Orientarea fata de punctele cardinale

Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale se face in vederea asigurarii

urmatoarelor:
insorire (inclusiv aport termic);
iluminat natural;
perceperea vizuala a mediului ambiant din spatiile inchise (confort psihologic);
cerinte specifice legate de functionarea cladirii, la alegerea amplasamentului si
stabilirea conditiilor de construire (retrageri si orientare pentru lacase de cult,
terenuri de sport, constructii pentru invatamant si sanatate);
Insorirea constructiilor se stabileste pe baza unor calculele astronomice,
determinandu-se urmatoarele:
partile umbrite si insorite ale constructiilor;
perioada de insorire de-a lungul zilei in diverse anotimpuri;
umbrele purtate ale constructiilor noi asupra imobilelor invecinate.
Durata minima de insorire ceruta de normele sanitare este fie de 1,5 ore la solstitiul
de iarna sau de 2 ore in perioada 21 febr.-21 oct., pentru cladirile de locuit si de o
ora pentru celelalte cladiri, in cazul orientarii celei mai favorabile (sud) (fig. 1).
Asigurarea duratei de insorire, in functie de solutiile urbanistice se face prin
orientarea, distantarea si dimensionarea constructiilor.
Dimensionarea elementelor care determina zona de umbra se face prin calcule
trigonometrice, in functie de dimensiunile cladirilor (H, l, L) in zilele de referinta,
pentru latitudinea 45o nord.
Iluminatul natural este asigurat de:
lumina difuza a boltii ceresti (indiferent de latitudine, anotimp sau amplasarea
cladirii fata de punctele cardinale);
radiatiile solare directe.
Confortul psihologic se realizeaza prin vizualizarea unei parti a boltii ceresti.
Obturare vizibilitatii de catre obstacole, poate fi determinata prin calcule
geometrice.
Reducerea vizibilitatii cerului din interiorul incaperii si implicit posibilitatile de
insorire a acestora), se poate compensa, atunci cand functiunea constructiei o cere,
prin marirea dimensiunii ferestrelor la etajele inferioare.
In acest sens, se fac urmatoarele recomandari de orientare fata de punctele
cardinale ale constructiilor cu diferite functiuni:
se dispun spre nord, nord-est sau nord-vest: depozitele, atelierele, bibliotecile,
salile de lectura, salile de expunere, laboratoarele, serviciile tehnice, bucatariile,
(daca incadrarea in zona nu permite, insorirea se va evita cu ajutorul fatadei);
spatiile pentru public si birourile trebuie sa fie insorite;
se orienteaza spre sud, sud-est, sud-vest: saloanele si cabinetele medicale, dormitoarele, spatiile de joaca;
terenurile de sport si piscinele vor avea axa mare orientata nord-sud, cu o abatere de max. 15-20 spre vest sau spre est;
la constructiile si amenajarile sportive vor fi luate masuri de protectie impotriva
insoririi excesive prin:

dispunerea de copertine deasupra gradenelor pentru spectatori (stadioane sau

terenuri pentru competitii);

plantatii de arbori si arbusti, cat mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate

laturile terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de
discontinuitate luminoasa;

parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la pereti vitrati orientati sudvest sau vest ai holurilor pentru public sau ai salii de sport.
Amplasarea constructiilor de locuinte trebuie facuta astfel, incat pentru toate
incaperile de locuit amplasate pe fatada cea mai favorabila (sud) sa se asigure
durata minima de insorire de 1,5 ore la solstitiul de iarna.
In cazul cladirilor de locuit colective, organizate in ansambluri, se va evita
amplasarea constructiilor pe directia est-vest, iar cand aceasta solutie nu este
posibila, apartamentele se vor rezolva cu dubla orientare.
In cazul unei parcelari, constructiile de locuinte individuale vor fi orientate astfel
incat pentru cel putin o jumatate din numarul incaperilor de locuit sa se respecte
regula insoririi minime de 1,5 ore la solstitiul de iarna.
In procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile privind insorirea si
confortul psihologic sunt aplicate astfel:
amplasarea constructiei fata de aliniament (in vederea evaluarii posibilitatilor
de respectare a orientarii specifice, precum si a respectarii normelor de igiena
privind insorirea, regula DH);
amplasarea constructiei in interiorul parcelei (pentru evaluarea posibilitatilor de
respectare a normelor de insorire atat la nivelul parcelei cat si fata de vecinatati);
parcelarea (pentru orientarea corecta a constructiilor intr-o parcelare pe teren
liber);
inaltimea constructiei (pentru respectarea normelor de insorire si de vizibilitate
in cazul constructiilor inalte).

Importanta foarte mare a strategiei de calcul a luminii naturale este un factor major
de luat in considerare in design, si in timp ce un arhitect intelege nativ regulile ce
au fost aplicate in cazul cladirilor din perioada medievala, complicatia structurilor
moderne si interrelationarile lor genereaza o intelegere necesara a lor. Totusi, din
experientele trecute, strategia calculului luminii naturale a evoluat foarte mult la fel
ca orice calcul si analiza detaliata.
Studiile de lumina timpurii erau limitate la observarea felului in care patrunde
lumina naturala in camerele luminate pe o parte printr-o metoda primitiva. Faptul ca
inaltimea unui geam influenteaza adancimea patrunderii luminii intr-o cladire a
reprezentat un punct de pornire in determinarea calitatii luminii naturale unde
lumina ce ar patrunde era de doua ori inaltimea geamului. Astfel, intr-o cladire cu
inaltimea libera de 2,5m, adancimea patrunderii luminii ar fi de 5m, iar cu geamuri
pe ambele parti, de 10m.
Acest lucru nu inseamna ca lumina naturala ce patrunde pe o distanta de 5m va
produce un factor de lumina adecvat pentru cladirile de birouri de exemplu, dar ar
putea fi aproape suficient pentru a produce 5% factor de lumina naturala aproape
de geam cu 2% factor lumina mai aproape de spatiu, producand in general senzatia
ca spatiul este luminat natural. Acest lucru ar permite salvari semnificative de
energie daca sistemul de luminare natural ar fi incorporat in cel artificial. Insa acea
metoda primitiva de masurare a luminii trebuie sa fie insotita de o serie de intrebari:

procentul de suprafata vitrata in perete, tipul sticlei, ce obstacole diminueaza

lumina si asa mai departe.
Tipul si configuratia geamurilor, natura vitrajelor si elementele lor inconjuratoare
sau daca geamul intampina obstacole sau este blocatg de cladirile inconjuratoare,
toate acestea vor face o diferentiere signifianta. Toate trebuie luate in considerare
pentru un calcul exact al luminii naturale.
Din punctul de vedere al arhitectului, modelarea unui spatiu are avantajele ei.
Programele de design au diferite optiuni si au avantajul de a putea modifica usor
diferite optiuni, astfel incat sa se poata face modificari in intreg proiectul. Pot fi
facute schimbari astfel incat reflectia sa fie avantajoase, pentru a prezenta o
imagine atractiva. Plasand o macheta sub un cer artificial si utilizand celule
fotovoltaice pentru a simula lumia poate fi o metoda de calcul a factorului de
lumina, dar aceasta este nesatisfacatoare.
Este foarte important a stabili strategia corecta de calcul a luminii naturale a cladirii
in mediul ei, orientarea si cladirile vecine, impreuna cu o prezentare ce va sustine
avantajele surselor naturale. Calculul luminii in spatii mari comerciale este strans
legat de cerintele de lumina artificiala. Atunci cand se calculeaza nivelele factorului
de lumina naturala pe timp de zi, acesta influenteaza lumina artificiala ce este
disponibila, insa in timpurile contemporane exista metode de a salva energie printrun sistem controlat sofisticat.