SNSPA

Politici publice si sociateta civila

Societate civila si constructie institutionala
Masterand : Adrian Cristian PALEA

SOCIETATEA CIVILA SI MISCAREA SINDICALA IN ROMANIA

DUPA 1990

Potrivit dictionarului juridic, dreptul la asociere indica faptul ca cetatenii se pot

asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.
Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza
impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a
integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. Nu pot face parte
din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii,
membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin
lege organica. Asociatiile cu caracter secret sunt interzise. Dreptul de asociere este
garantat de Constitutia Romaniei.
Astfel, legiuitorul definete dreptul de asociere ca o libertate fundamental,
fiind menionat alturi de libertatea contiinei i libertatea de exprimare Dispoziiile
menionate sunt completate ntr-o manier detaliat prin Legea nr. 54/2003 privind
sindicatele, care, alturi de consacrarea n actul fundamental au, de asemenea, o
reglementare proprie .
Pe plan internaional dispoziii referitoare la dreptul de asociere se regsesc n
Declaraia Universal a Drepturilor Omului (art. 20, art. 23 alin. 4), n Convenia
European pentru aprarea drepturilor omului i libertilor fundamentale (art. 11),
precum i n Pactul cu privire la drepturile civile i politice (art. 22).
Dup evenimentele din decembrie 1989, dreptul de asociere capt o
importan aparte prin actele abordate de legiuitorul romn: Legea nr. 27/1996 (legea
privind partidele politice), modoficat prin Legea nr. 14/2003, Legea nr. 31/1990
referitoare la societile comerciale, Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerului,
Legea nr. 15/1990, care se refer la organmizarea unitilor economicede stat ca
regii autonome i societi comerciale, Legea nr. 36/1991, ce cuprinde dispoziii care
reglementeaz societile agricole i alte forme de asociere n agricultur, Legea nr.
35/1991, privind regimul investiiilor strine. Este prezentat i poziia adoptat de
Curtea European a Drepturilor Omului cu privire la anumite nclcri ale unor

prevederi ale Conveniei Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de

asociere.
Asocierea corespunde unei necesiti a oamenilor de a face ceva mpreun
sau de a se apra. Ea permite accederea la viaa social i corectarea exceselor
tehnocraiei.
n temeiul asigurarii dreptului de asociere, pe langa Legea nr. 54/2003 cu
privire la sindicate, au fost adoptate si alte reglementri specifice i detaliate,
precum Codul Muncii (art. 217-223) si Legea 130/1996 republicat privind contractul
colectiv de munc. Drepturile i libertile sindicale sunt garantate pentru fiecare
individ dar i n mod colectiv. n ceea ce privete dreptul de participare la aciuni
sindicale trebuie subliniat faptul c, dei este un drept individual, acesta se manifest
n mod colectiv.
n doctrina de specialitate drepturile prin care se concretizeaz libertatea
sindical, aa cum ele sunt reglementate prin prevederile legale n vigoare, au fost
structurate n dou categorii:

Libertatea sindical individual: dreptul fiecrui individ de a se asocia liber n vederea

constituirii unui sindicat sau de a adera la un sindicat deja constituit; dreptul de a nu
adera la un sindicat; dreptul fiecrui membru al unui sindicat de a desfura orice
form de activitate sindical i de a participa la aciuni sindicale (inclusiv la grev) n
cadrul organizaiilor sindicale din care face parte; dreptul fiecrui membru de sindicat
de a fi ales i de a alege organele de conducere ale organizaiei sindicale din care
face parte; dreptul fiecrui membru de sindicat de a-i fi garantat libertatea sindical,
inclusiv prin interzicerea oricror presiuni sau represalii de orice fel n legtura cu
apartenen la un sindicat ori cu activitatea prestat;
Libertatea sindical colectiv: dreptul fiecrui sindicat de a se asocia n uniuni
sindicale, federaii sau confederaii precum i dreptul de a se afilia la dreptul fiecrui
sindicat de a nu se constitui sau de a nu se afilia la nici o alt form de organizare
sindical; dreptul de a se retrage oricnd din asemenea organizaii; dreptul oricrei
organizaii sindicale de a-i elabora n mod liber statutele prin care s-i stabileasc
modul de organizare, asociere i gestiune, inclusiv dreptul de a-i stabili propria
disciplin sindical, cu prevederea unor sanciuni specifice; dreptul oricrei
organizaii sindicale de a-i stabili n mod liber activitatea i programul de aciuni;
dreptul organizaiilor sindicale de a-i alege n mod liber reprezentanii sau liderii.
Pentru a garanta libera exercitare a drepturilor sindicale prevederile legale n
domeniu cuprind interdicii exprese i sanciuni specifice cum sunt:
Autoritilor publice le este interzis orice intervenie de natur a limita sau a
mpiedica exercitarea legal a drepturilor sindicale;

 Este interzis orice ingerin a patronilor sau organizaiilor patronale,

exercitat direct sau prin reprezentani, n constituirea organizaiilor sindicale sau n
exercitarea drepturilor lor;
Organizaiile sindicale nu pot fi dizolvate i nu li se poate suspenda
activitatea n baza unor decizii ale administraiei publice sau ale patronatelor;
Constituie contravenie, dac fapta nu ndeplinete condiiile eseniale ale
unei infraciuni, i se pedepsete cu amend fapta persoanei care, prin ameninri
sau violene mpiedic sau oblig un salariat s participe la grev sau s munceasc
n timpul grevei;
Constituie infraciune i se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau
cu amend urmtoarele fapte: mpiedicarea exerciiului dreptului de liber organizare
sau asociere sindical; condiionarea sau constrngerea, n orice mod, avnd ca
scop limitarea exercitrii atribuiilor funciei membrilor alei n organele de conducere
ale organizaiilor sindicale.

Sindicatele sunt persoane juridice independente, fr scop patrimonial,

constituite n scopul aprrii drepturilor membrilor lor prevzute n legislaia
naional, n pactele, tratatele i conveniile internaionale la care Romnia este
parte, precum i contractele colective de munc i promovrii intereselor
profesionale, economice, sociale, culturale i sportive ale membrilor acestora.
Trebuie subliniat c, odat cu noul Cod al Muncii (Legea 53/2003) a fost
adoptat i o nou Lege a sindicatelor (Legea 54/2003). Aceasta a adus importante
modificri fa de reglementarea anterioar (Legea 54/1991) printre care putem
enumera:

recunoaterea drepturilor salariailor de a constitui sau de a se afilia la

un sindicat, chiar dac membrii acestuia lucreaz la angajatori diferii;
posibilitatea constituirii unui sindicat profesional;
recunoaterea dreptului de a fi ales n organele de conducere a oricrui
membru al unei organizaii sindicale, prin eliminarea condiiei de a lucra
n unitate;
n exercitarea atribuiilor specifice, sindicatele au dreptul de a promova
aciuni n justiie, fr a avea un mandat expres din partea membrilor
lor. Desigur, orice membru de sindicat are dreptul de a se opune sau
renuna la promovarea sau continuarea aciunii n justiie.

Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numr de cel puin 15

persoane din aceeai ramur sau profesiune, chiar dac i desfoar activitatea la
angajatori diferii. Legea prevede c o persoan nu poate face parte n acelai timp
dect dintr-un singur sindicat. Avnd n vedere specificul activitii unor instituii

publice, legea interzice asocierea sindical pentru anumite categorii de salariai (art.
4 Legea 54/2003).
Salariaii minori, de la mplinirea vrstei de 16 ani, pot fi membri ai sindicatelor,
fr a fi necesar ncuviinarea reprezentanilor lor legali.
Pentru a funciona legal, un sindicat trebuie s-i dobndeasc personalitate
juridic. n acest sens, n procesul verbal de constituire a sindicatului, se va
mputernici special o persoan (de regul unul dintre membrii fondatori) care va
depune o cerere la judectoria de la sediul sindicatului. Pe lng cerere, se vor
depune n dou copii urmtoarele nscrisuri:
a) procesul-verbal de constituire a organizaiei sindicale, semnat de cel puin
15 membri fondatori;
b) statutul organizaiei sindicale;
c) lista membrilor din organul de conducere al organizaiei sindicale, cu
menionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii i
domiciliului;
Organizaia sindical dobndete personalitate juridic de la data nscrierii n
registrul special, inut de judectorie, a hotrrii judectoreti definitive de admitere a
cererii de nscriere. Orice modificare ulterioar a statutului su n organele de
conducere ale sindicatului se va aduce la cunotin judectoriei unde s-a nregistrat,
n termen de 30 de zile.
Poate fi aleas n organele de conducere ale sindicatelor orice persoan care
ndeplinete cumulativ urmtoarele condiii:

are capacitate de exerciiu deplin;

nu i s-a interzis prin hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil s
ndeplineasc o anumit funcie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de
care s-a folosit pentru svrirea infraciunii pentru care a fost condamnat.
O protecie special pe care prevederile legale o statueaz se refer la liderii
de sindicat i vizeaz n special nlturarea oricrei posibiliti de represalii,
ameninri sau aciuni de antaj la adresa acestora . Astfel se prevede:
- protecia reprezentanilor alei n organele de conducere ale sindicatului
mpotriva oricror forme de condiionare, constrngere sau limitare a exercitrii
funciilor lor
- contractele individuale de munc ale reprezentanilor alei n organele de
conducere ale sindicatului nu pot nceta din dispoziia angajatorului pentru motive
care nu in de persoana salariatului, pentru necorespundere profesional sau pentru
motive ce in de ndeplinirea mandatului. Acest protecie se aplic att pe ntreaga
perioad a mandatului ct i timp de 2 ani de zile dup ncetarea acestuia;

- membrii alei n organele de conducere ale sindicatelor, care lucreaz

nemijlocit n unitate n calitate de salariai, au dreptul la reducerea programului de
lucru cu 3-5 zile/ luna pentru activiti sindicale, fr afectarea drepturilor salariale;
- pe perioada n care persoana aleasa n organul de conducere este salarizat
de sindicat, aceasta i pstreaz funcia i locul de munc avute anterior, precum i
vechimea n munc, respectiv n specialitate; la revenirea pe postul deinut anterior i
se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic dect cel ce putea fi obinut n
motive de continuitate n acel post.
n vederea promovrii i aprrii drepturilor membrilor de sindicat, organizaiile
sindicale au garantate legal urmtoarele mijloace de aciune:

s transmit autoritilor publice competente propuneri de legiferare n domenii de

interes sindical (n domeniul relaiilor de munc);
s negocieze i s ncheie contracte colective de munc;
s declaneze conflict de interese, n perioada negocierilor contractului colectiv
de munc, mergnd pn la organizarea grevei.
s primeasc de la angajatori sau de la organizaiile patronale informaiile
necesare pentru negocierea contractelor colective de munc precum i cele
referitoare la constituirea i folosirea fondurilor destinate mbuntirii locurilor de
munc, proteciei muncii i utilitilor sociale, asigurrilor i proteciei sociale;
s fie consultate de angajator la ntocmirea regulamentului intern;
s fie invitate la reuniunile Consiliului de Administraie la discutarea problemelor
de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
s fie consultate n cazul concedierilor colective i s propun msuri de evitare
sau de diminuare a consecinelor acestora. n acest sens angajatorul are obligaia
s pun la dispoziia organizaiilor sindicale proiectul de concediere elaborat.

Legea 54/2003 prevede c n vederea realizrii scopului pentru care sunt

constituite, organizaiile sindicale au dreptul s recurg la mijloace specifice de
aciune: negocierile, procedurile de soluionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau
conciliere, petiia, protestul, mitingul, demonstraia i greva.
n ianuarie 1990 Maier Sorin a fondat Sindicatul oferilor din Romnia
impreuna cu Miron Mitrea si alti salariati ai sai. n februarie 1990 Maier Sorin
cofondator al Sindicatului oferilor din Romnia - S.S.R. (cu 250.000 de membri)
impreuna cu Adrian Cosmescu, presedintele sindicatului Liber Independent
"Policolor" Bucureti (cu 1.500 de membri), Sindicatul Liber "Avia ie" (cu 1.500 de
membri), au fondat Confederaia Sindical "Fr ia" preluand fostul sediu al Consiliului
Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 si dupa
obtinerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confedera ia
Sindical "Fria" a fost nregistrat legal de Miron Mitrea impreuna cu Sindicatul
Liber Independent "Policolor" Bucure ti, Sindicatul Liber "Avia ie", Sindicatul Liber
"Unitatea" de la ntreprinderea "23 August" si apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploie ti.

n martie 1990 a luat natere Confedera ia Na ional a Sindicatelor Libere din

Romnia (CNSLR). n acelai an, n luna iunie, se organizeaz un congres n urma
cruia un tnar de 30 de ani, pe nume Victor Ciorbea, este propulsat n func ia de
preedinte al CNSLR. n urma acestui eveniment, Bogdan Hossu a realizat c nu are
nicio ans n faa lui Ciorbea pentru efia acestei structuri i a prsit CNSLR,
nfiinnd sindicatul Cartel Alfa. n anul 1993, cele dou sindicate fuzioneaz,
nfiinnd CNSLR-Fria, avndu-i ca preedinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca
preedinte pe Victor Ciorbea. Ulterior, Victor Ciorbea a prsit sindicatul, mpreun
cu cteva federaii i a nfiinat Confedera ia Sindicatelor Democratice din Romnia
(CSDR).
n anul 2004, CNSLR-Fria i Blocul Na ional Sindical (al doilea mare sindicat
din Romnia) au anunat intenia de a fuziona, dar planul a fost abandonat la sfr itul
aceluiai an.
n ianuarie 2007, CNSLR-Fria, mpreun cu Blocul Na ional Sindical i cu
CSN Meridian au anunat formarea Alian ei Confedera iilor Sindicale din Romnia
(ACSR), entitate juridic, cu statut, sediu i structur de conducere, care reprezint
primul pas n procesul de fuziune a celor trei confedera ii sindicale.
Cele mai reprezentative confederatii sindicale, recunoscute si la nivelul
negocierilor tripartite guvern - sindicate - patronate, prin organismul C.E.S. (Consiliul
economic si social) sunt:

C.N.S.L.R. - Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania Fratia;

B.N.S. - Blocul National Sindical;
C.N.S.C.A. - Confederatia Nationala Sindicala Cartel Alfa;
C.S.D.R. - Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania;
C.S.N. Meridian - Confederatia Sindicala Nationala Meridian.
C.N.S.L.R. - Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania Fratia;
B.N.S. - Blocul National Sindical;
C.N.S.C.A. - Confederatia Nationala Sindicala Cartel Alfa;
C.S.D.R. - Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania;

Confederaia Naional a Sindicatelor Libere Fr ia, Blocul Na ional Sindical

i Confederaia Sindical Naional Meridian, sunt reunite n Alian a Confedera iilor
Sindicale din Romnia.
Activitatea sindicala in Romania s-a amplificat, dupa cum era de asteptat,
dupa caderea regimului comunist, protestele de la inceputul anilor '90 avand ecouri
triste pana in zilele noastre, daca ne aducem aminte de celebrele mineriade.

Nu se poate spune insa ca cele trei mineriade, din anii 1990, 1991 si 1999, au
avut doar revendicari care tin de conditiile de munca sau de salarii, evenimentele din
acele perioade fiind asociate frecvent cu factorul politic.
In afara mineriadelor si a celebrelor proteste din Piata Universitatii de dupa
Revolutie, sindicatele din Romania au inceput sa se coaguleze la inceputul anilor '90,
legea privind reglementarea statutul sindicatelor fiind si primul motiv de greva
nationala, in 1991.
Desi Cartel Alfa, Blocul National Sindical si CNSLR Fratia isi disputa primul loc
la numarul de membri, fiecare dintre liderii lor sustinand ca reprezinta peste un milion
de angajati, in ultimii ani numarul de sindicalisti s-a micsorat, si parca nici miscarile
de protest nu mai au aceeasi amploare. De aceea nu este de mirare ca mitingul din
19 mai, din Piata Victoriei, la care sindicatele au strans aproximativ 50.000 de
participanti, a fost catalogat de presa internationala drept cel mai mare protest
sindical din Romania ultimilor zece ani.
Nicio confederatie sindicala nu are o cronologie a tuturor grevelor care au avut
loc in ultimii 20 de ani, dar au ramas in istorie greva nationala, din 1991, pentru legea
sindicatelor, greva organizata de CSI Fratia, in 1993, pentru recuperarea zilei de 1
Mai, greva nationala din 1995, pentru acordarea de salarii compensatorii salariatilor
disponibilizati, sau grevele succesive ale transportatorilor, CFR-istilor sau ale
profesorilor din anii 2000.
Nu puteam sa nu remarcam o perioada de acalmie, intre 2001 si 2004, care
coincide cu guvernarea PSD-ista. Cunoscuti pentru stransele legaturi cu sindicatele,
social-democratii au avut o colaborare buna cu reprezentantii salariatilor, mai ales ca
doi lideri sindicali importanti ai vremii aveau acum portofolii de ministru: Marian
Sarbu, la Ministerul Muncii, si Miron Mitrea, la Transporturi.
In acelasi timp, o serie de sindicalisti au ajuns parlamentari pe listele acestui
partid. Unul dintre exemple este liderul sindical de la metrou, Ion Radoi. In 2004 s-a
schimbat puterea si din 2005 au reinceput grevele.
De fiecare data cand au avut revendicari salariale, angajatii CFR au blocat
activitatea pe caile ferate. Fie pentru cateva ore, fie pentru cateva zile, spontan sau
nu, cert este ca mecanismul functioneaza. Chiar daca de cele mai multe ori
protestele sunt declarate ilegale in instanta, pe termen scurt oamenii isi primesc
majorarile cerute si nu-si mai aduce nimeni aminte ca protestele au fost in afara legii.
Pana la urmatoarea greva
Cel mai important moment din istoria protestelor feroviarilor a fost greva din
2005, cand Federatia Mecanicilor de Locomotiva a intrerupt lucrul pentru 20 de zile,
unul dintre cele mai indelungate proteste din Romania postdecembrista. Pe langa
feroviari, profesorii sunt cunoscuti ca avand o activitate sindicala efervescenta si
lideri de sindicat bataiosi. Miscarea sindicala a cadrelor didactice a prins contur mai

degraba dupa anul 2000, iar de atunci nu exista an in care profesorii sa nu

organizeze mitinguri, greve japoneze, de avertisment sau generale, amenintand de
fiecare data cu blocarea anului scolar.
Cele mai lungi greve din educatie au avut loc in 2000, o greva generala de
doua luni, si in 2005, cand dascalii au refuzat sa intre la ore o luna de zile. In
principal, revendicarile profesorilor au fost legate de salarizare si de subfinantarea
sistemului.
Cand vor majorari salariale, si angajatii de la metroul bucurestean fac sau
macar ameninta cu greva. In istoria de dupa 1989, metroul a fost de sapte ori in
greva generala, cea mai indelungata fiind cea din 1990, cand protestul a tinut 3 zile.
Ultima greva de la metrou a avut loc pe 17 noiembrie 2009, iar cea programata
pentru 18 martie 2010 a fost anulata in ultimul moment, dupa ce sindicatele au
obtinut majorarile salariale cerute.
Cu anticipare de prin vara, in septembrie 2009 se producea pentru prima data
in istoria moderna a Romaniei un protest generalizat la nivel national al personalului
din justitie.
Dupa zile intregi de negocieri, de promisiuni si de rugaminti, atat din partea
ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, cat si a presedintelui Traian Basescu, magistratii
au reluat activitatea dupa mai bine de trei saptamani de pauza, timp in care Romania
a fost paralizata la propriu.
Reclamand subfinantarea sistemului si proastele conditii in care isi desfasoara
activitatea, ceea ce nu era departe de adevar, principala miza a protestului a fost, de
fapt, nemultumirea legata de treapta de salarizare pe care personalul din justirie
fusese plasat in legea unitara de salarizare, precum si amanarea platii unor sporuri
castigate, culmea, in instanta.
Magistratii au obtinut ce-au vrut, bucurandu-se de statutul de putere in stat,
procesele au fost reluate, dar pierderile nu au fost cuantificate niciodata.
Legea Dialogului Social nlocuiete Legea Sindicatelor, Legea Patronatelor,
legislaia privitoare la contractele colective de munc, cea privitoare la conflictele de
munc precum i legile de nfiinare i organizare a Consiliului Economic i Social.
Legea Dialogului Social 62/2011 a avut un traseu fulminant. Anunat oficial de
premierul Boc pe 7 aprilie, discutat n regim de urgen n condiiile n care liderii
sindicali nu participau la discuii n semn de protest, trecut prin Parlament prin
asumarea rspunderii, srind hopul unui control de constituionalitate, Legea
Dialogului Social a fost promulgat fr ntrziere de preedintele Bsescu i
publicat, la 10 Mai, n Monitorul Oficial.

Noua lege precizeaz c sindicatele pot avea un sediu n ntreprindere,

vechea lege (art 22 (3) din Legea 54/2003) preciza: Unitile n care sunt constituite
organizaii sindicale care au dobndit reprezentativitatea, n condiiile legii, sunt
obligate s pun, cu titlu gratuit, la dispoziia organizaiilor sindicale, spaiile
corespunztoare funcionrii acestora i s asigure dotrile necesare desfurrii
activitii prevzute de lege. Dupa ce i nceteaz mandatul, liderul de sindicat nu
mai este protejat n mod special de concediere timp de doi ani. Daca n articolul 10
(1) din Legea 54 se meniona: n timpul mandatului i n termen de 2 ani de la
ncetarea mandatului, reprezentanilor alei n organele de conducere ale
organizaiilor sindicale nu li se poate modifica sau desface contractul individual de
munc pentru motive neimputabile lor., din noua lege a disprut prevederea
referitoare la cei doi ani.
In situatia in care lucrezi ntr-un sector unde firmele au de obicei puini
angajati, nu mai ai posibilitatea s nfiinezi un sindicat profesional cu lucrtori de la
alte firme : n legea 54 se prevedea , la articolul 2(2) : Pentru constituirea unei
organizaii sindicale este necesar un numr de cel puin 15 persoane din aceeai
ramur sau profesiune, chiar dac i desfoar activitatea la angajatori diferii.
prevederea referitoare la posibilitatea unor angajai de la angajatori diferii de a forma
un sindicat profesional a disprut complet.
Angajatorul nu mai este obligat s invite reprezentanii sindicali n consiliul de
administraie: Legea 54 prevedea la art 30 (1) Angajatorii au obligaia de a invita
delegaii alei ai organizaiilor sindicale reprezentative s participe n consiliile de
administraie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social,
cultural sau sportiv.- noua lege a inlocuit obligaia cu poate i a eliminat
menionarea problemelor culturale sau sportive. Comunicarea angajator-sindicat este
limitat- n legea 54 angajatorul avea i obligaia de a comunica sindicatelor
informaii privind constituirea i folosirea fondurilor destinate mbuntirii condiiilor
la locul de munc, proteciei muncii i utilitilor sociale, asigurrilor i proteciei
sociale precum si (articolul 3) informaii ce vizau probleme de interes cultural i
sportiv- aceste obligaii ale angajatorului nu mai apar n noua lege.
Neplata muncii depuse n scopul activitii sindicale pentru liderii care sunt
scoi din producie- Legea 54 prevedea Membrii alei n organele de conducere ale
organizaiilor sindicale, care lucreaz nemijlocit n unitate n calitate de salariai, au
dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activiti sindicale, fr
afectarea drepturilor salariale. Noua lege nu mai prevede un numr de zile, acesta
putnd fi negociat. Mai mult, angajatorul nu mai are obligaia de a plti acele zile (se
menioneaz expres, fr obligaia angajatorului de a plti drepturile salariale pentru
aceste zile).
La dizolvarea unui sindicat, tribunalul nu mai are obligaia de a atribui
patrimoniul unei organizaii din care face parte sindicatul sau, dac nu face parte

din nici o organizaie, unei alte organizaii sindicale cu specific asemntor. (Legea
54, art 37 (2)).
Au aparut criterii de reprezentativitate premergtoare nfiinrii unui sindicat.
Confederaiile sindicale trebuie sa aib structuri teritoriale n jumtate plus unul din
judeele Romniei i s aib 5% din efectivele angajailor din economia naional. La
nivel de unitate, condiiile au devenit foarte restrictive. Pn acum, Legea 54
prevedea un numar minim de 15 angajai pentru formarea unui sindicat, nici mcar
de la acelai angajator n mod necesar. Legea 130/1996 prevedea ntr-adevr criterii
similare de reprezentativitate pentru sindicate, dar numai pentru negocierea
contractelor colective de munc, nu i pentru fiinarea lor. La nivel de unitate era
nevoie de o treime din angajai n sindicat pentru negocierea contractului colectiv de
munca, acum e nevoie de jumatate plus unu.
A disprut contractul colectiv de munc la nivel naional i cel la nivel de
ramur i a aprut cel la nivel de sector (dup cum va defini guvernul sectorul).
Practic, guvernul nu va mai avea un partener puternic de negocieri pentru salariul
minim n economie, ci va stabili salariul minim iar la nivel de sector se vor purta
negocieri suplimentare.
Pe durata valabilitii unui acord colectiv de munc angajaii nu pot declana
conflict colectiv de munca (art 164). Vechea lege (Legea 168/1999) prevedea la art
12 d) : Conflictele de interese pot fi declanate n urmatoarele situatii: d) unitatea nu
i ndeplinete obligaiile prevzute de lege de a ncepe negocierile anuale
obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru i condiiile de
munc . Dei vechea lege prevedea c angajaii nu pot declana conflicte de munc
pe durata valabilitii unui contract colectiv de munc (art 13), se fcea excepie la
punctul 12 d), care a disprut din noua lege.
Articolul 182 instituie obligativitatea grevei de avertisment: greva poate fi
declarat numai dac, in prealabil, au fost epuizate posibilitile de soluionare a
conflictului colectiv de munc prin procedurile obligatorii prevzute de prezenta lege,
numai dup desfurarea grevei de avertisment . Vechea lege prevedea, ntradevar, ca greva de avertisment s o preceada pe cea propriu-zis cu cinci zile, ns
nu reieea din vechea lege c o grev poate fi declanat numai dac n prealabil sa realizat o grev de avertisment.
Pierderea drepturilor din contractul individual de munc pe perioada grevei.
Dac n vechea lege, la articolul 54, se prevedea: Pe durata grevei salariaii i
menin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munc, cu excepia
drepturilor salariale. , in noua lege se prevede, la articolul 195, pe toat durata
participrii la grev contractul individual de munca sau raportul de serviciu, dupa caz,
al angajatului se suspend de drept. Pe perioada suspendarii se menin doar
drepturile de asigurri de sntate.

Noua lege prevede, la articolul 202, c nu pot declara grev, printre alii,
personalul angajat de forele armate straine staionate pe teritoriul Romniei. Dac
vorbim de personal civil angajat de fore armate straine, Legea Dialogului Social
ncalc flagrant Conventia 87 a Organizaiei Internaionale a Muncii, ratificat de
Romnia, care ntr-adevr prevede la articolul 8 c statele semnatare pot avea
dispoziii de a limita dreptul la grev al personalului din forele armate i din poliie,
dar nu menioneaz nimic de civilii angajai de fore armate straine.
De altfel Curtea Constitutionala a ignorat n decizia ei de constituionalitate
nclcarea n articolul 202 a dreptului la grev al personalului civil angajat de fore
armate strine, nclcare a articolului 43 alin 1 din Constituie: Salariaii au dreptul la
grev pentru aprarea intereselor profesionale, economice i sociale.
Liviu Pop a preluat portofoliul de ministru delegat pentru Dialog Social de la
Aurelia Cristea, el spunand ca printre prioritatile sale vor fi modificarea Legii 62
privind dialogul social si functionarea Consiliului Economic si Social (CES).
Ministrul pentru Dialog Social, Liviu Pop, a declarat, dupa preluarea
mandatului, ca pentru modificarea Legii dialogului social mai sunt multe lucruri de
facut, insa ar trebui elaborat un regulament prin care ministerele, prefecturile si
companiile de stat sa fie obligate sa organizeze periodic comisii de dialog social,
pentru ca in multe dintre aceste structuri dialogul social nu exista.
Pop a mai spus ca o alta prioritate este functionarea CES si, pentru ca acest
lucru sa se intample, este nevoie sa nu mai privim acordul cu Banca Mondiala,
Fondul Monetar International si Comisia Europeana ca un baubau, cum a facut
Guvenul Boc.
Fostul ministru delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea, a prezentat
bilantul celor 10 luni de mandat, aratand ca pentru modificarea Legii dialogului social,
lucru solicitat de mult timp de sindicate, a fost constituit un grup de lucru la nivelul
Directiei Dialog Social.
La preluarea funciei sale, noul ministru delegat Liviu Pop a declarat ca legea
dialogului social va fi aprobat n cel mult trei luni de parlament, iar prin modificarea
legislaiei se va elimina posibilitatea ca la o negociere colectiv salariaii s fie
reprezentai de mai multe sindicate care au, n general, viziuni diferite.
Noul ministru pentru dialog social a mai spus c o alt problem din domeniul
su este faptul c tot mai muli angajatori i declar insolvena i de pe urma acestui
fapt au de suferit oamenii care nu i mai primesc salariile.
"Cnd se introduce insolvena drepturile salariale se transform n creane,
creanele sunt cumprate de executor judectoresc i o persoan fizic devine
posesor de creane. Trebuie s vedem ce se ntmpl pe zona aceasta a insolvenei
i a drepturilor pe care nu le mai respect nimeni n momentul n care se introduce
procedura de insolven", a spus Liviu Pop.

Ministrul Liviu Pop a mai afirmat c se preconizeaz i modificarea

prevederilor Codului Muncii : "Noi am modificat i vom mai modifica Codul Muncii. n
orice stat, acest document trebuie modificat dac nu vom avea acorduri i contracte
mult mai flexibile. Existena unor acorduri i contracte mai flexibile este necesar
pentru a nu se mai sta prin Parlament cteva luni, pentru aprobarea modificrilor la
Codul Muncii", a subliniat ministrul.
Libertatea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta
natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte
intruniri si de a participa la acestea este garantata prin legea Legea nr. 60/1991
privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice republicata in Monitorul Oficial
nr. 186 din 14 martie 2014 .
Adunarile publice mitinguri, demonstratii, manifestatii, competitii sportive,
procesiuni si altele asemenea , ce urmeaza sa se desfasoare in piete, pe caile
publice ori in alte locuri in aer liber, se pot organiza numai dupa declararea prealabila
prevazuta de prezenta lege. Pentru competitiile sportive internationale, precum si
pentru manifestarile sportive internationale, declararea prealabila este obligatorie,
indiferent de locul de desfasurare a acestora.
Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu
protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stanjeneasca folosirea normala
a drumurilor publice, a transportului in comun, cu exceptia celor autorizate,
functionarea institutiilor publice sau private, a celor de invatamant, cultura si
sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a
pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea
corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public, si nu pot fi continuate
dupa ora 23,00, caz in care intra sub incidenta dispozitiilor Legii nr. 61/1991 pentru
sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si
linistii publice, republicata.
Nu trebuie declarate in prealabil adunarile publice al caror scop il constituie
manifestarile cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de
vizite oficiale, precum si cele care se desfasoara in exteriorul sau in incinta sediilor
ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. In cazul in care
organizatorii adunarilor publice nesupuse declararii prealabile detin indicii sau date
ca desfasurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ca ar putea sa duca la
manifestari violente, au obligatia sa solicite din timp primarilor, unitatilor de jandarmi
competente teritorial si politiei locale sprijin de specialitate.
Primarul municipiului, orasului sau comunei, unitatile de jandarmi competente
teritorial si politia locala sunt obligate sa asigure conditiile necesare in vederea
desfasurarii normale a adunarilor publice, iar organizatorii au obligatia sa intreprinda
actiunile ce se impun pentru ca acestea sa se desfasoare in conformitate cu
prevederile anterioare.

Organizarea si desfasurarea adunarilor publice sunt interzise in imediata

apropiere a garilor, porturilor, aeroporturilor, statiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor
militare, a unitatilor economice cu instalatii, utilaje sau masini cu grad ridicat de
pericol in exploatare. De asemenea, este interzisa desfasurarea simultana a doua
sau mai multe adunari publice distincte, in acelasi loc sau pe aceleasi trasee,
indiferent de caracterul acestora.
Pentru organizarea adunarilor publice solicitantii se vor adresa, in scris,
primarului unitatii administrativ-teritoriale pe a carei raza urmeaza sa se desfasoare
adunarea. Organizatorii adunarilor publice vor depune declaratia scrisa la primariile
municipale, orasenesti sau comunale pe al caror teritoriu acestea urmeaza sa se
desfasoare, cu cel putin 3 zile inainte de data desfasurarii acestora, in care trebuie
sa mentioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul,
data, ora inceperii si durata actiunii, traseele de afluire si defluire, numarul
aproximativ al participantilor, persoanele imputernicite sa asigure si sa raspunda de
masurile de organizare, serviciile pe care le solicita din partea consiliului local, a
politiei locale si jandarmeriei, potrivit modelului prezentat in anexa.
Sunt interzise adunarile publice prin care se urmareste: propagarea ideilor
totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii
terorist-diversioniste, defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la ura nationala sau
religioasa, incitarea la discriminare, la violenta publica si la manifestari obscene,
contrare bunelor moravuri; organizarea unei lovituri de stat sau altei actiuni contrare
sigurantei nationale; incalcarea ordinii, sigurantei sau moralitatii publice, a drepturilor
si libertatilor cetatenilor ori punerea in pericol a sanatatii acestora.
Bibliografie si resurse materiale:
1. legestart.ro
2. infolegal.ro
3. politicaromaneasca.ro
4. ziare.com
5. legalquotes.wordpress.com
6. contributors.ro
7. cursdeguvernare.ro
8. incont.ro
9. www.util21.ro/institutii/confederatii-federatii-sindicale.htm
10. http://www.ziartricolorul.ro/arc-peste-timp-1906-2013-107-ani-de-istoriesindicala-autentica-uniunea-generala-a-sindicatelor-din-romania-estelegitimata-istoric-si-juridic-de-conferinta-generala-sindicala-din-august1906-i/
11. www.asociatia-zamolxe.ro/node/55
12. http://www.agerpres.ro/economie/2014/01/22/interviu-bogdan-hossu-cartelalfa-miscarea-sindicala-din-romania-trece-printr-o-reforma-soc-12-39-27
13. http://cursdeguvernare.ro/sindicatele-intre-%E2%80%9Depoca-de-aur
%E2%80%9D-%C8%99i-era-multina%C8%9Bionalelor-de-ce-%C8%99icum-se-stinge-sindicalismul-in-romania.html

14. http://www.csnmeridian.ro/articol/ro/146/csnm-Bibliografie+sindicala.html