Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECII CARTOGRAFICE

Proiecia cartografic arat modul n care suprafaa sferic sau elipsoidal a Pmntului este
reprezentat pe un plan sau pe o alt suprafa bidimensional. Reprezentarea poate fi fcut
geometric sau cu ajutorul unor transformri matematice. Exist multe tipuri de proiecii, dar toate
implic transferul unor elemente globale distincte de paralele de latitudine cunoscut i
meridiane de longitudine cunoscut pe o suprafa desfurabil. Trei din cele mai cunoscute
suprafee desfurabile sunt: cilindric, conic i plan. Un plan este deja neted, pe cand
celelalte dou pot fi "tiate" pe o generatoare i desfurate pentru a fi transformate n suprafee
plane. Din cele de mai sus, proieciile cartografice pot fi clasificate n patru grupe generale:
cilindrice, conice, plan(ar)e sau azimutale i tematice (vezi figura).

Clasificarea proieciilor cartografice

Clasificarea proieciilor
Referitor la tipul de proiecie care trebuie folosit, se tie c orice proiecie reprezint suprafaa
terestr cu erori sau distorsiuni, ce apar la trecerea de la suprafaa sferic sau elipsoidal la alt
suprafa, n final la cea plan. n mod ideal, o hart fr distorsiuni are una din cele patru
proprieti:

conformalitate (nu se deformeaz unghiurile);


echivalen (nu se deformeaz arriile);
echidistan (nu se deformeaz lungimile pe o direcie);
cu o direcie real.

Nicio hart i nicio proiectie nu poate ndeplini simultant toate proprietile de mai sus.

Conformalitatea este caracteristica formei reale, n care o proiecie pstreaz forma zonelor
geografice mici. Aceasta se traduce prin pstrarea valorii unghiurilor n jurul fiecrui punct. De
aici rezult c dou direcii perpendiculare se pstreaz tot perpendiculare. Proprietatea de
conformalitate este important pentru hrile care sunt folosite pentru analiza, ghidarea sau
nreSIGtrarea micrii, ca de exemplu n navigaie sau pentru tragerile cu proiectile sau rachete.
Echivalena este caracteristica egalitii ariilor. Pstrarea echivalenei implic o deformare a
unghiurilor n jurul oricrui punct, excluzndu-se conformalitatea, cu excepia uneia sau dou
direcii. Proprietatea de egalitate a ariilor este important pentru hrile folosite pentru
compararea datelor densitii i distribuiei, respectiv pentru hrile demografice, precum i
pentru hrile cadastrale.
Echidistana este caracteristica pstrrii distanelor. Scara este constant pe toat harta.
Proprietatea se poate pstra pentru direciile care pleac dintr-un singur punct, maximum dou,
sau numai pentru anumite direcii. Echidistana este important pentru hrile folosite pentru
analiza vitezei, de exemplu a curenilor oceanici. De regul, sunt alese ca linii de referin
Ecuatorul sau un meridian, care sunt denumite paralele standard sau meridiane standard.
Direcia real este caracterizat de o linie de direcie dat ntre dou puncte care traverseaz
liniile de referin, de exemplu meridiane, la un unghi sau azimut constant. Acasta este denumit
"rhumb line" i proprietatea o face comparativ convenabil pentru cartografierea cursului de
navigaie. Pe o suprafa sferic, cea mai scurt linie ntre dou puncte de pe sfera terestr este pe
cercul mare ce trece prin cele dou puncte i este de azimut constant. Pe elipsoid, linia de
lungime minim ntre dou puncte este linia geodezic. Din primul caz, proprietatea cea mai
important poate fi aceea cnd anumite cercuri mari sunt reprezentate prin drepte. Caracteristica
este mai ales important n aviaie i n marin. Trebuie observat c toate meridianele sunt
cercuri mari, iar singura paralel care este cerc mare este Ecuatorul.
La proieciile cilindrice, suprafaa cilindric este tangent sau secant la suprafaa Pmntului.
Suprafaa sferei este proiectat matematic pe suprafaa cilindric, apoi cilindrul este secionat n
lungul unei generatoare i suprafaa cilindric este desfaurat, devenind suprafa plan. Un
cilindru tangent intersecteaz suprafaa sferei terestre pe o linie de contact sau de tangen. Linia
de contact are form de cerc. Aceast linie central a proieciei este de obicei ecuatorul i are
proprietatea de a fi echidistant. Dac axa cilindrului este n planul ecuatorului, cilindrul este
transversal i linia de tangen este un meridian (meridian standard). Un cilindru secant are dou
(2) linii de intersecie. Cea mai cunoscut proiectie cilindric este proiecia Mercator, propice
pentru harta de navigaie standard, avnd propritile de conformalitate i direcie real.

Proiecia cilindric
La proieciile conice reprezentarea se face pe un con tangent sau secant, rezultnd un cerc sau
dou cercuri de intersecie (linii cu proprietatea de ecnidistan). Conul este desfurat prin
secionarea pe una din generatoare. Paralelele de tangen sau de secan sunt paralele standard.
i la aceste proiectii se ntlnesc cazurile polar, ecuatorial sau oblic.
La proiectiile planare sau azimutale reprezentarea se face pe un plan tangent sau secant, prin
raze de proiectie duse dintr-un punct de vedere ce se poate afla pe dreapta perpendicular pe
olanul de proiectie si care trece prin centrul sferei. Punctul de vedere se poate afla in centrul
sferei (proiecia gnomonic), pe sfer (proiecia stereografic), opus planului de proiectie, la
infinit (proiecia ortografic) sau la o alt distant finit fat de planul de proiectie. meridian.
Dup pozitia planului de proiectie, proiectiile pot fi polare, ecuatoriale sau oblice.
Numeroasele proiectii (102 inventariate) au fost revzute, majoritatea dintre ele fiind variante
geometrice sau analitice ale grupelor de proiectii descrise mai sus. Alegerea proiectiei utilizate
depinde de mai multi factori, ca destinatia hrii, mrimea teritoriului de cartografiat, mrimea
distorsiunilor etc. Pentru studierea cu atentie a proiectiilor cartografice, recomand folosirea
programului Microcam, utilizat curent la Academia Militara West Point din S.U.A (usma.edu).
Forma Pmntului
Elipsoid:
Datorit rotatiei Pmntului in jurul axei sale, planeta este putin turtit la poli. Aceast turtire a
sferei o apropie de un elipsoid, care se obtine din rotirea unei elipse in jurul axei mici. O elips
este definit de semiaxele sale mare si mic. Valoarea turtirii Pmntului este raportul f= (a - b) /
a unde a este raza ecuatorial (semiaxa mare) si b este raza polar (semiaxa mic). Cele mai
multe proiectii folosesc excentricitatea (e^2) si nu turtirea. Relatia este:
e^2 = 2f - f^2
Turtirea Pmntului de aproximativ 1/300 este significativa in precizia hrii la scara 1:100.000
sau mai mare. Elipsoidul este o suprafat neted, exprimat analitic, pentru a aproxima forma
Pmntului. Elipsoidul este foarte important pentru SIG, deoarece inltimile sunt msurate fat
de elipsoid. In America de Nord este acceptat elipsoidul Clarke 1866, denumit dupa geodezul
britanic A.R. Clarke. In Romania se folosesc elipsoizii Krasovsky si elipsoidul international

acceptat pentruWGS 84. Alti elipsoizi sunt folositi in diferite parti ale lumii. Pentru a determina
cotele fata de nivelul mediu al mrii, este necesar sa se ia in consideratie si geoidul.
Geoid:
Se stie ca Pmntul nu are o suprafat neted. Msurtorile orizontale si verticale pe suprafaa
terestr sunt fcute in prezenta cmpului gravitational, care poate distorsiona aceste masurtori.
Din acest motiv este important s se cunoasc modul cum variaz cmpul gravitaional cand se
fac msuratori pe suprafaa terestr. Cmpul gravitaional depinde de distribuia masei
Pmntului, diverse pri avnd densiti diferite. Direcia fortei de gravitaie rezultant (direcia
firului cu plumb) este distorsionat spre poriunea mai dens de mas. Geoidul este o suprafa
echipotenial - adic este suprafaa definit de aceeai valoare a acceleraiei gravitaionale. n
general, geoidul este situat deasupra elipsoidului pe continente (uscat) i dedesubt n zona
oceanelor i mrilor. Deoarece geoidul depinde de distribuia neregulat a maselor din pmnt,
forma geoidului nu poate fi calculat precis.

Suprafete ale Pmntului

Punct de referin:
Proieciile cartografice necesit un punct de referin pe suprafaa Pmntului. De cele mai
multe ori acesta este centrul sau originea proieciei. Acest punct este definit n dou sisteme de
coordonate: sferice sau geografice (lat,long) i rectangulare (x,y). Cu coordonatele sferice
originea proieciei este definit de latitudinea i longitudinea unui punct al meridianului central.
Latitudinea i longitudinea sunt definite fat de ecuator i fa de meridianul origine care trece
prin Greenwich. Pentru coordonatele rectangulare, originea proiectiei este definit de valorile Y
(estul fals) i X (nordul fals). Aceste valori sunt definite fat de originea (0,0), localizat de
regul la sud si vest de originea proiectiei, pentru a avea doar valori pozitive ale coordonatelor;
de aici denumirea de est fals si nord fals, de la faptul ca originea este fals (literatura american).
Tabel Suprafaa, proprietatea i modul de folosire a proieciilor cartografice
Tip de proiecie
Suprafaa
Universal
Transverse Cilindru

Proprietate
Conform

Folosire
Introducere date, coord. plane

Mercator (UTM)
State Plane
Echivalent conic Albers
Conic conform Lambert

Cil./con
Con
Con

Mercator

Cilindru

Stereografic polar
Policonic
Conic echidistant
Transverse Mercator
Stereografic
Azimutal
echivalent
Lambert
Azimutal echidistant
Gnomonic
Ortografic
Sinusoidal
Echirectangular
Cilindrica Miller
Oblic Mercator

Plan
Con
Con
Cilindru
Plan
Plan

Conform
Echivalent
Conform/Dir.
real
Conform/Dir.
real
Conform
Compromis
Echidistant
Conform
Conform
Echivalent

Introducere date, coord. plane


Latit. medie, ntindere E-V
Zbor (cerc mare, dreapt), latit.
medie, ntindere E-V
Regiuni
nepolare,
navigaie
(loxodrom)
Regiuni polare
ntindere N-S
Latit. medie, ntindere E-V
ntindere N-S
Emisfere, continente
ntindere ptrat sau rotund

Plan

Echidistant

Plan
Plan
PseudoCil.
Cilindru
Cilindru
Cilindru

Compromis
Compromis
Echivalent

Regiuni
polare,
lucrri
radio/seismice
Navigaie, lucrri seismice
Globuri, pictorial
ntindere N-S sau regiuni
ecuatoriale
Hri orae, plotare calc.
Hri ale lumii
ntindere oblic, traiect. sateliti

Compromis
Compromis
Conform

Sisteme de coordinate geografice


Latitudine/Longitudine Acesta este un sistem de coordonate sferice compus din paralele de
latitudine si meridiane de longitudine date. Definitiile acestor mrimi sunt date la alte cursuri. Se
reaminteste c latitudinea poate fi noredic sau sudic [(0 la +90 grade), respectiv (0 la -90
grade)]. Longitudinea poate fi estic sau vestic [(0 la +180 grade sau 180 E), respectiv *0 la 180 grade sau 180 W)]. Pentru elipsoid, cele dou coordonate au aceeasi denumire si
semnificatie. Geodezii sunt familiarizati cu aceste coordonate. Punctele de pe ecuator au
latitudinea 0. Longitudinea se masoara avnd ca origine meridianul observatorului astronomic
regal din Greenwich, Anglia (stabilit in 1884). Reamintim ca meridianul opus cu 180 de grade
meridianului origine este linia schimbarii de dat.

Liniile de latitudine si longitudine


Universal Transverse Mercator
Este o proiectie cu un sistem international de coordinate plane (rectangulare) dezvoltat de U.S.
Army, care se extinde pentru intreaga planet, n intervalul de latitudine [84 grade nord ,- 80
grade sud]. Elipsoidul terestru sau sfera se mpart n 60 de zone (fuse) cu mrimea de 6 grade pe
longitudine. Zonele polare sunt reprezentate n proiecia stereografic orizontal polar. Trile
din estul Europei au aplicat si unele mai aplic si acum proiecia Gauss - Kruger (GK), care are
asemnri cu proiecia UTM.
Proiecia UTM, ca si proiecia GK, este aplicat fiecrei zone de 6 grade. UTM si GK sunt
proiectii ce deriv din proiecia cilindric Mercator, cu deosebirea c cilindrul este rotit cu 90 de
grade de la axa polilor, avnd axa n planul ecuatorului. Fiecare zon este reprezentat separat.
Pentru UTM este ales elipsoidul sistemului WGS 84, iar pentru GK elipsoidul Krasovsky.
State Plane
Se pot importa prin Internet multe date geografice cu coordonatele in acest sistem. Este un sistem
de coordinate plane x,y, ale crui zone mpart teritoriul S.U.A. n peste 130 de sectiuni, fiecare
cu propria suprafaa de proiectie si reteaua de coordonate. Cu exceptia statelor cu un teritoriu
ngust, ca Delaware, New Jersey si New Hampshire, cele mai multe state sunt mprtite in dou
la zece zone. Proiecia conform Lambert este folosit pentru zonele intinse mai mult in directia
est-vest, iar proiecia Transverse Mercator pentru zonele ntinse mai mult n directia nord-sud.
Alaska, Florida si New York folosesc ambele proiectii pentru diferite zone. O portiune din
Alaska este reprezentat n proiecia oblic Mercator.
Conic echivalent Albers
Aceast proiectie conic secant este propice pentru zone de latitudine medie. Paralelele de
secant au latitudinile de 29 1/2 grade si 45 1/2 grade (nord).

Proiecia conic echivalent Albers

Conic conform Lambert


Este o proiectie conic secant (cu dou paralele standard). Pentru S.U.A., paralelele standard
sunt cele cu latitudinile 33 si 45 grade nord.

Hart n proiecia conic conform Lambert

Mercator
Aceast proiectie cilindric a fost propus initial n 1569, de cartograful flamand Gerhardus
Mercator, pentru ajutor in navigaie. Meridianele si paralelele sunt reprezentate ca drepte care
sunt paralele ntre ele si perpendiculare unele pe altele.
Pentru a pstra egalitatea unghiurilor, paralelele sunt plasate la intervale din ce in ce mai mari cu
cresterea latitudinii, asa c are loc o variatie a scrii distantelor. Distorsiunile cele mai mici sunt
la ecuator. Proiecia nu se recomand a se folosi peste 80 de grade de latitudine.

ORTODROMELE (rhumb lines), care arat direcia constant, sunt drepte, dar nu reprezint
drumul cel mai scurt, acesta fiind dat de cercurile mari.

Proiecia cilindric Mercator

Proiecia stereografic polar


Este o proiecie azimutal, punctul de vedere fiind polul opus zonei polare care se reprezint. n
aceast proiecie se reprezint cele dou zone polare. Rezult pentru fiecare zon polar cte o
hart circular, cu imaginea polului n centru.
Imaginile paralelelor sunt cercuri concentrice, iar ale meridianelor sunt linii drepte. Hrile au
proprietatea de conformalitate.

Hart n proiecia stereografic polar conform

Proiecia policonic

Aceast proiectie a fost dezvoltat n 1820 de Ferdinand Hasslerl pentru cartografierea coastei de
est a S.U.A. Proiectiile policonice sunt formate dintr-un numr infinit de proiectii conice pe con
tangent.
Se face un compromis intre echivalent si conformalitate, iar pe meridianul central exist
proprietatea de echidistant. Imaginile paralelelor sunt arce de cercuri, dar nu concentrice. Toate
meridianele, cu exceptia meridianului central , sunt concave spre meridianul central . Paralelele
intersecteaz meridianul central la intervale egale.

Hart n proiecia policonic

Proiecia Transverse Mercator


Este similar proiectiei Mercator, cu exceptia faptului c axa cilindrului este perpendicular pe
axa polilor si este n planul ecuatorului (cilindrul este transversal). Linia de tangent este un
meridian (meridian central). Celelalte meridiane si paralelele sunt curbe. Proiecia este conform.
Proiecia Sinusoidal (Echivalenta)

Hart n proiecia sinusoidal echivalent

Proiecia sinusoidal este o proiectie echivalent in care este reprezentat ntreaga sfer terestr.
Este o proiectie echivalent. Denumirea proiectiei este legat de prezenta functiei trigonometrice
sinus in formulele coordonatelor proiectiei.
Proiecia Miller
n anul 1942, geograful american Osborn Miller a prezentat o proiectie cilindric pentru harta
lumii. Proiecia Miller nu este nici conform, nici echivalent. Ideea a fost de a spatia paralelele,
nct s existe un echilibru ntre distorsile formei si ariei.

Hart n proiecia cilindric Miller

Proiecia Robinson

Hart n proiecia Robinson

Proiecia a fost propus de Rand McNally & Co. n 1961, pentru harta lumii. Aceast proiectie
minimizeaz distorsiile unghiulare si ale ariilor. Este un compromis ntre conformalitate si
echivalent. 75 % din detaliile terestre sunt reprezentate cu eroare a scrii de sub 20 %. Fiecare
pol este reprezentat printr-o linie polar.
Datumuri (geodezice)
De fiecare data cnd se fac referiri la o proiecie, este necesar s se precizeze i sistemul
geodezic de referin sau datumul geodezic. Un datum este un set de constante sau puncte de
control sau de baz. care specific sistemul de coordonate folosit pentru aducerea tuturor
msurtorilor si datelor n sistemul global de referint. Este necesar a se determina forma
tridimensional a planetei pmnt, respectiv a elipsoidului. Aceasta este baza pentru un sistem de
coordonate plane. Cuvntul "datum" trebuie s fie nsotit de cuvantul "geodezic". Sunt necesare
cel putin opt constante pentru un datum complet : trei pentru a specifica poziia orignii, trei
pentru a specifica orientarea sistemului de coordonate i dou pentru a specifica dimensiunile
pe elipsoidul de referin. n Romnia se folosesc dou datumuri - sistemul geodezic de
coordonate 1942 cu elipsoid Krasovsky i WGS 84 cu elipsoidul internaional. n America de
Nord se folosesc NAD27 i NAD83. Ultimul este acelasi cu WGS84 pentru toate scopurile
propuse. Diferentele intre NAD27 si NAD83 sunt listate n tabelul de mai jos.
Comparare a proprietilor datumurilor:
Proprietate
Elipsoid de referin

Datum NAD27
Clarke
1866
a = 6.378.206,4 m
b = 6.356.583,8 m
punct de triangulatie
Punct datum
MEADES Ranch
Originea longitudinilor meridan Greenwich
Orientatarea azimutului de la SUD
25.000
puncte
Compensare
- cateva sute de baze
- cateva sute de azimute

Cel mai potrivit pentru

America de Nord

Datum NAD83 (WGS84)


GRS
80
a
=
6.378.137
m
f = 1/298,25722
fara
centrul de masa P,
meridian zero BIH
de la NORD
250.000
puncte
- approx. 30.000 baze EDMI
5.000
az.
astr.
puncte
Doppler
- vectori VLBI
Intregul Pmnt

Diferenele geodezice n ceea ce priveste nlimea, latitudinea i longitudinea ntre


NAD83(WGS84) si NAD27 pot fi afiate pe hart ca izolinii pentru 48 de state vecine (contigui).