, sermatozoidul sau ovulul, embrionul care va rezulta
din ele va suferi malformaii. Din toate aceste motive, medicii folosesc "cu economie" razele X,
aa nct un pacient s nu fie expus unei cantiti prea mari de radiaii.
Totui, expunerea sporadic la cantiti mici de radiaii nu este periculoas, astfel c o radiografie
este o opiune mult mai sigur dect o intervenie chirurgical care ar fi necesar, n lipsa razelor
X pentru a vedea un os fracturat.

Tipuri de investigatii cu raze X


Radiografiile, tomografiile computerizate, mamografiile, urografiile sau fluoroscopiile sunt
investigatii medicale care utilizeaza raze X. Radiografia este investigatia cea mai putin iradianta.
Unitatea de masura pentru dozele de radiatii care ajung in organism este millisievert (mSv).
Doza maxima admisa de radiatii acumulate pe durata unui an nu trebuie sa depaseasca 20 mSv.
Cantitatea de radiatii emise de o radiografie pulmonara este de 0,1-0,6 mSv. O radiografie
dentara are o doza de radiatii de 0,02 mSv.
Radioscopia echivaleaza cu zece radiografii pulmonare. In cazul mamografiei, doza de radiatii
este de 1-2 mSv, iar in cazul unei densitometrii osoase doza este de 0,01-0,05 mSv.
Aplicatiile razelor X
Medicina.Utilizare in scop diagnostic - Aplicatiile medicale ale razelor X sunt de domeniul
radiologiei conventionale si al tomodensitometriei (scaner cu raze X); ele au drept
scop vizualizarea organelor.Utilizare
terapeutica
- radiatiile
x mai
sunt
utilizate
in radioterapia externa, dar, capacitatea lor de ionizare fiind redusa, sunt preferate radiatii mai
energetice, ca radiatii y, care utilizeaza cobaltoterapia.

Industrie
Industrial, radiografia gamma se utilizeaz asemntor modului prin care radiografia de raze X
depisteaz fracturile i rupturile de oase din organismul uman.
Radiografia gamma presupune plasarea unei surse de radiaii pe o parte a materialului sau a
structurii sudate analizate, i a unei plci fotografice pe cealalt parte. Prin developarea plcii
fotografice se obin uinformaii privind structura materialului analizat, calitatea mbinrii sudate
etc.
Avantajul const n dimensiunea redus a unei surse de radiaii, comparativ cu gabaritul
impresionant al unui generator de raze X.
Unele instalaii industriale conin repere care nglobeaz mici cantiti de material radioactiv,
pentru detectarea i monitorizarea fenomenelor de uzur sau rupere.

Cui sunt interzise investigatiile cu raze X


Pe toata perioada sarcinii, femeile gravide nu trebuie expuse la radiatii. In caz contrar,
dezvoltarea normala a fatului poate fi compromisa. Radiatiile duc la modificarea ADN-ului si la
distrugerea celulelor. In urma radierii cu raze X creste riscul de avort spontan, de malformatii
congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal. De asemenea, expunerea gravidei al
raxe X poate duce la aparitia in copilarie a leucemiei sau a diverselor tipuri de cancer.
Copiii si tinerii sunt alte categorii de pacineti care nu au voie sa se expuna radiatiilor X. Acestia
se afla in perioada de crestere. Astfel, iradiatiile le pot influenta dezvoltarea. Glandele sensibile
la radiatii precum glanda tiroida, glanda hipofiza, pituitara, gonadele, ovarele, globii oculari pot
fi grav afectate.

1. Razele X reprezinta o forma de radiatie electromagnetica penetranta, cu lungimi de unda de la


0,01 la 10 nanometri si frecvente de la 30 de petaherti la 30 de exaherti.

2. Pe 8 noiembrie 2012, s-au implinit 117 ani de cand fizicianul german Wilhelm Conrad
Rontgen a descoperit razele X.
3. Razele X pot cauza arsuri grave pe piele, in cazul unei expuneri indelungate.
4. Radiatia electromagnetica a razelor X are o lungime de unda mai mare decat cea emisa de un
nucleu radioactiv, corespondenta razelor Gamma. Aceasta diferentiere a fost facuta relativ recent.
5. Razele X sunt folosite inca din anii 90 in imagistica medicala, cu precadere in mamografie si
radiografii ale cavitatii toracice.
6. Datorita densitatii foarte mari de 11.340 kg/ metru cub, plumbul reprezinta cea mai buna si
mai folosita protectie impotriva razelor X, in prezent.
7. Datorita sistemului Somatom Definition, Siemens Healthcare a reusit sa avanseze nivelul de
precizie in radiografiile pentru diagnosticul bolilor de inima, plamani, creier si a articulatiilor din
extremitati.
8. Razele X au fost denumite astfel chiar de catre Wilhelm Conrad Rontgen, deoarece nu stia cu
exactitate de unde provin.
9. Unicitatea sistemului Somatom Definition consta in utilizarea simultana a doua tuburi de raze
X, la intensitati diferite.
10. Radiatia emisa de razele X are lungimi de unda mai mici decat cele ale luminii.
11. Printre oamenii de stiinta care au contribuit la descoperirea functiilor si proprietatilor razelor
X se mai numara Thomas Edison, Philipp Lenard si Nikola Tesla.
12. In industrie, razele X sunt folosite pentru verificarea calitatii sudurilor.
13. Razele X sunt utilizate si in fotografie.
14. Spectroscopia cu fotoelectroni reprezinta o intrebuintare a razelor X in analizele chimice,
tehnica bazandu-se pe proprietatile efectelor fotoelectrice.
15. Wilhelm Conrad Rontgen a descoperit utilitatea medicala a razelor X de indata ce a vazut
mana sotiei sale capturata pe o pelicula fotografica. Aceasta a fost prima imagine medicala
realizata vreodata cu raze X.
16. Curatorii si specialistii in obiecte de arta foarte vechi scaneaza picturile cu aparate cu raze X
pentru a observa anumiti pigmenti si texturi greu perceptibile de ochiul uman.
17. Verificarea camioanelor in punctele de frontiera se face cu ajutorul dispozitivelor cu raze X.
18. Standardele de securitate foarte ridicate din aeroporturi fac ca aparatele cu raze X sa fie
obligatorii pentru operatiunile de check-in si verificarea bagajelor.

19. In timpul celui de-al doilea mandat prezidential al lui George W. Bush, armata SUA a
dezvoltat o arma bazata pe utilizarea razelor X. Proiectul a fost ulterior abandonat.
20. La mijlocul secolului trecut, medicul britanic Rosalind Franklin a cercetat structura ADNului folosind cristalografia cu raze X.
21. Fara microscoapele cu raze X n-am putea vedea obiectele imperceptibile pentru ochiul
uman. Iata o utilitate a radiatiei electromagnetice care a condus la multe inventii si descoperiri
ale oamenilor de stiinta.
22. Folosirea razelor X in terapia medicala se numeste radioterapie.
23. Aproape toate tratamentele de angioplastie se bazeaza pe imagistica medicala cu raze X.
24. Iodura de sodiu face ca razele X sa poata fi vizibile.

Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica, ca si lumina. Absorbtia radiatiilor depinde de


densitatea si de greutatea atomica. Cu cat greutatea atomica este mai mica, materialul este mai
usor patruns de razele X. Cand corpul uman este expus la radiatiii X, oasele, cu greutate atomica
mai mare decat carnea, absorb in mai mare masura radiatiile siapar umbre mai pronuntate pe
film. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii, cu rezultate total opuse:
partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare.Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor
materiale, cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Daca filmul fotografic este
inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material, structura obiectelor opace poate fi observata
direct. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie.Alta caracteristica importanta este puterea de
ionizare, care depinde de lungimea de unda. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza,
este direct proportionala cu energia lor. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a
energiei razelor X. Cand razele X trec printr-o camera de ionizare, se produce un curent electric
proportional cu energia fasciculului incidental. De asemenea, datorita capacitatii de ionizare,
razele X pot fi vazute intr-un nor. Alte proprietati: difractia, efectul fotoelectric, efectul
Compton si altele.
Pamantul luminat cu raze X