Sunteți pe pagina 1din 76

IMPACTUL CONSTRUCTIILOR ASUPRA MEDIULUI

1. Notiuni de baza
1.1 Obiectul cursului
Ingineria si managementului proiectelor de constructii presupune formarea
profesional complex, n vederea proiectrii i execuiei lucrrilor de construcii
pentru diferite folosine.
Exigenele i criteriile de performan ale inginerilor constructori, presupun
dobndirea unui bagaj de cunotine n domeniul Impactului construciilor asupra
mediului.
Pentru aceasta studentii trebuie sa capete cunostinte generale privind factorii de
mediu si tipul de impact pe care-i pot suporta acestia, in urma realizarii
constructiilor dar si a exploatarii acestora pentru diferite activitati, reglementarile
existente in domeniu, procedurile de evaluare a impactului si de intocmire a
studiilor de impact.
Cateva notiuni generale care fac obiectul cursului:
Mediul, semnificand mediul nconjurtor sau mediul ambiant, este o noiune
care se refer la totalitatea condiiilor naturale de pe Pmnt sau dintr-o regiune a
sa, n care evolueaz fiinele sau lucrurile.
Dintre aceste condiii naturale fac parte atmosfera, temperatura, lumina, relieful
etc., precum i celelalte fiine vii care impreuna cu aceste elemente fizice abiotice
formeaza ceea ce numim ecosistemele.
Mediul natural are un rol foarte important n procesul evoluiei fiinelor vii, care, la
rndul lor, sunt un factor de transformare a mediului.
Sensul dat acestei noiuni n cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de
elemente care, n complexitatea relaiilor lor, constituie cadrul, mijlocul i condiiile
de via ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimite.
O alt definiie o gsim n Legea proteciei mediului data prin OUG 195/2005 n
care mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei:
aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate
straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si
fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele
enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii
si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului.
Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si
subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este
imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste
despre mediul inconjurator.
Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai
mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie:
de component al mediului si de consumator, de beneficiar al mediului si putand
astfel vorbi si despre un mediu artificial adica antropic , rezultat al activitatii omului
ca factor de modificare al mediului natural.
1

Asadar conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care


cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor
protejate in toata complexitatea lor.
O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem
care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui
anumit echilibru.
Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale,
animale si pentru fiinta umana, reprezentand mediul natural.
In mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer,
apa, substrat geologic, relief, sol cat si componentele biotice care reprezinta viata,
organismele ce se dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma
vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatia
solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor
modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara
mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei
componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei
indivizilor.
Resursele naturale si exploatarea lor rationala
Prin resurse naturale se inteleg: totalitatea elementelor naturale ale mediului
inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana si care sunt de mai multe feluri:
resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili;
resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;
resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.
In intreaga activitate de protectie a mediului inconjurator se urmareste nu numai
folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de
sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali,
adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor
tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si
instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator,
recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.
Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in
relatia om-natura, in cadrul planetei Terra.
1.2. Impactul activitatilor umane asupra mediului si protectia acestuia.
Ansamblul de relatii si de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si
interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si
implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii
in ansamblu.
Se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor
indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor
pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta
dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile
umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate
supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si de certa

actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii


mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii
asupra acestuia.
In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura
predominant agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei
si politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel
ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita
corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de
energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau
mareelor, fortei eoliene.
Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care umfla velele,
raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile
agricole erau regenerabile.
Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea
organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor
mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra
cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult
succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine
civilizatiei industriale.
Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un
sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti.
Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse
regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor
fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.
Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei
mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un
moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului,
amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe
altele, exista o stransa interdependenta.
Problema reziduurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin
acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste
alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul
mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor
neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de
bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea
consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile,
avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza
dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie,
fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale
unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta
marilor aglomerari urbane.
Alvin Toffler consta pe buna dreptate: Pentru prima data o civilizatie consuma
din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest
capital!

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in


cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale
naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar .
Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel
mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in
curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce
au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea
nivelului calitatii mediului in ansamblu.
Studiile legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au
concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad:
-cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si
sistemele naturale, a consecintelor acestor interactiuni permit ca resursele
naturale sa poata fi utilizate rational si cu maxim de economicitate
-prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si
datorate unor cauze naturale
-armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu
sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu
Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate,
evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs
dezechilibrele respective.
In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de
probleme:
-crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze
respectarea legilor in vigoare.
-evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de
suportare a acestora.
-elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international
referitor la protejarea mediului.
In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt
suportate se stie ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna
identificati cu precizie factorii poluarii.
Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile
comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera
de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia.
Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie
identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de
poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor,
evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru
derularea proiectelor.
Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De
asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia
marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in
ce mai vast. Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea
transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi
Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a
componentelor sale. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai
mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice.
Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului
in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt:

peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile,


precum si biosfera.
In consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica ale
elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari
continue a societatii umane.
1.3. Dezvoltarea durabila. Mediul inconjurator privit ca resursa ce trebuie
exploatata si protejata in mod corespunzator .
Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de
dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd
asigurarea unui echilibru ntre sistemele socio-economice i resursele naturale.
Durabilitatea pleac de la ideea c activittile umane sunt dependente de mediul
nconjurtor si de resurse. Sntatea,si stabilitatea economic a societtii sunt
esentiale n definirea calittii vietii.
Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor
70. n 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru
prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma
activittilor umane, ceea ce pune n pericol nsusi viitorul omenirii. n 1983, si
ncepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus
de Gro Bruntland.
Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de
deasupra Antarcticii si se ncearc gsirea unor solutii pentru reducerea
consumului de substante care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar
planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare asa-numitul,
Raport Bruntland denumit "Viitorul nostru comun, unde se da cea mai cunoscut
definiie a dezvoltrii durabile: dezvoltarea durabil este dezvoltarea care
urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea
generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".
Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar c
strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologice
oferite de mediul nconjurtor si de resursele planetei. n finalul raportului, comisia
sustinea necesitatea organizrii unei conferinte internationale asupra dezvoltrii
durabile
Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil
pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul
om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social
Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat
de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i
cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul
s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic i
social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i
echitate ntre state, nu numai ntre generaii.
.Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au
participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost
adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea
emisiilor de metan si bioxid de carbon), protejarea diversitatii biologic
(conservarea speciilor) si stoparea defrisrilor masive. De asemenea, s-a stabilit un
plan de sustinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, n 2002, a avut loc, la Johannesburg,


Summitul privind dezvoltarea durabil.
Conflictul dintre civilizatia industrial si mediul ambiant prezinta dou aspecte
esentiale: tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si
de hran, sau consumarea celor regenerabile ntr-un ritm superior capacittii lor de
regenerare, deteriorarea fizic si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. n
acest context, intelegem importanta reciclrii deseurilor atat pentru protectia
mediului cat si a resurselr naturale.
Fiecare dintre noi putem contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, putem spune c
avem o gndire durabil atunci cnd aruncm deseurile din plastic sau hrtie n
locurile special amenajate.
La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici
folosesc deseuri drept combustibil, iar n anumite localitti se ncearc
implementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deseurilor.
Companiile sunt primele care au constientizat importanta economic (dar si
ecologic) a recuperrii si refolosirii deseurilor.
Putem spune ca : O societate durabil este cea care si modeleaz sistemul
economic si social astfel nct resursele naturale si sistemele de suport ale
vietii s fie mentinute
1.4. Clasificarea si descrierea factorilor de mediu .
Prin factor de mediu se nelege un element component al mediului capabil de a
produce o aciune direct sau indirect asupra altor elemente componente,
provocnd reacii corespunztoare.
Cu alte cuvinte factorii de mediu trebue priviti si in interactiunea lor reciproca care
astfel defineste mediul ca un sistem dinamic in continua modificare.
Se deosebesc mai multe categorii de factori de mediu:
- factori abiotici (fizici si meteorologici): aerul, solul, apa, lumina, cldura,
umiditatea, vntul.
- factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea, expunerea.
- factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie la
modificarea climei (defriri, desecri, irigaii, poluare a atmosferei).
- factori biotici: relatii si interrelatii intre regnurile vii
- factori ecologici: capabili de a influena viaa organismelor
Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa, aerul, solul,
biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscand modificari si degradari care
impun masuri si organizari specifice, in functie de regiune, tara, dar si de factorii
care le-au provocat.
1.5. Poluarea mediului inconjurator si a factorilor de mediu.
Poluarea mediului inconjurator reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu
materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural
a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori
poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi

erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din
activitile umane. S-a dovedit c poluarea mediului nconjurtor duneaz foarte
mult sntii omului
Referindu-ne la poluare, in general si la efectele nocive ale acesteia asupra
sanatatii si confortului omului, in special, este util sa ne oprim aici la doua notiuni
multa vreme considerate sinonime si care nici astazi nu sunt acceptate de toti
cercetatorii ca fiind total diferite.
Este vorba despre poluarea si impurificarea mediului.
Prin impurificarea mediului se intelege prezenta in mediului inconjurator a unor
elemente sau componente care nu se gasesc in mod obisnuit in alcatuirea acestuia
in timp ce poluarea cuprinde atat prezenta unor elemente straine, cat si
modificarea componentelor naturale ale mediului. Un exemplu in acest sens il
constituie cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer ca urmare a
activitatilor industriale ale omului. Este vorba de poluare,desi dioxidul de carbon
face parte din compozitia normala a aerului.
Pe de alta parte, simpla prezenta a unor elemente straine fata de componenta
normala a mediului inconjurator nu este de natura sa provoace efecte nocive sau
nedorite decat in cazul cand prin natura lor, concentratia in care se gasesc si timpul
cat actioneaza produc asemenea consecinte. Din cele aratate reiese deosebirea
care se poate face intre poluare si impuritate desi asa cum am mai aratat, in
vorbirea comuna cele doua notiuni se confunda frecvent.
Formele de poluare sunt foarte diverse i afecteaz multe aspecte ale Terrei.
Unele din efectele devastatoare ale poluanilor nu pot fi observate n momentul
polurii ns, n timp, consecinele majore vor afecta ntreaga planet i n acelai
timp i pe cel care d natere aceastei situaii : omul. Dei o parte din poluarea
mediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea
mai mare parte este cauzat de activitile umane.
Din punct de vedere al caracterului sistematic poluarea antropica poate fi
tehnologica, in consecinta inerenta a anor activitati anume si care se cauta a fi
redusa tot prin procedee tehnologice, asa numitele cele mai bune practici si
poluarea accidentala.
Poluarile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc in toate
structurile acestuia si din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o
clasificare a lor in functie de mediul poluat, produsul poluant si cauzele producerii
fenomenului. In toate cazurile urmarile acestor accidente de mediu sunt importante
sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt preocuparile
omului, ale societatii, si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirea
lor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor
produse.
Ele afecteaza diferit diversii factori de mediu. In anul 2000 in Romania, spre
exemplu situatia privind ponderea pe factori de mediu a efectelor produse de
poluarile accidentale se prezinta astfel:
- factorul de mediu sol, circa 90%;
- factorul de mediu apa, circa 8%;
- factorul de mediu aer, circa 2 %.
Poluarile accidentale pot fi:
- poluari accidentale produse din cauze tehnologice si neglijente umane;

- poluari accidentale ale localitatilor si terenurilor, cu produse petroliere, prin


spargerea conductelor de transport a acestor produse;
- poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie;
- poluari accidentale cauzate de factori naturali;
- poluari accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunarea.
Cresterea alarmanta a poluarilor accidentale si in special a celor cu consecinte
grave necesita masuri urgente de eficientizare a activitatilor de control atat prin
actiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna cooperare intre autoritatile
teritoriale de mediu si agentii economici potential poluatori.
Poluarile industriale precum si cele in agricultura, sau transporturi, pot fi evitate prin
intarirea disciplinei in munca, respectarea legislatiei si a normelor specifice fiecarei
activitati. Paralel cu intensificarea educatiei personalului de lucru, se impune
aplicarea cu strictete a principiului poluatorul plateste.
Calamitatile naturale deasemenea pot fi substantial diminuate prin intarirea
activitatii de supraveghere, prevedere, prognoza, pregatire de actiuni in diverse
scenarii posibile si aplicarea prompta a masurilor celor mai adecvate situatii care se
ivesc.
Aciunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat i
complex. Ea poate merge de la simple incomoditi n activitatea omului,
disconfortul, pn la perturbri puternice ale strii de sntate i chiar pierderea de
viei omeneti. Efectele acute se datoreaz unor concentraii deosebit de mari ale
poluanilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman si
au fost primele asupra crora s-au fcut observaii i cercetri privind influena
polurii mediului asupra sntii populaiei. Efectele cronice reprezint formele de
manifestare cele mai frecvente ale aciunii polurii mediului asupra sntii.
Acestea se datoreaz faptului c n mod obinuit diverii poluani existeni n mediu
nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezena lor,
continu chiar la concentraii mai sczute, nu este lipsit de consecine nedorite.
Efectele cronice au ns o deosebit importan i sub aspect economic i social.
ncrcarea organismului populaiei expuse cu anumii poluani cunoscui a avea
caliti de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important al
influenei polurii mediului asupra sntii. Este vorba, n special, de plumb, de
cadmiu, de pesticide organo clorurate, de unele substane radioactive i ali
poluani care intr n aceast categorie.
Efectele indirecte ale polurii constau ns i din nfluenele asupra faunei i florei,
care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la aciunea diverilor
poluani. Se tie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme acvative,
ca i plantele sufer nfluena poluanilor pn la dispariia sau distrugerea lor.
Cunoaterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntii a condus la
necesitatea instituirii unor msuri de protecie a mediului nconjurtor. S-a afirmat
c toate efectele asupra sntii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul ruperii
echilibrului dintre organismul uman i mediuul nconjurtor. n anumite situaii de
poluare s-au nregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronite, cancer
pulmonar (poluarea aerului), febr tifoid, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita
epidemic, amibiaza, diverse intoxicaii (poluarea apei).
Se poate defini poluarea mediului ca o modificare a componentelor naturale ale
acestuia prin prezena unor componente strine, numite poluani, ca urmare a
activitii omului, i care provoac prin natura lor, prin concentraia n care se
gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz

disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii.
(Conferina Mondial a O.N.U., Stockholm, 1972)
Din cuprinsul definiiei se poate constata clar c cea mai mare responsabilitate
pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind consecina activitii mai
ales social economice a acestuia.
Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a dezvoltat i s-a
diversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungnd astzi una dintre
importantele preocupri ale specialitilor din diferite domenii ale tiinei i tehnicii,
ale statelor i guvernelor, ale ntregii populaii a pmntului. Aceasta, pentru c
primejdia reprezentat de poluare a crescut i crete nencetat, impunnd msuri
urgente pe plan naional i internaional, n spiritul ideilor pentru combaterea
polurii.
Toate aceste fenomene au determinat modificari insemnate la nivelul fitosferei si
zoosferei, conducand la dispariia unui mare numar de specii si, mai ales, au
afectat sanatatea omului atat direct, prin consumul de aer si apa poluate, cat si
indirect, dar nu mai puin daunator, prin consumul unor alimente cu caracteristici
modificate.
Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sntii a
mbrcat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate n diferite tipuri de
poluare i anume:
a. Poluarea biologic, cea mai veche i mai bine cunoscut dintre formele de
poluare, este produs prin eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a
germenilor microbieni productori de boli. Astfel, poluarea bacterian nsoete
deopotriv omul, oriunde s-ar gsi i indiferent pe ce treapt de civilizaie s-ar afla,
fie la triburile nomade, fie la societile cele mai evoluate. Pericolul principal
reprezentat de poluarea biologic const n declanarea de epidemii, care fac
numeroase victime. Totui, putem afirma c, datorit msurilor luate n prezent,
poluarea biologic bacteriologic, virusologic i parazitologic, are o frecven
foarte redus.
b. Poluarea chimic const n eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a
diverselor substane chimice. Poluarea chimic devine din ce n ce mai evident,
att prin creterea nivelului de poluare, ct mai ales prin diversificarea ei. Pericolul
principal al polurii chimice l reprezint potenialul toxic ridicat al acestor
substane, unele inexistente, initial in natura. Se produce cu:
- derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide
- derivati ai sulfului si azotului
- derivati ai metalelor grele(Pb, Cr)
- derivati ai fluorului
- materii plastice
-pesticide
-materii organice fermentescibile
In contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala pentru a fi
eliminati , exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza natura.
Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompun si se
elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartie si materialele de origine
vegetala sau animala, cum sunt bumbacul sau lana, sunt biodegradabile.
In schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la uzura, la rupere si
la actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare. Pentru aceste materiale ,

chimistii au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte in


bucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de constructie sau
pentru asfaltarea drumurilor.
Alte materiale plastice, care nu degajeaza gaze nocive, sunt arse si folosite la
incalzitul urban.Cu toate acestea, in viitor se incearca punerea la punct a unor
materiale biodegradabile, care sa se descompuna tot atat de natural ca si lemnul.
c. Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, n primul rnd, poluarea
radioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n tiin, industrie,
agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substanelor radioactive
n mediu i n potenialul lor nociv chiar la concentraii foarte reduse. Polurii
radioactive i se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice.
Zgomotul, ca i vibraiile i ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munc
i de via al omului modern, iar intensitile polurii sonore sunt n continu
cretere. Supraaglomerarea i traficul, doi mari poluani fonici, au consecine
serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numr tot mai mare de
persoane din oraele aglomerate recurge la specialitii psihiatri pentru a gsi un
remediu pentru starea lor proast (anxietate, palpitaii, amnezii neteptate, lipsa
puterii de concentrare, dureri de cap). n sfrit nu putem trece cu vederea
poluarea termic, poate cea mai recent form de poluare fizic cu influene
puternice asupra mediului nconjurtor, n special asupra apei i aerului, i, indirect,
asupra sntii populaiei. Marea varietate a polurii fizice, ca i timpul relativ scurt
de la punerea ei n eviden, o face mai puin bine cunoscut dect pe cea
biologic i chimic, necesitnd eforturi deosebite de investigare i cercetare
pentru a putea fi stpnit n viitorul nu prea ndeprtat.
ns cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului,
poluarea aerului (atmosferic). Aceste elemente de baz vieii omeneti se pare c
sunt i cele mai afectate de aciunile iresponsabile ale fiinei omeneti.
Poluarea factorilor de mediu
1. Apa In cadrul sistemului ecologic planetar, prezenta apei este conditia
indispensabila vietii, iar pentru societatea umana ea reprezinta acea resursa
naturala de care depinde orice domeniu al activitatii economice. Ea ndeplinete n
organism multiple funcii, fr ap toate reaciile biologice devenind imposibile.
Lipsa de ap sau consumul de ap poluat are multiple consecine negative asupra
omului i sntii sale. Consumul de apa a crescut ca urmare a cresterii
demografice, exploziei urbane, ridicarii nivelului de trai, industrializarii etc.si exista
un pericol major privind degradarea surselor de apa.
La poluarea apei contribuie un numr mare de surse, care sunt clasificate n:
Surse organizate:
- apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei n locuine i instituii
publice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene;
- apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaie sau sunt
utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea i splarea materiilor
prime, semifinite i finite, sau a ustensilelelor i instalaiilor, i au o compoziie
heterogen.
- apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizrii apei n

10

scopuri agricole (irigaii), ct i pentru alimentarea animalelor i salubritatea


cresctoriilor de animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zpad),
reziduurile solide de tot felul, diversele utilizri necorespunztoare (topirea inului
sau cnepii).
Multitudinea i variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea
elementelor poluante, mprite n:
- elemente biologice, reprezentate, n principal, de microorganismele patogene;
- elemente chimice, reprezentate de substane chimice organice sau anorganice;
Emisia in apa a substanelor toxice a determinat:
- periclitarea condiiilor de viaa in apa ca urmare a scaderii concentraiei de oxigen
dizolvat;
- nitrificarea si eroziunea solului;
Amenajarile hidroenergetice au determinat:
- modificari ale reelei hidrografice si a reliefului local;
- miscari seismice de suprafaa.
Ca msuri de prevenire a polurii apei sunt:
-Realizarea de instalatii industriale si tehnologii care sa micsoreze consumurile
mari de apa si reintegrarea apelor epurate in circuitul productiv;
- Interzicerea ndeprtrii la ntmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea
polua apa si controlul depozitrii reziduurilor solide;
-Folosirea rationala a pesticidelor si ingrasamintelor chimice; abundenta acestora
modifica calitatea apei;
-Organizarea corect a sistemelor de canalizare ;
-Tratarea apelor menajere si industriale: construirea de staii de epurare,
construirea de staii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale
ntreprinderilor industriale, instalarea de filtre antipoluante, decantoare, nzestrarea
cu sisteme de reinere i colectare a substanelor radioactive din apele reziduale
ale unitilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi,
2. Aerul formeaz nveliul gazos al Pmntului, reprezentnd i el un element
indispensabil vieii. Poluarea aerului const din modificarea compoziiei sale
normale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul i alte gaze, vapori de ap,
pulberi) n mod deosebit prin ptrunderea n atmosfer a unor elemente strine i
cu efecte nocive.
Sursele de poluare a aerului sunt:
Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec n natur sunt:
-solul, care sufer fenomene de eroziune i mcinare cu eliberare de particule
foarte fine;
plantele i animalele, care pot elimina n aer diverse elemente(fulgi,polen,pr)
-erupiile vulcanice, care arunc n aer mari cantiti de gaze, particule solide;
Sursele artificiale, reprezentate de activitile omului:
-procesele de combustie, de la nclzirea locuinelor i pn la combustibilul utilizat
pentru producerea de energie n scopuri industriale;
-procesele industriale, constituite din rspndirea n aer a diverilor poluani
eliminai de ntreprinderile industriale;
-transporturile, constnd n transporturi de tip feroviar, naval i aerian i n special
rutier;

11

Ca elemente poluante principale sunt:


-suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n atmosfer;
-gazele sub form de poluani n stare gazoas, rspndii n atmosfer;
Emisia in aer a substanelor poluante a determinat producerea unor fenomene care
au un caracter global, in sensul ca se pot observa in oricare zona geografica a
planetei, indiferent de gradul de dezvoltare al activitaii antropice:
- ploile acide, determinate de prezena in atmosfera a compusilor de sulf, clor si
azot;
- efectul de sera, datorat cresterii concentraiei de CO2 provenit din procesele de
ardere;
- subierea stratului de ozon datorita prezenei in aer a clorofluorcarburilor, cu
urmare imediata a cresterii, la nivelul solului, a dozei de radiaie ultravioleta;
Msurile cele mai importante pentru mpiedicarea polurii masive a
atmosferei sunt:
-construirea de ntreprinderi n afara zonelor de locuit tinand seama de configuratia
reliefului
-folosirea de tehnologii nepoluante
- tratarea prealabil a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru
reducerea concentraiei de poluani,
-asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizai n industrie, reglarea
corespunztoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminrii poluanilor,
nlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puin poluant,
-nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalaii de reinere a poluanilor,
utilizarea filtrelor;
-dezafectarea intreprinderilor intens poluante
-amenajarea ct mai multor spaii verzi etc.
3. Solul, ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit asupra
sntii. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att a
celei de suprafa ct mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerat
ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare,
datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din
activitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor
substane chimice n practica agricol.
innd seama de proveniena lor, reziduurile pot fi clasificate n:
- reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine i
localuri publice;
- reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi
formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat n
funcie de ramura industrial i de tehnologia utilizat (n industria alimentar
predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic,
siderurgic, minier predominant substane chimice organice sau anorganice);
- reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea animalelor;
Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii:

12

- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, parazii),


eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte
integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale);
- elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importana lor
este multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte i roztoare,
sufer procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n
sursele de ap, pe care le degradeaz etc.
Depozitarea pe sol a deseurilor a determinat degradarea solului ca urmare a
prezenei metalelor grele si a substanelor care distrug bacteriile care fixeaza
azotul;
Practicarea agriculturii intensive a determinat accentuarea eroziunii solului.
Prevenirea i combaterea polurii solului in vederea pastrarii nealterate a fertilitatii
si evitarea degradarii, se realizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate, care
tine seama de calitatile lui si de metodele agrotehnice, si prin urmatoarele masuri
specifice:
- colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea
organizat i la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor,
depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin
neutralizarea lor,
- utilizarea n agricultur, ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea
reziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc.
Prevenirea degradarii solului se realizeaza prin:
-combaterea inmlastinirilor si inundatiilor, prin indiguiri si desecari, canale de
colectare si drenaj;
-combaterea secetei, prin irigatii;
-fertilizarea naturala si artificiala, cu ingasaminte in anumite proportii.
Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupra
ecosistemelor naturale si antropizate, distingem trei categorii de efecte:
Efecte reversibile, in care efectele datorate poluarii dispar la scurt timp dupa
dispariia poluantului si organismele biosferei sau elementele ecosistemelor
antropizate revin la starea iniiala.
Efecte ireversibile, in care efectele datorate poluarii nu dispar dupa dispariia
poluantului si organismele biosferei se imbolnavesc sau mor, iar elementele
ecosistemului antropizat nu mai pot fi folosite (cazul alunecarilor de teren, al
incendiilor de padure sau al accidentelor industriale)
Mutaii, in care organismele biosferei isi modifica structura genetica intr-o maniera
degenerativa, pana la dispariia acestora, sau iau o alta cale evolutiva.
Din punct de vedere al scarii de manifestare poluarea mediului este:
a) Poluare locala
Fenomenele de poluare locala se manifesta in zone limitate care se intind pe
arii de caiva km2 sau cateva zeci de km2 si au drept cauze atat fenomene
naturale, cat si activitai antropice. in aceasta categorie se inscriu:

13

- erupiile vulcanice de intensitate mica (de exemplu, erupia vulcanului Mont


Pele din 1998 care a afectat numai insula Martinica)
- emisiile de gaze toxice din surse naturale (emisia de CO dintr-un lac din Ciad
care in 1988 a ucis toi locuitorii unui sat de pe marginea lacului)
- accidente care apar in exploatarea instalaiilor industriale (explozia unui
rezervor de gaze toxice din orasul Bophal, India, din 1985 care a afectat numai
zona limitrofa acestei asezari)
- deversarile accidentale de petrol din tancurile marine (cazul Amocco Cadiz din
zona golfului Alaska din 1994)
- emisiile continue ale unitailor industriale si agricole ca si ale amenajarilor
urbane, rurale si ale reelelor de transport.
Daca cele mai multe din cauzele naturale care determina fenomene de poluare
locala nu pot fi nici prevazute, nici inlaturate, ci, in cel mai bun caz, numai
diminuate din punct de vedere al efectelor lor, in ceea ce priveste cauzele
antropice, ele se datoresc, aproape intotdeauna, nerespectarii disciplinei
tehnologice si faptului ca, in exploatare, nu se iau in considerare cele mai noi
cunostinte stiinifice si tehnologice din domeniul respectiv. De asemenea, o
activitate manageriala cu performane scazute, cum ar fi aceea in care se
lucreaza pe stoc, sau cu randamente de consum mici, este in masura sa
determine cresterea emisiilor poluante.
Amploarea fenomenelor de poluare locala, poate fi mult diminuata de o
activitate de proiectare desfasurata la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice,
de o activitate de exploatare care sa respecte riguros instruciunile si de o
activitate manageriala performanta din punctul de vedere al minimizarii
consumurilor si maximizarii profitului.
b) Poluare regionala
Fenomenele de poluare regionala au, in general vorbind, aceleasi cauze cu cele
de poluare locala, dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care
zonele afectate ocupa arii mult mai mari, zone insemnate dintr-o ara, pana la
zone in care sunt cuprinse mai multe ari (poluarea transfrontaliera) sau pari
insemnate dintr-un continent.
Un astfel de caz este recentul fenomen de poluare cu cianuri a unor zone
intinse din nordul Romaniei, estul Ungariei si nordul Iugoslaviei datorat ruperii
unui dig de protecie al exploatarii miniere din zona Baia Mare (ianuarie 2000).
in acest caz, un defect local in proiectarea pe termen lung a lacului de
acumulare al exploatarii miniere a fost potenat in mod nefericit de condiiile
climatice locale (nivel mare al precipitaiilor si cresterea brusca a temperaturii
care a determinat topirea brusca a zapezii si, deci, cresterea rapida a nivelului
lacului de acumulare, precum si de cele geografice (bazinul bogat in aflueni al
Tisei). Concentraia de cianuri a crescut de cateva ori in toata reeaua

14

hidrografica, ajungand pana in Delta Dunarii. Desi efectele asupra biosferei sunt
reversibile, chiar daca numai pe termen mediu (3 5 ani), pagubele pricinuite
ecosistemului antropizat, pe termen scurt si mediu, sunt insemnate. O
asemenea situaie ar fi putut fi evitata daca managerii firmei Esmeralda
Corporation ar fi facut la timp investiia necesara pentru protejarea barajului. Pe
termen scurt, s-au economisit bani, care acum s-au pierdut, impreuna cu
imaginea firmei.
O alta categorie de fenomene de poluare regionala este aceea a poluarii
radioactive datorata exploatarii defectuoase a centralelor nuclearo electrice.
Cazul cel mai recent este acela al exploziei unuia din reactoarele centralei de la
Cernobal, Ucraina (fosta URSS) din 30 aprilie 1986. Poluarea radioactiva (iod,
cesiu si stroniu) a cuprins zone insemnate din Europa, din Polonia pana in
Bulgaria si din Rusia pana in nordul Italiei. Acest lucru s-a intamplat datorita
potenarii negative a emisiilor radioactive de catre circulaia atmosferica la nivel
continental. Cantitatea imensa de praf radioactiv a ajuns rapid in zonele inalte
ale troposferei de unde circulaia maselor de aer le-a transportat in zone situate
la mii de kilometri de locul accidentului, unde, prin intermediul ploilor, s-au
depus rapid pe sol. Pe langa numarul mare de mori (cateva mii) din zona
accidentului, datorat iradierii directe, milioane de oameni din ari situate la mii de
kilometri distana au avut de suferit pe termen mediu si lung. De asemenea, in
zone intinse din Ucraina, milioane de oameni au avut de suferit pe termen
mediu si lung, efectele poluarii radioactive in aceste zone fiind ireversibile.
Ca si fenomenele de poluare locala, fenomenele de poluare regionala pot fi
diminuate sau chiar inlaturate, daca se desfasoara o activitate antropica
corecta.
c) Poluare globala.
Spre deosebire de cele doua tipuri de fenomene prezentate pana acum,
fenomenele de poluare globala, desi au surse punctuale, afecteaza intreaga
planeta. De asemenea, cauzele antropice ale acestor fenomene nu au catusi de
puin un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de activitai de
mare importana ale speciei umane, producerea energiei si a hranei, care nu
pot fi diminuate sau eliminate. Acest tip de poluare este produs de activitai care
se desfasoara la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice. Fenomenele de
poluare globala sunt urmatoarele:
1. Ploile acide
Sursele naturale si antropice care conduc la formarea ploilor acide sunt:
Naturale: Erupiile vulcanice, denitrificarea solului, arderea biomasei, reacii
fotochimice
Antropice: Arderea combustibililor fosili, arderea biomasei, transport aerian

15

2. Subierea stratului de ozon


Rolul esenial pe care il are ozonul atmosferic in meninerea vieii, datorita
absorbiei radiaiei solare UV-B, a determinat studierea sistematica a
fenomenelor care determina dinamica lui, incepand din anii 30 cand au fost
accesibile primele masuratori cu sonde stratosferice. Tot atunci a fost creat, de
catre Chapman, primul model de creare si distrugere a ozonului stratosferic.
In procesele de creaie si de distrugere a ozonului participa radiaia solara din
zona UV-B, sistemul hidrogenului, al azotului si al clorului, precum si o serie de
sisteme regulatoare, cu rol de reacie negativa, cum este cel al metanului.
Gruparea NO se poate forma si in timpul unor evenimente deosebite care au loc
in stratosfera, cum este acela al existenei, accidentale, al unui nivel crescut de
radiaii galactice, fluxuri de protoni, trecerea unor meteorii, etc., in general,
orice eveniment energetic care poate da nastere in stratosfera la temperaturi
mai mari de 2000oC.
Toate procesele de creaie si de distrugere a ozonului, prezentate mai sus, au
loc datorita unor cauze naturale care au fost menionate. Ponderea acestor
procese in procesul de distrugere a ozonului (60% in sistemul azotului, 20%
recombinarea ozonului, 10% in sistemul hidrogenului si restul in sistemul
clorului si al altor elemente), este stabilita de rapoartele relative in care se afla
constantele de viteza k si J ale reaciilor chimice. Starea staionara determinata
de aceasta balana intre creare si distrugere are drept consecina imediata
meninerea, la nivelul suprafeei terestre, a acelui nivel de radiaii UV-B care
permite meninerea si dezvoltarea componentelor biosferei.
Activitatea antropica intervine in procesul de distrugere al acestuia exact pe
aceleasi cai ca si sistemele naturale.
(I) Intervenia in sistemul hidrogenului
Se realizeaza prin introducerea in stratosfera a unor cantitai suplimentare de
metan, provenite din metabolismul animalelor crescute in fermele zootehnice si
din exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale.
(II) Intervenia in sistemul azotului
Se realizeaza pe una din urmatoarele cai:
(a) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita emisiilor de gaze in
transportul aerian supersonic;
(b) meninerea unei temperaturi ridicate in stratosfera datorita avioanelor
supersonice,
(c) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita folosirii pe scara larga a
ingrasamintelor chimice cu azot

16

(d) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita defrisarii padurilor care


accelereaza procesul de denitrificare a solului
(III) Intervenia in sistemul clorului
Se realizeaza prin prezena freonului 11 (CFCl3) si a freonului 12 (CF2Cl2) in
stratosfera datorita folosirii acestora in instalaiile frigorifice si in industria
cosmeticelor.
Datorita faptului ca intervenia antropica in procesele de distrugere a ozonului
are loc pe aceleasi canale ca si in cazul ecosistemului natural, ponderile acestor
canale raman nemodificate. Ceea ce este probabil sa se schimbe, este viteza
de distrugere a ozonului.

3. Efectul de sera
Dintre tipurile de poluare globala, efectul de sera este efectul care ar putea avea, pe
termen mediu si lung, consecine extrem de grave pentru ecosistemul antropizat si
pentru biosfera, in general.
Efectul de sera (green house effect) consta in incalzirea globala a atmosferei joase
(troposfera) ca urmare a cresterii emisiilor de CO2 si CH4. Sursele acestui tip de
poluare globala sunt in intregime antropice si anume procesele de ardere a
combustibililor fosili, pentru CO2 si emisiile provenite de la dejeciile rezultate din
activitatea antropica de crestere a animalelor in marile complexe zootehnice, pentru
CH4. Aceste cauze sunt departe de a fi obiective, ele fiind expresia moderna a doua
dintre cele mai importante activitai antropice, producerea energiei si a hranei. Prin
urmare, cresterea emisiilor de bioxid de carbon si metan este direct legata de
satisfacerea unor nevoi eseniale ale unei populaii in continua crestere.
Din nefericire, cuplajele numeroase si extrem de stranse dintre troposfera si celelalte
subsisteme ale mezogeosistemului constituie factori agravani pentru amplitudinea
efectelor pe care efectul de sera le poate avea asupra mezogeosistemului. Daca emisiile
de bioxid de carbon si metan se menin la actuala rata de crestere, temperatura medie a
atmosferei ar putea creste in urmatorii 50 de ani cu 3 5oC, ceea ce ar putea da nastere,
in aceasta ordine, la urmatoarele fenomene:
Topirea unei pari insemnate a calotei glaciare
Cresterea nivelului marilor si oceanelor cu cateva zeci de metri, ceea ce va determina
inundarea tuturor armurilor unde se afla asezari umane intens populate si cu o
economie infloritoare. ari ca Olanda sau Singapore vor dispare inghiite de apele
oceanului

17

2. Elemente de reglementare
2.1. Legislatia de mediu
2.1.1. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 din 22/12/2005, privind protectia
mediului si care inlocuieste :
Legea mediului nr. 137/1995( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame)
OBS: Notele scrise cursiv sunt in completarea elementelor din lege, iar din textul
integral al legii se indica doar elementele de interes. Legea in extenso poate fi
gasita la:
http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din
%202005%20actualizata%20bun_02241450.htm
CAPITOLUL I
Principii si dispozitii generale
Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de
reglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe
baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila.
(2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul,
apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele
naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele
valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta
bunastarea si sanatatea omului.
Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos
au urmatoarea semnificatie:
1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute
deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma
lichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie, rezultate din
desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza
ori se distrug ecosistemele naturale si antropice;
2. acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000,
autorizatie de mediu, autorizatie integrata de mediu, autorizatie privind
emisiile de gaze cu efect de sera, autorizatie privind activitati cu organisme
modificate genetic;
3. acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta
pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si, dupa caz,
masurile pentru protectia mediului, care trebuie respectate in cazul realizarii
unui proiect;
5. arie/sit - zona definita geografic exact delimitata;
6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru
legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista
18

specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice,


peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare
ecologica, stiintifica sau culturala deosebita;
8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematica, documentata,
periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a
proceselor destinate protectiei mediului, cu scopul:
a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra
mediului;
b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si
tintelor de mediu ale organizatiei;
9. autorizatie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta
pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de
functionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impact
semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in functiune;
10. autorizatie integrata de mediu - actul administrativ emis de autoritatea
competenta pentru protectia mediului, care acorda dreptul de a exploata in
totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii, care sa garanteze ca
instalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;
autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia,
situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator;
.
13. avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia
mediului:
a) aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru
protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in
planul sau programul supus adoptarii;
b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru
autorizarea ingrasamintelor chimice - act administrativ emis de autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului, necesar in procedura de omologare a produselor
de protectie a plantelor si, respectiv, de autorizare a ingrasamintelor chimice;
c) aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru
protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se
stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al
impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care
urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000;
14. bilant de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au
acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei de mediu, care contine
elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si
consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate ale
activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un
amplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ, bilantul se
completeaza cu un studiu de evaluare a riscului;

18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si
eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care
demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea
valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in care acest fapt
nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in
intregul sau:

19

a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia


este proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea din
functiune a acesteia si remedierea amplasamentului, potrivit legislatiei in vigoare;
b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare
ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si
tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent daca
aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national, cu conditia ca
aceste tehnici sa fie accesibile operatorului;
c) cele mai bune - se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in
ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau;
181. certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a
emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita;
19. deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de
legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are
intentia sau are obligatia de a-l arunca;
20. deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de
productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri;
21. deseuri periculoase - deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice
privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel
putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase;
22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale
ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau
productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului
natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei,
atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor
deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
23. dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului,
fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
necesitati;
24. echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele
componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii,
functionarea si dinamica ideala a acestuia;
25. ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si
microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala;
..
50. poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau
sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica,
fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor
acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
51. poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce
prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori
cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in
alte scopuri legitime;
52. prejudiciu - efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,
bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre;
53. proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte
interventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea
resurselor minerale;
54. program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru indeplinirea
cerintelor privind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea

20

competenta pentru protectia mediului; programul pentru conformare face parte


integranta din autorizatia de mediu;
55. program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana
pentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare
care sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar;
56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta cu
legislatia ori cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora;
57. raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor, care
identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale
aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si
aria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare;
58. raport de amplasament - documentatie elaborata de persoane fizice sau
juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de
mediu si care evidentiaza starea amplasamentului, situatia poluarii existente inainte
de punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie la
incetarea activitatii;
59. raport de securitate - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice
care au acest drept, potrivit legii, necesara pentru obiective in care sunt prezente
substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor,
care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante
periculoase;
60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi
folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili,
regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor;
.
74. zona umeda - intindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale,
permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce,
salmastra sau sarata, inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la reflux
nu depaseste 6m
Art. 3. - Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei
ordonante de urgenta sunt:
a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale;
b) principiul precautiei in luarea deciziei;
c) principiul actiunii preventive;
d) principiul retinerii poluantilor la sursa;
e) principiul "poluatorul plateste";
f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural;
g) utilizarea durabila a resurselor naturale;
h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si
accesul la justitie in probleme de mediu;
i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului.
Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt:
a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului;
b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de
mediu;

21

c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu;


d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care
pot avea efect semnificativ asupra mediului;
e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact
semnificativ asupra mediului;
Art. 5. - Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si
echilibrat ecologic, garantand in acest scop:
accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate
prevazute de legislatia in vigoare
.
e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit
CAPITOLUL II
Procedura de reglementare

Art. 9. - (1) Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe


sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte
semnificative asupra mediului.
(2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de
protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor.
(3) Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de
emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu
efecte transfrontiera, sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
(4) Aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata
de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program.
..
Art. 11. - (1) Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru
proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor
existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului.
(2) Pentru obtinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot
avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea
lor, sunt supuse, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului,
evaluarii impactului asupra mediului.
(3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru
proiecte cu impact transfrontiera si lista proiectelor publice sau private supuse
procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului.
Nota: ORDINUL nr. 860/2002 al ministrului apelor i proteciei mediului pentru
aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a
acordului de mediu
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
Elemente principale:
SECIUNEA a 3-a
Clasificarea dup impactul asupra mediului
Art. 7. - (1) Activitile i/sau instalaiile cu impact asupra mediului, precum i
proiectele de investiii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiecte

22

de dezafectare, aferente unor astfel de activiti i/sau instalaii, sunt ncadrate


dup impactul acestora asupra mediului, dup cum urmeaz:
a) activiti cu impact nesemnificativ - sunt avute n vedere activiti rezideniale,
din gospodrii individuale sau dependine ale acestora, destinate exclusiv
satisfacerii necesitilor locuinei i/sau gospodriei proprii i care nu sunt
amplasate n zone cu regim special de protecie, precum i acele activiti pentru
care, conform prevederilor legale n vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, nu
se emit autorizaii de mediu. Pentru acest tip de activiti, inclusiv proiecte de
investiii noi i modificarea celor existente aferente acestora, nu se emite acord de
mediu;
b) activiti cu impact redus asupra mediului - sunt considerate cu impact redus
asupra mediului activitile menionate n anexa nr. I.2 i pentru care n urma
parcurgerii etapei de ncadrare s-a stabilit c nu se supun procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului, precum i alte activiti supuse prevederilor legale n
vigoare privind autorizarea prin Biroul unic, care nu sunt supuse procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului. Pentru aceste activiti se emit doar
autorizaii de mediu, iar proiectele aferente acestor activiti, care vizeaz investiii
noi sau modificarea celor existente, inclusiv prin dezafectarea acestora, sunt
supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obinerea acordului
unic;
Nota: HOTARARE nr. 1.213 din 6 septembrie 2006
privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru
anumite proiecte publice si private
(http://www.expert-mediu.ro/leg/H.G.%201213%20din%2006.09.pdf)
ART. 3
(1) Proiectele care pot avea efecte semnificative asupra mediului datorita, printre
altele, naturii, dimensiunii sau localizarii lor fac obiectul evaluarii impactului asupra
mediului inainte de emiterea acordului de mediu. Aceste proiecte sunt prevazute la
art. 8 si 9.
(2) Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod
corespunzator si pentru
fiecare caz in parte, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele
directe si indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori:
a) fiinte umane, fauna si flora;
b) sol, apa, aer, clima si peisaj;
c) bunuri materiale si patrimoniu cultural;
d) interactiunea dintre factorii mentionati la lit. a), b) si c).
(3) Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele care intra sub incidenta
legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii include cerintele
specifice acelei legislatii.
(4) Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire,
reducere si, unde este posibil, de compensare a efectelor semnificative adverse
ale proiectului asupra factorilor prevazuti la alin. (2) si contribuie la luarea deciziei
de emitere/respingere a acordului de mediu.

23

(5) Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de pregatire a


studiului de fezabilitate a proiectului.
ART. 4
(1) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape,
dupa cum urmeaza:
a) etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului evaluarii
impactului asupra mediului;
c) etapa de analiza a calitatii raportului evaluarii impactului asupra mediului.
(2) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului incepe prin depunerea
solicitarii de emitere a acordului de mediu in faza de studiu de prefezabilitate a
proiectului.
ART. 8
(1) Autoritatile competente pentru protectia mediului analizeaza proiectele publice
sau private supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului conform
prevederilor prezentei hotarari.
(2) Proiectele publice sau private prevazute in anexa nr. 1, precum si orice proiecte
propuse a se realiza pe un amplasament situat in perimetre de protectie
hidrogeologica prevazute de legislatia privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica se supun evaluarii impactului asupra mediului.
(3) Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii
evaluarii impactului asupra mediului sunt cele:
a) prevazute in anexa nr. 2;
b) realizate in cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau
necesare pentru managementul ariei naturale protejate care, fie individual, fie
impreuna cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra ariei naturale
protejate, avand in vedere obiectivele de conservare a acesteia, asa cum sunt
prevazute in legislatia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) lit. a), toate proiectele prevazute in
anexa nr. 2 ce urmeaza a fi realizate in zona costiera se supun evaluarii impactului
asupra mediului
ART. 11
(1) Dupa stabilirea obligativitatii evaluarii impactului asupra mediului pentru un
proiect se trece la etapa de definire a domeniului evaluarii impactului asupra
mediului. In acest scop, autoritatea competenta pentru protectia mediului
pregateste si transmite titularului de proiect un indrumar referitor la problemele de
mediu care trebuie tratate in raportul evaluarii impactului asupra mediului si la
gradul de detaliere a acestora.
(2) In vederea elaborarii indrumarului prevazut la alin. (1), autoritatea competenta
pentru protectia mediului:
a) analizeaza memoriul de prezentare a proiectului depus de titular care detaliaza
informatiile prezentate in solicitare;
b) consulta titularul de proiect, publicul interesat si celelalte autoritati publice
implicate in procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul
respectiv.
(3) Indrumarul se pune la dispozitia publicului interesat, spre informare.

24

(4) Indrumarul transmis titularului de proiect nu exclude posibilitatea solicitarii de


catre autoritatea competenta pentru protectia mediului a unor informatii
suplimentare.
ART. 14
(1) Elaborarea raportului evaluarii impactului asupra mediului se realizeaza pe
baza indrumarului prevazut la art. 11 alin. (1) de catre persoane fizice sau juridice,
atestate in conditiile legii, si independentede titularul proiectului.

ANEXA 1
LISTA proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului
Nota: s-au selectat cele din domeniul constructiilor
.
6.6. conducte pentru transportul gazelor, petrolului sau al substantelor chimice.
.
8. Proiecte de infrastructura:
8.1. constructia de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta;
8.2. construirea aerodromurilor*1) dotate cu cel putin o pista de decolare-aterizare
mai lunga de 2.100 m;
8.3. construirea de autostrazi si de drumuri expres*2) ;
8.4. construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea
unui drum existent de doua ori mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in
cazul in care aceste drumuri noi sau realinierea lor si/sau sectiunea largita a
acestora este de cel putin 10 km lungime continua;
8.5. cai navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior, care permit
trecerea vaselor mai mari de 1.350 t;
8.6. porturi comerciale, cheiuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si
porturi exterioare
(exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel putin 1.350 t.
_____________
*1) Aerodrom - aeroport care se conformeaza definitiei din Conventia de la Chicago
(1944) privind
infiintarea Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (anexa nr. 14).
*2) Drumuri expres - drumuri care se conformeaza definitiei din Acordul european
privind arterele
principale de trafic international din 15 noiembrie 1975.
9. Alte tipuri de proiecte:
9.1. sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de apa
captata este de cel putin 10 milioane m^3;
9.2. sisteme artificiale de reincarcare a acviferului, acolo unde volumul anual de
apa reincarcata este decel putin 10 milioane m^3;
9.3. lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, executate in
scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel
putin 100 milioane m^3/an; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile;
9.4. lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazinele hidrografice, pentru un
debit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin 2.000 milioane m^3/an
si pentru o cantitate de apa transferata de cel putin 5% din acest debit; se
excepteaza transferul prin conducte al apei potabile;

25

9.5. baraje si alte instalatii proiectate sa retina sau sa stocheze permanent apa, cu
o capacitate noua ori suplimentara de apa retinuta sau stocata de cel putin 10
milioane m^3;
9.6. statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor;
9.7. depozite pentru deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor
prin incinerare ori tratare chimica, operatiune definita in anexa nr. IIA pct. 9 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu
modificarile ulterioare;
9.8. instalatii cu o capacitate mai mare de 100 t/zi pentru eliminarea deseurilor
nepericuloase prin incinerare sau tratare chimica, operatiune definita in anexa nr.
IIA pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, cu modificarile ulterioare;
_____________
*3) Echivalenti locuitor exprima incarcarea cu poluanti a apelor uzate, conform
definitiei din Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si
completarile ulterioare.
10. orice modificare sau extindere a proiectelor enumerate in prezenta anexa, daca
o asemenea modificare sau extindere intruneste ea insasi valorile de prag stabilite,
dupa caz, in aceasta anexa.
ANEXA 2
LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii
impactului asupra mediului
Nota: s-au selectat cele din domeniul constructiilor
10. Proiecte de infrastructura:
a) proiecte de dezvoltare a unitatilor industriale;
b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a
parcarilor auto;
c) constructia cailor ferate, altele decat cele incluse in anexa nr. 1, a instalatiilor de
transbordar intermodala si a terminalelor intermodale;
d) constructia aerodromurilor, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;
e) constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de
pescuit, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;
f) constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele incluse in anexa nr. 1,
lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor;
g) baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen
lung, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;
h) linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii
similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane;
i) instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele incluse in anexa nr.
1;
j) instalatii de apeducte de lungime mare;
k) lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica
profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere

26

sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel
de lucrari;
l) instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor de
apa subterana, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;
m) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat
cele incluse in anexanr. 1.
11. Alte proiecte:
a) piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor;
b) instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;
c) statii pentru epurarea apelor uzate, altele decat cele incluse in anexa nr. 1;
d) amplasamente pentru depozitarea namolurilor provenite de la statiile de
epurare;
e) depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule;
f) bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare;
g) instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale;
h) instalatii pentru recuperarea sau distrugerea substantelor explozive;
i) centre de ecarisaj.
12. Turism si recreere:
a) partii de schi, instalatii schilift, telecabine si amenajarile aferente;
b) amenajari marine de agrement;
c) sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajarile
aferente;
d) campinguri permanente si amplasamente pentru caravane;
e) parcuri tematice.
ANEXA 3
CRITERII DE SELECTIE
pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului
asupra mediului
1. Caracteristicile proiectelor
La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau in considerare urmatoarele
aspecte:
a) marimea proiectului;
b) cumularea cu alte proiecte;
c) utilizarea resurselor naturale;
d) productia de deseuri;
e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort;
f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiile
utilizate.
2. Localizarea proiectelor
Se ia in considerare sensibilitatea mediului in zona geografica posibil afectata de
proiect, avandu-se in vedere in special:
2.1. utilizarea existenta a terenului;
2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea
regenerativa a acestora;
2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru:
a) zonele umede;
b) zonele costiere;
c) zonele montane si cele impadurite;

27

d) parcurile si rezervatiile naturale;


e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone de
protectie a faunei
piscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate etc.;
f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 462/2001, cu modificarile si completarile
ulterioare, sau zonele in care se efectueaza determinari pentru includerea lor in
zone clasificate de ordonantade urgenta mentionata anterior, zonele desemnate
prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III-a - zone protejate, zonele de protectie instituite conform
prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost deja
depasite;
h) ariile dens populate;
i) peisajele cu semnificatie istorica, culturala si arheologica.
3. Caracteristicile impactului potential
Se iau in considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, in raport cu
criteriile stabilite la pct. 1 si 2, cu accent deosebit pe:
a) extinderea impactului: aria geografica si numarul persoanelor afectate;
b) natura transfrontiera a impactului;
c) marimea si complexitatea impactului;
d) probabilitatea impactului;
e) durata, frecventa si reversibilitatea impactului.
ANEXA 4
INFORMATII
solicitate titularului proiectului pentru proiectele
supuse evaluarii impactului asupra mediului
1. Descrierea proiectului, incluzand, mai ales:
a) descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a cerintelor de
amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare;
b) descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie, de exemplu
natura si cantitatea materialelor utilizate;
c) estimarea, pe tipuri si cantitati, a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluare in
apa, aer si sol, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc.) rezultate din
functionarea proiectului propus;
2. rezumatul principalelor alternative studiate de titular si indicarea principalelor
motive pentru alegerea finala, luand in considerare efectele asupra mediului;
3. descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate in mod semnificativ de
proiectul propus, in special a populatiei, faunei, florei, solului, apei, aerului,
factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural si
arheologic, peisajul si interconexiunile dintre factorii de mai sus;
4. descrierea*1) efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra
mediului, rezultand din:
a) existenta proiectului;
b) utilizarea resurselor naturale;
c) emisiile de poluanti, zgomot si alte surse de disconfort si eliminarea deseurilor;
si descrierea de catre

28

titular a metodelor de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului;


5. descrierea masurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea si, unde este
posibil, compensarea oricaror efecte semnificative adverse asupra mediului;
6. un rezumat fara caracter tehnic al informatiilor furnizate la punctele precedente;
7. indicarea dificultatilor (deficiente tehnice sau lipsa de know-how) intampinate de
titularul proiectului in prezentarea informatiei solicitate.
_____________
*1) Aceasta descriere trebuie sa acopere efectele directe si indirecte, secundare,
cumulative, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si
negative ale proiectului asupra mediului
Art. 12. - (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor
noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza
autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.
(2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse
acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice
centrale pentru protectia mediului.
(3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile existente, care nu sunt
conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului
de mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului.
(4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
Nota: Ordinul nr. 1798/2007 - Procedura de emitere a autorizatiei de mediu
Procedura de emitere a autorizatiei de mediu reglementeaza conditiile de
solicitare, de emitere si de revizuire a autorizatiei de mediu.
http://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD
%20nr.1798%20din%202007.doc
Art. 13. - (1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si lista
activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu sunt
stabilite prin lege.
(2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele
metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 21. - (1) Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilantul
de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluare
adecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept,
potrivit legii.
(2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul
asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului de
securitate, studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatorului
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.
(3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. (1) revin titularului
planului, programului, proiectului sau activitatii.

29

4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor


competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului,
programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea
lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora.
CAPITOLUL III
Regimul substantelor si preparatelor periculoase
Art. 24. - Activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea,
depozitarea temporara sau definitiva, transportul intern, manipularea, eliminarea,
precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor
periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare.
..
CAPITOLUL IV
Regimul deseurilor
Art. 29. - Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii
populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta,
precum si legislatiei specifice in vigoare.
.
Art. 32. (1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, in
scopul eliminarii acestora, este interzisa.
(2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor, in scopul recuperarii, se
realizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu, cu aprobarea Guvernului,
in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005.
(3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau
activitati autorizate de autoritatile publice competente.
(4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitate
cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala
specifica in domeniu.

CAPITOLUL V
Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor
.
CAPITOLUL VI
Regimul organismelor modificate genetic, obtinute prin tehnicile
biotehnologiei moderne
..
CAPITOLUL VII
Regimul activitatilor nucleare

CAPITOLUL VIII
Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate

30

Art. 49. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu
autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice
privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a
componentelor diversitatii biologice.
(2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si
legislatiei specifice in vigoare.
(3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale
protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia,
urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural,
de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora
si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor
impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre
structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora.
(4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii
ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau
respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului

Art. 52. - (1) Respectarea prevederilor din planurile de management si


regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislatiei specifice, este
obligatorie.
(2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace
motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cu
exceptia drumurilor permise accesului public.
(3) Pe suprafata ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in
planurile de management si regulamente, este interzisa exploatarea oricaror
resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale,
rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de protectie stricta, zonele
de protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale.
(4) In ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere, cultivare,
depozitare, prelucrare, comercializare a organismelor vii modificate genetic.
(5) Orice plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar
pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar
putea afecta in mod semnificativ aria, in mod individual ori in combinatie cu alte
planuri sau proiecte, este supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, tinandu-se cont de obiectivele
de conservare a acesteia, potrivit legislatiei specifice in domeniu.
(6) Procedura de evaluare adecvata se finalizeaza cu emiterea avizului Natura
2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului, dupa caz.

CAPITOLUL IX
Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice
Art. 55. - (1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor
acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice
ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii

31

umane
si
bunurilor
materiale.

Art. 58. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii:


a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a
migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in
avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si
sa monitorizeze zona de impact;
..
e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce
impurificarea apelor de suprafata;
f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate,
fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase;
g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele
umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante
explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase.
CAPITOLUL X
Protectia atmosferei,
ambiental

schimbarile

climatice,

gestionarea

zgomotului

Art. 61. - Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin autoritatile
publice din subordinea sa, supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor
legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental, in care
scop:
a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare,
in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului
pentru conformare/planului de actiuni;
b) solicita aplicarea masurilor tehnologice, a restrictiilor si interdictiilor in scopul
prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti;
c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al
zgomotului ambiental.
Art. 62. - Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si
aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati sa le
intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia
fonica si eoliana.
.
Art. 64. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:
a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri
tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;
b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de
automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare;
c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului
pentru conformare, autoritatilor competente pentru protectia mediului, datele
necesare;
d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa
nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise
prevazute in legislatia in vigoare;
e) sa asigure, la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului,
diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare;

32

f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor


generatoare de zgomot si vibratii, astfel incat sa nu conduca, prin functionarea
acestora, la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental.
CAPITOLUL XI
Protectia solului, subsolului si a ecosistemelor terestre
Art. 65. - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri
adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este
obligatorie pentru toti detinatorii, cu orice titlu.

Art. 69. - Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din
afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica
care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au
urmatoarele obligatii:

k) sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul


ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si
regulamentele specifice
.
CAPITOLUL XII
Protectia asezarilor umane
Art. 70. - Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, autoritatile administratiei
publice locale, precum si, dupa caz, persoanele fizice si juridice au urmatoarele
obligatii:
a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea
izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa
infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala;
b) sa prevada, la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului,
masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al
fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor
deteriorate, masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de
aparare impotriva inundatiilor;
c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului
privind amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a
retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere,
stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a prejudicia ambientul,
spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a
populatiei;
d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta
obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu;
e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a
zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor
protejate si a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective si
desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de
protectie a acestora;
f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de
locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a
parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a

33

amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa, in


conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului;
g) sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, accesul
anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de
disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor, cu predominanta in
spatiile destinate locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si
agrementului;
h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de
deseuri de orice fel;
i) sa adopte masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la
intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor
acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi;
j) sa initieze, pe plan local, proiecte de amenajare, de intretinere si dezvoltare a
canalizarii.
Art. 71. - (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau
prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora
ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.
(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea
prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.
Art. 72. - La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se
respecta prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale
si se prevad, in mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului
peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere
peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor
verzi, de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare
impotriva inundatiilor.
Art. 73. - Planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de
evaluare de mediu, in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si
programe, conform legislatiei in vigoare.

Seciunea a 3-a
Obligatiile persoanelor fizice si juridice
Art. 94. - (1) Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si
juridice, in care scop:
b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute;
c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite
prin actele de reglementare;
d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra
mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului;
.
g) realizeaza, in totalitate si la termen, masurile impuse prin actele de constatare
incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare, inspectie si control;
h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii;
i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de
acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului
"poluatorul
plateste";
..
l) informeaza autoritatile competente, in caz de eliminari accidentale de poluanti in
mediu sau de accident major;

34

m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest


sens;
n) nu ard miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul
autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a
serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta;
.
(2) Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza, exploreaza ori exploateaza
resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii:
a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele
terestre au fost afectate;

(4) Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii


regimului ariilor naturale protejate:
a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor
naturale protejate;
b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau
regulamentelor ariilor naturale protejate, precum si prevederilor prezentei
ordonante de urgenta;
..
Art. 95. - (1) Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv,
independent de culpa. In cazul pluralitatii autorilor, raspunderea este solidara.
(2) In mod exceptional, raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile
cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale, conform reglementarilor
specifice.
(3) Prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform
prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice.
CAPITOLUL XV
Sanctiuni

2.1.2. Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului


http://www.apmbc.ro/download/148.pdf
In cazul realizarii bilanturilor de mediu este necesara determinarea prin masuratori
a starii de poluare , masuratori care se compara cu limitele admise de prevederile
legale cum este:
ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997
pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului
EMITENT: MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
Publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997
ANEXA 1
Reglementare privind evaluarea poluarii mediului
CAP. 2
Praguri de alerta si praguri de interventie

35

CAP. 3
Reglementari privind poluarea solurilor
CAP. 4
Reglementari privind evaluarea poluarii aerului

2.2. Procedurile de evaluare a impactului si de intocmire a studiilor de impact.


Un studiu de impact bine facut trebuie sa arate cum un proiect raspunde la :
nevoi economice si sociale
preocuparea privind protectia mediului adica mentinand diversitatea
biologica existenta si ne modificand ecilibrele naturale esentiale in zona.
Studiul de impact constituie instrumentul esential pentru evaluarea de mediu a
lucrarilor si proiectelor de realizat in sensul ca analizeaza efectele pozitive si
negative asupra mediului si cadrului de viata al lucrarilor si proiectelor analizate.
Procedura de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului a proiectelor
publice sau private sau modificarea ori extinderea activitatilor existente, prin Acord
de mediu este conform prevederilor urmatoarelor acte normative:
Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 aprobata prin Legea nr.
265/2006 privind protectia mediului
HG nr.1213/2006 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private
Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat si completat de Ordinul MAPM nr.210/2004 si
Ordinul MMGA nr.1037/2005, privind procedura de evaluare a impactului asupra
mediului si de emitere a acordului de mediu
Ordinul MAPM nr. 863/2005, ghid metodologic privind procedura de evaluare a
impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu
Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaz n faza de pregtire a studiului
de fezabilitate a proiectului.
Procedura de evaluare a impactului este definita in OM 860/2002: Ordin al
Ministrului Apelor i Proteciei Mediului pentru aprobarea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu.(vezi si cap. 2.1)
EIM este o procedur prin care se evalueaz impactul asupra mediului i prin care
potenialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dac
este posibil. EIM reprezint un proces organizat de culegere a informaiilor utilizate
pentru a identifica i nelege efectele proiectelor propuse asupra mediului
nconjurator (aer, ap, sol, faun, vegetaie etc.) ct i asupra mediului social i
economic al populaiei potenial afectate.
Pentru a se atige obiectivul de dezvoltare durabil, autoritile competente pentru
protecia mediului (ACPM) utilizeaz instrumente de planificare cum ar fi EIM.
Luarea n considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiie nc
din primele etape ale planificrii acestuia, conduce la identificarea i evaluarea din

36

timp a posibilelor efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili msuri de
minimizare a acestor efecte nainte de a deveni ireversibile.
Autoritatea competent pentru protecia mediului (ACPM), impreun cu Colectivul
de Analiza Tehnic (CAT), analizeaz proiectele pe baza memoriului tehnic de
prezentare al acestora, care este depus de ctre titularul proiectului n momentul
solicitrii emiterii acordului / acordului integrat de mediu.
Etapele procedurii EIM sunt reglementate in Ordinul nr. 863/2002
http://www.arpm7c.ro/documents/acorduri_avize_autorizatii/acorduri/Ordin_863_din
_2002.doc
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului ncepe prin depunerea
solicitrii de emitere a acordului de mediu n faza de studiu de prefezabilitate
a proiectului.
Solicitarea se face catre autoritatea competenta de protectie a mediului.
Acte necesare solicitarii Acordului de mediu:
Cerere
Memoriu tehnic
Anunt public privind depunerea solicitarii- pentru proiecte cu potenial impact
semnificativ
Certificat de urbanism
Planuri de situie i de ncadrare n zon
Aviz de gospodarirea apelor - pentru proiectele ce presupun asigurarea apei
potabile din sursa proprie sau evacuarea apelor uzate n ape de suprafata sau
soluri permeabile
Dovada platii tarifului
Memoriul tehnic de prezentare a proiectului trebuie s conin descrierea
acestuia i informaii din care s rezulte date privind impactul asupra
mediului si cuprinde:
a) descrierea i caracteristicile amplasamentului propus;
b) descrierea i caracteristicile proiectului i ale activitilor care urmeaz a fi
desfurate: mrime, tehnologii i materiale propuse a fi folosite i utilizarea
resurselor naturale;
c) descrierea activitilor specifice perioadei de realizare a proiectului;
d) descrierea sumar a potenialului impact al proiectului asupra mediului
evidentiind daca este cazul:
substane chimice periculoase utilizate sau care pot fi generate;
deeuri sau alte substane chimice care pot fi utlizate, generate sau prelucrate;
emisii poluante care pot afecta aerul, apa, solul, fauna, vegetaia;
interaciunea posibil cu alte activiti existente;
probabilitatea producerii accidentelor de mediu i prevenirea acestora
e) scurta descriere a impactului potenial, cu luarea n considerare a urmtorilor
factori:
impactul asupra populaiei, sntii umane;
impactul asupra faunei i florei, solului, folosinelor, bunurilor materiale, calitii i
regimului cantitativ al apei, calitii aerului, climei, zgomotelor i vibraiilor, peisajului

37

i mediului vizual, patrimoniului istoric i cultural, i asupra interaciunilor dintre


aceste elemente;
descrierea dotrilor i msurilor prevzute pentru monitorizarea mediului.
Realizarea evaluarii impactului asupra mediului presupune 3 etape distincte care
sunt reglementate prin Ordinul nr. 863/2002 si anume:
1. etapa de ncadrare a proiectului n procedura de evaluare a impactului
asupra mediului;
2. etapa de definire a domeniului proiectului n procedura de evaluare a
impactului asupra mediului;
3. etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului.
Toate aceste etape sunt conduse de autoritatea competenta de mediu si se
ncadreaza n limite de timp stricte.
1. Etapa de ncadrare a proiectului.
Scopul etapei este sa stabileasca daca EIM este obligatorie pentru proiectul supus
autorizarii.
Evaluarea initiala a solicitarii, n baza datelor din Fisa tehnica ntocmita pentru
amplasament, conduce la includerea solicitarii n una din categoriile:
a. cu impact nesemnificativ nu se supune procedurii de mediu;
b. cu impact redus se supune unei proceduri simplificate, care nu necesita EIM si
emiterea acordului de mediu;
c. cu impact semnificativ se supune procedurii de mediu, necesita EIM si
obtinerea acordului de mediu;
2. Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la
studiul EIM.
Prin domeniul evaluarii se ntelege totalitatea problemelor care vor fi supuse
evaluarii impactului asupra mediului si gradul de extindere al acestora.
Definirea domeniului evaluarii se realizeaza tinnd cont de efectele potentiale
asupra mediului generate de proiect, de amplitudinea si importanta acestor efecte,
de luarea n considerare a variantelor de realizare a proiectului.
Urmare definirii domeniului evaluarii, autoritatea competenta de mediu transmite
titularului de proiect un ndrumar prin care se mentioneaza totalitatea problemelor
care trebuie tratate n studiul EIM si gradul de extindere a acestora.
Pe baza ndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana fizica
sau juridica atestata conform legii si independenta de titularul proiectului, studiul
EIM, finalizat cu un raport care se nainteaza autoritatii de mediu.
Definirea domeniului evalurii este de asemenea o procedur complicat care se
realizeaz n mai muli pai i care trebuie s raspund la trei ntrebri majore:
- care sunt efectele poteniale asupra mediului generate de proiect
- care dintre aceste efecte sunt cele mai importante i de aceea necesit o
analiz mai profund n studiul EIM
- care sunt variantele de realizare a proiectului care ar trebui luate n
considerare

38

Urmare definirii domeniului evaluarii, autoritatea competenta de mediu transmite


titularului de proiect un ndrumar prin care se mentioneaza totalitatea problemelor
care trebuie tratate n studiul EIM si gradul de extindere a acestora.
Pe baza ndrumarului primit titularul de proiect realizeaza, printr-o persoana fizica
sau juridica atestata conform legii si independenta de titularul proiectului, studiul
EIM, finalizat cu un raport care se nainteaza autoritatii de mediu.
3. Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul EIM.
Aceasta etapa presupune parcurgerea urmatorilor pasi procedurali:
1. organizarea dezbaterii publice si prezentarea de catre titular a raportului n
cadrul acesteia;
2. evaluarea de catre titular a observatiilor motivate ale publicului si naintarea
acestei evaluari, mpreuna cu solutiile de rezolvare propuse, autoritatii competente
de protectia mediului.
3. analizarea de catre autoritatea competenta de mediu si comisia de analiza
tehnica a raportului si a evaluarii observatiilor publicului.
4. acceptarea/ refacerea / respingerea motivata a raportului, respectiv luarea
deciziei de a emite sau nu acord de mediu / reluarea procedurii de analiza a calitatii
raportului la studiul EIM dupa refacerea acestuia
Raportul la studiul de impact asupra mediului are la baza informaiile minime
pe care trebuie s le conina un raport i pe care trebuie s le furnizeze n mod
obligatoriu titularul de proiect si se refer la:
descrierea proiectului, care trebuie s conin date despre:
- amplasament;
- soluii tehnice adoptate;
- mrimea proiectului.
- descrierea msurilor pentru evitarea, reducerea i remedierea efectelor negative
asupra mediului, dac este posibil;
- date necesare pentru identificarea i evaluarea principalelor efecte pe care
proiectul le poate avea asupra mediului;
- prezentarea alternativelor studiate de titularul de proiect i argumentarea alegerii.
In anexele Ord. 863/2002 deja referit se prezinta ghidurile metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, descrise


mai sus.
Anexele sunt:
- Anexa nr. 1 - Ghid metodologic privind etapa de ncadrare a proiectului n
procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
- Anexa nr. 2 - Ghid metodologic privind etapa de definire a domeniului evalurii i
de realizare a raportului la studiul de evaluare ;
- Anexa nr. 3 - Ghid metodologic privind etapa de analiz a calitii raportului la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

39

ETAPELE PROCEDURII EIM

PROIECT
PROIECTPUBLIC/PRIVAT
PUBLIC/PRIVAT

ETAPA
ETAPADE
DENCADRARE
NCADRAREAA
PROIECTULUI
PROIECTULUI

PARTICIPAREA
PARTICIPAREA
PUBLICULUI
PUBLICULUI

Se supune EIM
Nu se supune EIM
ETAPA
ETAPADE
DEDEFINIRE
DEFINIREAA
DOMENIULUI
DOMENIULUIEVALURII
EVALURII

Studiul
StudiulEIM
EIM(ndrumar)
(ndrumar)
Raportul
Raportullalastudiul
studiulEIM
EIM

ETAPA
ETAPADE
DEANALIZ
ANALIZAA
CALITII
RAPORTULUI
CALITII RAPORTULUI

PARTICIPAREA
PARTICIPAREA
PUBLICULUI
PUBLICULUI

Factori
Factoride
dedecizie
decizie

Se
Serespinge
respingeraportul
raportul

Se
Sereface
refaceraportul
raportul

Se
Seaprob
aprobraportul
raportul

40
Nu
Nuse
seemite
emiteacord
acord
de
demediu
mediu

Se
Sereexamineaz
reexamineaz

Se
Seemite
emiteacord
acordde
de
mediu
mediu

Este de interes sa prezentam cu referire la lucrarile de proiectare ale unor planuri


si programe, care pot fi si de constructii, actul normativ intitulat:
Hotrre nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de
mediu pentru planuri i programe
Art 1(2) Respectiva hotrre stabilete procedura de realizare a evalurii de mediu,
aplicat n scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptrii planurilor i
programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul
autoritii competente pentru protecia mediului, cerinele de consultare a factorilor
interesai i de participare a publicului. Evaluarea de mediu este parte integrant
din procedura de adoptare a planurilor i programelor.
Art 5(2) Se supun evalurii de mediu toate planurile i programele care:
a) se pregtesc pentru urmtoarele domenii: agricultur, silvicultur, pescuit i
acvacultur, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracie a resurselor
minerale, transport, gestionarea deeurilor, gospodrirea apelor, telecomunicaii,
turism, dezvoltare regional, amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea
terenurilor, i care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru
proiectele care sunt prevzute n anexele nr. 1 i 2 la Hotrrea Guvernului nr.
918/2002(devenita nr.445/2009) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice private
supuse acestei proceduri.
Anexa 1 a HG 445/2009 stabileste: LISTA proiectelor supuse evaluarii impactului
asupra mediului dintre care de interes sunt
Construirea de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta si a aerodromurilor 1
cu cel putin o pista de decolare-aterizare mai lunga de 2.100 m.
Construirea de autostrazi si de drumuri expres 2.
Construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea unui
drum existent cu doua ori mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul
in care aceste drumuri noi sau realinierea lor si/sau sectiunea largita a acestora
este de cel putin 10 km lungime continua.
Cai navigabile interioare si porturi fluviale care asigura traficul, respectiv operarea
navelor de peste 1.350 tone.
Porturi comerciale, cheuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si porturi
exterioare (exclusiv cheuri pentru feribot) care permit operarea navelor de cel putin
1.350 tone.
Depozite de deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor
periculoase prin incinerare ori tratare chimica,

41

Instalatii cu o capacitate mai mare de 100 tone/zi pentru eliminarea deseurilor


nepericuloase prin incinerare ori tratare chimica,
Sisteme de captare a apelor subterane sau sisteme artificiale de reincarcare a
acviferului, acolo unde volumul anual de apa captata sau reincarcata este de cel
putin 10 milioane de metri cubi.
Lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazine hidrografice, executate in
scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel
putin 100 de milioane metri cubi; se excepteaza transferul prin conducte al apei
potabile.
In toate celelalte cazuri, lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazine
hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin
2.000 de milioane metri cubi/an si pentru o cantitate de apa transferata de cel putin
5% din acest debit; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile.
Statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor 3.
Anexa 1 a HG 445/2009 stabileste : LISTA proiectelor pentru care trebuie stabilita
necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului
Proiecte de infrastructura:
a) proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industriale;
b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a
parcarilor auto;
c) constructia cailor ferate, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1, a
instalatiilor de transbordare intermodala si a terminalelor intermodale;
d) constructia aerodromurilor, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1;
e) constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de
pescuit, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1;
f) constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele prevazute in anexa nr.
1, lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor;
g) baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen
lung, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1;
h) linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii
similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane;
i) instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele prevazute in anexa
nr. 1;
j) instalatii de apeducte de lungime mare;
k) lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica
profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere
sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel
de lucrari;
l) instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor
de apa subterana, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1;
m) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele
decat cele prevazute in anexa nr. 1.

42

3. Studiul de impact pentru lucrari de constructii


Continutul oricarui studiu de impact presupune minimal o analiza a stadiului initial
al amplasamentului si a zonei inconjuratoare a factorilor de mediu precum si
evidentierea modificarilor pe care proiectul le va aduce, studiul efectelor asupra
sanatatii si masurile de avut in vedere pentru a suprima, a reduce si pe cat posibil a
compensa consecintele distructve pentru mediu si sanatate
Detaliind acestea putem preciza ca studiul de impact trebuie sa contina:
- Prezentarea starii initiale a mediului urmarindu-se situatia resurselor naturale din
zona, descrierea tipului de teritoriu afectat din zona de impact (natural, forestier,
agricol, agrement, maritim sau fluvial);
-Analiza efectelor directe si indirete , temporare si permanente ale proiectului cu
atentie asupra faunei si florei, siturilor si peisajelor, asupra solului, aerului si apei,
climatlui, mediului natural cu echilibrele biologice, protectia bunurilor si
patrimoniului cultural, ne deranjarea vecinatatilor prin zgomot, mirosuri, praf,
emisiuni luminoase etc, higiena, sanatatea si salubritatea publica;
-O prezentare a diverselor variante analizate si motivul ptr care a fost retinuta una
din ele din punctul de vedere al protectiei mediului comparandu-se efectele
fiecaruia cu starea initiala a mediului.
-Masurile recomandate in vederea suprimarii sau reducerii efectelor si pe cat
posibil pentru a se compensa consecintele distructive pentru mediu si sanatate, cat
si costul acestora;
Alegerea variantei optime
Diferitele variante se compara prin metodele de analiza costavantaje ale
proiectului, costeficacitate sau analize multicriteriale.
In cadrul proiectului se compara evaluarile de mediu pentru solutia finala cu situatia
initiala si cu varianta de impact minim, daca nu chiar aceasta a fost retinuta,
comparatie ce permite sa se evalueze acceptabilitatea de mediu si efortul material
pentru protectia mediului.
Daca variantele nu pot fi departajate in mod clar se fac studii suplimentare in ceea
ce priveste componente mai putin analizate in prima faza de studiu.
3.1. Exemple de variante analizate pentru cateva tipuri de proiecte, primele
doua realizate prin adaptarea solutiei existente si urmatoarele pe un nou
amplasament
a) Sosea
1) Amenajarea unui drum existent;
43

2) Marirea numarului de benzi a soselei existente


3) Constructia unei noi sosele pe un amplasament nou
4) Varianta care implica o cu totul alta solutie: cale ferata, canal navigabil
b) Aeroport
1. Crearea unei piste noi
2. Mutarea unei parti a traficului pe un alt aeroport
3. Crearea unui nou aeroport de pasageri
4. Crearea unui nou aeroport atat ptr pasageri cat si pentru marfuri
.
c) Port de agrement
1. Amenajarea unui bazin existent
2. Extinderea unui port existent
3. Constructia unui port nou intr-o alta locatie
d) Protectia contra eroziunii marine.
1.Constructia de spargeval pe o coasta in parte protejata cu epiuri (diguri)
2. Acoperire cu nisip intre lucrarile realizate
3. Constructia unor epiuri si spargevaluri pe o coasta in eroziune
4. Solutie mixta constand din constructii hidrotehnice marine si protectii
usoare cum ar fi fixarea dunelor
e) Controlul apelor mari
1. Transformarea unui baraj existent intr-un baraj mobil
2. Amenajarea de zone naturale pentru disiparea apelor (poldere)
3 Amenajarea si regularizarea raului
Vezi si: http://geografie.ubbcluj.ro/Cursuri/docs/zotic%20v/Amenajarea
%20teritoriului%20si%20infrastructuri%20tehnice/Amenajari%20in%20lungul
%20cursurilor%20de%20apa.doc
4. Constructia unui baraj pentru retinerea apelor mari si impiedecarea
inundatiilor.
f) Localitate
1. Reabilitarea unei localitati
2. Extinderea unui centru urban
3. Crearea unei noi localitati
4. Crearea unei noi zone complexe de locuit
g) Tratamentul deseurilor
1. Modernizarea unei uzine de incinerare a deseurilor menajere cu valorificare
de energie
2. Atasarea la o alta uzina de incinerare cu crearea unei statii de transfer
3. Constructia unei noi uzine de incinerare fara valorificare de energie
4. Constructia unei noi uzine de incinerare cu valorificare de energie
3.2. Tipuri de lucrari structurate dupa o anume caracteristica, cu exemple
corespunzatoare naturii acestora.

44

a. Dupa localizare
Infrastructuri de transport terestru (autostrazi, strazi, cai ferate, cai navigabile),
transportul lichidelor, canalizari, linii de electricitate aeriene
Amplasamente punctuale
- Statii de epurare, aeroporturi, parcuri de distractii
- Constructii industriale, porturi, cariere de materiale, depozite
Evacuari de efluenti
-Lucrari sau instalatii care evacueaza efluenti lichizi(ape uzate tratate sau nu si
ape fluviale) sau gazosi.
b. Dupa conceptiile caracteristice lucrarii
Dupa natura constructiei: Baraje, diguri, lucrari de arta etc
Dupa nature materialelor de executie: anrocamente, gabioane, palplanse etc
Dupa profilul transversal si longitudinal pentru structuri lineare
Terasamente si amenajari temporare.
Centre de tratament deseuri
Procedee industriale diferite

a. Dupa capacitate
Volumul de apa din lacul de acumulare
Suprafata irigata
Putere electrica instalata
Volumul unor rezervoare etc.

b. Dupa tehnici de constructie


Puturi forate
Derocari cu explozibili
Sapaturi cu mijloace mecanice
Excavari subterane

e. Dupa folosinta lucrarii


Lucrari hidrotehnice si hidroelectrice
Cai de comunicatie
Centrale termice, statii de epurare, alimentari cu apa
Silozuri de cereale

f. Dupa tipul de intretinere

45

Intretinere mecanica sau prin dezierbare chimica a unui taluz de infrastructura


feroviara.
Aruncarea in mare sau depozitare pe uscat a produsului unui dragaj.
Modalitate de golire la zece ani a unei acumulari de apa.

3.3 Analiza starii initiale a amplasamentului si a mediului din zona de


constructie.
Analiza are drept scop obtinerea informatiilor despre zona amenajarii , a amplasarii
proiectului pentru a se putea ulterior evalua modificarile aduse acesteia de
realizarea si functionarea proiectului.
Se vor urmarii in primul rand resursele naturale din zona, climatul, starea factorilor
de mediu apa, aer si sol, a factorilor de vegetatie si fauna si a echilibrului acestora,
a patrimoniului cultural, a starii de higiena si de sanatate publica a populatiei din
zona.
Aceste elemente sunt absolut necesare pentru evaluarea efectelor de ansamblu a
realizarii unor lucrari ample de infrastructura, a compartimentarii teritoriale pentru
diverse folosinte.
3.3.1. In functie de tipul de proiect se vor urmari componentele de mediu
afectabile de catre acestea:
a) Cai de comunicatie in zone rurale.
Se vor urmari in principal: solul, date hidrologioce si hidrogeologice, fauna si flora
in zona afectata, turism, peisaje arheologie.
b) Amenajari urbane:
Se vor urmari in principal: urbanismul, hidrologia urbana, calitatea aerului,
sgomotul, arhitectura si patrimoniu cultural, activitatile comerciale.
c) Amenajari hidrotehnice si ale cursului de apa
Se vor urmari in principal: Hidrologie si hidrogeologie, hidraulica raului, transport
de sedimente, calitatea apei, vegetatie si fauna inclusiv acvatica, peisagii, activitati
legate de exploatarea raului- transport, pescuit, agrement
d) Instalatii industriale in mediu limitrof unui oras
Se vor urmari in principal : climatul, solul, starea actuala de poluare a mediului (aer,
apa, deseuri, zgomot) , fauna, flora, peisaje si urbanism.

46

e) Lucrari costiere
Se vor urmari in principal: Hidraulica marina-valuri, curenti, sedimente, calitatea
apelor, activitati turistice si recreative.

3.3.2. Lucrari de cercetare a starii amplasamentului


Investigarea terenului urmarind intreaga zona si inventariind elementele acestuia
precum starea factorilor de mediu apa- aer- sol, fauna, flora, zgomotul, peisajele,
constructiile existente.
Aceste cercetari trebuie programate pentru a se acoperi ciclurile biologice si
variatiile sezoniere ale factorilor de mediu.
De asemenea, trebue precizat ca in aceasta activitate nu este suficient sa ne
bazam pe date documentare si bibliografice ci si pe cercetari efective in situ.
3.4. Evaluarea impactului proiectului asupra mediului
Una din etapele cheie a evaluarii de mediu consista in determinarea naturii,
intensitatii, intinderii si duratei tuturor efectelor pe care lucrarea risca sa le produca.
Odata cunoscute efectele se apreciaza impactul acestor efecte asupra elementelor
la risc din mediu, caracterul reversibil odata cu disparitia unui efect sau ireversibil
indiferent la disparitia efectului.
Asadar efectul este o marime strict obiectiva, in timp ce impactul este consecinta
pe care un anume efect il are asupra unui subiect la risc.
Analiza efectelor permite in primul rand sa comparam variantele de solutii
avute in vedere, a consecintelor variantei retinute pentru a vedea daca este
acceptabila sau nu.
Pentru aceasta in analiza vom distinge efecte directe, indirecte, temporare si
permanente.
Efectele directe
Acestea evidentiaza consecintele imediate ale proiectului, in spatiu si in timp,
putand distinge in principal:
- Efecte structurale datorate insasi executiei proiectului cum sunt ocuparea
spatiului amplasamentului amprizei cat si dependintelor, a carierelor de
materiale de constructie, a depozitelor;
-Disparitia speciilor floristice si faunistice , a elementelor de patrimoniu
cultural si de peisaj;
- Modificarea regimului apelor subterane si de suprafata;
- Modificarea regimului de viata al locuitorilor zonei;
- Efecte functionale legate de exploatare si intretinere a utilajelor prin
poluarea aerului, apei si solului;
-Riscuri tehnologice diverse.

47

Efectele indirecte cauzate de un efect direct


Pot apare mai aproape sau mai departe de amplasamentul analizat si la diferite
momente dar uneori cu consecinte la fel de importante ca efectele directe. Se pot
propaga in lant datorita conexiunilor intre elementele afectate.
Exemplul 1: distrugerea unei paduri modifica fauna dispar pasari insectivore cu
efectul cresterii numarului de insecte daunatoare culturilor agricole, marindu-se
cantitatea de insecticide cu efect poluant asupra acviferului freatic si deci asupra
sanatatii consumatorilor de apa din fantani.
Exemplul 2: lucrarile portuare sunt de multe ori acompaniate de lucrari de protectie
contra valurilor(epiuri, lame spargeval) care influenteaza regimul depunerilor de
sedimente in zona litorala.
Exemple de efecte directe si indirecte a catorva tipuri de amenajari
1. Cai de comunicatie in zone rurale
Ca efecte directe mentionam expropieri, se ocupa si se elimina teren agricol, se
modifica si calitatea agricola a terenului datorita modificarii drenajului acestuia, se
modifica infrastructurile de imbuntatiri funciare existente.
Ca efecte indirecte se poate mentiona influentarea regimului scurgerii apelor din
zona , constructii aferente drumului-statii de benzina etc.
2. Construirea unui cartier de locuinte in zona centrala a unui oras
Demolarea de constructii existente, expropieri, retele de utilitati, modificari de trafic
auto in zona, retele comerciale noi, cresterea zgomotului a poluarii aerului
3. Baraj pe un rau
Schimbarea conditiilor hidrologice si hidrogeologice in zona, modificarea florei si
faunei zonei, a peisajului.
Consecinte indirecte pot fi modificari a recoltelor in zonele riverane datorita
modificarii umiditatii in sol
Efecte temporare si permanente
Efectele permanente sunt reprezentate de constructia in sine si de efectele
functionale care dureaza toata perioada de exploatare, in timp ce efectele
temporare sunt limitate in timp, fie prin disparitia odata cu disparitia cauzei,
fie prin atenuarea lor in timp, fara ca asta sa insemne ca nu pot acvea o
amploare insemnata pe durata lor de actiune si ca deci trebuie luate masuri
de reducere ca si fata de cele permanente.

48

Exemple:
Lucrarile de constructii produc de regula efecte temporare pe durata santierului.
Daca insa nu sunt corect avute in vedere si corectate pot duce si la efecte de
durata sau chiar ireversibile.
Desemenea efectele asupra peisajului se intind pe o perioada mai indelungata de
timp

Efecte cumulative
Acestea sunt rezultatul unui cumul de interactiuni a mai multor efecte directe si
indirecte si care pot conduce la schimbari bruste sau progresive ale mediului.
Exemplu: O zona industriala construita pe o platforma amenajata in albia majora a
unui rau poate sa afecteze regimul hidraulic al acestuia, la care se pot adauga si
efectul diverselor deseuri si scurgeri de la acivitatea indutriala inrautatind starea
factorului de mediu apa.
Toate aceste efecte pot prezenta diferite tipologii dupa felul lor de manifestare:
- cu intarziere si pe termemn lung cum este efectul de sera, efecte asupra
sanatatii;
- sub forma concentrata, intense si /sau repetitive;
- la distanta provenind din surse difuze, cum sunt emisiile in atmosfera;
- secundare fata de o activitate principala cumulandu-se cu efectele aceasteia
Tipologia efectelor directe si indirecte
1. Efecte care se manifesta cu intarziere spre exemplu efectul de sera, asupra
sanatatii
2. Efecte concentrate care pot fi intense si repetitive de exemplu golirea unei
acumulari de apa
3. Efecte la distanta provenind din surse indepartate si difuze ca de exemplu
emisiile gazoase in atmosfera
4. Efecte ale fragmentarii ecosistemelor cum sunt cele produse de exploatarile
forestiere, constructia de infrastructuri , desecari etc.
de morcellement
5. Efecte combinate provenind din surse multiple
6. Efecte secundare in urma unei activitati primare cum ar fi o dezvoltare
economica datorita unei infrastructuri rutiere
7.Efecte ireversibile : eutrofizarea unui lac de acumulare
Riscurile de mediu
Se vor analiza si riscuri legate de accidentele naturale si tehnologice susceptibile
sa afecteze securitatea in zona.
Studiul de impact va prezenta natura si amploarea consecintelor potentiale in caz
de accident si masurile preconizate a reduce un astfel de risc.
3.5.

Efectele produse de existenta santierului

49

Santierul este prima etapa concreta de realizare a unui proiect si in cadrul acestei
perioade de executie efectele asupra mediului incep sa se manifeste.
De multe ori santierul fiind o activitate temporara efectele acestuia tind sa fie
neglijate sau subestimate chiar si in cadrul studiuluii de impact desi aceste efecte
sunt simtite ca fiind foarte deranjante de public si riverani.
Desi de regula temporare totusi aceste efecte pot avea consecinte importante daca
nu se au in vedere masuri speciale in vederea reducerii lor.
De asemenea nu intotdeauna amploarea efectelor este proportionala doar cu
amploarea santierului fiind situatii cand santiere mici in cazul unui mediu sensibil
pot induce un impact semnificativ si chiar ireversibil.
3.5.1.Identificarea efectelor santierului in functie de natura lucrarilor
Pentru aceasta este bine ca natura lucrarilor de constructii sa fie bine cunoscuta,
Comparandu-se efectele diferitelor lucrari asupra diferitelor componente ale
mediului se pot decide mai fondat programarea lucrarilor in timp , organizarea
mijloacelor de lucru , alegerea materialeor , gropilor de imprumut drumurilor de
santier necesare.
Aceasta analiza trebuie sa reduca efectele temporare si permanente produse de
santier.
In cazul unui santier important si al unui mediu sensibil la efectele induse de acesta
se va stabili un set de prescriptii speciale relative la mediu enumerand masurile
tehnice avute in vedere pentru a reduce aceste efecte temporare si/sau
permanente.
Vom analiza un asemenea impact pentru cateva tipuri de constructii.
Identificarea impactului(efectelor) santierului asupra mediului in functie de
natura lucrarilor pentru cazul constructiei unui baraj pe un curs de apa
a) Lucrari pregatitoare: organizare santier, acces, retele utilitati;
de mediu implicate si natura impactului
1. Ecosisteme acvatice: poluare produsa de scurgerile de ape pluviale pe
amplasamentul santierului.
2. Ecosisteme terestre : taierea de copaci si vegetatie pentru a se elibera terenul
necesar
3. Situri arheologice, peisaje si patrimoniu cultural : impactul vizual temporar, riscul
asupra vestigiilor arheologice terestre
4. Cadrul de viata: Ocuparea deranjanta a locului de catre instalatii.
b) Realizari de lucrari in albia raului cu dig provizoriu, batardou de palplanse
sau devierea totala sau partiala a raului.Componente de mediu implicate si
natura impactului
1. Regimul hidrologic si hidraulic : Reducerea sectiunii de scurgere a apelor ,
amplificarea eroziunii si cresterea vitezei de scurgere
2. Hidrogeologie : Inaltarea nivelului freatic cu efecte de inundare in subsolul
riveranilor;
3. Ecosisteme acvatice: Disparitia faunei acvatice in zonele din care apa este
deviata si blocarea circulatiei pestilor, poluarea prin materii in suspensie produse
pe santier
50

4. Ecosisteme terestre: Influentarea faunei si vegetatiei terestre in cazul devierii


raului
5. Situri arheologice, peisaje si patrimoniu cultural : impactul vizual temporar a
lucrarilor provizorii, riscul asupra vestigiilor arheologice terestre acoperite de noul
traseu al apei deviate
6. Cadrul de viata : zgomotul produs de derocari, de baterea palplanselor metalice
ale batardourilor

c) Excavatii si fundatii
mponente de mediu implicate si natura impactul
1. Hidrogeologie: Polurea freaticului de catre diversi poluanti cum ar fi adaosuri
pentru ciment . hidrocarburi;
2. Ecosisteme acvatice: Poluarea cu suspensii, disparitia vegetatiei existente
3. Bunuri, echipamente si alte activitati : Deranjamente produse retelelor de utilitati
ingropate
d) Secarea freaticului
1. Ecosisteme acvatice ; poluarea prin mixtura pompata (apa / sediment)
2. Bunuri, echipamente si alte activitati : poluarea prizelor de apa existente in aval
e) Protectia versantilor contra eroziunii
mponente de mediu implicate si natura impactului
1. Ecosisteme acvatice: Disparitia habitatului pestilor.
2. Ecosisteme terestre: Distrugerea vegetatiei de lunca
3. Situri arhelogice si de alta natura, peisajie, patrimoniu cultural : Elemente straine
implantate in situri ca de ex palplanse, anrocamente
f) Traficul utilajelor Componente de mediu implicate si natura impactului
f) Circulatia utilajelor in santier
1. Regimul hidrologic si hidraulic : Obstacole temporare pentru scurgere in cazul in
care o pista pentru utilaje se amplaseaza in albia raului.
2. Ecosisteme acvatice : Poluarea cu materiale in suspensie in perioada construirii
pistei pentru utilaje
3. Ecosisteme terestre : Distrugerea vegetatiei de lunca
4. Cadrul de viata : Zgomotul si vibratia utilajelor . Mirosul de combustibili petrolieri.
g) Intretinerea utilajelor in amplasament
1. Hidrogeologie : Polurea accidentala a freaticului
2. Ecosisteme acvatice: Polurea accidentala cu hidrocarburi
3. Bunuri, echipamente si alte activitati: poluarea prizelor de apa existente in aval
h) Inchiderea santierului
h

51

1. Ecosisteme terestre : Poluare prin abandonarea diverselor deseuri ramase de la


santier
2. Situri arhelogice si de alta natura, peisajie, patrimoniu cultural: Efecte estetice
negative datorita nerefacerii corespunzatoare a zonei dupa terminarea lucrarilor.
Masuri pentru reducerea impactului temporar al santierului se vor recomanda
tinand cont de tipul de impact evidentiat in studiul de impact, in dependenta
de ciclul activitatilor umane si al evolutiilor factorilor biotici si de clima in
zona.

4. Analiza impactului asupra mediului produs de unele lucrari de constructii


4.1. Elemente privind protecia mediului ca urmare a impactului drum - mediu
nconjurtor
Concomitent cu elaborarea proiectelor de drumuri se vor ntocmi studii de impact
pentru urmatoarele lucrari:
- de constructie si modernizare a drumurilor;
- de reparatii capitale ale drumurilor;
- de reabilitare a drumurilor.
4.1.1. Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice
La lucrarile de drumuri se va asigura protectia apelor de suprafata, subterane si a
ecosistemelor acvatice, care are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si
productivitatii naturale ale acestora, n scopul evitarii unor efecte negative asupra
mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Controlul respectarii
reglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si
exercitat de catre autoritatile din domeniul mediului, apelor, sanatatii si de alte
autoritati, potrivit competentelor legale.
Conceperea si elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea solutiei
optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip.
Sistemul de scurgere a apelor trebuie sa fie proiectat si ntretinut pentru a proteja
drumul si terenurile adiacente, sa fie compatibil cu mediul nconjurator. n cazul n
care drumul strabate zone umede, se vor executa lucrari specifice pentru
eliminarea apelor, pentru a evita fenomenele de baltire. Lucrarile de executie a
infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protectie sanitara impuse de legislatia
n vigoare.
Pentru protectia faunei acvatice se vor prevedea n proiectele ntocmite ca urmare
a studiilor de impact masuri, astfel nct lucrarile de drumuri sa nu dauneze faunei
acvatice si sa protejeze speciile rare ntlnite.

52

Executia lucrarilor de infrastructura se va face astfel nct contaminarea potentiala


a cursurilor de apa, lacurilor, pnzei freatice sa fie evitata. Amplasarea lucrarilor de
arta - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele - se va face astfel nct sa se evite:
- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea sectiunilor albiilor;
- ntreruperea scurgerilor apelor subterane.
Apele de pe suprafata drumului se vor colecta n santurile laterale drumului,
prevazute si dimensionate conform legislatiei n vigoare. Evacuarea apelor se face
conform reglementarilor din acordul de mediu.
Deversarea apelor uzate menajere n santurile laterale drumului este interzisa.
Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajarile colaterale drumului,
neracordate la un sistem de canalizare, se face prin instalatii de preepurare sau
fose septice vidanjabile, care trebuie sa fie proiectate si executate conform
normativelor n vigoare si amplasate la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata
locuinta. Instalatiile se executa si se ntretin n buna stare de functionare de catre
beneficiarul acestor lucrari.
4.1.2. Protectia atmosferei
Prin studiul de impact al situatiei existente se identifica poluarea n lungul unui
drum, pe baza estimarii datelor de trafic (numarul, tipul si viteza autovehiculelor).
Indicatorii calitativi ai emisiilor n atmosfera nu vor depasi valorile rezultate n urma
calculelor privind dispersia poluantilor n atmosfera, valori prevazute n acordul de
mediu.
Pentru stabilirea masurilor de protectie mpotriva zgomotelor si vibratiilor, prin
studiul de impact care se ntocmeste se au n vedere urmatoarele aspecte:
- identificarea zonelor sensibile la zgomot si vibratii, cauza sensibilitatii;
- identificarea principalelor surse locale de zgomot;
- verificarea existentei unor reglementari locale n ceea ce priveste nivelul de
zgomot si vibratiile, att n cursul zilei, ct si n cursul noptii;
- masurarea nivelului de zgomot ambiant existent.
Nivelul de zgomot masurat, exterior asezarilor umane, va respecta prevederile
legislatiei n vigoare. Protectia poate fi realizata prin montarea de panouri
fonoabsorbante, mbracaminte antizgomot la trecerea prin apropierea locuintelor.
Dimensionarea acestora se realizeaza n functie de conditiile locale si conform
standardelor.
4.1.3. Protectia solului

53

Antreprenorul este obligat ca, naintea amplasarii santierului, sa obtina acordul de


mediu. Amplasamentul organizarii de santier se face, de preferinta, n zone
nempadurite, zone care si-au pierdut total sau partial capacitatea de productie
pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia facndu-se pe baza de studii
ecologice, avizate de organele de specialitate.
Antreprenorii lucrarilor de drumuri, lucrari amplasate pe terenuri agricole si
forestiere, sunt obligati sa ia masuri de depozitare a stratului de sol fertil
decopertat, n vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului si de
stabilizare permanenta a suprafetelor drumurilor n lucru, n special naintea
perioadei de iarna.
Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumurilor, antreprenorul va lua
masuri pentru asigurarea stabilitatii solului, corelnd lucrarile de constructie cu
lucrarile de ameliorare a terenurilor afectate. La executia terasamentelor se va
evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau n timp.
Beneficiarii lucrarilor de investitii, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor
proceda la redarea acestora n conformitate cu legea privind regimul juridic al
drumurilor.
Drumurile, prin lucrarile de exploatare si ntretinere, pot afecta calitatea solului prin
modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor,
divizarea teritoriului, ntreruperea cailor de deplasare a faunei, consumul de teren
agricol sau cu alta destinatie productiva. Pe durata exploatarii si ntretinerii
drumurilor se vor respecta masurile de protectie a mediului n conformitate cu
legislatia n vigoare:
- se vor mentine n buna stare de functionare amenajarile antipoluante si de
protectie a mediului;
- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulatie si prin
informarea publicului asupra importantei ecologice a obiectivului;
- se vor realiza plantatii rutiere pentru protectia solului.
4.1.4. Protectia mediului forestier
n cursul executiei lucrarilor de drumuri si pe durata exploatarii si ntretinerii att
antreprenorul general, ct si administratorul drumului vor lua toate masurile de
protectie a fondului forestier n conformitate cu cerintele legislatiei n vigoare.
Zonele n care s-au depozitat materialele provenite din excavatii vor fi reamenajate
la terminarea lucrarilor, conform conditiilor impuse prin acordul de mediu.
4.1.5. Protectia siturilor arheologice si istorice
Prin constructia unui drum se nlesneste accesul la siturile arheologice si istorice
existente sau la altele noi, descoperite n timpul lucrarilor de constructii. Pe durata
executiei este necesar sa se prevada masuri pentru a se asigura o protectie
adecvata a acestora.
54

4.1.6. Protectia zonelor cu valoare peisagistica si a zonelor naturale protejate


Autorizarea executarii lucrarilor de drumuri n parcuri nationale, rezervatii naturale,
precum si n alte zone protejate, de interes national, delimitate conform legii, se
face conform aprobarilor legale n vigoare.
Un traseu de drum nou trebuie sa se ncadreze armonios n peisajul nconjurator,
sa utilizeze ct mai bine configuratia terenului si perspectivele avantajoase si sa
devina chiar o atractie turistica propriu-zisa. Structura constructiilor poate fi aleasa
astfel nct prin selectarea materialelor de constructie sa se armonizeze cu
ansamblul peisagistic specific zonei.
4.1.7. Regimul deseurilor
Principalele produse generate de activitatea de constructie si ntretinere a
drumurilor, ce pot fi clasate ca deseuri, sunt materialele rezultate din decapari si din
demolari.
n activitatea de constructie si ntretinere a infrastructurilor rutiere se va tine seama
de reglementarile n vigoare n colectarea, transportul, depozitarea si reciclarea
deseurilor.
Conform legii se vor recicla deseurile refolosibile, prin integrarea lor, n masura
posibilitatilor, n lucrarile de drumuri, n conformitate cu ncercarile de laborator.
Deseurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea n lucrarile de drumuri se vor colecta,
depozita si preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la
diversi consumatori.
Se vor depozita deseurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafete special
amenajate n acest scop si se vor respecta conditiile de refacere a cadrului natural
n zonele de depozitare, prevazute n acordul si/sau autorizatia de mediu.
Intretinerea utilajelor si vehiculelor folosite n activitatea de constructie si ntretinere
a drumurilor se efectueaza doar n locuri special amenajate, pentru a evita
contaminarea mediului.
n cazul accidentelor n care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor,
curatarea locului accidentului de resturi de metal si sticla, decopertarea solului
mbibat cu produse petroliere si alte substante periculoase, refacerea vegetatiei,
precum si repararea mbracamintei rutiere si lucrarile de consolidare a drumurilor
avariate intra n sarcina celor vinovati de producerea incidentului, conform normelor
n vigoare privind stabilirea si sanctionarea contravenientilor la normele privind
exploatarea si mentinerea n buna stare a drumurilor publice.
4.1.8. Protectia mediului uman
Amplasarea drumurilor, autostrazilor trebuie sa se faca fara a prejudicia n vreun fel
salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de
sanatate si de confort a populatiei. n acest scop se au n vedere urmatoarele:
55

- realizarea, dezvoltarea si ntretinerea spatiilor verzi - aliniamente de arbori si


perdele de protectie, cu rol att antipoluant - mpotriva noxelor, zgomotului -, ct si
estetic;
- folosirea, n masura posibilitatilor, a unor tipuri de mbracaminte rutiera
absorbanta fonic;
- executia, unde este posibil, de piste pentru biciclisti;
- executia de treceri sigure pentru pietoni;
- executia de amenajari speciale pentru persoanele cu handicap.
4.2. Elemente privind protecia mediului ca urmare a impactului constructii
hidrotehnice - mediu nconjurtor
Analiza influenei amenajrilor hidrotehnice asupra mediului presupune analiza
caracteristicilor acestora, factorii de impact, principalele categorii de efecte ale
amenajrilor hidrotehnice asupra mediului nconjurtor, principii i politici de
abordare a problemelor de impact asupra mediului nconjurtor, impactul funcional
al amenajrilor hidrotehnice, impactul regularizrii stocurilor de ap, impactul
produciei de energie hidroelectric, efectele ecologice ale amenajrilor
hidrotehnice, efecte geofizice ale lacurilor de acumulare i msuri de ameliorare,
impactul social-economic al amenajrilor hidrotehnice.
Metodologiile privind evaluarea impactului amenajrilor hidrotehnice asupra
mediului analizeaza elemente legate de cadrul legal al evaluarii impactului lacurilor
de acumulare asupra mediului, coninutul documentaiilor de evaluare a impactului,
stabilirea variantelor de proiect sau de regim de exploatare, metode de identificare
a impactului, metodele de decizie multicriterial, analiza beneficiu cost orientat
adecvata evaluarii impactului.
In conformitate cu declaratia Conferintei Natiunilor Unite, din iunie 1972 de la
Stockholm, prin impactul asupra mediului inconjurator (IMI) se intelege orice efect
al unei activitati produs asupra mediului si anume: asupra sanatatii si securitatii
faunei, florei, solului, aerului, apei, climei, peisajului si monumentelor istorice sau
altor constructii, asupra interactiunii dintre acesti factori, efectele asupra
patrimoniului cultural sau conditiile socio-economice care rezulta din modificarea
acestor factori.
Constructiile hidrotehnice au un caracter nepoluant deoarece, desi pot afecta in
sens negativ mediul inconjurator, nu actioneaza asupra acestuia prin poluare; din
contra unele constructii hidrotehnice sunt destinate depoluarii apei, altele maresc
capacitatea de autoepurare naturala, iar unele servesc in mod direct la
depozitarea, diluarea ori anihilarea unor substante si materii poluante. De
asemenea, avand in vedere faptul ca una din principalele metode de combatere a
poluarii este gasirea unor procedee si tehnologii noi, mai putin sau deloc poluante,
prin care sa se obtina produse si servicii similare, trebuie aratat ca constructiile
hidrotehnice constituie suportul unor procedee ecologice curate, pentru obtinerea
energiei si a produselor agricole: energia hidroelectrica in locul energiei obtinute in
56

termocentrale, respectiv sporul de productie agricola prin irigatii in locul folosirii


ingrasamintelor chimice.
In continuare vom prezenta cateva studii de caz in acest domeniu.
4.2.1. Efectele amenajarilor hidroenergtice asupra ecosistemului acvatic
aferent.
Amenajarile hidroenergetice, dar si cele legate de resursele de apa, formate dintrun ansamblu de constructii hidrotehnice, produc asupra mediului inconjurator atat o
influenta benefica, cat si una nefavorabila.
Diferitele solutii constructive exercita un impact asupra mediului inconjurator
semnificativ diferit. Prin urmare avantajele si dezavantajele fiecarei solutii trebuie
bine cantarite si hotararea de a concretiza una sau alta dintre ele serios
argumentate.
Conceptia generala a schemei si amplasarea obiectelor principale trebuie sa aiba
in vedere, din faza incipienta, unele criterii restrictive sau de protejare a mediului
inconjurator, precum:

evitarea zonelor ce constituie rezervatii sau parcuri naturale;


evitarea zonelor cu monumente ale naturii, istorice, arheologice, culturale,
etnografice;
interdictia executarii lucrarilor in zone care ar periclita existenta unor specii
endemice sau rare;
evitarea sectionarii arealelor naturale de dezvoltare a faunei acvatice
interesante;
protejarea zonelor cu un potential biologic foarte ridicat, chiar daca se refera la
specii banale.

In acest sens, sunt necesare informatii generale de specialitate chiar in fazele


primare de proiectare.
In cazul obisnuit al amenajarilor hidroelectrice in cascada, apare o problema
delicata care poate da nastere si unui impact asupra mediului inconjurator extrem
de nefavorabil: necorelarea claselor de importanta ale amenajarilor din aval cu cele
din amonte.
Stabilirea cotei de amplasare a captarii pentru amenajarile hidroelectrice din zona
de munte este recomandabil sa se faca in raport cu arealul de raspandire al unor
specii de pesti valorosi sau rari cum sunt pastravul, lipanul, lostrita. Debitele
turbinate la debusarea din ultima centrala trebuie sa fie modulate in limite
acceptabile pentru impactul asupra mediului inconjurator. Un regim de debusare in
salturi duce la distrugerea albiilor, la erodarea malurilor si chiar la ruperea
drumurilor si podurilor. De asemenea astfel de debite au un efect stresant asupra
pestilor si pot provoca si accidente oamenilor sau animalelor surprinse in albie.

57

La stabilirea parametrilor amenajarii este important sa se considere variante diferite


semnificativ, din punct de vedre al impactului asupra mediului inconjurator, pentru:

debitul de servitute;
debitul de spalare al albiei in aval;
regimul de exploatare la ape mari, pentru evitarea depunerilor si pentru
obtinerea unei cantitati maxime de energie; regimul nivelurilor in lacuri, care
trebuie sa fie pline in sezon pentru atragerea turistilor si sa aiba nivel constant
in perioada de eclozare a icrelor la specii de pesti valorosi (cu consecinte
energetice);
regimul defluerii debitelor in aval de ultima centrala din cascada.

In continuare, vom prezenta un studiu de caz in acest domeniu si anume


amenajarea hidroenergetica a Bazinul hidrografic Olt :
In studiu se prezinta conform metodologiei curente, elementele de baza ale
conceperii studiului si anume :
4.2.1.1. Situatia ecologica initiala in cadrul bazinului
a. Mediul fizic
Construciile hidroenergetice i acumulrile care s-au realizat, au ca suport
geologic formaiuni sedimentare, care n cea mai mare parte sunt roci necoezive,
sau prezint o coeziune redus i sunt permeabile.
n sectorul Drgani Slatina, rul Olt traverseaz Podiul Getic. Lunca Oltului,
dezvoltat pe ambele maluri, nsoete albia minor pe tot sectorul, avnd o lime
mare de 1 5 km. Limea maxim este la confluena Tesluiului. Caracteristica
principal este excesiva meandrare (meandre i brae cu sau fr ap, care nchid
ostroave). La viituri, lunca Oltului este inundabil i este dominat de fruntea
terasei joase sau nalte.
Reeaua hidrografic pe sectorul de ru Drgani Slatina prezint un caracter
permanent i nepermanent (torenial), alimentarea fiind n general de suprafa, dar
i din subteran.
b. Mediul biologic
Flora terestr i acvatic - Vegetaia ierboas din lunca Oltului era alctuit din
culturi agricole i pajiti de iarb moale, coada vulpii, pir i asociaii hidrofile.
Adiacent vegetaiei de lunc era zona de vegetaie a pdurilor de foioase.
Intervenia antropic a fcut ca de-a lungul timpului, pdurile propriu zise s
dispar prin defriare, singura vegetaie arboricol fiind zvoaiele de salcii de pe
malurile rului Olt, la care se adaug plantaiile de plopi de pe marginea drumurilor
i de pe terenurile n pant supuse eroziunii.
Fauna terestr - Zoogeografic, poriunea studiat se ncadreaz n provincia
moesic, cu o faun central european, ns cu numeroase infiltraii
submediteraneene. n marea lor majoritate, speciile sudice sunt specii termofile.
Fauna pajitilor de lunc este un rezultat al contactului dintre mediul acvatic i cel
terestru i, sub influena unor condiii ecologice aparte (inundaii periodice,
umiditate ridicat), fauna acestor biotopuri are trsturi distinctive. n luncile de es
apar specii care cuibresc n maluri, precum prigoria, lstunul de mal, codobatura,
sau specii care i caut hrana aici, cum ar fi barza.

58

Fauna acvatic - Zoocenozele bentice (organisme nevertebrate) Structura


compoziional a Oltului era foarte srac i dominat de oligochete i
chironomide. Imaginea mediului acvatic era aceea a unui mediu acvatic foarte
antropizat, supus unor influene poluante nsemnate.
- Ihtiofauna Zona studiat se ncadreaz n zona mrenei, care ncepea aval de
Govora i continua pn aproape de vrsarea n Dunre. n zona mrenei au fost
semnalate urmtoarele specii: mreana specie dominant, scobarul, cleanul,
crapul, obletul, tiuca, batca, pltica, babuca, porcuorul etc.
Ihtiofauna rului Olt nainte de barare prezenta urmtoarele caracteristici si
influene:
- pescuiri industriale;
- ncepnd cu deceniul al 6 lea, ncep s i fac apariia surse de poluare
majore,
de natur diferit;
- n perioada 60 70 se specific dispariia speciilor de peti fusar i mihal;
reducerea efectivelor piscicole, prin mortalitate repetat.
4.2.1.2. Situatia actuala in zona amenajarilor hidroenergetice
a. Mediul fizic
Dup realizarea amenajrilor hidroenergetice Drgani, Strejeti, Arceti i Slatina
n soluia tehnic bief n bief, au aprut o serie de modificri ale morfologiei albiei i
malurilor rului Olt, precum i modificri importante ale regimului de curgere.
Acestea constau din:
- modificarea traseului rului prin ndiguirea i protejarea malurilor, ceea ce a
condus la eliminarea meandrelor, a blilor i a braelor moarte,
- modificarea patului albiei, att din punct de vedere al substratului, ct i a pantei
i a rugozitii,
- formarea conurilor de dejecie n zonele de vrsare a vilor laterale (exemplu, la
debuarea prului Beica, n coada lacului Slatina aport de aluviuni la viituri),
- depuneri aluvionare la cozile lacurilor,
- mpotmolirea gurilor de vrsare ale afluenilor i formarea de bare aluvionare,
care mpiedic debuarea normal a acestora,
- prin reducerea pantei de scurgere i a vitezei apei, depunerile aluvionare conduc
la fenomenul de colmatare a cozilor de lac.
b. Mediul biologic
Flora i fauna acvatic i terestr - Prin construirea obiectivelor hidroenergetice din
valea Oltului se remarc dispariia, restrngerea i fragmentarea unor habitate, n
special prin inundarea lor. Peisajul fiind oricum foarte antropizat, s-a ajuns la
dispariia tuturor asociaiilor specifice luncii Oltului. Totui, n foarte multe puncte
ale Oltului amenajat, chiar n perimetrul unor lacuri de acumulare, acest tip de
ecosistem s-a putut reface, dar ntr-o compoziie i dominant a speciilor mult
diferit de cea iniial. n aceste situaii se poate vorbi de tipuri de succesiune
ecologic determinat de cauze antropice. Ecosistemele terestre sunt reprezentate
de: zvoaiele de slcii, tufriuri, pajiti, culturi agricole (cu o pondere mare n vara
anului 1997 a porumbului), stufriuri.
Fauna terestr - n mod evident, prin inundarea unor suprafee de uscat, prin
apariia lacurilor, fauna de nevertebrate a sczut prin dispariia acelor populaii care
i duceau viaa legat de sol i aveau o mobilitate mai sczut.
Referitor la vertebrate, se pot afirma urmtoarele:

59

- reptilele i amfibienii sunt prezeni n zon cu un numr mic de specii, acestea


avnd o situaie destul de precar, situaie ntlnit i n restul Europei i datorat
distrugerii habitatelor i a lipsei de protecie; reptilele sunt reprezentate prin oprle
(oprla de cmp i cea de ziduri);
- ornitofauna este destul de bogat, ceea ce s-ar putea explica prin expunerea
sudic n calea curenilor calzi care strbat Peninsula Balcanic n partea sa sud
vestic; de asemenea, luciul de ap a atras populaii nsemnate de psri acvatice.
Fauna acvatic - n prezent, ihtiofauna rului Olt este reprezentat de urmtoarele
specii: scobarul, cleanul, mreana, porcuorul, crapul, obletul, babuca.
4.2.1.3. Impactul amenajarilor asupra biocenozei active si terestre.
n zonele studiate se constat, n momentul de fa, unele modificri i o evoluie
interesant a ecosistemelor. Astfel, au aprut i s-au extins unii biotopi noi i,
anume, biotopii lentici, s-au modificat nsuirile fizico-chimice ale apei, s-au
schimbat temperatura i condiiile de oxigenare a apei i altele, care i-au pus
amprenta asupra vieuitoarelor preexistente. Apariia lacurilor de baraj a redus
cantitativ o serie de specii, restrngndu-se arealul lor, consecina fiind scderea
aportului lor funcional la realizarea produciei biologice i a afectat genofondul i
ecofondul rului Olt. Modificri s-au nregistrat n ceea ce privete vegetaia i
grupele majore de
animale.
a) Vegetaia
Datorit amenajrii complexe a Oltului inferior, prin bararea succesiv a acestuia,
au fost distruse dou tipuri distincte de vegetaie i anume: vegetaia acvatic
iubitoare de ap curgtoare, ce a disprut treptat, fiind nlocuit de o vegetaie
iubitoare de ap stttoare, respectiv o vegetaie de balt. A disprut, de
asemenea, vegetaia terestr, de lunc, alctuit din plante lemnoase i ierboase,
ce ocupau zona de lunc a Oltului, zon ce n prezent este ocupat de ap.
Modificri posibile sunt legate de ridicarea nivelului hidrostatic. n acest caz, cu
timpul, se va instala un exces permanent de ap, n special n zona de lunc, unde
se vor reface i se vor extinde aspectele vegetaiei tipice, n detrimentul
suprafeelor agricole.
Modificrile cele mai evidente constau n distrugerea ireversibil a pdurilor de
lunc, care i aa erau deficitare ca suprafa.
b) Fauna acvatic
Creterea impactului activitilor umane asupra biosferei i, n general, asupra
condiiilor vieii, conduc azi, este dovedit, la o scdere evident a genofondului i la
o lent dereglare a unui anumit echilibru.
Angrenat n procesele evolutive, fauna de nevertebrate, ca orice formaiune, ca
orice sistem ecologic, prin caracterul su dinamic, depinde n cea mai mare msur
de componeni i firesc de conexiunile lor, funcionarea i activitatea acestora.
Nevertebratele din aceast zon, dei mult mai puin cunoscute, se prezint ns
ntr-un numr imens fa de cel al vertebratelor.
Vertebratele - Pe baza unor studii efectuate n teren i informaiilor primite de la
persoane de specialitate interesate de biodiversitate, se cunoate c amfibienii i
reptilele sunt prezente n zon cu un numr sczut. De altfel, este cunoscut
declinul acestor animale att n Europa, ct i n ara noastr, declin datorat
deteriorrii habitatelor, a colectrii maxime i a lipsei de protecie.

60

Dup construcia amenajrilor hidroenergetice, numrul broatelor, salamandrelor


(sunt foarte rare), erpilor de ap, etc, a sczut, datorit inundrii braelor moarte
ale rurilor, stricndu-le locurile de cuibrit.
Pentru ihtiofaun, lacurile de baraj au marcat regresul unor specii i progresul
altora, la care se nregistreaz o accentuat mbogire cantitativ. Dezvoltarea
unor specii a fost facilitat de suprafeele mari de ap i de reducerea nivelului
polurii, dei din acest punct de vedere se mai ridic unele probleme. Fauna
acvatic a suferit din plin efectul amenajrilor hidroenergetice. Unul din efectele
deosebite este cel al dispariiei speciilor autohtone iubitoare de ap curgtoare,
fiind nlocuite de specii de ap stttoare, care anterior barrii cursului de ap
existau ntmpltor sau n procentaj foarte redus i care n prezent au ajuns
dominante.
Dup apariia lacurilor de acumulare, au disprut speciile de peti: latia
(Alburnoides bipunctatus), fusarul (Aspra zingel), moioaga sau mreana de munte
(Barbus meridionalis petenyi), molanul (Noemacheilus barbatulus) i sabia
(Pelecus cultratus), specii iubitoare de ap curgtoare. De asemenea, datorit
vegetaiei abundente, nainte de construcia lacurilor existau raci, la ora actual
aceast specie disprnd.
n acelai timp, dup ce rul Olt a fost transformat ntr-o salb de lacuri (pe sectorul
inferior), au aprut noi specii de peti: vduvia (Leuciscus idus), batca (Blica
bjorkna), caracuda (Carassius carassius), murgoiul blat (Pseudorasbora parva),
iparul (Misgurnis fossilis), fsa mare (Cobitis elongata), rsprul (Acerina
schraester) i linul (Tinca tinca).
O modificare semnificativ o constituie dezvoltarea avifaunei, sub aspectul
diversificrii speciilor, creterii numerice a unor populaii i distribuiei spaiale.
Atragerea numeroaselor specii de psri, unele cuibritoare, migratoare sau
sedentare n aceast zon, a fost favorizat de descoperirea unor habitate propice
(suprafee mari de ap, stufri, vegetaie arboricol) i a unei hrane abundente
n urma monitorizrii de ctre specialiti a speciilor de psri pe cele patru lacuri
analizate, au fost identificate 156 specii de psri. Unele dintre ele au cunoscut o
dezvoltare aproape spectaculoas, dar sunt i specii periclitate pe plan naional i
european, unele dintre ele, monumente ale naturii, fiind protejate prin mai multe
Convenii internaionale: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) egreta mare
(Egretta alba), egreta mic (Egretta garzetta), loptarul (Platalea leucorodia),
ciocntorsul (Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus),
cufundacul polar (Gavia arctica), barza neagr (Ciconia nigra), lebda cucuiat
(Cygnus olor), acvila de cmp (Aquila heliaca), buha mare (Bubo bubo), pasrea
ogorului (Burhinus oedicnemus) etc.
Dup spusele d-lui Ion Tnsescu (AJVPS Drgani), n anii 1996 1997 erau
mult mai multe efective de psri. De atunci, s-au cam redus efectivele de psri
cu cca. 50%, din cauza, n special, a vntorilor strini care intr abuziv n
vegetaia de pe lacuri i distrug cuiburile de psri.
Cu toate acestea, impactul semnificativ asupra psrilor este evident, lacurile de
acumulare, din punct de vedere al ornitofaunei, se aseamn cu Delta Dunrii.
c) Fauna terestr
n ceea ce privete cenozele mamaliene, sunt difereniate n funcie de
succesiunea biotopilor i de distribuirea lor, Ordinele cele mai importante sunt:
Carnivora, Artiodactyla, Lagomorpha, Rodentia, Chiroptera, Insectivora. Cele mai
rspndite specii sunt vulpile, viezurii, iepurii, cpriorii, mistreii i se constat n
expansiune de la sud, acalul.

61

Dup apariia lacurilor de acumulare, au disprut speciile de mamifere: vidrele (le-a


fost distrus habitatul; nainte de construcie, era renumit zona la Crlig), viezurii,
lupii (au existat muli pn n anul 1964, ns s-au fcut vntori masive, le-au fost
urmrite vizuinile i astfel lupii au fost exterminai).
4.2.1.4. Concluzii
Bazinul hidrografic Olt s-a modificat foarte mult o dat cu construcia i darea n
folosin a salbei de lacuri de acumulare de pe parcursul rului Olt, ncepnd din
judeul Braov, pn la vrsare.
Construcia de baraje de acumulare, diguri, precum i regularizarea diverselor
cursuri de ap au avut de cele mai multe ori efecte negative asupra ecosistemelor
acvatice.
ns toate aceste construcii hidrotehnice au i unele efecte pozitive, ndeosebi
asupra calitii apei din diversele ruri sau lacuri la nivelul crora s-au efectuat,
precum i pentru atenuarea viiturilor. Majoritatea lucrrilor hidrotehnice ajut la
mbuntirea calitii apei n mod activ sau pasiv. De exemplu, salba de lacuri de
pe rul Olt are rol de epurare a apei, aceste acumulri fiind ca nite decantoare
uriae care cur apa de diverse impuriti. De asemenea, multitudinea de baraje
are rol de barier n cazul unor poluri accidentale, unda de poluare este mai lent,
existnd timp mai lung de intervenie pentru combaterea polurii.
n zonele studiate se constat, n momentul de fa, unele modificri i o evoluie
interesant a ecosistemelor. Astfel, au aprut i s-au extins unii biotopi noi i,
anume, biotopii lentici, s-au modificat nsuirile fizico-chimice ale apei, s-au
schimbat temperatura i condiiile de oxigenare ale apei i altele, care i-au pus
amprenta asupra vieuitoarelor preexistente. Apariia lacurilor de baraj a redus
cantitativ o serie de specii, restrngndu-se arealul lor, consecina fiind scderea
aportului lor funcional la realizarea produciei biologice i a afectat genofondul i
ecofondul rului Olt.
Din punct de vedere al esteticului, unele zone au fost transformate n locuri de
agrement.
Acest studiu s-a realizat n ideea de a arta consecinele impactului antropic
(amenajrile hidroenergetice), att asupra modului de funcionare a ecosistemelor
acvatice i terestre, ct i asupra valenelor lor ecologice. Prin acest studiu am
demonstrat c este foarte important ca inginerii constructori i nu numai s in
seama de implicaiile muncii lor privind protecia mediului nconjurtor. Att inginerii,
ct i ecologitii trebuie s gseasc un limbaj comun, astfel nct societatea i
biodiversitatea s nu regreseze, ci dimpotriv, s progreseze.
Bibliografie: A patra conferinta Dorin Pavel a hidroenergeticenilor din Romania,
Bucuresti, 25-27 mai 2006
Impactul produs de amenajarea micropotentialului hidroenergetic asupra mediului
inconjurator se incadreaza in aria impactului general produs de amenajarile
hidroenergetice asupra acestuia. Atat efectele pozitive, cat si cele negative,
existente in fiecare caz in parte, au o amploare mai mica.
4.2.2. Impactul asupra mediului inconjurator a unor constructii hidrotehnice
speciale

62

4.2.2.1. Consideratii generale


Numeroase deeuri industriale solide sunt evacuate pe cale hidraulic (n
suspensie) i depozitate prin decantare n iazuri, realizate constructiv fie n bazine
de coast, fie n lacuri de baraj. Cele mai obinuite reziduuri astfel depozitate sunt
cele de la staiile de preparare din industria minier (de regul lamuri de la staiile
de flotaie a minereurilor metalifere) i cenuile de la centralele electrotermice pe
crbune).
Existena unor asemenea depozite dateaz nc din antichitate. Ct vreme
acestea s-au limitat la dimensiuni mici, sub 20 m nlime de retenie, problemele
tehnice au fost rezolvate pe cale empiric sau de ctre ingineri mineri, fr a se
nregistra accidente. n ultimii 50 de ani, numrul unor asemenea lucrri a crescut
vertiginos, performanele tehnice au depit nlimi de 100 m i au aprut
numeroase avarii, unele cu consecine deosebit de grave.
i n ara noastr au avut loc o serie de avarii la iazurile de decantare a
sterilului minier, unele cu implicaii grave pe plan intern i internaional. Trebuie
amintite astfel problemele aprute la iazul pentru reziduuri cu cianuri rezultate din
procesele de flotaie de la ntreprinderea Aurul din judeul Maramure, la iazul
pentru decantarea sterilului cu metale grele de la Bora (Pb, Zn, Fe) sau la iazurile
de la Certej (judeul Hunedoara) i Iara (judeul Alba).
Situaii similare au existat i n trecut, dar ele au fost mai puin mediatizate.
Aa au fost cele din zona exploatrii crbunelui de la Rovinari, de la Ocna
Mureului etc.
Avnd n vedere numrul mare de astfel de amenajri hidrotehnice, care
depesc 100 de amplasamente, este necesar evidenierea unor deficiene de
ncadrare n cadastrul apelor, de proiectare, ntreinere i exploatare, care au
condus la situaia existent.
Un prim considerent care trebuie avut n vedere este acela c, procedeele
tehnologice ca cel de la ntreprinderea Aurul, care are ca rezultat o cantitate mare
de substane deosebit de toxice, cum sunt cianurile, nu se mai practic n
comunitatea european i nici n S.U.A. Ca atare, se impune adoptarea de soluii
moderne, fr producerea de reziduuri periculoase n cantiti mari.
Aceste reziduuri au dublu efect negativ, n sensul c se pierd cantiti mari de
materie prim util i, totodat, se produce o agresare puternic a mediului hidric.
Fr a intra n detalii tehnologice, trebuie menionat c sunt situaii cnd astfel de
iazuri i bataluri nu pot fi evitate, mai ales la ntreprinderile mai vechi, de tipul celor
prezentate. Prin urmare, se impun n mod stringent optimizri n procesul de
proiectare, de execuie, de exploatare i ntreinere.
4.2.2.2.Unele aspecte ntlnite n practica curent i propuneri privind
proiectarea acestui tip de construcii
Cnd abordeaz astfel de lucrri, proiectantul trebuie s in seama de
specificul lor i de modul diferit de lucru fa de digurile simple sau digurile de
contur ale unor lacuri de acumulare.
Diferena const, n primul rnd, n greutatea specific a fluidului mult mai
mare dect cea a apei, cu valori . Ca urmare, presiunea relativ a coloanei de
material asupra digului, 3sm/t7,14,1=Hpsrel =, este cu 40% - 50% mai mare
dect n cazul apei.
Un alt aspect, care nu trebuie neglijat la proiectare, este prezena
cvasipermanent a apei n contact cu aceste diguri, cu toate consecinele ce
decurg de aici, printre care extinderea curbei de infiltraie n afara amprizei digurilor,

63

n cazul n care nu s-au luat msuri corespunztoare de mrire a rezistenei la


presiunea sterilului.
n cazul iazului cu cianuri de la ntreprinderea Aurul nu s-a inut cont de
aceast situaie i s-a ajuns la ruperea digului n condiiile unei creteri de nivel n
iaz de numai 20-25 cm, datorate precipitaiilor.
Apa decantat din iaz trebuie recirculat n procesul tehnologic, lucru care nu
s-a rezolvat.
Prin urmare, argumentul calamitii nu este real, ci constituie numai o
justificare nefondat; dac n iaz ar fi debuat unele cursuri mici, locale, acest lucru
ar constitui o eroare grav de proiectare, deoarece astfel de toreni trebuie deviai
ctre vi adiacente.
Deci, datorit presiunii mai mari asupra digurilor i a prezenei permanente a
apei pe pmnt, este necesar ca la proiectarea i execuia acestor diguri de contur
a iazurilor i batalurilor s se foloseasc materiale argiloase, testate n laborator, la
care infiltraia este practic inexistent, sau s se realizeze digurile cu nucleu central
de argil sau cu ecran de beton. La substane deosebit de periculoase, se impune
chiar o masc amonte din pereu de beton sau din mixturi asfaltice, pentru protecie
mecanic, montat pe un strat impermeabil inert la aciunea coroziv a produselor
aflate n reziduurile reinute.
Un alt aspect, ntlnit n special n zone cu ape freatice apropiate de nivelul
solului sau cu straturi sedimentare permeabile, este acela al necesitii realizrii
impermeabilizrii n profunzime, la piciorul amonte al digurilor, iar n cazurile cu
teren permeabil, folosirea unei folii speciale de impermeabilizare pe ntreaga
suprafa permeabil, de tipul celor folosite la depozitele de deeuri solide
ecologizate (exemplu depozitul de la Constana).
n aceste cazuri, i structura digurilor este mai puin pretenioas, putnd fi
folosite materiale locale.
Se impune, de asemenea, ca aceste amenajri s dispun i de un sistem de
evacuare a apei decantate n exces, care conine concentraii mici de substane
poluante, i care poate fi evacuat controlat n emisarii prestabilii i n condiiile
impuse de ctre organele de gospodrirea apelor i de ageniile de protecie a
mediului.
Ruperea digurilor conduce, de regul, la bree mari i la evacuarea, practic
instantanee, a iazurilor, cu apariia undelor de poluare.
n consecin, dat fiind specificul de construcii hidrotehnice al acestor
amenajri, se impune elaborarea unor norme specifice de proiectare, care s in
seama de aspectele menionate anterior i de realitatea unui potenial mare de risc
la amenajrile de acest tip.
4.2.2.3. Propuneri privind exploatarea iazurilor de decantare i a batalurilor
Un prim considerent, care conduce la un fapt deosebit de grav, este acela c
iazurile i batalurile nu sunt considerate lucrri hidrotehnice, ci numai construcii
auxiliare procesului tehnologic, deci realizarea lor este lsat n grija ntreprinderilor
cu caracter minier i/sau zootehnic.
Rezultatul acestei opinii profund eronate este neglijarea condiiilor impuse din
punct de vedere hidrotehnic, rezultatele negative constatate fiind proba
doveditoare.
Scoaterea lor din categoria construciilor hidrotehnice face ca ele s nu
beneficieze de o serie de prevederi legale, cum ar fi:
- inventarierea lor n cadastrul apelor ca lucrri hidrotehnice;

64

- realizarea planului de aprare mpotriva inundaiilor; inexistena unui


asemenea plan aduce dup sine necunoaterea situaiei reale a lucrrii, a gradului
real de asigurare, derivat din clasa de importan a obiectivului, lipsa unor mijloace
i materiale de intervenie, impuse de normativele n vigoare, lipsa unei echipe
specializate de supraveghere i exploatare n siguran, precum i lipsa unui
sistem informaional-decizional de avertizare i de aplicare a msurilor preventive,
prestabilite prin planul operativ de aprare; ele sunt astfel lipsite de posibilitatea
interveniei unitilor hidrotehnice i de aprare civil.
- controlul periodic, din partea organelor de gospodrire a apelor i a
specialitilor ageniilor judeene de mediu, considerndu-se c toate acestea revin
numai ntreprinderii respective, care, n general, nu are specialiti cu calificarea
necesar pentru supravegherea competent a iazurilor respective;
- luarea din timp a msurilor de prevenire a avariilor prin lucrri de consolidare
i de supranlare, unde este cazul, n cadrul lucrrilor de ntreinere necesare.
Aplicarea succesiv a unor amenzi mai mult simbolice nu rezolv problema.
4.2.2.4. Recomandri pentru lucrtorii din domeniu la abordarea unor astfel
de lucrri
- Se impune elaborarea de urgen a unor normative de proiectare a
batalurilor i iazurilor de decantare a sterilului de la exploatrile miniere i de la
fermele zootehnice, n care s se prevad msurile preconizate n paragrafele
anterioare;
- Este obligatorie inventarierea acestor construcii n cadastrul apelor, att ca
inventariere primar, n fie tip, ct i n sintezele cadastrale, pe bazine
hidrografice;
- Se impune ca toate aceste construcii s dispun de planuri operative de
aprare, n care s fie stabilit fluxul informaional de avertizare hidrometeorologic
a obiectivului, ca lucrare hidrotehnic, i de alarmare a obiectivelor situate n aval,
n caz de accidente la amenajare, inclusiv pe plan internaional; conform
conveniilor privind apele de frontier, informarea partenerilor trebuie fcut cu
maximum de anticipaie;
- Lucrrile trebuie s fie asigurate la clasa de importan prevzut de STAS
4273/83 i trebuie s fie dotate cu mijloace i materiale de intervenie, prevzute n
planul de aprare, conform HGR 683/1999;
- Trebuie s se efectueze controlul preventiv al amenajrilor de acest tip de
ctre organele hidrotehnice i s se ntocmeasc un program de refacere i
consolidare a acestor construcii (dac este cazul), conform HGR 766/1997 privind
calitatea n construcii.
La aceste recomandri cu caracter general se pot adauga, de la caz la caz,
alte msuri care s conduc la evitarea unor situaii similare cu cele prezentate,
care pot avea un impact deosebit de grav asupra cursurilor de ap interne i
internaionale, cu consecine negative pentru politica de integrare n structurile
economice i sociale europene.
Bibliografie
1. Ionescu t., 2001 Impactul amenajrilor hidrotehnice asupra mediului.
Editura*H*G*A*, Bucuresti
4.2.3. Impactul asupra mediului a lucrarilor de Imbunatatiri Funciare

65

Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului prezint impactul


rezultat din implementarea sub-proiectului Reabilitarea sistemului de irigaii Terasa
Brilei, parte integrant din proiectul Reabilitarea i Reforma Sectorului de Irigaii
- Studiu de Fezabilitate i Proiect Tehnic pentru reabilitarea infrastructurii principale
de irigaii. Subproiecte Faza II, co-finanat de BIRD i GoR
In partea introductiva a acestui studiu conform metodologiei standard se descrie
proiectul din punctul de vedere al tipului si necestatii acestuia.
Se descrie amplasamentul si starea actual a sistemului de irigaii Terasa Brilei
precum si propunerile de reabilitare ce fac obiectul proiectului.
Se urmareste faza de constructie si managmentul deseurilor.
In continutul sau studiul abordeaza capitolele:
a) Datele de baz privind condiiile de mediu abordeaza conditiile si resursele
fizice,
problemele de ecologie i conservarea naturii , calitatea mediului, cele privind
dezvoltarea economica a zonei, resurse socioculturale
b)Impactul de mediu si analiza alternativelor
c) Msuri de reducere a impactului si planul de monitorizare
d) Consultarea publicului precum concluzii si recomandri

66

5. Solutii ecologice in constructii hidrotehnice si hidroameliorative


nota: figurile sunt rotite cu 90 de grade
Exemple de solutii usoare- soft engineering care sunt mai ieftine, ecologice cu
influenta negativa minima asupra ecosistemelor si asigurand, intr-o masura sporita,
echilibrul natural, al cursului de apa si al zonei adiacente acestuia

5.1. Protectia malurilor / Reamenajarea cursurilor de apa -gard de nuiele

5.2.Aparare de mal cu geocompozit si caroiaj


de fascine pe Bratul Sf. Gheorghe, Dunavat

67

5.3. Amenajare zone umede r. Jijia Veche

68

5.4. Meandrarea si stabilizarea malurilor


In timpul restaurarii ecologice

Dupa restaurarea ecologica

69

5.5. Restaurarea unui curs de apa-curatirea albiei si reformatarea ei


Folosirea de geotextile la un dig de geocontainere

si la
Geotuburi

70

Saltele incomat - vegetale

5.6. Amenajarea unui cot de rau

71

Tehnici de remodelare a malurilor


supuse eroziunii

72

Vor fi utilizate in continuare si solutiile de tip hard engineering care in


anumite cazuri pot constitui singura alternativa in vederea reducerii
riscului la inundatii, dar dupa ce se vor lua toate masurile fezabile de tip
soft engineering.
Vezi si:
http://geografie.ubbcluj.ro/Cursuri/docs/zotic%20v/Amenajarea%20teritoriului%20si
%20infrastructuri%20tehnice/Amenajari%20in%20lungul%20cursurilor%20de
%20apa.doc
6. Constructii civile ecologice
6.1. Cresterea eficientei ecologice

73

Proiectarea,constructia si intretinerea cladirilor are un impact extraordinar asupra


mediului inconjurator si resurelor naturale. Toate aceste constructii consuma
impreuna o treime din toata energia mondiala conusmata, si doua treimi din
electricitate. Pana la sfirsitul anului 2010 se asteapta sa se mai construiasca si alte
cladiri. Conditia va fi ca acestea sa fie realizate in mod ingenios, astfel incat sa se
utilizeze o cantitate minima de energie care nu mai poate fi reinnoita, care sa
produca o poluare minima, si un cost al energiei in dolari minim, dar in acelasi timp
sa sporeasca comfortul, sanatatea si siguranta persoanelor care traiesc si lucreaza
in ele.
Mai mult, cladirile reprezinta o sursa majora de poluare care provoaca probleme
privind calitatea aerului din orase. Ele sunt responsabile pentru 49% degajari de
dioxid de sulf, 25% degajari de protoxid de azot si 10% degajari specifice care
impreuna distrug calitatea aerului din zonele urbane. Cladirile produc 35% din
degajarile de dioxid de carbon, principalul poluant acuzat de modificarea climei.
Metodele traditionale de constructie nu tin seama adeseori de interdependenta
dintre constructie, componente, imprejurimile sale si ocupantii sai. Constructiile
tipice consuma mai multe resurse decat le sunt necesare, au impact negativ
asupra mediului, si dau nastere unor mari cantitati de deseuri. Dupa Laurence
Doxsey, un specialist in domeniu, o casa obisnuita din lemn consuma peste un
pogon de padure si deseurile create pe perioada constructiei sunt in medie de la 3
la 7 tone. Deseori, pentru aceste cladiri, este costisitoare functionarea in ceea ce
priveste consumul energiei si al apei. Si acestea pot avea ca rezultat un aer interior
de o proasta calitate, care creeaza probleme de sanatate.
Exista multe posibilitati de a face cladirile mai curate. De exemplu, daca numai
10% din locuinte ar folosi sisteme solare de incalzire a apei, s-ar evita tone de
emisii carbon in fiecare an.
Metodele de constructie ecologice ofera posibilitatea de a fi create cladiri
recomandabile din punct de vedere al mediului inconjurator si eficientei resurselor
folosind o metoda integrata de proiectare. Cladirile ecologice contribuie la
conservarea resurselor, inclusiv energie eficienta, energie reinnoibila, si proiecte de
conservare a apei; ia in considerare influentele asupra mediului inconjurator si
micsorarea crearii deseurilor; creeaza o ambianta propice sanatatii si confortabila;
reduce costurile de exploatare si de intretinere; si tine cont de chestiuni precum
conservarea istorica, accesul la transportul public si alte infrastructuri de sisteme
ale comunitatii. Intregul ciclu de viata al cladirilor si al componentelor sale lor este
analizat, ca si influentele economice si de mediu.
Pentru a se realiza cldiri mai eficiente energetic se folosesc tehnici moderne de
mbuntire a performanei energetice a cldirilor precum:

Izolarea termic. De-a lungul timpului izolarea cldirilor cu materiale plastice


aduce o economie de energie de 150 de ori mai mare dect energia
necesar producerii ei. Doar 70 de litri de petrol sunt necesari pentru
producerea unui metru cub de plastic pentru izolarea acoperiurilor cldirilor.
Totui, acest metru cub va duce la o economisire de aproximativ 5,500 litri
de iei n doar 50 de ani, salvnd mediul de emisia a 19,000 kg de dioxid de
74

carbon i de alte substane poluante. n afar de economisirea energiei,


izolarea contribuie la sporirea confortului (de exemplu, prin mbuntirea
izolrii fonice).
Sisteme de nclzire i rcire. Acestea permit reglarea temperaturii din
interiorul cldirilor i ca urmare, reducerea consumului de energie i emisii
de gaze. Exist multe i variate sisteme, ca de exemplu sistemele de
ventilaie controlat cu regenerarea energiei termice sau un sistem de
radiaie termic care poate fi introdus n ferestre. Chiar i n condiii de
vreme foarte rece, locatarii se pot bucura de cldur. Aceste sisteme permit
atingerea unor temperaturi de interior optime n timp mai scurt i cu un
consum de energie mai mic dect sistemele de nclzire tradiionale. n
aceste cazuri radiatoarele pentru nclzit nu mai sunt necesare.
Combinarea acestor tehnici cu metode suplimentare, ca de exemplu
ferestrele cu trei rnduri de geamuri contribuie la reducerea consumului de
combustibil i a emisiilor de CO2 cu pn la 80% n comparaie cu o cldire
n care nu sunt folosite astfel de procedee.

Aceste mbuntiri nu aduc doar beneficii n ce privete mediul. Creterea


eficienei energetice a unei cldiri contribuie la reducerea costurilor pentru nclzire
i mrete n mod semnificativ valoarea cldirii prin instalarea unei tehnologii de
ultim or care protejeaz mediul. Aceasta creeaz locuri de munc i contribuie la
creterea competitivitii n sectorul construciilor. Toat lumea are de ctigat! De
asemenea, toate acestea constituie un stimulent pentru afaceri i pentru proprietarii
de locuine n ce privete investirea n recondiionarea cldirilor pentru a le face
eficiente din punct de vedere energetic.
6.2. Materiale de constructii ecologice
Cladirile in care locuim zi de zi au un impact major asupra mediului
inconjurator. Pe langa necesitatea eliberarii unui teren ce ar fi putut fi verde pentru
constructia acestor locuinte, cladirile sunt si un important factor de poluare.
In ultimul timp insa au aparut tot mai multe organizatii interesate de dezvoltarea si
construirea unor locuinte ecologice, cu materiale de constructie eco. Scopul
este clar: reducerea impactului cladirilor asupra mediului.
Pentru a putea ajunge insa la construirea de intregi cartiere de case verzi, ar trebui
avute in vedere urmatoarele aspecte:

materialele de constructie folosite: o casa obisnuita are nevoie de cativa


metri cubi buni de lemn, multi saci de ciment, multe caramizi, etc
Producerea acestora are la randul sau un impact asupra mediului
inconjurator: defrisarea padurilor, eliminarea de substante nocive in aer in
procesele de productie, etc. Solutia este folosirea materialelor de constructie
ecologice. Iar in clasa acestora se incadreaza produsele reciclate, produsele
care se gasesc din abundenta in natura si sunt puternic regenerabile,
produsele durabile in timp, etc. Pe de alta parte, aceste metariale trebuie sa
fie putin poluante, sa nu contina elemente chimice daunatoare si
producerea/montarea lor sa nu rezulte in cantitati mari de deseuri.

75

76