1

PATOLOGIA CHIRURGICALA A SPLINEI

Competente vizate:Stabilirea etiopatogeniei ,simptomatologiei si tratamentului
corespunzator ,la bolnavul cu afectiuni chirurgicale ale splinei
LEZIUNI VASCULARE
A.INFARCTUL SPLENIC
Poate fi de natura arteriala sau venoasa.
Etiopatogenie
Afectiuni cardiace-endocardite ,valvulopatii(stenoza mitrala)
Tromboza venei splenice
Hemopatii benigne si maligne
Simptomatologie
-debut brutal,cu durere foarte intensa in hipocondru stg.,febra 39-40 grade,crestere rapida
de volum a splinei
Evolutie-poate fi:
Favorabila-cu remisiune clinica in 10-14 zile
Nefavorabila-spre complicatii(abces splenic,abces subfrenic,ruptura)
Tratament
-evolutia nefavorabila impune splenectomia
B.ANEVRISMUL ARTEREI SPLENICE
Este situat pe trunchiul arterial.El poate fi:fuziform,sacciform,disecant.
Etiopatogenie
Embolii septice in cordul stg.
Malformatii congenitale
Sifilis,ATS
Traumatisme abdominale
Diagnosticul
Pe aortografie
La palpare tumora pulsatila in hipocondru stg.
Complicatii
Fisura cu formarea unui hematom care fuzeaza in capsula pancreatica
Ruptura in cavitatea peritoneala,organe cavitare,vena splenica((realizarea unui
anevrism arterio-venos)
Tratament
-chirurgical-splenopancreatectomie stg,decoland splina si pancreasul pana deasupra
anevrismului,unde se ligatureaza artera splenica
TUMORI SPLENICE
A.Benigne:hemangiom,limfangiom,hamartom,lipoame,fibroame,etc.
B.Maligne:primitive(sarcoame ) si metastatice

2
Hemangiomul-cea mai frecventa forma;in caz de rupture,da un procent ridicat de
mortalitate
Limfangiomul-dilatatii chistice sau cavernoase ale limfaticelor splinei;evolutie lenta si
fara complicatii
Sarcomul-se manifesta clinic prin splenomegalie importanta,dureroasa,stare generala
alterata;prognosticul este rezervat,evolutia spre exitus este rapida;tratament chirurgical in
caz de sarcom primar
CHISTURILE SPLENICE
Clasificare
Neparazitare
Pseudochisturi
Chisturi hidatice
A.Chisturile neparazitare-cuprind formele dermoide,epidermoide,cu continut seros,cu
continut sangvinolent
Chisturile epidermoide-apar mai ales la femei tinere care au suferit un
traumatism in hipocondrul stg.;se constituie lent,are peretii albiciosisidefii,nu adera la organelle din jur,contine lichid sero-hematic
Chisturile cu continut seros-sunt degenerescente chistice ale splinei;pot fi
unice sau multiple si contin o serozitate pura
Chisturile cu cotinut sangvinolent-apar dupa hematoame
posttraumatice,adera la organelle din jur,se pot infecta
Tratament=chirurgical-splenectomie
B.Pseudochisturile-pot fi seroase,hemoragice,inflamatorii;nu au perete propriu;cel mai
des sunt hematoame inchistate aparute dupa un infarct sau ruptura splenica
C.Chistul hidatic splenic=o localizare rara a echinococozei
Calea de infestare este cea arteriala.
Continutul lichidului poate fi clar sau net purulent ;calcificarea peretelui apare mai
rar;punga chistica este bine delimitate,aderenta si realizeaza compresiuni pe organelle
vecine
Forme anatomo-clinice
Abdominala-cea mai frecventa;tumora se palpeaza in hipocondru stg.si urmeaza
miscarile respiratorii;la ex.radiologic se constata ascensionarea cupolei
diafragmatice,deplasarea spre dreapta a stomacului si in jos a unghiului splenic
Toracica(mai rara)-dispnee la effort,dureri la baza hemitoracelui stg.
Abdomino-toracica-cea mai rara
Investigatii
IDR Cassoni
Eozinofilia,RFC
Evolutie-asimptomatic mult timp sau se complica prin:compresiune pe organelle din
jur,deschidere in organelle cavitare,supuratie
Tratament-chirurgical=splenectomie