Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca,

Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala

ETICA
Tema: Este fericirea un ideal etic actual?

Intocmit:
Student Badin Nicoleta
Specializarea: Resurse Umane
Grupa 1/ An 1

Cluj-Napoca 2015

FericireaCu totii tindem sa simtim aceasta stare,toti dorim sa traim


fericiti de-a lungul vietii noastre. Dar oare cum putem sa definim fericirea?
Inca din Antichitate, oamenii au incercat sa defineasca acest concept si
totodata sa-l inteleaga. Aristotel spunea ca fericirea este scopul si sensul
vietii,intreaga finalitate a existentei. Eu consider ca fericirea este altfel
pentru fiercare persoana in parte, fiecare o percepe in felul ei. Ceea ce avem
in comun este faptul ca toti cautam aceasta stare, cu totii aspiram la ea.
Fericirea este un tel in viata, care pe timpul acesteia incercam sa-l atingem
in profunzimea sa pentru a ne crea o stare de beatitudine, o intregire cu
trairea interioara dusa la superlativ.
In primul rand, consider ca persoanele cu adevarat fericite sunt cele
care se bucura de prezent, cei care traiesc cu adevarat clipa. Cei care traiesc
in trecut sau incearca sa se proiecteze intr-un viitor nesigur si necunoscut,
sunt nefericiti deoarece nu au timp sa se bucure de prezent. Asemenea
expresiei Carpe diem!(Traieste clipa!) din poemul latin scris de Quintus
Horatius Flaccus(n.8 decembrie 65 i.Hr.-d.27 noiembrie 8 i.Hr.),unul dintre cei
mai importanti poeti romani din perioada de aur a literaturii
romane(secolul lui Augustus) sau epoca augustana(43i.Hr.-14d.Hr.),
consider ca fericirea nu trebuie cautata in trecut sau in viitor, ci in prezent.
Trebuie sa ne multumim cu ceea ce avem pentru a fi fericiti, sa ne
bucuram de gesturile simple ale persoanelor din jurul nostru, de sanatate, de
natura si frumusetile ei, de putinul pe care-l avem. Fericirea inseamna sa te
bucuri de fiecare lucru care te inconjoara, oricat de nesemnificativ ar parea,
deoarece la un moment dat o sa ne dorim din tot sufletul sa avem parte de
ceea ce am avut candva si nu am stiut sa pretuim. A fi fericit inseamna sa te
simti implinit cu ceea ce ai obtinut prin fortele proprii. Sunt cazuri in care
fericirea nu este apreciata cat ar trebui. De exemplu: ne dorim un lucru atat
de mult, il obtinem, iar apoi cand il detinem ne plictisim si ne dorim altceva.
Oricat ne-am dori acel lucru, odata atins, apare altul si astfel are loc un efect
de tip scara plina de provocari a carei finalitate nu o vom putea atinge. Dupa

un timp realizam ca nu este bine sa procedam asa si apoi invatam sa


apreciem si sa ne dorim cu adevarat ceea ce avem. La fel se intampla si cu
persoanele dragi noua. De multe ori nu apreciem ceea ce avem si ceea ce ni
se ofera, sprijinul si dragostea celor din jurul nostru, si astfel ajungem sa ne
comportam necorespunzator cu oamenii din jur, si astfel ajungem sa ii ranim
si sa ii facem sa se simta nefericiti. Atata timp cat reusim sa provocam
nefericire persoanelor de langa noi, nu avem cum sa ne simtiti nici noi
impliniti si fericiti.
In al doilea rand, in viata suntem predispusi alegerilor eronate. In unele
circumstante, putem lua o hotarare gresita care sa ne distruga oportunitatea
de a fi fericiti in urma deciziei luate. O decizie luata eronat ne poate aduce in
viitorul apropiat o stare de nefericire, dar pe termen lung acea decizie ne
poate sintetiza sentimentul de fericire obtinut dintr-o greseala, asa cum se
stie, cele mai mari descoperiri au fost obtinute din greseala. Un exemplu bun
ar fi oamenii care se casatoresc din interes, pentru avere, renuntand astfel la
iubire, la persoanele la care tin cu adevarat. Cu timpul realizeaza ca desi au
tot ceea ce isi doresc din punct de vedere material, sunt nefericiti deoarece
nu au alaturi persoana iubita. De aceea consider ca este bine a ne ascultam
inima cand cautam drumul spre fericire si a nu ne lasam ghidati de lucrurile
materiale intrucat acestea nu ne vor aduce nici cea mai mica satisfactie daca
nu sunt insotite de sanatate, iubire, prietenie, respect.
De multe ori, oamenii se simt nefericiti pentru ca au impresia ca cei din
jurul lor au mai multe motive de a fi fericiti si impliniti, decat au ei insisi. Cred
ca acestia pierd din vedere motivele pe care le-ar avea chiar ei de a se
bucura si de a se simti impliniti. Pierd din vedere lucrurile esentiale care i-ar
face fericiti si care se afla chiar in fata lor. Oamenii sunt de multe ori
invidiosi, se compara cu cei din jur si de aceea ajung sa fie nemultumiti de
situatia lor.

In concluzie,consider ca fericirea este o stare de spirit,o implinire si o


liniste interioara si ca suntem raspunzatori, fiecare in parte pentru aceasta
stare. Fericirea noasta nu trebuie sa se cladeasca din nefericirea altora, dar
nici nefericirea noastra nu trebuie sa fie influentata de fericirea celorlalti.
Consider ca fericirea este un ideal etic actual, intrucat din cele prezentate
mai sus,aceasta este data de momentul in care traim. Fericirea vine din
lucrurile mici cu care ne intersectam in viata de zi cu zi. Aceasta nu vine din
lucrurile materiale si nici din nemultumirea de sine sau din invidie. Atata
timp cat vom munci si vom lupta sa ne atingem telul,fara sa ne afectam
aproapele, vom fi fericiti si impliniti.