Despartirea Radicala

anul I | IAC 2010-2011 | catedra de istorie & teoria arhitecturii | facultatea de arhitectura | UAUIM
prof. ana maria zahariade


desprtirea radical
OO.
OI.
O2.
O3.
avangardele artistice
context istoric/politic/economic si social
constructia unui nou limbaj formal
stilul international
despartirea OO.
radicala
construirea unui nou set de valori al epocii prin schimbarea:

-perceptiei asupra realitatii inconjuratoare,
-mijloacelor de reprezentare a acesteia,
-rolului atribuit artistului,
-pozitiei obiectului de arta

despartirea OO.
radicala
cum?
-renuntarea la reproducerea mimetica a realitatii vizibile,
-refuzul mijloacelor traditionale de reprezentare,
-redefinirea rolului artistului
-critica formelor `moarte
-inversarea relatiei dintre artist si client
-cautarea unui limbaj / subiect trans-istoric si pan-cultural
-eliminarea distinctiei dintre imagine/obiect si subiect

OO.
post-impresionism

OO.
expresionism

OO.

cubism I influenta lui Cezanne
OO.

cubism II deconstruirea figurii in spatiu
OO.

cubism II deconstruirea figurii in spatiu
OO.

cubism III intersectarea realitatilor
OO.
ready-made

OO.
ready-made

OO.
abstractizare totala
desprinderea definitiva de figurativ
compozitie abstracta = forma gandului
neoplasticismul

despartirea OI.
radicala
context

marele razboi (1914 1918) + revolutia rusa (1917) = disparitia unei lumi
despartirea OI.
radicala
context

prabusirea imperiilor rus, austro-ungar, otoman si a regatului Prusiei

8 milioane de victime
dezvoltare industriala extraordinara impinsa de necesitate
moment de [re]orientare politica si sociala generala
despartirea OI.
radicala
context

despartirea OI.
radicala
context

despartirea OI.
radicala
context

despartirea OI.
radicala
context

despartirea OI.
radicala
context

despartirea OI.
radicala
context

O2.
o2I.
o22.
o23.
o24.
o25.

definitia Miscarii Moderne | nuclee

scoala Bauhaus, 1919
cele cinci puncte ale unei noi arhitecturi, 1926
weissenhof siedlung, 1927
stilul international
O2.
o2I.


definitie
tentativa de a gasi sau a regasi un raport imediat,

direct si violent ntre lucrul cu spatiul si asupra spatiului si
conditiile existentiale si etice ale societatii moderne [Paolo Portoghesi]
totalitatea miscarilor de avangarda aparute concomitent in primele decenii ale secolului,
pandantele in arhitectura ale diferitelor avangarde artistice
O2.
o2I.


programul de avangarda al MM
-respingerea vehementa a traditiei n general

-un nou program estetic cautarea de noi limbaje plastice
-noi motivatii si teoretizari ale arhitecturii
-implicarea arhitectului n politica sociala
-credinta n valabilitatea universala a acestor idei
O2.
o2I.
-futurism
-constructivism
-neoplasticism
-BAUHAUS
-le Corbusier
[it]
[ru]
[ne]
[de]
[fr]


nuclee ale MM
O2.
o2I.
-futurism
-constructivism
-neoplasticism
-BAUHAUS
-le Corbusier
[it]
[ru]
[ne]
[de]
[fr]


nuclee ale MM
O2.
o2I.
-futurism
-constructivism
-neoplasticism
-BAUHAUS
-le Corbusier
[it]
[ru]
[ne]
[de]
[fr]


nuclee ale MM
O2.
o2I.
-futurism
-constructivism
-neoplasticism
-BAUHAUS
-le Corbusier
[it]
[ru]
[ne]
[de]
[fr]


nuclee ale MM
O2.
o2I.
-futurism
-constructivism
-neoplasticism
-BAUHAUS
-le Corbusier
[it]
[ru]
[ne]
[de]
[fr]


nuclee ale MM
O2.
o2I.
-futurism
-constructivism
-neoplasticism
-BAUHAUS
-le Corbusier
[it]
[ru]
[ne]
[de]
[fr]


nuclee ale MM
O2.
o22.


scoala BAUHAUS, 1919-1933
lupta impotriva unei predeterminari formale prin

a.
cautarea unei legaturi directe intre conceptie si productie
b.
modelul noii scoli de arhitectura
O2.
o22.


Fiecare nou student vine cu un bagaj de informatii acumulate

pe care trebuie sa le abandoneze inainte de a putea sa ajunga la
perceptii si cunostiinte care sa ii fie cu adevarat proprii.
[Johannes Itten]
ideea vocatiei unui anume material sau a unei anume tehnici

cultivarea unor aptitudini native, spre deosebire de
deprinderea unor metode
cultivarea unei sensibilitati intuitive,
si nu acumularea de cunostiinte
introducerea preocuparilor legate de implicarea mijloacelor
de productie mecanizate
O2.
o22.


De-a lungul ultimelor generatii arhitectura a devenit slaba si sentimentala, estetica si

decorativa nu recunoastem acest gen de arhitectura. Scopul nostru este sa cream o
arhitectura clara si organica, a carei logica interna sa fie limpede si luminoasa vrem
o arhitectura adaptata lumii masinilor noastre, a radiourilor si a vehicolelor rapide
Cu puterea si rezistenta crescanda a noilor materiale otel, beton, sticla si cu
indrazneala ingineriei, greutatea vechilor metode de construire lasa loc usurintei, unei
rarefieri noi.
[Walter Gropius]
O2.
o22.


O2.
o22.


O2.
o22.


Haideti sa cream o breasla fara distinctiile de clasa care ridica o bariera aroganta intre mestesug si artist.
Impreuna, haideti sa concepem si sa cream noua cladire a viitoarului care poate imbratisa arhitectura,
sculptura si pictura intr-o unitate si care se va inalta intr-o zi catre ceruri din mainile unui milion de
muncitori ca un simbol cristalin al noii credinte.
[Walter Gropius]
O2.
o22.


O2.
o22.


O2.
o22.


O2.
o22.


O2.
o23.
c.
d.
e.


le Corbusier
configurarea persoanei publice a arhitectului modern

cele 5 puncte ale unei noi arhitecturi
modelul Villei Savoye
O2.
o23.
Vers une architecture, 1923


le Corbusier
O2.
o23.


le Corbusier

Si atunci ce cauta acoperisurile acestea inutile peste vilele dimprejur?
De ce ferestre rare si impartite in carouri, de ce case atat de mari
cu multe camere inchise cu cheie? De ce aceste dulapuri cu oglinzi,
aceste spalatoare si aceste comode? De ce aceste biblioteci ornate
cu frunze de acant, aceste console, aceste vitrine, aceste dulapuri
de vesela, de argintarie, aceste bufete de serviciu?
La ce bun aceste lustre imense? La ce bun aceste cheminee?
De ce aceste perdele cu baldachin? De ce acest tapet de damasc
pe perete, ingrosat de culoare si de model?
La dvs. in casa nu se vede lumina zilei si voi lua inapoi la mine
tabloul de Picasso pe care vi-l adusesem,
caci nu s-ar vedea oricum in bazarul din interiorul dvs. [p.89-90]
O2.
o23.


le Corbusier

Manualul locuintei
Cereti o sala de baie in plina lumina...

Un perete in intregime din sticla care sa se deschida catre o terasa...
Cereti o camera de zi mare in locul tuturor salonaselor.
Cereti ziduri albe in dormitor, in camera de zi, in sufragerie
Cereti instalarea luminii electrice in scafe mascate sau proiectoare.
Cereti aspirator.
Nu cumparati decat mobila practica si niciodata mobila decorativa.
Desfiintati mobilele si covoarele orientale
Cereti un garaj pentru masina, bicicleta si motocicleta
Inchiriati apartamente mai mici ca acelea in care v-au obisnuit parintii dvs.
Ganditi-va la economia gesturilor dvs., a intretinerii si a gandurilor. [p. 96]
O2.
o23.


le Corbusier

cladirea ridicata pe pilotis,
planul liber,
fatada libera,
fereastra in banda,
acoperisul-gradina
O2.
o23.


le Corbusier

exemplu cu valoare de model
cladirea ridicata pe pilotis
Vila Savoye, Poissy
O2.
o23.


le Corbusier

planul liber
Vila Savoye, Poissy
O2.
o23.


le Corbusier

fatada libera
Vila Savoye, Poissy
O2.
o23.


le Corbusier

fereastra in lungime
Vila Savoye, Poissy
O2.
o23.


le Corbusier

acoperisul gradina
Vila Savoye, Poissy
planul liber (principiu sintactic total nou)

organizarea structurala este independenta fata de cea spatiala
in opozitie cu planul-structura

planul liber
spargerea cutiei Frank Lloyd Wright

planul liber
spargerea cutiei Frank Lloyd Wright

planul liber
Raumplan Adolf Loos

planul liber
Raumplan Adolf Loos

planul liber

planul liber
Le Corbusier Villa Stein-de Monzie, Garches

planul liber

planul liber


planul liber
Pavilionul de la Barcelona Ludwig Mies van der Rohe

planul liber

planul liber
planul liber


planul liber
Farnsworth House - Ludwig Mies van der Rohe

planul liber
Farnsworth House - Ludwig Mies van der Rohe

planul liber

O2.
o23.


le Corbusier

Vila Savoye, Poissy
LC realizeaz o prim codificare teoretic nou a elementelor constructive existente,

sub forma superioar a unor enunuri arhitecturale care folosesc o reea ampl de determinri reciproce:

argumente tehnice i constructive (posibilitatea folosirii noii tehnologii a betonului armat),

deschid posibiliti noi la nivel expresiv (faada liber)

i se ntlnesc n mod fericit cu noile cerine funcionale ale arhitecturii

(a cror rezolvare este permis graie planului liber).

Reuita lui LC devine prin urmare aceea de a formula un sistem coerent,

capabil s incorporeze valorile arhitecturii moderne fr a se baza ns pe principiile compoziionale clasice.

Regulile propuse pstreaz nealterat libertatea artistic a arhitectului, dimpotriv

invit la explorarea creativ a arhitecturii (Vers une architecture).

O2.


Pe de alt parte, formularea percutant, traduceri pariale sau greite, precum i nelegerea
reductiv a acestor enunuri a dus la preluarea lor ca un vocabular formal dat al arhitecturii
moderne.
Astfel, mai degrab dect un sistem coerent care garanteaz libertatea artistic a arhitectului de a
explora noi raporturi cu lumea n care creaz, cele 5 puncte ale unei noi arhiteturi au fost preluate
i folosite ca cele 5 principii ale arhitecturii moderne reguli nelese dogmatic, pe care producia
contemporan de arhitectur trebuia s le pun n oper.
O2.
o24.


Weissenhof Siedlung, 1927
- expozitie a Werkbund-ului german destinata locuirii

- impresia generala a fost unitatea expresiei:
volume albe, cubice, suprafete orizontale, planuri libere, detalii ale epocii masinii
- moment crucial de libera organizare a unui front comun pentru noua arhitectura
O2.
o24.


O2.
o24.


O2.
o24.


O2.
o24.


le corbusier
Mies van der Rohe
O2.
o24.


Hans Scharoun
Mart Stam
O2.
o24.


J.J.P.Oud
CIAM, 1928

O2. constructia unui nou limbaj formal

congrese internationale de arhitectura moderna
marcheaza vointa de afirmare ca grup a unor nuclee separate

propun o agenda de dezbatere si cercetare a arhitecturii:
a. Sa formuleze programul contemporan al arhitecturii
b. Sa pledeze ideea arhitecturii moderne
c. Sa sustina vehement aceasta idee in mediile tehnice, economice si sociale
d. Sa urmareasca rezolvarea problemelor arhitecturii
CIAM, 1928


reactie de coagulare (si) in fata deciziei juriului concursului SdN de a prefera un proiect
de inspiratie clasica celui al lui LC
CIAM, 1928


CIAM, 1928



O3.
CIAM, 1928
CIAM, 1928


primul Congres La Sarraz, 1928 va fi, in viziunea lui LC:
fixarea programului de Studiu arhitectural de dezbatut in viitoarele congrese si

localizarea problemelor limitate...In acest fel nu vom discuta detalii, ci ordinea nevoilor
actuale care necesita studii aprofundate.
O3.

Stilul International, 1932
expozitie la MOMA organizata de Henry-Russel Hitchcock si Philip Johnson

incercare de sistematizare a tendintelor si de definire a noului limbaj:
a.
b.
c.
o noua conceptie a arhitecturii ca volum spre deosebire de masa

regularitate ca principiu ordonator in locul simetriei axiale
absenta oricarei decoratii aplicate
O3.

expozitie la MOMA organizata de Henry-Russel Hitchcock si Philip Johnson

incercare de sistematizare a tendintelor si de definire a noului limbaj:
Noul repertoriu formal consta in

Elemente de vocabular:
-volume simple, intersectii de volume, planuri simple,
-stalpi [nu coloane], scheme de culoare,
-detalii produse industrial refuzul categoric al ornamentului
Elemente de sintaxa:
-conturate mai degraba n opozitie cu sintaxa clasica: evitarea simetriei
-planul liber (principiu sintactic total nou)
organizarea structurala este independenta fata de cea spatiala
-in general, articulari libere ale volumelor simple care compun cldirile
O3.

Miscarile de avangarda impreuna numite Miscarea Moderna [it, ru, ne, de, fr],
intalnirile diversilor reprezentanti [Weissenhof Siedlung] si constituirea unei
institutii comune care sa reprezinte, sa promoveze si sa dezbata arhitectura
modernista [CIAM-urile], toate aceste etape au participat la conturarea si afirmarea
prin expozitia The International Style, a unei aparente unitati stilistice.
Cautarile insistente ale unui nou stil cel care urma sa reprezinte valorile lumii
moderne s-au oprit asupra unui numar restrans de asemanari morfologice si
asupra unor principii sintactice noi, definite mai ales prin negarea celor clasice.

Odata gasit, Stilul International a fost preluat si folosit pana la epuizare cu precadere
dupa cel de-al doilea Razboi Mondial ca o conditie a sincronizarii cu realitatile lumii
moderne, un martor al adecvarii la imperativele acesteia.

Odata gasit, Stilul International a fost preluat si folosit pana la epuizare cu precadere
dupa cel de-al doilea Razboi Mondial ca o conditie a sincronizarii cu realitatile lumii
moderne, un martor al adecvarii la imperativele acesteia.

Despartirea Radicala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despartirea Radicala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

anul I | IAC 2010-2011 | catedra de istorie & teoria arhitecturii | facultatea de arhitectura | UAUIM

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

construirea unui nou set de valori al epocii prin schimbarea:

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prabusirea imperiilor rus, austro-ungar, otoman si a regatului Prusiei

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

definitia Miscarii Moderne | nuclee

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

tentativa de a gasi sau a regasi un raport imediat,

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

-respingerea vehementa a traditiei n general

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

lupta impotriva unei predeterminari formale prin

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

Fiecare nou student vine cu un bagaj de informatii acumulate

ideea vocatiei unui anume material sau a unei anume tehnici

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

De-a lungul ultimelor generatii arhitectura a devenit slaba si sentimentala, estetica si

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal

prof. ana maria zahariade

constructia unui nou limbaj formal