Sunteți pe pagina 1din 37

Audit financiar

Part I ISA 200


Concepte generale privind
auditul bazat pe riscuri
Lector univ. dr. Flavia Stoian

Esecul economic, Esecul de


audit si Riscul de audit
Esec economic:

apare atunci cand o intreprindere este incapabila sa-si ramburseze


datoriile fata de creditorii sai sau sa faca fata asteptarilor investitorilor sai din cauza unor
conditii economice generale sau specifice intreprinderii cum ar fi o cauza economica luarea
de decizii gresite de catre managerii sau aparitia unei concurente neasteptate in ramura.
Punctual culminant al esecului economic este declararea falimentului intreprinderii.

Esec de audit:

Esecul de audit apre atunci cand auditorul exprima o opinie de audit


eronata ca rezultat al unui esec primar de a se conforma ISA-urilor general acceptate.

Riscul de audit reprezinta riscul ca un auditor sa concluzioneze ca situatiile


financiare prezinta o imagine fidela si sa decida exprimarea unei opinii fara
rezerve cand in realitate aceste situatii contin prezentari semnificativ eronate. Dat
fiind faptul ca auditorii nu pot colecta informatii probante decat pe baza de testare
sau esantionare si ca detectarea unor fraude bine camuflate/ascunse poate fi
foarte dificila, va exista totdeuna un risc ca auditorii sa nu descopere o frauda
semnificativa in ciuda faptului ca se respecta standardele. Daca un auditor nu da
dovada de rigoarea profesionala cuvenita se produce un esec de audit.

Legea permite partilor care au suportat pierderi ca urmare a


nerespectarii de catre auditor a obligatiei de rigoare profesionala
cuvenita sa recupereze o parte sau totalitatea pierderilor cauzate
direct de esecul de audit.

n vederea formrii unei opinii privind situaiile financiare, auditorul


apeleaz la proceduri care i permit s obin un grad rezonabil de
certitudine c acestea sunt corect ntocmite n toate punctele
eseniale. Verificarea tuturor aspectelor cu privire la situaiile
financiare trebuie s in seama de existena permanent a factorilor
de risc i de importana relativ a acestora, iar abordarea acestor
riscuri s fie de o manier adecvat.

Datorit testelor, ct i a altor limitri inerente ale auditului financiar


i ale controlului intern, exist necondiionat un risc c o serie de erori,
chiar semnificative, s nu fie descoperite.

n toate cazurile, cnd apar indicii cu privire la existena unei erori, a


unei fraude sau nelciuni care pot duce la abateri semnificative,
auditorul are obligaia de a extinde procedurile sale de verificare n
scopul confirmrii sau infirmrii existenei acestora.

Majoritatea riscurilor pe care le ntlnesc auditorii sunt foarte greu de


cuantificat i impun o analiz riguroas pentru a fi luate n calcul n

Principiile auditorului
financiar
INDEPENDENTA SI OBIECTIVITATE
INTERES PUBLIC SI ASUMAREA
RASPUNDERILOR
INTEGRITATEA SI CONDUITA PROFESIONALA
COMPETENTA PROFESIONALA SI ATENTIA
CUVENITA
CONFIDENTIALITATE
STANDARDE TEHNICE

INDEPENDENTA
n audit independena nseamn a adopta
un punct de vedere neprtinitor n cursul
executrii testelor de audit, al evalurii
rezultatelor acestor teste i al ntocmirii
raportului de audit.
Independena auditorului reprezinta o atitudine
de spirit caracterizat de integritate i de o
abordare obiectiv a procesului de audit iar
conceptul cere auditorului s i desfoare
activitatea n mod liber i n mod obiectiv

Cum ajung sa incalc


independenta?

Interesul personal al auditorului


Un interes financiar direct sau material indirect n auditul
clientului
mprumuturi garantate pentru sau din partea clientului
auditat sau din partea conducerii clientului
Dependena nejustificat fa de comisioanele pltite de
client auditorului
Grija fa de posibilitatea pierderii angajamentului
Relaia de afaceri relativ strns cu clientul auditat
Posibile comisioane suplimentare obinute n urma
misiunii de audit.
Onorariile conditionate
Autorevizuire
Reprezentare i propagand n favoarea clientului
Familiaritatea
Intimidarea.

Fratele unui auditor financiar face parte din managementul


unui dintre clientii de audit al firmei de consultanta financiara
a acestuia. Auditorul in cauza nu este proprietarul firmei de
consultanta. Chiar daca el nu participa la misiunea de audit, se
poate considera ca independenta firmei este afectata?
Nu, independenta firmei de consultanta nu este afectata, cu conditia ca
auditorul respectiv sa nu participe la misiunea de audit in cauza
O firma de consultanta ce presteaza servicii de audit financiar
cu un singur sediu in care opereaza intreaga activitate
angajeaza pentru o misiune, cu contract temporar, un
specialist independent pentru intocmirea declaratiilor fiscale.
Colaboratorul in cauza este directorul economic al unuia dintre
clientii de audit ai firmei dar nu presteaza niciun fel de serviciu
fiscal pentru compania in care lucreaza permanent. Este
afectata independenta auditorilor?
Da, independenta va fi afectata deoarece colaboratorii externi nu trebuie
sa aiba legaturi si obligatii fata de clientii de audit la care el participa.

INTERES PUBLIC SI ASUMAREA RASPUNDERILOR

Acceptarea responsabilitii fa de public constituie o


caracteristic esenial a profesiei de auditor financiar, fiind
responsabil de serviciile profesionale desfurate n domeniul
auditului financiar nu nseamn numai satisfacerea cerinelor unui
client.

Rolul auditorilor financiari este foarte important n societate.


Plaja larg de utilizatori ai informaiei contabile prin public
(investitori, salariai, creditori, debitori, instituii financiare,
guvern) se bazeaz pe validarea conturilor anuale realizate de
auditorii financiari profesioniti n tot ceea ce nseamn
instrumentare tehnic contabil i o raportare financiar corect,
un management financiar eficient i consultan competent
pentru un spectru larg al afacerii.

Pentru a rspunde acestor mari responsabiliti ce le revin


auditorilor financiari, atitudinea i comportamentul lor n procesul
de furnizare a serviciilor profesionale au impact asupra bunstrii
economice prin actul de decizie care se ia pe credibilitatea

Raspunderea
managementului in
cadrul misiunilor de
audit

,,Conducerea este responsabil pentru identificarea cadrului de


raportare financiar ce este folosit n ntocmirea i prezentarea
situaiilor financiare. Conducerea este de asemenea responsabil
pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare conform
cadrului de raportare financiar. Aceast responsabilitate
presupune:
crearea, implementarea i ntreinerea controlului intern relevant
pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare care s nu
includ denaturri semnificative, fie ca urmare a fraudei, fie a
erorilor;
selectarea i aplicarea politicilor adecvate de contabilitate,
ielaborarea estimrilor contabile rezonabile pentru situaia dat
Standardul International de Audit 200, parag.36

Raspunderea
auditorului in cadrul
misiunilor de audit
Auditorul este responsabil pentru formarea i
exprimarea unei opinii asupra situaiilor financiare.
Obiectul auditului financiar are multiple
valene, dar cea mai important o reprezint
noiunea de finalitate, ca rezultat al
evalurii, organizrii i funcionrii
managementului unui sistem i a modului n
care acesta i duce la ndeplinire obiectivele
din misiunea asumat, respectiv
eficientizarea sistemului.

Aplicatia I. Sotia unui auditor face parte din consiliul de administratie al unuia dintre
clientii de audit al firmei de audit a sotului ei. Auditorul in cauza este unul dintre
proprietarii firmei de consultanta care presteaza serviciile de audit. Chiar daca el nu
participa la misiunea de audit, va fi afectata independenta firmei?
Da, se considera ca independenta firmei de consultanta este afectata daca proprietarul firmei
chiar daca nu participa la misiunea de audit deoarece prin prezenta lui in sediul operativ al firmei
si prin functia pe care o detine poate influenta opinia auditorilor implicati in misiune.
Aplicatia II. Acordarea de consultatii fiscale de catre auditorul financiar catre clientul
sau la care efectueaza concomitent si misiunea de audit poate afecta independenta
acestuia?
In situatia in care auditorul financiar profesionist acorda servici fiscale unui client trebuie
sa aiba in vedere riscul fiscal si eficacitatea in favoarea clientului dar cu competenta profesionala
si mare atentie pentru a nu afecta integritatea si obiectivitatea sa. Orice ambiguitate sau
interpretare a textului de lege poate fi rezolvata in favoarea firmei cu conditia sa domine
rezonabilul in orice actiune. Auditorul nu trebuie sa asigure clientul ca declaratiile fiscale oferite
inclusiv condultanta fiscala sunt neatacabila, deoarece responsabilitatea pentru continutul
declaratiei revine in primul rand clientului.Auditorul financiar are obligatia sa ia toate masurile
necesare pentru a se asigura pe baza datelor primite ca declaratia fiscala este intocmita
corespunzator, este reala si corecta. Daca erorile nu sunt corectate de catre client, auditorul
financiar are obligatia sa se disocieze de acele declaratii sau situatii prezentate autoritatilor si sa
ia in considerare daca responsabilitatile profesionale ii permit continuitatea serviciilor cu acel
client.
Aplicatia III In ce fel pot afecta onorariile independenta auditorului?
In situatia in care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienti au o pondere mare a
onorariilor brute totale, auditorul independent poate deveni dependent de acel client si poate
genera suspiciuni in privinta independentei. Onorariile incasate in cote procentuale sunt tratate

Etica in audit

Auditul bazat pe riscuri


(ISA 200)
Raportarea
Raspunsul la
risc
Evaluarea
riscurilor
Planificarea
auditului
Efectuarea
procedurilor de
evaluare a
riscurilor

Evaluarea probelor
de audit obtinute
Intocmirea
raportului de audit

Conceperea unor
proceduri de audit
suplimentare
Efectuarea
procedurilor de
audit suplimentare

Obiectivele generale ale auditorului conform ISA 200 sunt dupa


cum urmeaza:
- Sa obtina asigurare rezonabila cu privire la masura in care situatiile
financiare in ansamblul lor nu sunt prezentate in mod eronat
- Sa raporteze cu privire
la situatiile financiare si sa comunice
concluziile

Asigurarea rezonabila
Asigurarea rezonabila este un nivel inalt de asigurare dar nu absolut.
Aceasta se realizeaza atunci cand auditorul a obtinut suficiente probe de
audit adecvate pentru a atenua riscul de audit (adica risucl ca auditorul sa
exprime o opinie inadecvata atunci cand situatiile financiare prezinta
denaturari semnificative) la un nivel acceptabil de scazut.

Limitari inerente ale unui audit

Natura raportarii
financiare

- Situatiile financiare sunt bazate pe rationamentul


managementului in aplicarea cadrului de raportare si pe decizii si
evaluari subiective ale acestuia

Natura probelor de
audit disponibile

- Probele de audit tind sa fie mai degraba persuasive decat


conclusive

Natura procedurilor de
audit

- Oricat de bine sunt concepute, nu pot detecta toate denaturarile;


- Orice esantion mai mic de 100% introduce un anumit grad de
risc ca o denaturare sa nu fie evidentiata
- Managementul/ale surse pot cu sau fara intentie sa omita
informatii importante
- Procedurile de audit e posibil sa nu detecteze faptul ca
anumite informatii lipsesc

Caracterul oportun al
raportarii

Relevanta/valoarea informatiilor tinde sa se diminueze in timp,


astfel incat este necesar sa se restabileasca un echilibru intre
credibilitate si costul informatiilor.

Riscul de audit acceptabil


Riscul de audit reprezinta riscul de a exprima o opinie de audit inadecvata cu
privire la situatiile financiare care sunt prezentate eronat in mod semnificativ

RISCUL INERENT
RI

RISCUL DE CONTROL
RC

RISCUL DE
DETECTARE
PLANIFICAT - RDP

Reprezinta
susceptibilitatea unei
afirmaii cu privire la o
clas de tranzacii, sold
de cont sau prezentare
de a fi denaturat
semnificativ, fie
individual sau n mod
agregat mpreun cu
alte denaturri, nainte
de a lua n considerare
orice controale legate de
acestea

Reprezinta riscul ca o
denaturare care ar putea s
apar la nivelul unei afirmaii cu
privire la o clas de tranzacii,
sold de cont sau prezentare
care ar putea fi semnificativ,
fie individual sau n mod
agregat mpreun cu alte
denaturri, s nu poat fi
prevenit, sau detectat i
corectat la timp de ctre
controlul intern al entitii.

Reprezint o msur
a riscului ca probele
de audit aferente
unui segment s nu
permit detectarea
unor erori sau
abateri a cror
valoare depete o
limit tolerabil, n
cazul n care
asemenea abateri
exist.

RISC DE AUDIT ACCEPTABIL = RI x RC x RDP


RDP = RAA / (RI x RC)

iscurile in audit si pragul de semnificatie

Auditul bazat pe riscuri


(ISA 200)
Raspunsul la
risc
Evaluarea
riscurilor
CE evenimente
are putea aparea
si cauza o
prezentare
eronata
semnificativa in
Aplicarea
procedurilor
situatiile
de evaluare
financiare?a

riscurilor pentru
identificarea si
evaluarea riscurilor de
prezentari eronate

AU AVUT loc
evenimentele
identificate si au
generat prezentari
eronate
semnificative in
Conceperea
si
situatiile
efectuarea
financiare?unor

proceduri
suplimentare care sa
raspunda la riscurile
identificate si
evaluate de
denaturari
semnificative, atat la

Raportarea
CE opinie de
audit, bazata
pe probe de
audit este
adecvata
situatiilor
financiare?
Aceasta
implica:
- Formarea unei
opinii pe baza
probelor de audit
obtinute
- Intocmirea si
emiterea unui
raport care sa fie
potrivit cu
concluziile la

Abordarea auditului pe
cicluri
Tranzacti
i

Solduri

Vanzari

Registrul
vanzarilor

Incasari cash

Jurnal
incasarilor

Achizitii de
bunuri si
materiale

Jurnal
achiztii/fisele
mijloacelor
fixe

Plati cash

Registru plati

Salarii si
rambursari

Registru
salarii

Alocari si
ajustari

Registru
jurnal

Registru
jurnal si alte
inregistrari
aferente

Balanta

Situatiile
financiare

Asertiunile
managementului
Asertiunile managementului sunt reprezentari implicite sau
explicite ale managementului despre clase de conturi sau
tranzactii si conturile asociate acestora si modul de prezentare
si dezvaluire al informatiilor din situatiile financiare. De
exemplu, managementul afirma in balanta ca exista un sold de
$25.142 in casa. Daca nu se precizeaza alte detalii, se considera
ca managementul de asemenea, afirma, implicit, ca aceasta
suma este disponibila imediat pentru utilizarea ei fara restrictii

Standardele internationale de audit impart asertiunile


managementului in trei categorii:
- Asertiuni despre clase de conturi si solduri la sfarsitul perioadei
- Asertiuni despre clase de tranzactii si evenimente care au avut
loc in perioada auditata
- Asertiuni despre prezentarea si dezvaluirea informatiilor din
situatiile financiare

Planul de audit include natura, momentul i ntinderea procedurilor de


audit care urmeaz s fie efectuate de membrii echipei misiunii de
audit pentru a obine suficiente probe de audit adecvate pentru
verificarea asertiunilor managementului, n vederea reducerii riscului
de audit la un nivel acceptabil de sczut

OPINIA DE AUDIT

PROBE DE AUDIT

CE OBTIN?

TESTE ALE
DETALIILOR
SOLDURILOR

TESTE
SUBSTANTIALE ALE
OPERATIUNILOR

TESTE ASUPRA
MECANISMELOR
CONTROLULUI INTERN

OBIECTIVE DE AUDIT
LEGATE DE SOLDURI

OBIECTIVE DE AUDIT
LEGATE DE
TRANZACTII

INTELEGEREA
CONTROLULUI
INTERN

ASERITUNI LEGATE
DE SOLDURI

ASERTIUNI LEGATE
DE TRANZACTII

EFICIENTA
CONTROLULUI
INTERN

CE
VERIFIC?
CE VERIFIC?

PROCEDURI ANALITICE

CUM
VERIFIC?

OBIECTIVE GENERALE
LEGATE DE OPERATIUNI

OBIECTIVE GENERALE
LEGATE DE SOLDURI

EXISTENTA

EXISTENTA

EXHAUSTIVITATEA

EXHAUSTIVITATEA

EXACTITATEA

EXACTITATEA

CLASIFICAREA

CLASIFICAREA

CRONOLOGIA

CEZURA

SISTEMATIZAREA SI
SINTETIZAREA

CONCORDANTA DETALIILOR
VALOARE REALIZABILA
DREPTURI SI OBLIGATII
PREZENTARE SI DEZVALUIRE

TESTE ALE MECANISMELOR DE


CONTROL
Procedurile de obinere a unei nelegeri a controlului intern se vor prezenta la
controlul intern.
Procedurile de audit legate de aceast nelegere pot fi:
actualizarea i evaluarea experienei anterioare a auditorului cu entitatea n
cauz;
chestionarea personalului entitii;
citirea manualelor de politici i sisteme ale entitii;
examinarea documentelor i evidenelor contabile;
observarea activitilor i operaiunilor entitii.
Auditorul trebuie s-i concentreze atenia asupra proiectrii sistemului de
control i asupra aplicrii funcionrii mecanismelor controlului intern.
Auditorul trebuie s estimeze riscul de control pentru fiecare obiectiv de audit
referitor la operaiuni.
Procedurile utilizate pentru a se obine probele necesare estimrii riscului de
control sunt numite teste ale mecanismelor de control.
Aceste teste sunt efectuate n scopul de a determina caracterul adecvat al
proiectrii anumitor mecanisme de control i eficacitatea lor operaional. Dintre
acestea amintim :
chestionarea personalului pertinent al entitii;
examinarea documentelor, evidenelor contabile i rapoartelor;
observarea activitilor legate de control;

TESTE SUBSTANTIALE ALE


OPERATIUNILOR
Teste substaniale ale operaiunilor- sunt proceduri create
pentru a testa prezena unor greeli monetare care
afecteaz direct corectitudinea soldurilor din situaiile
financiare.
Aceste greeli sunt un indiciu al prezentrii eronate a
conturilor.
Ele urmresc s determine dac toate cele 6 obiective de
audit referitoare la operaiuni au fost respectate pentru
fiecare categorie de operaiuni (existen, exhaustivitate,
exactitate, cronologie, sistematizare, sintetizare).
De regul testele substaniale ale operaiunilor sunt
efectuate concomitent cu testele mecanismelor de control.

PROCEDURI ANALITICE
Proceduri analitice - presupun compararea sumelor nregistrate
cu estimrile fcute de auditor. Deseori ele presupun calcularea
unor indicatori de ctre auditor pentru a-i compara cu indicatori
i alte informaii relevante din anii precedeni.
Utilizarea procedurilor analitice vizeaz:
- descoperirea unor posibile inexactiti n situaiile financiare;
- reducerea cantitii de teste ale detaliilor soldurilor.
Tipuri de proceduri analitice:
- Compararea datelor clientului cu datele de ramura
- Compararea datelor clientului cu datele similare din exercitiile
anterioare
- Compararea datelor clientului cu rezultatele estimate
determinate de client
- Compararea datelor clientului rezultatele estimate, utilizanduse date fara caracter finanicar

TESTE ALE DETALIILOR


SOLDURILOR
Teste ale detaliilor soldurilor- se axeaz
asupra soldurilor finale de carte mare, ale
conturilor bilaniere i a celor de rezultate.
Aceste teste se refer la :
- confirmarea soldurilor de creane;
- examinarea fizic a stocurilor;
Aceste teste referindu-se la probe ce se obin
din surse independente sunt considerate
eseniale.
Selectarea tipurilor de teste de aplicat,
combinarea acestora depind de experiena i
profesionalismul auditorului, acesta urmrind
s obin o asigurare de ansamblu privind
operaiunile i conturile pe fiecare ciclu.

APLICATIE
Erorile de mai jos sunt incluse in stocuri si in conturile corespunzatoare ale companiei
Westbox Manufacturing.
a)
Pentru fiecare eroare, enuntati un mecanism de control intern care ar fi trebuit sa
preintampine eroarea;
b)
Pentru fiecare eroare enuntati o procedura substantiala de audit care ar putea fi
folosita pentru a o descoperi.
1. Unui articol din stoc i s-au atribuit pretul de 12RON/bucata in locul pretului corect de
12 RON/duzina
a) La intocmirea situatiilor recapitulative a stocurilor, acestea se confrunta cu datele de pe
etichetele de inventariere, inmultind cantitatile cu preturile aferente.
b) Confruntati rezultatele inventarierii-test facute de auditor si inregistrarile in foile de lucru cu
compilarea finala a stocurilor si comparati numarul de pe eticheta, descrierea si cantitatea
articolelor de stocuri.
2. Cand s-a facut inventarul fizic al stocurilor, ultimele livrari ale zilei au fost excluse din
stocuri si nu au fost inregistrate ca vanzari decat in exercitiul urmator
a)Toate livrarile catre clienti sunt autorizate prin intocmirea unor documente de livrare
prenumerotate si datate.
b) Inregistrati in foile de lucru, pentru o verificare ulterioara, numarul ultimului document de
livrare folosit la sfarsitul exercitiului si asigurati-va ca stocurile aferente acelei livrari au fost excluse

In cursul auditului ciclului de cumparari-plati, una dintre preocuparile auditorului vizeaza


asigurarea faptului ca platile inregistrate corespund unor bunuri si servicii realmente primite.
Identificati:
Obiectivul de audit sub auspiciul caruia se afla aceasta situatie
Enumerati trei proceduri de audit aferente acestui obiectiv
Enumerati trei mecanisme de control intern care sa previna posiblele erori aferente
acestui obiectiv
Enumerati trei teste tipice ale mecanismelor de control de la punctul c., efectuate
de auditor pentru a verifica eficienta acestora.

II. In cursul auditului ciclului de cumparari-plati, una dintre preocuparile auditorului vizeaza
asigurarea faptului ca operatiunile de plata din contabilitatea clientului sunt inregistrate la
valoarea corecta.
Identificati:
Obiectivul de audit sub auspiciul caruia se afla aceasta situatie
Enumerati trei proceduri de audit aferente acestui obiectiv
Enumerati trei mecanisme de control intern care sa previna posiblele erori aferente
acestui obiectiv
Enumerati trei teste tipice ale mecanismelor de control de la punctul c., efectuate
de auditor pentru a verifica eficienta acestora.

III. Sunteti auditorul societatii Silo S.A. La data de 1 octombrie 2009, societatea achizitioneaza
o linie tehnologica pentru prelucrarea lacurilor si vopselurilor, in valoare de 50.000 euro. Se
inregistreaza cheltuieli cu proiectul de amplasare: 500 euro, taxe vamale 5.000 euro,
cheltuieli cu reclama 2.000 euro, cheltuieli cu comisioanele aferente documentatiei: 300 euro,
cheltuieli cu salariile departamentului de conducere: 1000 euro. La sfarsitul duratei de viata,
se previzioneaza cheltuieli cu demontarea liniei in valoare de 1200 euro.
La sfarsitul anului 2009, clientul prezinta in conturile de imobilizari, valoare de 57.000 euro.
Sunteti desemnat sa realizati auditul imobilizarilor, asupra exercitiului financiar 2009.

PROBE DE AUDIT
Case - study

Documentatia in audit
Scopul dosarelor de audit:
- ajut la planificarea i efectuarea activitii de audit;
- ajut la supravegherea i revizuirea activitii de audit;
- nregistreaz probele de audit relevante rezultate din activitatea desfurat pentru ca auditorii s-i
susin opinia emis.

Informatii cu caracter
curent in dosarul de audit
Informatii cu caracter curent prezentate in dosarele de audit
Documentatia curenta trebuie s cuprind toate informaiile relevante pentru fiecare exerciiu financiar aflat n
analiz. Dat fiind conjunctura n care se efectueaz auditul, nu poate fi dat cu precizie ce informaii s se pstreze
n acest set.
Se recomand, ca toate firmele s standardizeze formatul documentatiei curente cu scopul de a facilita controlul i
revizuirea acestei activiti. Este eficient ca acesta sa fie organizat pe seciuni iar acestea la rndul lor pe capitole ,
paragrafe.
O atenie deosebit trebuie acordat calitii i eficienei documentatiei curente. Aceste sopuri sunt atinse, dac n
set sunt incluse numai acele informaii cu semnificaie relevant. Selecia lor depinde de raionamentul profesional al
auditorului. Recomandri de ordin general care pot fi de ajutor profesionitilor sunt evideniate de organismele
profesionale din ara noastr:
Datele trebuie actualizate, s fie oficiale i complete;
Se includ numai acele documente, copii, formulare, rapoarte de la client numai n msura n care ele sunt de ajutor
pentru nelegere.
Analizele situaiilor contabile ntocmite de client la care se face referire nu trebuie incluse n dosar dac nu sunt
verificate de auditor.
Contractele de inchiriere, mprumut, de leasing este suficient o sintez a informaiilor semnificative, alturi de o not
unde sepot gsi i revizui.
Documentatia curenta trebuie neles de orice persoan avizat. Probele de audit trebuie s vin n
sprijinul formulii opiniei finale de audit.
Toate seciunile auditului se ndreapt ctre rezultatele contabile finale i elaborarea raportului de audit. Dosarul de
audit se divide n seciuni, capitole i paragrafe, innd cont de funciile bilanului funcional:
-ciclul de finanare, investire :capitaluri proprii (A) i imobilizrile(B)
-ciclul de exploatare: stocuri(C) , clieni i pli n avans(D), creditori i angajamente(E), impozitarea(G);
-ciclul de trezorerie; banca i numerarul(H), aciuni i obligaiuni speculative
-contul de profit i pierdere: cheltuielile i veniturile
-raportarea activitii de audit;
-revizuirea situaiilor financiare;
-ntlnireacu clientul pentru punctele finale;
-model de raportare al planului de audit.

Standardizare?
Standardizare format in funcie de
raionamentul profesional al
auditorului, trebuie aplicat i
respectat.
- Toate documentele de lucru trebuie
notate n colul din dreapta sus, de
exemplu D11 Clieni;
- Toate documentele de lucru trebuie
intitulate, semnate, datate de primul
auditor i al doilea auditor care face
revizuirea;
- Toate tabelele trebuie s fac trimitere la
situaiile contabile finale
Documentele de lucru trebuie intitulate
innd cont de:
1. Numele clientului;
2. Sfritul de an financiar;
3. Numele seciunii, de exemplu:
Capitaluri proprii sau Imobilizri
4. Notele principale din fiecare
seciune de verificare trebuie s
sintetizeze:
5. Obiectivul;
6. Metoda;

Aplicatia I. S.C. Fulgerica SA tine


evidenta stocurilor prin metoda
inventarului permanent si evalueaza
stocurile la iesire prin metoda FIFO.
Situatia si miscarea stocurilor de
materii prime in luna septembrie se
prezinta astfel: stoc initial la 01.09:
10bx600lei/buc; intrari: 08.09: 60
bucx700lei/buc si pe data de 19.09 20bucx800lei/buc, pret de cumparare
si cheltuieli de transport: 500lei; iesiri
pe data de 15.09 -64 bucati si pe
data de 30.09 - 22 buc. La
inventarierea fizica se constata un
stoc faptic de 1 bucata evaluata la
valoarea totala de 825lei. Minusul de
materii prime constatat la
inventariere, inregistrat ca o
cheltuiala curenta este de 2.405lei.
Realizati o foaie de lucru privind
corectitudinea pierderilor
inregistrate la sfarsitul
perioadei.

Aplicatia II
Societatea Mara SA detine in
stoc la data de 31 decembrie
2009, 5.400 bucati de produse
finite - procesoare, a caror cost
de
productie
este
de
5.200lei/buc. Pretul de piata al
produselor la 31.12. 2009 este
de 5.200lei/buc iar cheltuielile
necesare punerii lor in vanzare
reprezinta
200lei/bucata.
Clientul prezinta in bilant, la
31.12.2009, produse finite in
valoare de 27.583.200.
Realizati o foaie de lucru in
care sa va exprimati opinia
in privinta acestei evaluari.

Aplicatia III
Clientul ALFA prezinta urmatoarea situatie a
creantelor incerte la sfarsitul anului N:
Client A: creanta inclusiv TVA: 119000, grad
de recuperare: 75%
Client B: creanta inclusiv TVA: 1190000, grad
de recuperare:40%
Client C: creanta, inclusiv TVA: 952000, grad
de recuperare: 60%
Client D: creanta inclusiv TVA: 357000, grad
de recuperare: 80%
La sfarsitul anului N, totalitatea
provizionului representat de soldul
contului 491 are valoarea de 1190000.
Sunteti auditorul insarcinat cu
exprimarea unei opinii privind soldul
provizionului.

Aplicatia IV
Dispuneti de urmatoarele date legate de un
mijloc de transport achizitionat de firma
DELTA SA: in urma unei prime reevaluari, s-au
inregistrat diferente pozitive egale cu 9.000,
in urma celei de-a doua reevaluari, s-a
inegistrat o diferenta negativa egala cu
11.000; in urma celei de-a treia reevaluari, s-a
inregistrat o diferenta pozitiva egala cu 6.000.
In conditiile aplicarii IAS 16, compania a ajuns
la un sold final al contului 105 in valoare de
3.800.
Intocmiti o foaie de lucru vizand
exactitatea acestui sold.

Raportul de audit
Case-study