2.

Protectia termica si difuzia vaporilor, inertia termica

Protectia termica
Cu ajutorul termoizolaiei se pot economisi pn la 50% din costurile de nclzire! Analizele economice indic un
trend ascendent al preurilor pentru energie. n general, nclzirea reprezint cea mai costisitoare utilitate pentru
consumatorii casnici i industriali. n acelai timp, cldura este resursa ce mai risipit probabil din cauza faptului c
este invizibil. Majoritatea persoanelor s-ar gndi s sting un bec de 60 wai lsat aprins, ns numai puini se
gndesc la sutele de Jouli care se pierd n fiecare zi prin perei izolai necorespunztor. Instalarea unei termoizolaii
adecvate pentru fiecare parte a cldirii poate duce la economii de pn la 50% n ceea ce privete costurile de
nclzire. Termoizolaia nu se refer ns numai la economii din punct de vedere financiar, ci este benefic i pentru
mediul nconjurtor. Aceasta reduce eliminarea gazelor potenial duntoare n aer CO2 eliberat prin arderea
combustibilului, precum i reducerea utilizrii resurselor naturale care nu sunt regenerabile.
Cldura pierdut prin faad reprezint o parte important din pierderea total de cldur a cldirii. La case
individuale, faada contribuie cu aproximativ 30% la pierderea total de cldur, n timp ce n cazul blocurilor
pierderea este chiar i mai mare.

Camerele cu imagini termografice arat foarte clar diferena dintre o cas izolat i una fr izolaie. Temperatura
faadei unei case fr izolaie este mai mare, deoarece aceasta pierde mai mult cldur prin perei. (Figura 1 i 2)

Difuzia vaporilor
Din reprezentarea alaturata a izotermelor de
sorbtie, rezulta ca exista 3 zone caracterizate astfel:

zona 1 - pe suprafata porilor si a capilarelor

materialelor se formeaza sub
actiunea fortelor moleculare, o
pelicula subtire dintr-un strat
monomolecular;

zona 2 - sorbtia vaporilor de apa se extinde

n grosimea materialului si pe
suprafata porilor se formeaza un
strat

polimolecular. Deplasarea treptata a umezelii n material are loc ncet n timp si reprezinta fenomenul difuziei vaporilor de
apa prin peretii porosi;

zona 3 - la absorbtie se adauga fenomenul de condensatie capilara. n acest stadiu, umezeala se

deplaseaza att sub forma de vapori ct si sub forma lichida, din care cauza fenomenul nu mai
poate fi bine cuprins n modelele de calcul existente.

Inertie termica
Asa cum rezulta si din nume, inertia
termica reprezinta capacitatea unui
material de a conduce i a stoca cldura.
I depinde mai ales de proprietatile fizice
ale materialelor aflate la suprafata
obiectului masurat cum ar fi marimea
particolelor, gradul de solidificare (de ex.,
cimentarea granulelor), abundenta de
corpuri solide, expunerea suprafetei de
baza (pietrele au o mai mare inertie
termica fata de nisip sau praf adica, dureaza mai mult sa incalzesti pietrele pe
timpul zilei si sa le recesti durata noptii. Spre exemplu, ntr-o vizit n deert s-ar
putea observa c zonele nisipoase sunt mult mai fierbinti la amiaz dect pietrele
adiacente, iar nisipul se rcete rapid dup apusul soarelui n timp ce pietrele
rmn destul de calde seara).

Criterii de conceptie arhitecturala

Fatade ventilate
Izolatie termica - la caldura
In anotimpurile calduroase impiedica eficient acumularile de caldura in
spatiul interior asigurand un climat placut si costuri reduse de
climatizare.

Izolatie termica - la frig

In anotimurile friguroase micsoreaza pierderile de caldura din spatiul interior reducand costurile
energetice de incalzire.

Protectie la umezeala
Fatada ventilata protejeaza peretii cladirii de umezeala, cea mai mare parte a apei de ploaie se scurge
pe fatada iar apa intrata prin rosturi va fi eliminata prin efectul ventilatiei . Astfel peretii cladirii raman
permanenti uscati evitandu-se degradarea lor datorata umezelii.

Difuzia vaporilor de apa

Fatadele ventilate permit difuzia vaporilor de apa prin pereti cladirii evitandu-se si pe aceasta cale
degradarea lor din cauza umezelii