Sunteți pe pagina 1din 194
CECIL R. REYNOLDS, RANDY W. KAMPHAUS Manual tehnic BASC-2 Behavior Assessment System for Children Sistemul de Evaluare Comportamentala pentru Copii Adaptat in Romania de: ANDREI ION, NICOLAE MITROFAN, DRAGOS ILIESCU Gos: er! Cuprins Capitolul 1. Introducere Caractere BASC-2 Deccriete detain a componentelor BASC-2 TRS: Scalele de evaluare pentru profescr (Teacher ating Scales) PRS: Slee de evaluare pentru print (Parent Rating Scales) ‘RP: Scalele de autoevaluare (Sef Report of Persona) 50H stale Stucturat de Dezvoltare (Structured Developmental History) 508: Sietemol de Observatea Elevului (Student Obsereation System) Descrieres mateileor BASC-2 Manual Formale Roportul de feedback pentru pirine Porent Feedback Report) Nwoia pentru un sistemintegrat de evaluare Zane de utitate pentru BASC2 Diagnesticul cin: CChsticares educational Determinarea manifestalor Eraluaves persoanelor cu dificult de vedere de auz Evaluarea programelorterapeutice Evalvares judi Cercetare Rezumat itoiul 2. tnformatii generale despre administra sia sealel de autoevaluare informai generale despre aminstrare Formelade scorore manual Faia de Rospuns) eleva apport Secutates testi Infrmatl ganeae despre Comunizaresrentaeor Faportl de feedback nem prin Parent Feedback Report) Modul dewilzarealfoior de rspuns Tpuride eon standard Alegeesecionul Etalonul general Etalonol masculn etalon fminin Etoloanele nie Eteosnle multiple terior sau escoabil Intervals de ncreere Gasca seorslar scorarea scalelor de heteroevaluare 31 n 2 3 3 3 3 aa 35 36 ¥ » 40 CC 4 Manual hai BASC-2 (Sinema de Bauare Comportamestal pentru Cop) Indic de valerate pentru detectareapatternurilor de spurs 40 Indole F a Indice a Inkecle a Inde isponibill pentru versiunea software 2 Capitolul 3. Formele de heteroevaluare pentru profesori si pari scorare $i raportul de feedback pentru parinti Progdtrea pentsuadministrare “ ‘Administrarea TRS Selectates evaluatorlor Stabila relaiel siadminstrareainstructajulul CCompletarea TRS Verficarea complet rezuatelor ‘Administrarea PRS ‘Selectarea Eveluatonlor Stables relate administrareainstructajlul Completarea PRS Vericareacompletiifoi de spuns Seorarea TRS $i PRS (TRS $1 PRS): adm osu :Sepaare clordous fl a i sul 2 Verifcares indice F a Pasu 3: Adunatenscorurlorabinutea iti 50 i asl aleulatesscorurior brute pentru scale 1 asus: Obtinerea scorutilor normative penruscele 1 asl 6: Scoraea Scalelr Composite sa ndcellSimptome Comportamentale 3 Fasul 7Idetfiare scoutlor ridcatesiscSute a scale s4 asl 8 Comgararea scortiorcompozte 54 fase 9:Graicl scorulorT 55 asl 10Evluareaitemor ctl 6 Uuizarea Raportlu de Feedback pentru Pint 56 Pasul7:CompletaresTabeului ezumatiy 56 asul2:Completarea Grfclu Rezumativ 58 Capitolul 4, Forma de Autoevaluare a Personalitasii (SRP): administrare, scorare si raportul de feedback pentru paringi 59 ‘Administrarea SAP 3 Pregtires pentru administare 3 Stabires rela | adminstrarea instruct 8 Completarea formulruli de rspuns % \erfeareacompletii formula de spuns © 2 Scores SRP a osu: Separate clordous foi 6 Pasil2:Verfearea Indico deVaiditate 8 esl 3: Adunareascoruriorobfnut item a Pagul 4: Caleulaea scorulor brute pent scale 6 Caprias osu 5:Obsnete scorurlor normative pent scle o sul 6 Scoraeascalelr compote a Incl Simptome Comportamentale 81 Pasul 7: dentifcarea scorilor cate a seoriorscbzte scale 6 sul & Compararea scorutlorcompozte 6 Posul 9 Grafica seonuoeT e asl 1, Evaluate iter ctl 70 tzaearaportlu de feedback pentru pring 7” Pasul 1 CompltareaTabelullRezumativ n asl 2: Completarea Graficull Rezumaty n Capitolul 5. Istoricul Structurat de Dezvoltare (SDH): utilizare gi interpretare 75 Formulsrul SDH 76 Module de utizaregimportanta SDH 7 Capitotul 6 Sistemul de Observare a Elevului (SO: are siinterpretare at Scopul50s a Diagnozs 2 Formulareaplaulude tratament 2 Moniterizre ratamentuut 8 Ceretare 2 Utcates SOS 83 Obseratorl 8 Fermuiarul SOS a Interpetarea SOS 85 Dezvekarea $05 a6 Capitolul 7 Interpretarea scalelor de evaluare pentru pirinti si pentru profesori, PRS si TRS: scalele primare gi indicator de validitate as lunes vali 0 IndieleF x Neconcrdant cate rezutate st itm omit 3 Fattemur de éspune x Dihculile e eeturare o Intrpretareascrutor about la cele primaresila scl compote % Seale TRS PAS % Inerpretaesiteslor 10s Stabile cbicvelor penta intervene 198 Rezumat 108 Capitolul 8. nterpretarea Chestionarului de Autoevaluare a Personalitafii, SRP: scalcle primare s!indicatorli de vaiditate 107 lunes vail eepunsunlor 108 Indie F m0 lodicele m Indice m2 @ a o ne i 6 ‘Manual tehnic BASC.2 Sisteral de Evaluare Cornportamentali pentru Cop) Neconcordanta cu alte rezutate 13 Iremai omish 13 Patterr-ur de rispuns m4 Indlcele de Consistent ns Dificultaile de lecrurare 116 Interpretereascoruilor obyinteascalelepimare la scalele compozite 16 Scalele SRF m6 Sealele Compozte 125 Interpretarea itemitor SP we \ Rezumat 18 Capitolul 9, Interpretarea avansati a Scalelor de Evaluare pentru Pétinti (PRS), pentru Profesori (TRS) sia Chestionarului de Autoevaluare a Personalitaqii(SRP) 131 Abordatea sstemat aiterpreti 1 i Dasulnterpretareascallrcompoxte 1 i asl 2Icerprettea scallrpimare 1B Pasul3:nterpetre terior 4 Folosie inerpretareesalelor de coninut 15 | Dervokares sella de continut 136 i Salle deconinut le TRS PRS 136 j Scalele de contnuteuptins in SRP 139 ; Aspect suolmantae ofr in varanta software a BASC2 va j Raportude progres va i faportl mulevalusor vat i iri dagnosiceDSMVTR ™ | Capitolul 10. Constructia scalelor de heteroevaluare (TRS si PRS) ! gia scalei de autoevaluare (SRP) 143, i Constr scaler BAST 12 : ‘Devore terior BASC-2 inclyin TRS PRS vas j Dezvoltarea si pilotarea itemilor BASC-2inclugiin SRP 145 Intoduceea forme! SRP-COL 16 Diferenperea scaler 1st Consiren scaler comporte 181 Anan acest 8 ‘naa suelo deeoare 1 lvrea valid 182 Indice F 12 Inccele de consitens oe Incl scheme de sspuns 168 Indice 164 Indice we Capitolul 11, Standardizarea si dezvoltarea normelor BASC in SUA 167 Esandoaneleexrase dn popula generat 16 Metodele de ejantionare 17 Cuprins (Coracteristcle demografice Exantionul normative Metodele de esantionare Caractristcile demogrfce Constrirea normelor Difeentele datorate genuluisvastel Construiteasstemuli de nocme pentru scalele primare i scalele comperite Capitolul 12, Scalele de Evaluare pentru Profesori, TRS: fidelitate si val Fideltatea Consistenga interns Fideltatea testretest Fidelitateainter-evaluator Froarea standard de misurare Valicrarea Corelle intrscale si structurafatorats Corel cu alte insrumente Profile grupuriordinice Capitolui 13. Scalele de Evaluare pentru Fideltatea Consltenainters Fideitatestesteetest ‘corel inter-evauator Erarea standard de mésurare Valcttea Corea interscale structure fetal Corel cua intumente Proflule gupuror nice PRS: fdelitate si validitate Capitolul 14, Scalele de Autoevaluare a Person: Fideltotes Consistent intern Fidelitatestestretest Eroarea standard de misurate Valdnatea Corelle intrscale si structura factorial Corlaicuakte insturente Profilurleqrupuriorclinice Capitolul 15. Relatia dintre componentele BASC-2 Voldtotes multinisituré-multimetod Rela dint TRS gi PRS Reta cintesclele de heteroevaluare (TRS & PRS) scala de autoevaluare (SAP) i, SRP: fidelitate si validitate Bibliografie 305 317 os 2 TE SR | ‘ 8 Manual ehnic BASC-? (Sistema de Brluare Comporsmestali peatra Cop) Lista figurilor “Figure 11, BASC2 ea Sistem Multi- Metodic si Mali-Dimensional Figura 21, Comparatie Etaloane Generale gi Faloane Clinice pe un Prof de PRS-A Figura 3.1. Setiunea Date Biografice Completa a TRS Figura 32 Secjunca Date Biografice Compleat a PRS Figura 33, Pagina de Scorare a Iemilr pentru TRS “Fgura 34, Pagina de Rezumat pentru TRS “Figure 35. Metoda de Insumare Scorurilor la Remi in Cadal una Sit Figura 26. Metoda de Adunare a Scorurlor si dz Numarare a Temilor Nescorabili pentru 0 Scala “Figure 37. Sectiani Completate pentru Tabelul Rezumativ al TRS “Figura 38, Seafiane Completa pentru Tabelul Rerumati al TRS: Comparaea Sclelor Compouite Tiguta 39. Profuri Clinie gi Adaptative Compleat din Sectines Profilari a TRS el pentru Inrgistrarea Seorurlor T pentu Scalele din Raporiul de Feedback pent “Figure 3.1 Scour Repezsntate pe Grated din Raporol de Feedback pena Pain “Figura 41, Pagina de Seorae a emilor pentru SRF __ Figura 12 Pagina de Recumat pentru SRP Fira 43. Tnsumare scoruiloe din cadrl uni sie a ‘Figura 4.4. Mctoda de Calcul al Scorului pe o Seal si Numararea temilor Nescorabili Figura 45 Seuni Completate pentru Tabell Rezumativ al SRP Figura 46, Sectiune Completaté pentru Tabeul Reaumatv al SRP: Compararea Sealelor Comporite 68. Figura 47, Seine Completats Profl Clinic i Adapatv din eadrul SRP = Figura 48. Tebel pentru Inregstarea ScorurlorT pentru scalele din Report de Feedback 7 pentru Paring “Figure 49. Reprezentares Grafick a Scorurilor T din Raportal de Feedback pentru Print| Figure 61. Patea A a SOS Figura 111, Diferentele de Gen ta ScoruriT pentra TRS (Scoreri Caleulatepentra Fyenionol [Normativ General prin Raportare la Etalonul Normati) _ gra 112, Diferenele de Gen in Scoruri T pentru PRS (Scoruri Calculate pent Egantionl : [Normativ General pein Raportare ls Etlondl Nocmatiy) _ . Figura 11.3. Diferenele de Gen in ScorusiT pentru SRP (Scorar Calculate pentra Eysntional 18 = Normativ General prin Raportare la Ftalonul Normativ) 1. SconutileT ale Scalelor TRS pentru Grupul ADHD gi Perturbari Emofionalel z Comportamentale 123, Seoruile T ale Sealelor TRS penira Gropul Dizabilii de lnvalare i Retard Minal” ab {nticaier in Deevolare - 7a 125, ScorurleT ale Seallor TRS pentra Grupul Tulburae Bipolard i Tburii Depresive 221 8 Lista fgurilor Figura [2.4 Scorurile Tale Scalelor TRS pentru Grupul Deteriorii ale Auzula si Tulburirt ale 2 Vorbiri gi Limbsfula ———__vorbini $i bimbsjului Figura 125. ScorurileT ale Scalelor TRS pentru Grupul Deteriorasi Motori gi Tulburiri Pervazive le 222 Dervoltist Figura 13.1, Scoruie Tale Scalelor PRS pentru Grupul ADHD gi Pesturbisi Emofjonalel BS Comportamentale as Scorurile T ale Sclelor PRS peatcu Grupel Diabla de Tnvitare 9 Retard Mintel! we at Deoltere “Figura 135, Scocurile Tale Scalelor PRS pentru Grupul Tulbarare Bipolar gi Tulburiri Depresive Figuré 13.4, Seoraile T ale Scalelor PRS pentru Gropul Deteriorr ale Auzulu i Talburic sie ‘orbini gl Limbajulai Figura 135. Scorurile T alc Scalelor PRS penteu Grupul Detesiorati Motori gi Telburdrd Pervazive ale Dervalirt Figura 41, Soruile Tale scalelor SRP pentru Grupal ADHD gi Perturbri Emotionaley 301 Comportamentale Figura 142, ScoruileT ale scalelor SRP pentru Grupul Dizabiitalt de vatare i Retard Mintall Intirzieri in Derwoltare _ “Figura 165, ScorurileT ale scalelor SRP pentru Grupul Tuburare Bipolcs gi Tlburiri Depresive Figura 14.4, rutile Tale scalelor SRP pentru Gropal Deteriorri ale Auzului si Tulburér ale Vorbirt i Limbaju ——__silimbajaiut Figura 145, Scorvrile T ale sealelor SRP pentru Grupul Deterioriei Motori gi Tulburiei Pervazive ale 203 Deswoticit SA ASA AA RSE TICLE i i i j | j a 10 “Manaalehnic BASC:2 (Sistem de Bralare Comportamentals pen Cop) Lista tabelelor Tahelul 1.1. Scalele Comporite, Scalele Primare si Scalele de Continut pentru TRS gi PRS 20 TabelulL2.Selele Comporite, ScaelePrimare gt calle de Contnut pentru SRP 22 Tubelul 21, Etaloanele Generale si Clinice pentru TRS, PRS si SRP. 35 “abelul 22, Clasficirile Operate pe Baza Scorurilor la Scalele BASC-2 # “abel! 5.1. Senile SDH. 76 “Tabelul 52, Simptomele comune pentru 3 tulburie lnice. ADHD, Tulburare de Anxietate Generalizati, 7 ‘Tllburare de Stes Post-Traumatic “Tabell 63, Ghidul de intepstrare bazat pe uni de timp = “abeiul 7.1, emi care Compun Indicele F 32 “abel 7.2. Interpretares Scoruilor Brute ale Indica F 33 “abel 7.3, Factori de Ajustare penteu TRS gi PRS 94 “Tabelul 74 Interpretarea Scoruilr Brute pentru Indicele Pattern de Rispuns| 35 “Tabelul 75. Interpretarea Scorarilor Brute pentru Indicele de Consistent 38 “Tabelul 7.6, Definiile Scaletor TRS 9 PRS 36 “Tabelul 77, RenumatulScalelor Comporite ale TRS i PRS din cadral BASC-2 105; “Tabelul 6.1, Item gi Numirul Itemulor care Formeazd Indicele F au “Tabelul 82. Interpretarea Scorurllor Brute pentu Indicele F ML Tebelal 83, emi care Compun Indicele L ie “abelal 84, Interpretarea Scorurilr Brute penru Indicele _ “Tebsial 85, emi care Compun Indicele V 3 “abelul 86, Interpretarea Scorurilr Brute pen Indicele V us “Tobelul 87, Fctori de Ajustore pentru Raspunsulle Nescorblle din SRP ng “Tabelul 88. Interpretarea Scorurllor Brute pentru Indicle Pattern de Réspuns 115 “ebelal 9. Interpretarea Scorurilor Brute pena Indicele de Consist 115 ‘Tatelul 6.10, Definite Scalelor SRP uz “Tabelul 6.1, Rezumatul ealelor Compozite din SRP 2s “Tahelul 9.1, Descrierea Scalelor de Conginut din PRS, TRS gi SRE 15 “Tnbetl 10.1, Formatul de Raspans al SRP pent cele Dous Sesiun de Testare 146 “abel 102. Analiza de emi Final Dimensiunea Esantonulu i Numérul de Remi pent fecare fom’ M7 “Tabelul 10.3, Seturatile temilor pe Factor, pentru TRS si PRS jl 10. Saturaile emilor pe Factor pentru SRP Tabeul 105, Frecvenla Scorurlr Brute pent Indicele F “abel 10.6 Prechle de emi Incase in Indiesle de Const abel 10.7 Rezumatul Frecventlor Scorurlor Brute pentru Indicele Tubelal 1.1 Gonvergenja Ejantioanelor Normalive pentru Difeite Forme ful 112. Sructora Fpantionulai Normativ American in fence de Gen gi VETt& — u List aber “Tabelal 113 Reprezentarea Eyantioanelor Generale Normative in funcie de VERE 17 Tabelul 1.4 Siructura Fsantioanelor Generale Normative in funcie de Gen gi Rasi/Einie UL “Tabelul 11.5. Structura Eyantioanelor Generale Normative In functe de Gen si Nivelal Educational a m Mamei “Tabedul 11.6 Siructura Eyantioanelor Generale Normative tn funejie de Gen gi Regiunea Geografic 1, “Tabeul 11.7. Structra Eyantioanelor Generale Normative in functe de Tipu de Eucatie Speci 174 “bel 1.8 Sutra Fanon Norma penta SRF-COLn Fanci de Gen Visi Tpulde 75 Studi ‘Tabelul 119. Convergenta Egantioandlor Normative Clinice ie “Tabelul 11.10, Structra Esantionufui Normativ Clinic in funefie de Clasiicarea Diagnostcd 176 “Tabelul 1.11, Structura Eyantionului Normatv Clinic pentru 19 si 21 de Ani In funcie de visti 176 Tabelul 11.12 Structura Esantionului Normativ Clinic ia funetie de Gen si Varsta 17 Tabelul 11.13. Structura Egantionslui Normativ Clinic in funcjie de Virstt 17 abel 1.14 Structura Esantioanelor Normative Clinics in funeje de Etnie gi Vata 175, “Tobelel 11,15, Structora Efantonului Normativ linc in funefie de Virsa gi Regiune Geografick 18 “Tabell 11.16. TRS si PRS: Diferenfe de VArsta Semniicative Statistic ale Scorurilor Brat (Efentionul 179 Normativ General Combinat) _ “Tabelul IL.I7, SRP-A; Diferente de Vist Semanifeative Statistic ale Seorurlor Brute (Ejantiondl 180 Normativ General Combinat) “Tabet 11.18 Valor ale Bolt pentru Distribufa Scorurllor Brute pentru TRS gi PRS 185, “abelul 1119. Valor ale Boliri pentru Disributia Scorurlor Brute pentru SRP 185 Tabelal 12.1 Coeficinti Aipha pentru Scalele Primare gi Compezte in funcie de Varsta gi Gen (Caleal 187 ‘baat pe Eyantionul Normativ General) _ “Tabell 122, Coeficenii Alpha pentru Scalle Primare si Componite in Funct de Varta giGen (Calcul 188 bazat pe Efantionul Normativ Clinic) “bead 123, Caractristicile Demografice ale Fsantioanelor ulate pentru Procedura Test-Retest 190, “Tabelul 124, Fidelitatea Test Retest pentru Scalele Compozie si pentru Scalele Primare ale TRS 191 Tabelul 12.5. Caracterstcle Demografce ale Esantionuluiuizat penta Bstimarea Felt 192 Teter-Bvaluator, entra Scalele TRS Tabslal 126 Fidelitata Inter-Evaluator pentra Scalele Compodite i penta Scale Primare ale TRS 158 Tabelal 127. Broarea Standard de Masurare pentra Scalele Compocite gt Scalle Primae ale TRS, pentru 195 Egantionsl Normativ General "abel 12.8 Eroarea Standard de Misurare pentru Scalele Composite Scalele Primare ale TRS, pentru 196 Esantioml Normativ Clinic “Tabdlal 12.9. Corlait inte Scalele Compouite i Scalele Primare ale TRS-P; Calel bazat pe 198 Esantioanele Normative Generals Cline ‘Tabeul 12.10, Corelatit intr Scalle Compote si Scalele Primare ale TRS-C; Calel bazat pe 19 Esantioanele Notmative General gi Clinic ‘Tabeil 12.11, Corelatié intr Scalele Comporite si Scalele Primare ale TRS-A; Call bazst pe 200 Eantioanele Normative General $i Clinic SS 2 Mana ehnc BASC-2 (Sistema de rare Comporamentl era Cop) “ubelal 12.12, TRS: Indicator Gradului de Potivire pentru Diferiele Modele CSA 202 “abelul 12.13, Rerultetal AnalizeéFactoriale Confirmatorii« TRS pentru Modclele Initiale 203 Tabelal 12.14. Rezultatul Analizei Factorale Confxmatori a TRS pentru Modelele Finale 204 Tabelul 12.15. Matrices FectorialéRezultati din Analiza Exploratorie in AxS Principal si Rote 206 _Varimax, penta TRS-P “Tabeul 1.16. Matricea Factorial Rezultah din Analiva Exploraiovic eu Extracjic in Axi Principal gi 206 Rotate Varimax, penteu TRS.C “Tibelol 12.17. Matrices Factoriala Rezultath din Anallza Bxploratorie cu Extracie in Axi Prindpala gi 208 - __Rotajie Varimax, pentru TRS-A ‘Tabelu 12.18. Caraceristicile Demografice ale Eyantionului Ulllzal peniru Analiza Pacoriald Exploratorie 207 pentra TRS “Tabelul 12.19. Corelle TRS-P cu Scalele de Heteroevauare penira Profesor din ASERA, 208 penima categoria de vacsti 15-8 an | Tabelul 12.20, Corelle TRS-C cu Scalele de Heterocvaluare pentru Profesor din ASEBA, 209 pentru categoria de varsté 6-18 ani j Tebelul 12.21. Corelle TRS-A cu Scalele de Heterocvaluare pentru Profesor din ASEBA, 210 { pentru categoria de visti 6-18 ani — j “Febelul 12.22, Corelaile TRS.C eu Seal de Heteroevaluare pent Profesor din Conner 22 : ‘Tabelul 12.25, Corelatile TRS-A cu Scalele de Heteroevaluare pentru Profesor! din Conners 213 { ‘Tabelul 12.26 Corelaile TRS-P din BASC si BASC-2 pentru Fgantionul Normativ General 214 elu 12.25. Corelafile TRSC din BASC si BASC-2 pentru Esantionul Normativ General 215 bul 1226, Corelle TRS-A din BASC si BASC-2 pentru eantionul Normativ General 216 ul 12.27. Medille Scalelor TRS in Seorui T pentru Gruputile Clinice 218 “Tabelul 13.1. Coficiengi Alpha pentru Scalele Primare si pentru Scalcle Compoaile ale PAS in Tancle de 225 i ‘ars si Gen; Caleul bazat pe Esantional Normativ General Tabell 132, Cocfcienii Alpha pentru Scale Primare i pentru Scalcle Compoate ale PRS fh Tunsjie de 228 Viroti si Gen; Calcul bazat pe Esantional Normativ Clinic i ‘Tabelul 133. Caracteristcle Demografice ale Esantionuluiutlizat pentru Extimarea Fidel Test Rett 228 a PRS. “Taba 13. Fees Tent Rete petra Sale Compoate pent Sale maze ae BRS Pa { Tabu 135, Carecersle Demograce ale Earns ult penta ErinaeaFdliih 20 Inter Bala ‘RDahT 19, Fea ster Brakaor penta Seale Componte penta Salle Wimare le FAS D5 i “abel 137. Sore Tae Err landad ds Misrare pet Selde Compoaie pent Salee 333 j : Primare din PRS; Calcul bazat pe Fyantionul Normativ General “abelul 13.8. Scoruile T ale Eroii Standard de Masuree pentru Scalele Composite i Scalele Primare din 234 PRS; Calcul bazat pe Esantional Normativ Clinic BEDE Dit ante ae pa ee BEIT Ci Baap 2 Pyantioanele Normative General si Clinie “Tabelul 13.10, Corel nite Scalele Compoaite gi Scalele rime ale PRS-C, Calcul bat pe 27 ‘Bygntioanele Normative General gi Clinic B List ebelelor “Tubelal 13.11, Corelai nie Scalele Comporite gi Scalele Primare ale PRS-As Call baat pe 28 Egantioanele Normative General Clinic “Tabelul 13.12, Rezltatul Analizei Factorial Confrmatori (Indici de Potivre) a PRS pentru Difrite 29 Modele Testate prin CSA “Tabehl 1315, Rezutaul Anaizei Factoriale Confirmatoriia PRS pentru Modell inale 2 “abel 13.14 Reaultotol AnalieiFactoviale Confiratori a PRS pentru Model Finale ai “Tabelul 13.15. Matrices Factorial Rerultat din Analia Exploatore cu Extrafie in Axa Principals 242 Rotate Varimax pentru DRS _— Tabs 1316, Maries Factorial Reval din AnalzaExploraiore ca Extract in Axi Principal gi 242 Rotatie Varimax pentru PRS.C “Fabelal 15.17, Matricea Factorlalk Rezultaté din Analiza Exploraosie cu Extracie in Aa Principala gi Rotalie Varimax pentru PRS-A 2 “Tabelul 13.18, Caracteristiile Demograice ale Bantionuiai Uttat pentru Stadiul Corelational “Tabelul 13.19. Corelafile PRS-P cu Scalele de Heterocvaluare din ASEBA, pentru categoria de vised 245 1555 ani “Tabelul 13:20, Corelajile PRS-C cu Scalele de Heteroevaluaze pentru Profesor din ASEBA, pentru 246 categoria de viestd 6-18 ant Tabeul 13.21. Corelaile PRS-A cu Seaele de Heteroevaluase din ASEBA, pentra categoria de virst® 2 G18 ani “Tubelul 13.23, Corlaile PRS-C cu Scalele revizuite de Heteroevaluae pentru Pirini din Conners 248 “Tabelul 13.23, Corelatile PRS-A cu Scalele revizuite de Heteroevaluare pentru Pirin din Conners 249 “Tobeul 13.24, Corelaile PRS-C cu BRIEF, Forma pentru pinte 251 “abelul 13.25, Corelle PRS-A cu BRIEF Forma pentru Plrnte 252 “el 1826. Galil PAS? dn ASC BASE, Call at pe tone Norma Genet 253 ombinat “ul a7 Corda REC din BAS BAC Cll Bort pe Eamon Nomaty Geel ombinat "al 38 Cele PRA in ASC ot BASC Cll tt pe Foal Noma Gene 25 combinat “Tabeul 13.29, Medile Sclelor PRS in Scoruri T pentru Grapurile Clinice 27 “Tabelul 14.1. Coefcientii Alpha pentra Scalele rimare gi pentru Scalele Comporite ale SRP in functiede 264 ‘Varsta gi Gen; Calcul bazat pe Esantional Normativ General “Tabeul 14.2. Coeficenfit Alpha pentru Sealele Primate st pentru Scalele Composite ale SRP in functie de 265, \Vaesta gi Gen; Calcul bazat pe Esantionl Normatiy Clinic _ Tabelil 143, Caractetistcle Demografice ale Eyantionului wtlizat pentru Estimarca Fidei 267 “Test-Retest a SRP ‘Tabelul 144 FidelitateaTest-Retest pentru Scalele Compocite gi pentru Sealele Primare ale SRP 368 “abelul 14.5. Eroarea Standard de Masurare pentra Scalele Comporite i pentru Scalele Primare din SRP; 269 CCaleu bazat pe Bsantionul Normativ General Tabelul 146 Eroarca Standard de Misurare pentru Scalele Componite i pentru Scalele Primare din SRP; 270 Calcul bazat pe Fsantionsl Normatv Cline ‘Tabelul 147, Corel intre Scalele Compozite si Sealele Primare ale SRP-C; Caleul bazat pe m Egantioanele Normative General i Clinic u Manual ehnic BASC-2 (Sistema de Eralnare Comporamentali pentra Copii) SB “Tabell 14.8, Corlai inte Sclele Composite gi Scalele Pima ale SRF-A; Calcul baat pe me Eyantioanele Normative Generals Clinic "Fabel 149. Corclai inte scalele Compocite i Scalle Pimare ale SRP.-COL: Caleal bazat pe 24 Egantoanele Normative General si Clinic “Fabel 14.10. Gradul de Potrvire pentru iterite Modele CSA, pentru SRP 7 “Tabelul 14.11, Rezltetol Anslrei Structurii Covaranfei a SRP pentru ModeleleTniiale oT “abel M.12. Rezoltatul Analizei Structuit Covariantei a SRP pentru Modelele Finale 278 Tabelul 14.13. Matricea Factorial Rezultaté din Analiza Exploratori in AxB Principalé gi Rote Varimax 279 pentru SRP.C Tabelal HAI Matricea Factorialé Rerultatd din Analza Tactorials Explortorie cu Exiracfe in Axa 7 Principalé si Rotatie Varimax pentru SRP-A ‘ibe HIS, Matricea Factoriald Rezultaté din Analiza Exploratorie cu Extractie in Axk Principal gi 280 Roatie Varimax pentru SRP-COL Tabelal 1.16. Caractersicile Demografice ale Esantioaneloruilizate in Covelarea SRP cu ale scale 282 similare “abel 1417, Coreatile SRP-A cu ASEBA Youth Sef Report 2 ‘Tebelul 14.18, Corelle SRP-COL cu ASBBA Young Adult Self Report 284 Tabelul 14.19. Corelaile SRP-A cu Conners Well’ Adolescent Self Report Scale 285; ‘Tabelul 14.20, Corelle SRP-C cu CDI 286; ‘Tebelul 14.21. Coreletile SRD-A cu CDI 287 Tabelul 14.2. Coreatile SRP-C cu RCMAS 288; ‘Tabelal 14.25. Corelle SRP-A cu RCMAS 289 “Tabelul 14.24. Corelle SRP-COL cu BSI 230 “Tabelul 14.25 Corelafile SRP-COL cu BDL 231 ‘Tabelul 14.26. Corelle SRP-COL cu Sealle Clinie din MMEL2 292 “Tabelul 14.27. Corelle SRP-COL cu Sealele de Conjinut din MMPI-2 233 ‘Tabelul 14.28. Corelle SRP-COT. cu Sealele Suplimentare din MMPI-? 294 “Tobelul 14.29. Coeltile SRP-C inte BASC gi BASC-2 236 Tabelal 1430. Coreajile SRP-A intre BASC gi BASC.2 207 “Tabelul 14.31, Medile Sealelor SRP in Scoruri T pentru Gruputile Cline 239) “Tabelul 15.1, Corcailedintre TRS-P si PRS-P (Eyantion Normativ General Combinat gi Eyantion Clinic) 307 “Tabelul 15.2. Corelle dintre TRS-C gi PRS.C (Esantion Normativ General Combinat gi Eantion Clinic) 308 “Tabelul 15.3. Corelle dintre TRS-A gi PRS-A (Fgantion Normativ General Combinat i Esantion Clinic) 309 “Tabelul 15.4. Corea dintre TRS-C gi SRP-C (Eyantion Normativ General Combinat si Byantion Clinic) 311 ‘Tobelul 15.5. Corelatile dintre TRS-A gi SRP-A (Esuntion Normativ General Combinat si Fyantion Cline) 312 “Tabelul 15.6. Corelle dintre PRS-C si SRP-C (Esantion Normativ General Combinat gi Bjantion Cinis) 313 “Tabelul 157. Corelle dintre PRS-A si SRP-A (Eyantion Normativ General Combinat si Egantion Clinic) 314 Capitolul 1 Introducere Behaviour Assessment System for Children (Sis- temul de Evaluare a Comportamentului pentru Copii) reprezint& un sistem multidimensional $1 ‘miltimetodic, utitizat in evaluarea comportamen- tnlui si a perceptiel de sine, pentru copiii gi tinerii cu virste cuprinse intre 2 si 25 de ani fa caml BASC-2 vorbim despre o abordare mul- timetoda, deoarece sistemul confine urmitoarcle saetode de evalvare, care pot fi utilizate fie in mod _ sdividual, fe in oricare din posibilele lor combi- aati: + Dowd scale de evaluare, una pentru profe- sori (Scala de Evaluate pentru Profesori, Teacher Rating Scale, TRS) si o alta pentru paringi (Scala de Evaluare pentru Pérint, Parent Rating Scale, PRS). Fiecare scalé este imparyita pe mai multe grupe de varst’. Cu ajutorul acestor scale, se pot colecta descrieri referitoare la comportamentul observabil al copiluhii + O scali de autoevaluare (Autoevaluare a Per- sonalititi, Self-Report of Personality, SRP), prin intermediu! cireia copilul sau adultul tanar tsi poate desctie emotiile sau perceptiile asupra propriei persoane. * Un interviu structurat, referitor fa istoricul dezvoltirii persoanei evaluate (Structured De- velopemental History, SDH). * 0 foaie de observatie care poate fi folositi pentru inregistrarea si clasificarea comporta- mentelor observate in mod direct in timpul orelor de curs (Student Observation System, $05). BASC este considerat a fi un sistem multidimen- sional deoarece misoari numeroase aspecte ale comportamentului gi ale personalitati, vizand atét 16 ‘Manual hic BASC.2 (Sistemul de Evauare Comporcamentald pentru Cop) dimensinni pozitive (adaptative), cit si negative (cinice). BASC-2 reprezinta, practic, 0 variant revizuita a primei edifii a Behaviour Assessment System for Children (BASC; Reynolds & Kamphaus, 1992), Persoanele familiarizate cu BASC vor putea foarte usor si utlizeze aceasti now’ versiune. Pe lang pistrarea elementelor cheie ale primei variante, la nivelul BASC-2 exist numeroase aspecte revizu- ite, precum: + Cresteres coeficientilor. de ———fideli- tate si introducerea nor scale noi, aditionale (Comunicare functional, Func- tional Communication, pentru ‘TRS i PRS; Activititi cotidiene, Activities of Daily Living, pentru PRS; Adaptabilitate, Adaptability, pentra TRS-A si PRS-A; Probleme de Aten- fie, Attention Problems si Hiperactivitate, Vyperacivty, pentra SRB) Fata a crete pin aceasta durata de aplicare. + Loturile folosite pentru standardizare au fost conforme cu datele ultimului recensimint re- alizat pe populatia Statelor Unite ale Americii (Current Population Survey, 2001). © Cresterea nivelului de similaritate a continu- tului unor itemi, intre formele pentru diferite niveluri de varstd, precum gi intre TRS si PRS. + Reducerea duratei de aplicare a TRS. + Introducerea unor noi scale de confinut, care pot fi utlizate aditional in interpretarea scalelor primare, permitand astfel extinde- tea arilor comportamentale investigate de BASC.2 Un format mixt pentru rispunsul la itemi, care a condus la imbunstitirea atit @ fideli- tifii, cat gi a capacitafii instrumentului de a surprinde scorurile extreme. Limite de varsta extinse, care fac acum po- sibifi evaluarea general a persoanelor cu varste de pand la 21 de ani aflate inca in in- stitutii de invitamént pre-universitar, precum si, prin SRP, evaluarea persoanelor cu varste cuprinse tntre 18-25 care studiazA in institufit universitare, Norme clinice mai dezvoltate Dezvoltarea unui nou soft de scorare. + Imbunatatiri ale SDH (Structured Develope- ‘mental History). BASC-2 a fost construit pentru a facilita diagnos- ticul diferential ¢iclasificarea educationala a unei ‘varietii de probleme emotionae § comportamen: tale cate pot fi intélnite la copii, precum si pentru a veni in ajutorul stabiliii planurilor de tratament si de intervene, Cand sunt utilzate individual, componentele BASC-2 reprezinta instrumente sta- bile si sofisticate din punct de vedere psthometric, care ofet o paletl larg de informati utile. Cand este folosit ca un sistem integrat, BASC-2 ofera {informatii, ce provin din surse variate, despre un copii, furnizand clinicianului un set coordonat de instrumente pentru evaluare, pentru diagnostic gi pentru stabilirea unui plan de tratament. Ca sistem, componentele BASC-2 oferi o per- spectiva triunghiulari asupra _problemelor comportamentale ale copilului, utilizand: (1) exa- minarea comportamentului in contexte multiple (mediul scolar si mediul familial); (2) evaluarea emotilor, personalititi si a perceptiei de sine a copiilor si (3) un fond important de informatii despre realizarea dlasificirilor educationale si a diagnosticului clinic, arii in care exist schimbari frecvente Figura 1, BASC-2 ca Sistom Mul-Motodic gt Mult-Dimensional Caracteristicile BASC-2 Numeroase aspecte ale BASC-2 il recomanda ca find un sistem stabil gi de ineredere in evaluarea comportamentulu + BASC-2 evalueazi 0 arie mare de dimensiuni distincte, Pe lang evaluarea per- sonalititi, a problemelor comportamentale a tulburarilor emotionale, BASC-2 identifica a Innroducere $i caracteristici pozitive, care pot fi utilizate in mod eficient in procesul de interventie si tratament, Aria de dimensiuni evaluate ajuta ia stabili- rea diagnosticului diferential pentru diferite categorii de tulburari, precum cele incluse in. Diagnostical and Statistical Manual of Mental Disorders, (DSM-IV-TR, American Psychia tric Association, 2000), dar surprinde gi alte categorii generale de probleme, cum ar fi de exemplu cele cuprinse in The Individuals with Disabilities Education Act (IDEA, 1997}. Sistemul BASC-2 respect riguros regulile fe- derale americane, sub aspectal diagnosticului tulburdrilor emotionale severe {n col, fiind. de asemenea, suficient de sensibil pentru « putea detecta chiar si probleme comporta- mentale minore in randul copiilor inclu alte categori de dizabilitti,precum probleme de invatare gi de re ard mintal. BASC-2. permite compararea_informafiilor objinute din surse multiple deoarece utili zeazi instrumente cu etaloane convergente, facilitind astfel stabilirea unui diagnostic pre- cis. Fiecare component 2 BASC-2 a fost special consteuita pentru un annmit contest speci- fic sau pentru un anumit tip de respondent, deoarece anumite comportamente sau con- structe se preteaz mai mult Ja a fi masurate {n anumite contexte decat in altee. Interpretarea Scalelor BASC-2 este accesibila, datoriti faptului c& acestea au fost construite pornind de la dimensiuni clar specificate, 6 aan anions tninssoaei continutul itemilor fiind adecvat constructu- lui, jar scalele fiind dezvoltate prin imbinarea bazei teoretice gi a datelor empirice, + Scalele Primate gi cele Compozite ale BASC-2 au coeficienfi inalti de fidelitate, atat in cazul consistentel interne, ct si in cazul fidelititi test-retest. + BASC-2 poate fi scorat atét manual, cit si in form’ computerizata. + Normele BASC-2 sunt alcituite din esanti- ane reprezentative, cu volume mari, fiind iferentiate sub multe aspecte importante: varsta, gen, condifia clinicd a copilului. Cli- nicienit pot opta pentru obfinerea scorurilor standard prin raportare la esantioane norma- tive feminine, masculine sau: combinate. + BASC-2 uilizeazd diferite tipuri de verificare 2 validititi, asistind clinicianul in detectarea uunor distorsiuni care afecteazA validitatea, cum ar fi cele generate de neatenfie, neinfele- gere sau lipsa sincera + Scalele au o coerent& ridicata, mu doar sub aspectele legate de gen sau de varstd, dar si atunci cand comparim formele pentru parinti st cele pentru profesori. Asttel, se oferd o bazd ‘pentru interpretarea corectd si consistenté a scalelos, dar $i pentra o interpretare relevanté a scorurilor provenite din diferite surse sau cculese in diferite perioade de timp. BASC-2 acoperd un spectru mare de varste, de la 2 la 21 de ani, pornind de la prescolari pind la liceeni, fiind sensibil la diferenfele de dezvoltare, si menfinand 0 continuitate a constructelor. BASC-2 oferd si o versiune a 8 ‘Manual tehnic BASC-2(Sisteral de Baluare Comportamsencal pnts Cop) SRP care poate fi utilizat pentru categoria de rst cuprinsé intre 18 ji 25 de ani gi care se poate utiliza in scoli tehnice, colegii sau uni- versitati, + BASC-2 acoperd extensiv aspecte clinice, dar si comportamente adaptative, avand in acelagi timp si scale cu un grad inalt de specializare (de exemplu Probleme de atentie, Hipera vitate, Depreste, Anxietate) pentru stabilirea ‘mai clard a diagnosticului diferential. Descriere detaliata a componentelor BASC-2 TRS: Scalele de evaluare pentru profesori (Teacher Rating Scales) Scalele TRS, adicd scalele de evaluare pentru pro- fesori (Teacher Rating Scales) sunt considerate 0 misuré compreheasivé atit a compertamentelor adaptative, cat sia celor problema” in medile scolare, Aceste scale aut fost concepute pentru fi folosite de profesori, suplinitori, invitatori, educatori sau alte persoane care indeplinesc un rol similar TRS are mai naite foraze, itemit find adaptafi pentru trei niveluri de varsti: presco- lar (de la 2 la 5 ani), copil (de la 6 fa 11 ani) gi adolescent (de la 12 la 21 de ani). Fiecare forma confine descriptori comportamentali. Respon- dentii coteaz’ frecventa acelor comportamente pe © scalé tn patru trepte, pornind de la Niciodata, pnd la Intotdeauna, Durata necesar’ unui profe- sor experimentat si completeze TRS variaza intre 10-15 minute. rey Inteducere ‘TRS evalueazi urmitoarele domenii extinse: Probleme de Externalizare (Externalizing Pro- biems), Probleme de Internalizare (Internalizing Problems), Probleme §colare (Schoo! Problems), precum si Deprinderi Adaptative (Adaptative Skills). In Tabelul 1.1. sunt incluse att scalele comporite, cit $i cele primare si cele de continut pentru toate cele trei forme ale TRS. Diferenfele minore dintre forme se datoreaza schimbirilor din manifestarile comportamentale ale copilului, care deriva din dezvoltarea acestuia, Cu toate acestea, scalele primare si comporite cu acelasi nume at practic, acelasi continut pentru toate nivelurile de varsti Pe Ling’ scorurile derivate din scalele primare gi cele compozite, BASC-2 evalueaza 0 dimensiune comporita mai generalé, anume Indicele Simpto- melor Comportamentale (Behavioral Symptoms Index). Acesta evalueaz’ nivelul general de pro- bleme comportamentale. ISC este alcétuit din acele scale din TRS care misoard cel mai bine parti ale unui factor mai cuprinzitor de probleme generale, TRS cuprinde scale de continut optionale, care sunt mai specifice satt mai orientate spre sindrom decat scalele primare. De exemplu, TRS cuprinde scalele Controlul furiei (Anger Control), Intimi- dare (Bullying) si Functionare executiva (Executive Functioning) (veri Tabelul 1.1). Aceste scale. de continut au fost initial dezvoltate tindnd cont de teoriile contemporane, ulterior fiind supuse verifi- carii empirice de citre un grup de expert, Scaiele de confinut ajuti in interpretarea scalelor primare ale BASC-2, lingind continutul acoperit de aces- tea, TRS poate fi interpretat prin raportarea le nor: mele generale sau la cele clinice. Pe lang’ acestee, au fost selectafi anumiti itemi critici care sunt interpretafi individual, fri raportare la.o norma anume. TRS include gi o verificare 2 validitagti sub forma Indicelui B un indice de distorsiune negativ, conceput pentru a detecta 0 distorsiune principiala, sistematicd, bazati pe o atitudine negativa din partea profesorului. care realizeaza evaluarea fat’ de persoana evaluaté. Prin inter- mediul scoririi electronice pot fi calculate inci oud scale aditionale de validitate. Indicele Tipare de Raspuns (Response Pattern Index) a fost con- ‘ceput pentrn a identifica protocoalele care pot fi invalide, situatie cauzata de faptul c& respondent] ru a tinut cont de continutul itemilor. Indicele de Consistent (Consistency) a fost construit pentru a identifica protocoalele la nivelul cirora rispun surile nu prezintd consistenti interna (de exemple respondentul dé rispunsuri diferite la item foarte similar. cone ti tos vei Tabell 11 PRS: Scalele de evaluare pentru parinti (Parent cry ating Scales) pears eed meee ae SS el PRS, adic& scalele de evaluare pentru périnti i (Parent Rating Scales) sunt 0 masuri compre- 5 |eate Compose hensivé. a comportamentelor adaptative si a [rep apate LETT TT | comportamentelor-problema manifestate de copii cae crore Crores | ttt =| in content familial sau social. PRS utilizeaz ace- Frame co netane TESTE Peete] lati format de raspuns in patru trepte, ca si TRS. tare Soe oe Durata de completare variaza intre 10 si 20 de i Sea rae minute. Itemii au fost concepufi pentru a putea 3 eee — fp} | fi citifi de la nivelul clase a patra, © component Poon oe SH] auuliari, Raportul de Feedback pentr Parinte sit “TTA TT = | (Parent Feedback Report) ofer’ pirintilor 0 ima- [Potne c na “TET T TET +) gine generala si o injelegere primari a scorurilor leptin ce ee " Fea tints loemee Te eee eo “Pepe Pepe fe] Asemenea TRS-ului, PRS confine trei forme owt S[e TTT T=) diferite, una pentru fiecare din cele trei grupe de i ie am aa visti: pregcolar, copil si adolescent. De asemenes, j — TH ivelurile PRS sunt similare ca structurd si conti- Krak Ste Tee Tb) mut eu cele ale TRS. Tabelul 1.1, ilustreaza scalele 9 bs ce T= primare si compoaite ale PRS. i Pate SEE EEE | meee FST STS TTT PRS evalueazi aproape aceleasi domenii clinice i — Spe pepe be pe] si adaptative ca gi TRS. PRS confine ins8 o seals i [Ancyuriin dezvnarea soo pepe pet ps (Activitati cotidiene, Activities of Daily Living), pe i Fro enc SLAP TT 1) care TRS nu 0 masoard. O alti diferenta este data ! Feces np de faptul c& PRS nu contine scala compozité Pro- i Ramus me eT] Meme scolare (School Problems) si nici cele dows Now Cage Fie clo apt ae aot BAGO scale ale"TRS care sunt cel mai bine observate si evaluate de citre profesori, gi anume Probleme de finvitare (Learning Problems) si Abilititi de invi- tare (Study Skill), ‘ Incodacere Scale de confinut opfionale sunt disponibile si la pivelul PRS (Tabelul 1.1.). PRS ofera acelagi sis- tem de norme ca gi TRS: normele generale gi cele dlinice. Totodati, include trei scale de validitate (F Index, Response Pattern Index $i Consistency Index) si itemi critici care pot fi interpretati indi- vidual. ‘SRP: Scalele de autoevaluare (Self Report of Personality) SRP, adica Scalele de autoevaluare (Self Report of Personality) reprezinti un inventar de personali- tate de tip omnibus, care confine afirmati la care persoanele evaluate rispund in unul din dowd moduri posibile, Unii itemi necesita un réspuns de tip Adevarat sau Fals, in timp ce alji sunt cotati peo scala in patru trepte, pornind de la Niciodata 1a Intotdeauna, Varianta de cotare in patru trepte, intcodusa recent in forma BASC-2, creste fidelita- tea evaluirii gi tmbunatajeste finefea cu care sunt misurate scorurile extreme. Unii itemi conduc in nod natural citre 0 cotare a frecventel, in timp ce alfii conduc intrinsec spre modalitatea diho- tomica, de tip Adevirat sau Fals. $-a dovedit c& tranzitia de la un format la altul poate fi ficut& cu usurin{a de citre respondengi. SRP-ul, care poate fi completat in 20 pana la 30 de minute, este scris pentru nivelul clasei a treia si confine forme diferite pentru trei categorii de varsti: copil (8 pana la 11 ani), adolescent (12 pind la 21 de ani) si tineri, care sunt implicati fn programe postliceale (18-25 de ani). Aceste forme au numeroase componente comune, pen tru scalele structurit sau ale confinutului itemilor. Formele pentru copil si adolescent au scornri compozite identice: Probleme scolare (School Pro- blems), Probleme de internalizare (Internalizing Problems), Neatenfie/Hiperactivitate (Innatten- fion/Hyperactivity), Adaptare personalii (Personal Adjustment), precum si wn scor comporit gene- ral, Indicele Simptomelor Emotionale (Emotional Symptoms Index, ESI) (vezi ‘Tabelul 1.2.) Forma pentru Studenti (College) confine toate aceste trei scale comporite, cu exceptia scalei Probleme sco- lare (School Problems). Spre deosebire de indicele ISC al scalelor de heteroevaluare, indicele ISE include scalele care incarca cel mai mult pe un fac- tor general emotional. La nivelul SRP sunt disponibile scale de confinut optionale (de exempli Controlul Furiei, Anger Control; Puterea Eului, Ego Strength; veei Tabelul 1.2), care sunt de o reali utilitate in interpreta- rea scalelor primare si care extind, de asemenea domeniile de evaluare, Asemenea celorlalte componente ale BASC-2, SRP poate fi interpretat prin raportare la normele aenerale sau la cele clinice. Au fost inclusi o serie de indici, cu scopul evaluasii validititi réspunsu- tilor: Indicele F; Indicele L, care este un indice de distorsiune pozitiva (,fake good") disponibil intial doar pentru SRP-A; Indicele V, cate e construit pentru a detecta rispunsurile invalide datorate ‘unor capacititi reduse de citire, nerespectirii 2 ‘Manual ehnieBASC-2 (Sistemul de Eraluare Comportement pniru Cop) ScaLe ai | am | tas Seale Compara ndeel Snptone Eneforae 5 z Probene ge Eemaizare Prono do irre Probleme ate Adare Paso EES Seale Primare sowed kl Avett 7 7 Probie d ie =e : Aine aa goal zi 5 Ane de priest : Apia zi Deprse : ineatats "a elele meperorale a Lescol : : zi elle cu pig 7 5 : Adaaes sok : 5 Sind de sne i 7 i acoder inshe : oi : Chsaea stint o 5 . Sentiment nto : : . Seale de Conia consid et Putra ool ane 7 r ose dere [Wararde tnt 90 Te T es] Nel Cis ncis crerepesiseae rove BAGO? instructiunilor sau contactului slab cu realitatea; Indicele schemei de rispuns (Response Pattern Index); Indicele de consistent (Consistency Indes), SDH: Istoric Structurat de Dezvoltare (Structured Developmental History) SDH, Istoricul Structurat de Dezvoltare (Structu- red Developmental History) reprezinté o modalitate de investigare extensiva a istoriei persoanei evalu- ate, adicd de anamnez§ structurati, Formularul poate fi completat de citre un specialist pe durata interviului cu un parinte sau tutore, sau poate fi completat sub forma unui chestionar chiar de itre pirinte, fie acasi, fe la coal. SDH adund in mod sistematic informafii pentru diagnosticare si pentru procesul de tratament. Multe evenimente survenite in cursul dezvoltarii sau evenimente medicale legate de probleme apirute in familie pot avea un impact asupra comportamentului actual al copilului. SEHD structureazé modul in care sunt adunate informatiile despre istoria familiei si a copilului, atat din perspectivi social, cét si din petspectivi medicala. Datorité. comprehensiviti- {ii sale, SDH ar trebui si fie util in orice proces de evaluare, fie cd acesta implica sau nu celelalte componente ale BASC-2, Culegerea sistematica de date despre istoria dezvoltarii persoanei evaluate, folosind instrumente precum SDH, ofer specia- listului informatit importante despre fondul sax contextul general al comportamentului copilukui sau adolescentului, 0S: Sistemul de Observare a Elevului (Student Observation System) SOS, Sistemul de Observare a Elevului (Student Observation System) reprezint& 0 modalitate de inregistrare a observatiilor directe ficute asupra comportamentului copilului in timpul orelor de ‘curs, SOS foloseste o tehnic& de repartizare a tim- pului (utilizeaz’ codarea sistematici, structurata in fragmente minime, a unor intervale medi de timp) pentru a integistra o arie extinsé a com- ortamentelor copiilor, incluzand comportamente oritive (precum interactiunea elev-profesor), dar si comportamente negative (precum migcari ina decvate sau neatentie). SOS poate fi folositeficient in clase normale, dar iin cadrul clasclor speciale sau ajutitoare, Poate fi utilizat tn evaluarea preliminarl, ca 0 compo- nent a procesului diagnostic, SOS ponte fi, de asemenea, utilizat in mod repetat pentru a evalua eficacitatea interventiilor educationale, compor- tamentale, psiho-farmacologice sau a altor tipuri de intervenfii, O versiune electronica, BASC Por- table Observation Program (BASC POP) poate f utilizati pe computerul sau laptop-ul personal al profesorului sau invititorului, Aceasta versiune ‘nu este disponibild utilizatorului din Romania. Tntroducere Descrierea materialelor BASC-2 Manualul Manualul BASC-2 ofer& instructiuni pentru sco- area si administrarea TRS, PRS si SRP; acesta confine, de asemenea, instructiuni de utilizare a SDH gi SOS. Manualul include tabelele cw toate normele clinice si adaptative pentru Statele Unite. In acelasi timp sunt disponibile informatii despre dezvoltarea, uzul adeevat, validitatea, Fidelitatea gi interpretarea tuturor componentelor BASC-2. Uti- lizatorii ar trebui s& fic familiarizati cu ranualul inainte de a utiliza BASC-2. Formele ‘TRS, PRS si SRP sunt disponibile in Statele Unite ‘in trei variante: scorare manualé, computerizat sau scanare, Materialele pentru scorarea mana- ald sunt tipdrite intr-un format de avtoscorare, permitind scorarea rapid fird utilizarea unor foi transparente sau a unor chei care soticitd mult timp din partea specialistului. Fiecare forma pen- tru scorarea manualé include un profil al scalelor structurale gi al scorurilor comporite. Formele Pentru scorarea electronici sunt disponibile intr- tun format simpla, acesta permitind utilizatorulsi si introducd in baza de date rispunsurile unui chestionar in aproximativ 2-3 minute. Versiunile scanabile au fost dezvoltate intr-un format care si petmitd scanarea adecvati si foarte rapida, Aceste versiuni scanabile au fost deqvoltate in special pentru situatiile in care institufié cu volum mare de rulaj al utilizarii testulut dorese sa economi- baie ‘Manual rene BASC-2 (Sierul de Evaluate Corsportamentlé pentru Copii) seascd timp pentru introducerea datelor. Aceste forme nu sunt distribuite comercial in Romé- nia, unde nevoia de scorare a unor volume mati este mai degrabi redusi. Specialistii romani care doresc si utilizeze aceasti versiune sunt rugati si contacteze editorul roman al testului, Raportul de feedback pentru parinte (Parent Feedback Report) Parent Feedback Report poate fi utilizat pentru a rertima scorurile objinute la TRS, PRS si SRP. Spe- ialistal inregistreaz scorurile pe Raport, Parintii pot vedea un profil grafic al scorurilor, informa- ii interpretative pentru fiecare scald, precum gi resurse pentru obtinerea informatiilor aditionale, referitoare la problemele emotionale gi compor- tamentale ale copiilor. In Capitolele 3 si 4 pot fi consultate informatii suplimentare referitoare la acest raport. Nevoia pentru un sistem integrat de evaluare De obicei dificultitile emofionale si comporta- rentale au mai multe fatete, Pe cale de consecinga, aceste dificulapi trebule evaluate din mai multe perspective.: Spécialistii tind si fact referiri la aceste perspective prin utilizarea unei varietafi de instrumente, observatii si alte date care sunt dificil de integrat intr-o viziune de ansamblu, Acesta este motival care BASC-2 utilizeazd 0 modali- ‘ate integraté de evaluare. Scalele de evaluare sunt adaptate pentru inregis- trarea comportamentelor specifice si observabile, Evaluatorilor nu li se cere si interpreteze ceea e se intampls tn interiorul copiilor ~ ganduri, sentimente, motive gi trisituri de personalitate. Profesorii si pirintit observa de obicei copiii in diferite contexte sociale sau de activitate. TRS si PRS reflecti caracteristicile diferite ale acestor contexte Scalele de evaluare ale comportamentului sunt bazate pe impresii formate in timp gi nu inregis- ‘treazit frecvenfa cu care se manifesta wn anumit comportament, Pentru surprinderea frecventelor de aparifie este necesara folosirea unei scale de ‘evaluare direct, precum SOS. Scalele de evaluare au gi ele anumite dezavantaje. Exist susceptibilitatea ci acestea ar fi expuse dis- torsiunilor datorate patternurilor de réspuns sau erorilor personale cum ar fi antipatiile sau simpa- tiile. Tiparele sistematice de rispuns distorsionat (response sets") au fost descurajate prin include rea in chestionare a unei combinatii de itemi, atit cu o semnificatie poritivs, cit si cu 0 canotatie negativa, Distorsiunile cauzate de perceptiile per- sonale pot fi detectate prin compararea estimérilor oferite de diferiti evaluatori, Totodsti, diferentele intre evaluatori nu reprezintd in mod necesar un indicator al distorsiunii: copiii se comporta ade- sea diferit, in contexte diferite. Specialistul, care define informatii despre conditille din cadrul scolii si despre cele din mediui familial, va trebut si priveasca evaluarile tinand cont de aceste infor- ‘mafii contextuale, 8 Tntrodscere £apiii. se pot comporta diferit, la diferite ore de gars, in funetie de structura ore, de stilul de pre- date al profesorului, sau de adoptarea anumitor practici disciplinare, Din aceste motive, exami- nstorii sunt incurajati sk obtind evaluari de la doi sau mai multi profesori, pentru a observa dack anumite comportamente ale copilului pot fi gene- vejiaate Ia nivelal tuturor oreior, precum si pentru compara evaluazea cu felul in care sunt vizute 2 rompertamente in mediul familial, In acest -p. observatiile directe in clas sunt foarte utile, "ASC-2 SOS fiind adecvat in acest context. In contrast cu scalele de heteroevaluare, cele de autoevaluare sunt potrivite pentru a evalua ce se fntimpli in lumea interioara a copilului, Astfel, acestea pot & utilizate cel mai bine pentru a oferi rmatii despre ginduri, sentimente, atitudini a1 reacfi interne fafa de oameni sau evenimente, te dimenstuni ale. personalitatii. Deoarece instru- rantele de autoovaluare au o natura subiectivi, astea se dovedesc a nu fi la fel de potrivite ca dele de heteroevaluare pentru a documenta in mod obiectiv comportamentele observabile, coniinind- poritionarea persoanei_ pe Exist mai multi factori care pot reduce validitatea scalelor de autoevaluare, indeosebi atunci cand acestea sunt completate de copii, Exist. posibi- Etatea ca respondentii si doreasci s& creeze cea mai bund sau cea mai proasti impresie posibilé. Ei ar putea si nu coopereze san si intentioneze si ascunda ceea ce cred cu. adevarat gi astfel si raspundé la intémplere sau dup un anumit tipar fix. Copii cu probleme de citire sau de iluiditste a lecturdcii ar putea intampina dificultati tn inte legerea anumitor itemi. In special copii de vars mai mici au o constiinfa de sine slab.dervoltott ‘care se concretizeaza in rispunsuri aerealiste. Revizuirea atenti a formelor SRP ale BASC-2 4 ajutat la contracararea multor ameningéri Je adresa validititii interpretarii scerurilor. Itemit se fi nou adiugati, precum si modificitile a: ‘matului de rispuns genereazd o veriabilitate mai mare a rispunsurilor copiilor, facind ca SRP si fie mult mat dificil de disimulat (disimularea este actul prin care o persoand vrea s& se prezinte atfel decit in starea sa psihologicd actuala). Au fost adaugatitrei indici de validitate, ajutand specials tul si detecteze distorsiunile pozitive-.fake goed’, distorsiunile negative ,fake bad” sau réspunsarile nerealiste, Dar, ca gi in cazul PRS si TRS, respon- sabilitatea interpretirii unei eventuale distorsiuni aparfine specialistului, ‘Utilizarea unui sistem integrat diminuarea pericolelor legate de valicitate, care 2 fi prezente in cazul in care ar fi utilizat un singur tip de evaluare, De asemenea, multiplele compo- nente ale BASC-2 se adreseaza unui numar mare de arii relevante in evaluare, Se recomanda ca exa- minatorii s& nu igi bazeze diagnosticul, decizitle evaluate ajut3 la de plasament sau planurile de tratament exclusiv pe rezultatele oferite de BASC-2. Nici BASC-2, nici alte instrumente de evaluare mu se pot sub stitai contactului direct cu persoana evaluat si cu datele obtinute dintr-un astfel de interviu. BASC-2 sseniieteibscameamnnieiinsia ists ticAaabidiadabssthtioiiinsreimenn trebuie sf fe utiizat complementar,aléturi de alte instrumente sau interviuri, in maniera dictaté de ‘motival evaluarii, precum gi impreuni cu o inves- tigare atenta a istoriei gi stirii curente a copilului. Aronci cind sunt disponibile date preluate din ‘toate componentele BASC-2, coroborate cu un interviu clinic, cu o investigare a istoriculut clinic si scolar, specialistul va avea suficiente informatit pentra 0 evaluare comprehensivi a comporta- ‘mentului, personalititi sau a contextulu. Zone de utilitate pentru BASC-2 Diagnosticul clinic BASC-2 este de un real folos in diagnosticarea clinica a acelor tulburdri care apar mai ales in copilirie sau adolescenta.Sistemul BASC-2 evalu- ceazi o varietate de mecanisme si simptomatologia cuprinsa In DSM-IV-TR. Datoriti posiblitaii utilizrii separate a diferitelor componente, BASC-2 poate fi folosit eficient in contexte clinice, scolare san in practica privat PRS si SDH pot fi completate de citre un parinte, {n timp ce copilul este evaluat de citre un speci- alist, reducdnd astfel semnificativ timpul de care specialistul ar fi avut nevoie pentru colectarea tuturor datelor Scalele de heteroevaluare, SRP 3i SOS pot fi reaplicate in mod regulat pentru a monitoriza progresul sau reactia copilului la un anvmit tratament sau la o anumita interventie. 2% Manual ehnic BASC-2 (Sistema de Erauare Comporcmenrali pene Cop) Se recomanda ca diagnosticul sa fie intr-o legiturd clara cu interventia. Astfel, BASC-2 poate facilita formularea planului de tratament, Comportamen- tele-problema pot fi’ delimitate gi tintite de un program al crui obiectiv ar fi reducerea lor. O strategie similar& poate fi folosita in cazul deficite- lor la nivelul abilitailor adaptative (adaptive skills) sinu doar a problemelor clinice detectate de acest instrument. Clasificarea educationala Diagnosticul diferential devine un aspect din ce in ce mai important in context scolar si educal onal, Acest fapt se datorea7& partial complexititit problemelor copitlor, care necesité folositea mai ‘multor interventii, iar acestea, la rindul lor, tre- buie adaptate nevoilor individuale ale copiilor. In consecingé, BASC-2 a fost conceput astiel incat si fie sensibil Ia numeroase probleme cate apar in mediul scolar, printre care abilititi sociale defi- citare, dificultati in invitare sau la nivelul altor abilitti adaptative, Dificultatile academice sunt asociate in mod frecvent cu anumite comportamente-problemi. Tulburiri precurm ADHD sau Depresia au con- secinte bine cunoscute in plan academic, iar tulburirile de invitare sau retardul mintal sunt adesea asociate cu probleme de adaptare, precum stima de sine scdzuti sau anxietate. Este indicat ca fiecirui copil, care intimpina dificultati scolare sii se intocmeascd 0 evaluare comportamentalé, ‘Mai mult, datele derivate din cercetare demon- u Incoduere streazi 0 ch o evaluare comportamentalé eficient& a anumitor constructe precum Atitudinea fata de coal, Atitudinea fata de profesori, Abilitatile de invatare, Problemele de atentie si Adaptabilitatea, realizaté in tandem cn o evaluate a aptitudinilor cognitive, imbunatijeyte predictiaperformante- lor scolare si permeabilitatea la interventii (Yen, Konold, & McDermott, 2004). 3ASC-2 este utilizat, de asemenea, in evaluarea tulburirilor emofionale severe. Scalele de hete- roevaluare ajuld la diferentierea dintze copiti cu probleme de conduits sau cei neadaptati social si cei care sufera de tulburari emofionale severe, asa cum indica IDEA (1997). Cu numeroasele sale componente, BASC-2 poate ajuta la evaluarea ftuturor aspectelor clasificate oficial ca Tulburari Emotionale Severe. BASC-2 poate fin special, util fn dezvoltarea pla- nurilor educationale individuale pentru acei copii care suferd de Tulburari Emotionale Severe. Instru- ‘mentul permite selectarea comportamentelor zate, precum $i a dusterelor de comportamente, in vederea delimitiii tulburarilor importante pe ‘care se centreazi planul educational individual. Scalele de heteroevaluare ale BASC-2, alituri de 808, au fost dezvoltate pentru a fi utilizate gi la nivel prescolar, pentru a ajuta la construirea unor planuri familiale de asistenta pentru copiii cu izabilitti, avind varste cuprinse intre 4 $1 5 ani, SDH-ul este potrivit pentru a identifica nevoile de asistenfi ale acestor familil Determinarea manifestarilor Determinarea manifestirilor are in vedere vn proces de identificare a surselor unui anumit comportament, Aceasti proceduri este des intil- nité fn educatia speciala gi in proceduri legate de acfiuni disciplinare sau de probleme de conduit’ (Rehabilitation Act, 1973). Inainte de a lua nvisusi coercitive fata de un elev care are o dizabilitate, © echipa multi-disciplinara trebuie <& determine dacé acele comportamente vizate nu sunt un rezul- tat direct al unei dizabilitai a copilului, Metoda se bazeara pe premisa ci elevii care suferi de o anumita dizabilitate nu ar trebui si fie pedepsifi pentru acele comportamente care sunt de fapt manifestari ale dizabilitatii. De exemplu, sé presu- punem ci un copil care suferd de schizofrenie are halucinatii auditive la gcoalé gi fi spune profesoru. lui c& un alt copil amenint& cu comiterea unui act violent, Deoarece aceste relatari sunt determinate de dizabilitatea copilului, acesta nu ar trebui si primeasci 0 pedeapsi deoarece le-a considerat o ameninfare reali. In cele mai multe cazuti, BASC-2 se dovedeste a fi util in procesul de determinare a manifestirilor. BASC are un istoric lung de utligare eficienti in diferentierea dintre neadaptarea social si pro- blemele de conduitd, pe de o parte, st tulburirile emofionale, aga cum sunt previzute in IDEA (1997), pe de alta parte (Reynolds & Kamphaus. 2002), Scalele de confinut ale BASC-2, precum Controlul furiei (Anger Control), Intimidarea (Bullying) si Functionarea executiv’s (Executive 28 ‘Manual nic BASC-2(Sistemul de Bralusre Comporamentai pent Copi) Functioning) si-au demonstrat utiltatea in astfel de situait Evaluarea persoanelor cu dificultati de vedere si de auz Scalele BASC-2 pot fi folosite pentru evaluarea stirii emofionale gi a comportamentelor copitlor cu deficienfe senzoriale. Interpretarea scorurilor pentru aceste persoane necesita training speciali- zal, experienf& si supervizare in lucrul cu grupuri de persoane cu asemenea defciente Evaluarea programelor terapeutice Vaul repetat al componentelor TRS, PRS, SRP si SOS poate ajuta la identificarea progreselor copilului in cadrul difertelor tipuri de programe. Imbunitétirile sau ameliorarile in anumite aril comportamentale sau in ceea ce priveste starea emofionald pot fi detectate, putandu-se astfel iden- tifica in mod clar punctele tari gi punctele slabe ale unor asemenea programe. Studitle existente au dovedit c& versiunea initial a BASC era sen- sibili la detectarea efectelor diverselor programe de intervenfie pentru copii (incluzind evaluarea Head Start’s Project Mastery) si pentru adolescenti (evaluarea programului Civilian Health and Medi- cal Program of Uniformed Services, cunoscut drept CHAMPUS, mai specific a eficientei tratamentelor rezidentiale pentru adolescent). Aceste studi impreund cu alte aplicatii ale BASC in zona de evaluare a programelor, pot fi studiate in Reynolds si Kamphaus (2002). Datorita caracteristicilor psi- hometrice imbunatitite, a acoperirii unor domenii ‘mai extinse, atat din punct de vedere clinic, cit gi adaptatiy, este de agteptat ca BASC-2 si depa- seascé versiunea initialé in evaluarea programelor si a intervenfillor. Evaluarea judiciara BASC-2 poate fi utilizat in mod adecvat in con- texte judiciace sau legale. in concordant cu mai multe decizii ale Curtii Supreme din SUA (Daubert vs. Merell Dow, 1993, vezi Reynolds 2001a, 2001b), evidenfa proprietatilor psihome- trice este de o importanfa covargitoare pentru admisibilitatea mérturiei expertulvi, bazati pe scorurile la test. Reynolds si Kamphaus (2002) oferi exemple de utilizare a BASC tn situatii precum stabilirea custodiei copilului, certificari ale vitimirilor sau alte mirturii referitoare 1a cliengi juvenili. Acest manual contine informa- {ii importante referitoare la fidelitatea gi eroarea standard de misurare, la egantioanele normative sila diverse studii de validare. Toate acestea sunt Iuate tn considerare de citre instante fn stabilirea admisibiitstii marturiilor bazate in intregime sau {n totalitate pe scorurile latest. 2 Ineroducere Cercetare BASC-2 reprezinté un instrument potrivit pen- ‘tru realizarea de studii si cercetri in domeniul psihopatologiei infantile sau al tulburdrilor de comportament. Byantioanele normative care se intrepatrund pentru TRS, PRS si SRP, impreund cu scalele primare pentru diferite niveluri de virst& oferi un grad inalt de comparabilitate a < .turilor, faclitind astfel Iuarea deciziilor, rea- lizarea inferentelor sau a predicfilor. Versiunea original a fost utilizata in peste 125 de studii, multe dintre acestea fiind studii extinse, de mare amploare, studii longitudinale sub aspectul dez- voltarii psihopatologiei sau studii de evaluare a eficientei unui anumit tratament sau a unei anu- mite interventii (Reynolds & Kamphaus, 2002). Rezumat BASC-2 reprezintd un sistem integrat de evalu- are care utilizeaz 0 varietate de metode pentru a recolta informayii despre copii, TRS si PRS mésoara comportamente observabile in contextul scolar si familial. SRP este un inventar de persona- litate care evalueaza sentimentele gi perceptiile de sine ale copiilor. SDH reprezinta un instrument de investigare extensiva a istoricului dezvoltarii fizice si psihosociale a copilului. SOS este un instrument de observatie, folosit pentru inregistrarea frec- venfelor de manifestare a unor comportamente fn timpul orelor. Desi aceste cinci componente ale BASC-2 pot fi utilizate separat,fiecare aduce 0 contribufie unic& in contextul comprehensivitiit sistemului de evaluare, Capitolul 2 Informatii generale despre administrarea si scorarea scalelor de heteroevaluare sia scalei de autoevaluare Diferitele componente ale BASC-2 au fost con- struite pentru a putea fi administrate si scorate cu ugurin{a. In acest capitol vor fi discutate aspecte generale referitoare la administrarea si scorarea Scalclor de evaluare pentru profesori (TRS, Tea- cher Rating Scales), a Scalelor de evaluare pentru pirinti (PRS, Parent Rating Scales) si a Scalelor de autocvaluare (SRP, Self-Report of Personality), Procedurile detaliate pentru fiecare dintre aceste componente sunt discutate in urmitoarele capi- tole, Inainte de a folosi oricare din formele BASC-2 se recomanda lecturarea cel putin a acestei intro- Guceri generale, precum si a capitolului care ofera instructiuni detallate despre componenta specifica ceva fi utilizata, Cu toate c& acest manual se centreaza pe admi- nistrarea crefon-hirtie si pe scorarea manualé, ojoritatea subiectelor discutate sunt aplicabile gi pentru scorarea si administrarea electronica. Atat programele care insofesc BASC-2 in Roménta, cit si programele tipice pentru SUA, BASC-2 Assist si BASC-2 Assist Plus, oferi posibilitatea scorisit clectronice, Assist Plus oferind si informatii dia- {ghostice gi interpretative suplimentare. Informatii generale despre administrare Formularele de scorare manuala (Formularul de Raispuns) Formularele de scorare manuala din cadrul BASC-2 permit profesorului, périntelui sau copi- Inlui si noteze rispunsul léngi item, iar nu pe © foaie de rispuns separati. Desi aceste formulare contin cheia de scorate, respondentul nu 0 poate vyedea, Dupi administrare, specialistul separs cele dows foi care alcdtuiesc formularul, iar cea de-a doua foaie contine itemil deja scorayi, Ast- fel, caleularea scorurilor pentru scalele primare si cele compozite devine foarte facila. Paginile din interior contin, de asemenea, un tabel rezumativ si profilele grafice. Un creion sau un pix sunt cele wai potrivite pentru a fi utilizate pe formularul de scorare. Markerele gi stilourile nu ar trebui sa fie folosite. Respondentul ar trebui si scrie pe o suprafafé dur’, cum ar fi o bane’, 0 masi sau o map. Relatia (Rapport) relatie functional& intre examinator gi respon- ent ate 0 importanga crucialé in ceea ce priveste rmotivarea respondentului pentru a completa BASC-2 tntr-un mod sincer, complet gi intr-un Interval de timp rezonabil. Modul in care se va realiza motivarea acestuia variazd, desigur, prin- tie ali factori, in functie de varsté si de motivul evaluasii, Un aspect important este legat de expe- rienfa anterioara pe care responcentul o are in completatea nor instrumente de evaluare, Ori- cum, in general, se recomanda comunicarea unor informafii adecvate despre natura gi scopul instru- ‘mentului, precum gi despre importanta pe care 0 are onesticatea in procesul de evaluare, Evaluarea copiilor prezinti unele caracteristici mai complexe, sub aspectul construitii relafii Deseori sunt implicafi unul sau mai multi adulti, 2 ‘Mancalrehnie BASC-2 (Sistem de Fvlnare Comportamensali pentru Cop) ou niveluri motivafionale diferite in cova ce pri- ‘este testarea. Copiti insisi tind s& aib’ uneoti 0 ‘motivatie scizut deoarece: (1) nu caut8 ajutor sau asistenf& din proprie initiativ’; (2) li se reco- manda si fie evaluati pentru anumite dificultati comportamentale, ei simtindu-se astfel pedepsiti $i nu motivati; (3) situatia de testare este o noutate pentru majoritatea copiilor; (4) diferitele stadii de dezvoltare din copilarie sau adolescents pot inter- fera cu stabilirea unui raport terapeutic adecvat Consimfimantul informat poate reduce sau climina unele impedimente si poate contribui Ja stabilirea increderii si raportului functional intre persoanele implicate in evaluare. Cand exa- minatorul informeazi respondentii in mod adecvat despre procesul testarii 5i le solicité can- simtimantul, at&t pirinfii, cit si copiit simt c& sunt respectati de cétre examinator. Mai mult, examinatorul poate céstiga increderea gi respectul pirinfilor, prin alocarea unui timp suficient pen- ‘tm informarea acestora cu privire la procedurile de testare, la confidentialitatea datelor, la scopurile pentru care vor fi utilizate datele. Este necesar ca examinatorul si-gi arate disponibilitatea pentru a oferi informatit suplimentare. Nu in ultimul rand, consimtiméntul informat poate imbundtifi gradul de implicare al copilului, prin eliminarea unor temeri potentiale referitoare la continutul saw seopul evaluitii, Informati suplimentare despre stabilirea relajiei pot fi consultate in Anastasi si Urbina (1997) si in Kamphaus gi Frick (2002). 3 formas generale despre adinistare gi scorarea sealer de heteroeraluae gata de auoevaaate Securitatea testului Mentinerea securitafii, atat in privinta materialelor deja utilizate, cat si a celor neutilizate, reprezinta ‘un aspect important al practicii profesionale (vezi Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999). Examinatorii ar itebui sé mentin& controlul asupra materialelor BASC-2 prin nedistribuirea lor fara autorizatie. in 1od similar, rezultetele le BASC-2 nu ar trebui si fie divulgate acelor persoane care nu trebuie si le cunoasca. Specialistul care foloseste materialele de testare este responsabil pentru mentinerca confi- enfialitatit instrumentului si pentru respectarea dreptului de autor (este interzisi realizarea unot copii neautorizate). Informatii generale despre scorare Comunicarea rezultatelor Specialistii ar trebui sé comunice rezultatele la BASC-2 intr-o maniera care si minimizeze -ventualele utiizisi greyite. Atunci cénd se ofera rezultatele pisinjilor sau profesorilor, scorurile trebuie s& fie insotite de interpretiri, precum gi de stentiongri cu privire la limitele acestora, Indicatii refetitoare la uzul corespunzitor al concluziilor gi Je comunicarea rezultatelor sunt puse la dispozitie de catre APA (Asociatia Psihologilor Americani), dar gi de citre alte organizatii profesionale. Este important ca rezultatele s8 fie puse la dispo- 2itia respondenilor, fie ¢i copii sau adulfi, Acest aspect este esential pentru construirea unei rela- {ii bazate pe incredere, astfel incit specialistul si poate resolicita, in viitor, din partea unui res pondent informatii suplimentare sau © eventual retestare cu BASC-2. Raportul de feedback pentru parinti (Parent Feedback Report) BASC-2 include un raport de feedback pentru parinfi, care poate fi util in comunicarea rezul- tatelor obtinute la test. Specialistii ar trebui si {inregistreze scorurile objinute la scale pe acest raport, iar apoi, dupa ce l-au completat, si il pun’ la dispotitia p&rintelui. Raportul contine: (I) 0 perspectivi de ansamblu a procesului de evaluare; (2) descrieri de baza ale continutului gale scalelor unei anumite forme; (3) scorurile obtinute lz TRS, PRS si SRP de persoana evaluaté. Pentru informa- tii aditionale referitoare la maniera de utilizare a acestui report pentru TRS si PRS, vezi Capitolul 3, iar pentru SRP, vezi Capitolul 4, Modul de utilizare al formularelor de raspuns Pentru a obtine informatii precise, formularele de rispuns trebuie si fie completate cu eat mai putine ‘omisiuni sau réspunsuri multiple la acelasi item. Astfel, examinatorul ar trebui sa verifice erorile de acest tip pentru fiecare forma. Daci respondent au omis un anumit item, este de dorit ca acestia si fie rugati si revind gi s8 raspunda la respectivul item. De asemenea, dacé au marcat mai multe ris- iahiasssocsrntiishtneventesnnmna punsuri la acelasi item, ar trebui si Ii se solicite st aleagé doar un singur raspuns, Daca nu ¢ posibilé returnarea spre recompletare a formularului de réspuns sau daci respondentul refuzd si rispundd la anumifi itemi, scorurile totale pe scale pot fi in continuare obtinute, dacé lipsesc doar dou sau mai putine raspunsuri pen- tru fiecare scali. Dacd mai mult de doi itemi nu pot fi scorafi, scala respectiv nu ar trebui inter- pretati, iar scalele compozite care folosesc acea scala nu ar trebui calculate. Tipuri de scoruri standard Pentru fiecare scala sunt disponibile doua tipuri De venrul dana note 7 § Cele Scorurile T indic& distanfa scorurilor fat’ de media objinut’ pe esantionul normativ. Acestea sunt scoruri standard cu o medie de 50 si abate- rea standard de 10, Astfel, un scor T de 80 indica faptul c& scorul obtinut de persoana evaluati se afl la trei abateri standard peste medie, iar unul de 30 faptul c& se afld Ja dou’ abateri standard sub medic, In cadrul BASC-2, scorurile T nu sunt normalizate; fiind transformari liniare ale scoru- rilor brute, acestea pistreaz forma distribuiei scorurilor brute, © centlé indic& procentajul din eyantionul nor- rmativ care se plaseaza sub o anumité valoare, De exemplu, centila 96 indicé faptul cd scorul per- soanei care se plaseazi la aceast valoare mai este En ‘Mannaltenic BASC-2(Sistemul de Braluae Comporraentalé pentr Cop) {ntdlnit doar In partea superioara, adica la 4% din egantionul reprezentatiy, iar 96% din egantionul normativ obtine scoruri mai mici sau egale cu scorul respectiv. Scorurile T si centilele oferé informatii diferite notele T descriu distanfa unui scor fat de medie, iar centilele descriu cat de rar sau de des e intalnit un anumit scor Ja nivelul esantionului, Datorita faptului c& formele distributiilor unor scale sunt diferite, relatia dintre scorurile T gi centile poate vvatia. De exemplu, pe scala Abilitifi sociale (Social Skills), care are o forma a distributiei apropiata de cea normal, un scor T de 70 corespunde cen- tilei 97 sau 98. In contrast, pe scala Agresivitate (Aggression), a cirei distribujie are o forma foarte aplaticays, acelas scor T corespunde centile 94 adic aproximativ 6% din populatie obtine scoruri ‘mai mari sau egale cu 70, Din acest motiy;tabelele normative oferd att scorurile T, cat si centilele corespunzitoare fiecdrui scor brut. Ambele tipuri de scoruri standard sunt importante pentru o interpretare corespunzitoare. Alegerea etalonului Fiecare din scalele de heteroevaluare si autoevalu- are ale BASC-2 ofera, la alegere, etaloane generale si ctaloane clinice. Sunt disponibile atit etaloane combinate, cét si etaloane separate (feminin gi masculin), atat pentrul uz clinic, c&t si pentru aportarea generalé. La nivelul etalonului clinic, existd dova subdiviziuni diagnostice: LD, Dizabi- ititi de invitare (Learning Disability) si ADHD, LL eae ne nen 8 Informa generale despre administare gi scoratea scallor de eteocraluate gia scale! de aurovaluare ambele disponibile pentru varste cuprinse intre 6 si 18 ani, Aditional, exist un etalon clinic pen- tru persoanele cu virste intre 19 si 21 de ani, care ‘nu au finalizat ined liceul. Tabelul 2.1. prezinté etaloanele normative. Fiecare etalon are anumite avantaje, care vor fi prezentate in continuare. ‘Accentuam faptul cd aceste etaloane sunt prezente {in formele prezentate aici pentru Statele Unite, Utilizatorul BASC este indemnat si utilizeze eta- loanele roménesti ale testului, care diferd intr-o oarecare misuri de cele americane, nu doar ca volum, ci gi din punctul de vedere al unor carac- teristici culturale. Principiile discutate aici privind utiltatea diferitelor etaloane, precum si modul in care aceste etaloane sunt structurate, riman. valabile in cea mai mate parte si pentru Roma- nia, Pentru aspecte detaliate despre etaloanele ronsanesti utilizatorul este rugat si consulte anexa normativa, publicati separat. Etalonul general Fralonul general este bazat pe un egantion na ‘onal de dimensiuni mari, care este reprezentativ pentru populatia de copii din SUA, sub aspectele rasi/etnie, educatia parintilor, regiune geografica, clasificare clinica sau educatie speciala. Aceste norme sunt subdivizate pe grupe de varsta, per- mifind astfel compararea copiiului cu populatia general a copiilor de aceeasi varsta, In cele mai ‘multe situafii practice, etalonul recomandat este etalonul general combinat Citeva din scalele TRS, PRS si SRP prezinta dife- renje marcante in functie de gen. Persoanele de gen masculin tind s& obting scoruri brute inai mari decit cele de gen feminin la urmitoarele scale: Hiperactivitate (Hyperactivity), Agresivitate (Aggression), Probleme de conduit (Conduct Pro- blems), Probleme de atentie (Attention Problems) si Probleme de invatare (Learning Problems) din [vi Combinat Nasculn | Combinat| Frinin | Masculn hap ~ To ro > 7 . ea z > 5 : er 7 ‘ zi aa | > > i . se | re | > > = eae | = I 1 alco apse SR, 2 doer pect elec sat ase dope SECO. I 6 Manual tine BASC.2 (Siscomal de Baluate Comporeamentali pentru Copii) TRS §i PRS; la SRP persoanele de gen masculin obtin scoruri mai mari la scalele: Atitudinca fata de scoali (Attitude to School), Atitudinea faqa de profesori (Attitude to Teachers), Cautarea stimulérii (Sensation Seeking) gi Stima de sine (Self-Esteem). Persoanele de gen feminin tind si scoreze mai inalt decit persoanele de gen mascu- lin la urmitoarele scale din TRS si PRS: Abilititi sociale (Social Skills), Leadership (Leadership), Abilititi de invifare (Study Skills) si Comuni- care functional (Functional Communication). in cadrul SRP, persoanele de gen feminin au scoruri mai mari ta scalele Anxietate (Anxiety) si Somatizare (Somatization). Cel mai probabil, aceste diferenfe reflecti diferente reale intte cele ows genuri sub aspectul incidenfei problemelor emotionale si comportamentale sau sub aspectul abilitatilor adaptative, Pentru ca aceste diferente s posta fi reflectate in scorurile standard trebuie utilizat un set comun de norme, atét pentru femei, cit si pentru barbati Etalonul combinat general poate fi folositeficient in acest scop. Normele generale combinate repre- inti un raspuns la intrebarea: Cat de frecvent pare aceasta intensitate a comportamentulai la ‘© anumiti varsta? Atunci cand sunt utilizate nor- ‘mele combinate, un numér mai mare de persoane de gen masculin vor manifesta de exemplu scoruri T ridicate pe scala de agresivitate, in timp ce pe scala de deptinderi sociale vor avea scoruri mai ridicate persoanele de gen feminin. Acest rezul- {at este dezirabil, daca se considera ca adecvata existenfa de diferente intre gen in proportia copi- ilor care primese un anumit diagnostic, anumite servicli de asistena special la geoald, saul o anu- mit medicatie. Oricum, daca diferentele dintre genuri sunt considerate a fi rezultate din erori de ‘masurare sau daci sunt preferate alte abordari interpretative, ar trebui sa fie utilizate etaloane separate in functie de gen. Etalonul masculin si etalonul feminin Aceste etaloane sunt practic derivate din etalonul general, fiecare dintre cele dowd find reprezen- tativ pentru populatia de o anumiti virstd sau gen, Rezultatul folosirii acestor etaloane consti in climinarea diferentelor in notele T dintre persoa- niele de gen feminin si cele de gen masculin. De exemplu, desi scorurile brute pe scala Agresivitate tind si fie mai mari pentru barbati, ulilizarea unor etaloane separate pe gen anuleazi aceasta diferent, generind scoruri T care sunt similare la persoanele normale de genuri diferite, chiar daca acestea au scoruri brute diferite, in contrast cu etalonul combinat, care ¢ potrivit pentru identificarea persoanelor care au nevoie de asistenf, etaloanele separate pe criteril gen pot i {in mod special utile in scopuri diagnostice, deoa- rece identifica copiti ale céror scoruri sunt rare in andul grupului de comparatie cel mai normal, anume cel similar cu varsta gi genul lor, De exem- plu un specialist ar putea fi interesat de faptul c& nivelul agresivititii unei fete este extrem de mare atunci cand e raportat la scorul altor fete, desi nut este deosebit de mare atunci cind e raportat la talomul combinat. a7 Tifa generale despre admire si scoraeascalelor de heterovauare ia scale deauroevalate fin concluzie, decizia de a fotosi etaloane combi- nate sau divizate in functie de gen poate fi Iuata prin considerarea utilititii existentei diferentelor de gen in rezultatul final al evaluarii. Dac speci- alistul este interesat de identificarea copiilor care au probleme emotionale sau comportamentale cu © incident mai mare pentru unul din cele dou ‘genuci, ar trebui si fie utilizate normele combi- nate. Pe de alté parte, dac& specialistul consider’ ue o important& primara extremitatea unui scor fad de alte scoruri obtinute de copiii de acelagi gen, ar trebui utilizate ctaloanele separate, Mai ruil, exist o serie de situati in care este indicat ca scorurile objinute sé fie raportate la ambele etaloane. Etaloanele clinice Btaloanele clinice sunt foarte utile atunci cind problemele copilului sunt extrem de intense in comparatie cu cele ale populatiei generale. Eva- Iuarile comportamentale ale copiilor care au tobleme semnificative sunt deseori mult mai inalte decét ale copiilor din populatia generalé, astfel incat din punct psihometric se manifesti efecte de plafonare ale scorurilor, dac& se folosese in astfel de cazuri etaloanele pentru populatia general. Aceste efecte pot au un efect negativ asupra diagnozei diferentiale, Folosirea etalonului clinic ajuté le inlaturarea acestei probleme. Pen- tru mai multe scale clinice distributia scorurilor diferd semnificatiy in cazul copiilor cu tullsuréri emotionale severe, de distributia tipicd pentru populatia general, nu numai ca elevatii ale sco- rurilor, ci gi sub aspectul formei distributiei sau a dispersiei scorurilor. Desi etalonul general poate fi util pentru evaluarea nivelului general al proble- melor comportamentale, in cazul acestor persoane determinarea unor probleme precum depresia, ADHD sau inadaptarea sociala poate fi realizat’ in mod mai adecvat prin utilizarea etaloanelor clinice. Figura 2.1 ilustreazi aceasta conceptualizare, Pro- filul realizat prin folositea normelor generale este relativ plat, scorurile la majoritatea scalelor care misoari aspecte problema situandu-se aproape de zona scorurilor extreme (patru sau chiar mai multe abateri standard de la medie). Daci este folositetalonul clini, reies clar zonele mai ridicate si zonele mai scizute pe acest profil, conturind in mod mult mai evident problemele acestui tanis in ‘ona de internalizate (internalizing Problems). Scorurile la SRP diferi mai putin in fanctie de raportarea Ia etalonul clinic sau la cel general, comparativ cu cele din cadrul scalelor de heteroe- valuare, Oricum, insi, s-ar putea dovedi a fi uti compararea scorurilor copilului cu ambele seturi de norme (clinic si general), motivele find cele enunfate anterior, Etaloanele multiple Formele BASC-2 permit utilizarea mai multor tipuri de norme pentrn un caz individual, Este de asleptat ca scorurile si fie raportate atat la etalo- ul clinic, cat si la cel general. Un an doilea set Avetitauerarrynae er Sa gee co ‘Mansalrehnie BASC-? (Sistemel de Evaluare Comaportamensal patra Copi) Figura 24. Comparatie etaloane generale gi eialoane clnice po un profil de PRS-A Profitul Clinic 9 Informa generale despre aminctrarea i scorareacealelor de hereroevaluare ga sae de autoeraluare de scoruri T si de centile poate fi scris in zona inchisé la culoare, lang’ scorurile initiale, Va fi util s& fie folosite diferite culori sau simboluri pentra a evidentia diferentele, marcind cisutele corespunzitoare setului de norme utilizat (dea- supra Tabelului Rezumativ) cu respectiva culoare sau simbolul ales. Itemii omisi sau nescorabili Ttemii pe care respondentul i-a omis sau cei pen- tru care a dat mai mult de un réspuns pot ridica anumite probleme in ceea ce priveste scorarea. O situatie in care exist prea mulfi asemenea itemi poate submina valitatea scorurilor scalelor gene- rale sau a scorurilor compozite. Formele BASC-2 permit scorarea unei scale doar daca exist maxim. doi itemi nescorabili (omisi sau cu réspunsuri saultiple)s dac8 mai mult de doi itemi sunt nesco- rabili pe o anumita scala primari sau compozi scorarea respectivei scale nu va putea fi realizati {In varianta de scorare manual exist un spatiu special pentru inregistrarea numérului de itemi nescorabili pentru fiecare scali, Daci exist unl sau doi itemi nescorabili,estimarea scorului brut pentru scala respectiva se realizeaza prin adiuga- fea unei constante la scorul total, pentru fiecare item nescorabil. Constanta reprezintS’ scorul mediu calculat Ia nivelul etalonului general, pen- tru acea scali, La nivelul scalelor clinice, itemii nescorabili sunt notati cu valori de 0 sau 1. In ‘ceea ce priveste scalele adaptative, unde réspunsu- rile tipice sunt Deseori, sau Aproape Intordeauna, sau Adevirat, itemii nescorabili sunt tratali ca gi cam ar fi fost notaji de persoana care a completat chestionarul cu valoarea 2. ‘Tendinfa sistematica de a omite raspunsul la itemi poate cipita semnificatii clinice, Ia fel cum ar putea fi posibil si deducem semnificati clinice si in confinutul itemilor nescorabil Intervalele de incredere Deoarece scorurile obfinute pentru aceeagi per- soani evaluaté pot varia intr-o oarecare misura, este important si fie Juat in considerare un inter- val de incredere, Intervalul de incredere este, mai predis, aria in care se plaseaza scorul adevarat al uunei persoane. Dimensiunea acestui interval de fincredere va fi proportional cu media erorii de masurare asociati cu 0 anumitA scalt: scalele care prezinta valori mai mari ale erorii medii de masu. rare vor avea intervale de incredere mai largi. Exist mai multe ebordéri in construirea interva~ lelor de incredere pentru scorurile T. Varianta cea rai simpla i cea mai indelung utilizatd este aceea de a adéuga o constant la (si a 0 scddea din) sco ru] T observat, dnd nastere la ceea ce Gullikson (1950) denumea ,limite rezonabile” pentru un scor adevirat. Aceast constant reprezinté un rmultiplu al Erorii Standard de Masurare (SEM, Standard Error of Measurement). Adsugind 3 scizind 1 valoare SEM din scorul obfinut pentru © persoan’, genereazi un interval de incredere de 6836, ceea ce indica faptul ci in proportie de 68% scorul adevirat al unei persoane va fi inclus in a 0 ‘Mantal zie BASC.2 Sistemal de Bratuare Comportamentali pent Copii) acest interval. Atunci cind constanta are valoare de 2 SEM se genereaza un interval de incredere de 95%. Pentru a facilita aplicarea acestui tip de interval de incredere, la capatul fiecdrei coloane din tabe- Jul normativ este redat 0 constanté, Constanta reprezinti valoarea SEM multiplicata cu 1,64 care, daci este adunata si scizut8 din scorul T obser- vat genereazi un interval de incredere de 90%. (Valorile SEM sunt redate In Capitolele 12, 13 si 14), Tabelul Rezumativ al foii de rispuns oferi o coloani pentru notarea acestor intervale de incre- dere; notarea intervalelor pe profilul grafic oferi © imagine clara asupra limitelor acceptabile ale scorurilor obtinute. Clasificarea scorurilor Pentru a asista specialistii in redactarea raportului se aplicd pentru fiecare scala primard sau compo- itd o clasificare descriptiva, folosind sistemul de lasificare redat mai jos. Tabelu 22, [Scale Acaptatve [Scale Cinice Intrval ScorsiT Foart Rileat_ | Seraiicaty Gite | 70sipeste 70 Riieat Recent ive 69169 Mes Neda ne 4968 Rises Sema rive 90 Someicav cine —|Fosre Sasa 209s 20 Pentru toate scalele, aria de acoperire a scorurilor T desemnata drept medie (zona in care vor fi pla- sate aproximativ dou’ treimi din scorul populatiei generale) se situeazi intre valorile 41 gi 59. Scoru- rile plasate intre una si dowd abateri standard sunt pasate in categoria Rise. Pentru scalele clinice, aceasti categorie corespunde scorurilor T avind valori plasate peste 60 sf pind le 69. La scalele adaptative, categoria Rise se ineadreazi intre 40 31 31. Specialist folosesc adesea termenul Riscant pentru a indica prezenja unor probleme semni- ficative, care desi necesita tratament, ar putea si nu fie atét de severe incit si fie diagnosticate for- mal. Scorurile plasate in aceasta zoni de risc pot indica prezenta unor probleme potenfiale sau in curs de aparitie, care necesita monitorizare atenta. Scorurile din zona Semmnificativ clinic denot8. un nivel tnalt al comportamentelor dezadaptative, sau absenfa comportamentelor adaptative. Aceasta zoni cotespunde scorurilor plasate la o distant de cel putin doua abateri standard de medie, Indici de validitate si pentru detectarea patternurilor de raspuns Pentru a asista utilizatorii BASC-2 la evaluarea calititii protocolului rezultat in urma evaluarii, sunt disponibili citiva indici suplimentari. Vali tatea protocolului poate fi ameninfati de un grup de factori, printre care faptul ci persoana care di rispunsurile nu acorda atenfie continutului itemifor, denota neimplicare, manifesta tendinta de a descrie un copil fie intr-o lumind poritiva, _ St rhiiec etait mR NGIMMINNS e n Ifocmai generale despre admiisraes corre calelor de heteroevaluare gia sale de autoealoare fie intr-una negativa, este caracterizati de lipsi a motivatiei de a rSspunde in mod sincer sau de cificultiti tn tntelegerea iterailor. Informatile des- pte construirea acestor indici, precum si stablirea scorurilor limita (cut-off) pentru acesti indici pot fi consultate in Capitolul 10. Indicele F Indicele P este inclus in toate cele trei forme ale BASC-2 (TRS, PRS gi SRP) si masoar’ tendinfa respondentulai de face relatiri excesiv de negative referitoare Ia comportamentul copilului (TRS si PRS), sau Ia propriile perceptii de sine sau propri- ile emofii (SRP). La nivelul PRS si TRS, indicele F e scorat prin con- siderarea situafilor in care respondentul a notat Intotdeauna pentru descrierile comportamentale ‘eminamente negative, sau Niciodatd in cazul celor eminamente pozitive. in ceea ce priveste SRP, ‘ndicele F este calculat prin considerarea rispun- surilor de Adevérat sau fniotdeauna date la itemi cu un continut negativ si Niciodala sau Fals, pen- ‘ru descrieri comportamentale pozitive. Rapoartele generate pentru TRS, PRS gi SRP indicé nivelul critic al indicelui F. In Capitolele 7 si 8 pot fi consultate detalii suplimentare cu pri- vire la interpretarea acestui indice. Indicele L Indicele L, disponibil pentru SRP, masoara ten- inja copilului de a se prezenta intr-o manieré extrem de pozitivi. Aceasti tendinfa este dena mité adesea distorsiune pozitiva, fake good”, Acest indice este aledtuit din itemi care contin afirmatii pozitive nerealiste, precum Spun ade- varul de fiecare data’, sau din itemi care contin afirmatii cu ugoare semnificatii autocritice pre- cum ,Am cdteva obiceiuri unite” Raportul generat pentru SRP confine valorile critice ale indicelui L. Detalii suplimentare pentru interpretarea indice- lui L pot fi consultate in Capitolul 8 IndiceleV Ficcare variantd a SRP include un indice V, com- us din 4 sau 5 afirmatii firé sens ori neplauzibile (cum ar fi: ,Dorm cu edrtile de scoala”). Indicele V este utilizat ca o forma de bazi pentru verificarea validitatii scorurilor generale. Daca respondental este de acord (réspunde cu Adevirat, Des san Intotdeauna) cu afirmatii de acest tip, protecolul rezultat poate fi considerat invalid. Detalii supli- mentare pentru interpretarea acestui indice pot fi consuftate in Capitotul 8. wea 2 ‘Manual technic BASC-2 (Sistemal de Braluare Compotamenta entra Capi) Indicidisponibili pentru versiunea software Versiunea software a BASC-2 ofera anumiti indici care nu se regisesc In variantele eteion-hartie, cum ar fi Indicele de Consistenfa si Indicele Patternuluide Raspuns. Indicele de Consistent: indica acele cazuri in care respondentul a oferit Fispunsuri diferite la itemi la care, de obicei, se Tispunde in mod asemanitor. Indicele Patternutu de Raspuns detecteaz’ dona tipuri de patternuri de raspuns: repetat si ciclic. Ambii indici menti- nati mai sus sunt disponibili pentru TRS, PRS si SRP. Informatii complete despre utilizarea acestor indici sunt disponibile in Capitolele 7 si 8. Capitolul 3. Furmele de heteroevaluare pentru profesori si parinti (TRS si PRS): administrare, scorare si raportul de feedback pentru parinti Acest capitol prezint& indicatli practice pentru administrarea si scorarea scalelor TRS gi PRS ale BASC-2. De asemenea, sunt prezentate instructi- ‘uni pentru folosirea raportului de feedback pentru arin, utilizat pentra comunicarea rezultatelor obfinute Ia TRS si PRS, Deoarece instructajele }. ma administrarea TRS si PRS difer’, aces- tea vor fi discutate separat. Instructiunile pentru scorare sunt practic identice gi vor fi discutate impreuna. Pregatirea pentru administrare Nu sunt necesare materiale speciale pentru apli- care, in afara unui stilow sau creion si a foti de rispuns, Pentru formularul de scoare manualé este necesar un pix san un creion ascutit pentru a nota rispunsurile intr-o modalitate cat mai clard. ‘Nu este indicat s& se foloseascd markere sau alte intrumente de seris care fac dificilé notarea rezul- tatelor. O suprafayd fermi de Iucru este esentialé, in mod ideal; un birou sau o masi, dar aceasta poate fi inlocuité la nevoie si de o mapa. Administrarea TRS Selectarea evaluatorilor ‘TRS este construit in aga fel incat s& poati fi com- pletat de orice adult care are oportunitatea de a observa copilul in scoali, la gridinité sau in alte contexte similare, Aceast persoand poate fi un profesor, un educator sau alta persoan cu un rol similar. In cazul scolarilor, e preferabil ca evalua- rile si fie realizate de o persoand care supervizeazi activitatea acestora intr-un mod organizat, cum ar fi lucrul in clas $i alte interactiuni constante profesor-clev. Obtinerea nor evaluiti multiple de la profesori care observa copilul tn contexte de clasi diferite ar putea fi utile pentru evidentierea ‘modului in care copilul reactioneazi la diferite sti- luti de predare, cerinte academice sau standarde disciplinare, Pentru a oferi evaluasi valide, respondentul tre- baie st aibi un contact semnificativ eu acel copil evaluat. O lund de contact zilnic, sau intre 6 $i 8 siptimini de observare, pentru cel putin céteva vile pe siptimang, ar reprezenta perioade sufici- ente. Stabilirea relatiei si administrarea instructajului Este important si fie stabliti o relatie adecvata cu profesorul care completeaz’ TRS, Instructiunile adresate profesorului ar trebui si descrie astep- tirile principale avute de specialist de la el. Ar ‘trebui subliniata importanfa pe care o are rspun- sul ls tofi itemii, chiar si atunci cind profesorul ‘nu e absolut sigur de raspunsul siu. Mai mult, trebuie explicat faptul ci Niciodait inseamna c& profesorul nu a observat niciodati respectivul comportament, si nu cd acel comportament nu se manifesta in alte contexte, 4 Manual ehnie BASC.2 (Siseaul de Braluare Comporeamental penta Cop) Instructajul poate fi oferit in modal urmitor: 10 evaluez pe Maria gi ap aprecia ajutorul dum- neavoastrd. Ag vrea si sti. cum se comport Maria pe durata orelor dumneavoastra, pentru a © putea asista corespunzitor. Completarea acestui formular dureazi intre 10 si 15 minute, VA rog cititi instructiunile aflate pe prima pagin’, inainte de a rispunde la itemi, Vi rog si ma solicitaty pentru a clarifica eventualele nelimuriei pe care le ave, Apreciez ajutorul dumneavoastra” ‘In plus, este recomandabil sé fii onest in privinga unor aspecte precum motivele evaluarii, confi- enfialitatea, scopul in care vor fi flosite datele, precum si in ceea ce priveste eventualele aspecte legale ale evaludrii, Aderenja la standarde pro- fesionale inalte va diminua temerile sau dubiile profesorilor. Pentru informaii legate de stabilirea relafiei poate fi consultat Capitolul 2. Completarea TRS. Completarea TRS va dura intre 10 si 15 minute. In mod ideal, profesorul ar trebui si-1 completeze intr-o singuri sesiune. Pe prima pagina a formula- rului sunt oferite instructiuni despre modalitatea de completare. Exist’ un spatin special rezervat pentru completarea informatilor principale des- pre profesor si copil. Este dezirabil ca sectiunea rezervata datelor despre copil si fie completata de specialist, iar cea pentru profesor de insusi profe- sorul care va rispunde. LL, 6 Foumele de heteroevaluare peru profesor pivog (TRS gi PRS): admiisrare, corres rapocal de feedback penta pitingt Figura 3.1. Sectiunea Date Biograice completati, pentru TRS. Informatiile despre tipul de ore in care profesortl observ copilul s-ar putea dovedi relevante pen- u interpretarea scorurilor. De exemplu, 0 ora de educatie special ar putea fi organizata diferit de la un profesor la altul, fapt care rezulté intr-o perceptie diferita la nivelul fiecdrui profesor. Sau, un copil se poate comporta diferit la o ori in care sunt prezenti mai multi profesori, fat de orele la care este prezent doar unul. Verificarea completarii rezultatelor Odata ce a fost completata foaia de rispuns, se recomanda verificarea acesteia pentru a identifica itemif la care nu s-a raspuns, sau la care s-au dat spunsuri multiple, Dacd sunt gisiti asemenea itemi, ar fi de dorit ca profesorul care completeazd sa fie rugat si clarifice rispunsurile pentru reali- varea unei evaluiri mai precise. Prea multi itemi ‘omisi (3 sau mai multi) dintr-o anumita scala cre- ceazi probleme legate de imposibilittea de a scora scala respectiva. In asemenea cazuti, scorurile compozite care folosesc acea scala nu vor putea fi calculate nici ele. Administrarea PRS Selectarea Evaluatorilor PRS a fost construit pentru a i completat de Parintele, tutorele sau pirintele vitreg sau adop- tiv al copilului. Este de dorit ca evaluirile si fe obtinute de la ambii parinti, daca acest lucru este posibil. Astiel pot fi obfinute mai multe informafii despre comportamentul copilului si pot fi dezv’- Iuite zone de neconcordanté, care pot fi relevante in stabilirea diagnosticului sau a planului de tra- tament, Atunci cind este necesari alegerca doar ‘unui pirinte, este dezirabil ca evaluarea si fie realizata de citre pirintele care se afla in legituri constante gi freevente cu acel copil evaluat. Stabilirea relatiei si administrarea instructajului Stabilirea unet bune relat cu. parintele sau tuto- rele copilului are o importanté majora. Persoanele care se ocupi de copil vor fi adesea preocupate de ‘modul in care vor fi folosite informatile obsinute prin evaluarea cu BASC-2. De exemplu, périntii ar putea fi ingrijorati in ceea ce priveste efectele evaluarii asupra stabiliri custodiei copilului. Desi nu se poate garanta faptul c& datele obyinute astfel i iacoaneti vor fi utilizate impotriva intereselor partinice ale Parintelui care ofera evaluarea, specialstul poate face eforturi pentru a cistiga increderea respon denfilor. Instructiunile date pirintilor ar trebui si descrie ceea ce se asteapti de la acestia. Ar trebui accen- ‘tuati importanfa raspunderi Ja fiecare item, chiar si fn acele situatii in care respondentii nu sunt foarte siguri de rispunsul ales Instrucfiunile ar putea fi oferite in modul urmntor: »Parintil isi cunosc proprii copii si comportamen- tul lor mai bine decat oricine altcineva. Pentru a evalua dificultitile pe care Bogdan le intdmping voi avea nevoie de ajutorul dumneavoastra in mai multe directii, Una dintze directii consti in obfinerea unor informafii despre comportamentil copilului, provenite direct de la dumneavoaste ‘Va rog sa cititi instructiunile de pe acest formular si Sd incercafi si rispundeti la toate intrebirile, chiar daci Ia unele din acestea vi va fi dificil si rispundeti sau dacd ele par a fi irelevante. Dacé aveti vreo intrebare sau dacd intdlniti ceva ce nti Intelegeti, vi rog nu ezitati in a-mi solicita ajuto- ral? Figura 3.2 Sectiunea Dato Biografice completati, pentru PRS vt FO ce hee Dua 4 “Manval ene BASC-2 (Sie de Brauare Comportamencsi pera Ci) Mai mult, fifi onest in privinta aspectelor care tin de uzul datelor rezultate din evaluare, de moti- vele evaluarii, de limitele confidentialititii san de consideratiile Legale. Aderenta la standarde rofesionale inate va diminua temerile sau dubi- ile parintilor. Folosirea ulterioaré a raportului de feedback pentru parinti poate stabili o relatie fanctionala pe viitor. Completarea PRS Completarea PRS dureazé intre 10 5120 de minute. In mod ideal parintele fl va completa intr-un context controlat cum ar fi biroul specialistului, Pentru a evita distractorii, Daca parintele locu- ieste depart, ar fi indicaté trimfterea formularelor prin postd. Data fiind importanta PRS pentru sta- bilitea diagnosticului si a planurilor de tratament, este preferabil ca acesta si fe completat in conditi necontrolate, decat si nu fie completat deloc. Pe prima pagind a formularului de rispuns sunt disponibile instructiuni pentru completare, ta Partea dreapté existi un spatiu special pentru Inregisttarea informatillor importante despre pirinti si copil. "7 Formdlede hecroeraluare pence profs pling (TRS p PRS):adinsware score raat de fecack pence pig Verificarea completarii formularului de réspuns dati ce un formular de rSspuns a fost completat, verificati dacd existi itemi la care nu s-a rispuns sau la care s-au dat rispunsuri multiple, Daca sunt depistati asemenea itemi, rngati parintii si completeze sau si clarifice rispunsurile, pentru ca rezultatele si fie adecvate. Daci sunt omigi prea mul itemi (3 sau mai multi) din cadrul unei scale, respectiva scal precum gi scorurile compo- rite care o folosesc vor deveni nescorabile, Scorarea TRS si PRS Unmatoarele proceduri se aplic& pentru a realiza scorarea manuala. Pasul 1: Separarea celor doud foi Odaté ce formularul a fost completat, rupeti —partea superioard care este perforata si separafi foile, tragind in jos prima foaie. Asfel, va putea fi observaté Pagina de Scorare a Itemilor si pagina de rezumat care contine Tabeful Rezumativ si Pro- filele Clinice si Adaptative. Figura 3.3. si Figura 34, ilustreaza aceste pagini ale TRS. Pentru PRS formularul este foarte aseminitor. Pe Pagina de Scoare a Itemilor, raspunsurile N, U, D, I (Niciodat, Uneori, Deseori, Intotdeauna) sunt reprezentate de cifre 0, 1, 2 si 3, acestea repre- zentand valorile asociate réspunsurilo. Ordinea {in care sunt redate aceste siruri de numere poate fi uncori inversati in functie de cum se relatio- neazi un anumit item cu o anumita scala. Unul din aceste numere ar trebui si fie incercuit pentru fiecare item. Pasul 2: Verificarea Indicelui F In cadrul TRS gi PRS exista in scor Indice F con- struit special pentru a detecta raspunsurile excesiv de negative care indica faptul ci un copil sr avea tun numér nerealist de probleme. Pe Pagina de Scorare a Itemilor, acei itemi care compun Indi cele F sunt redafi printr-o cisuté alba plasati in jurul valorilor 0 si 3. Pentru a calcula scorul la Indicele F, adunati valo- rile aflate in cisufele albe care au fost incercuite de respondent. Incercuiti numarul corespunzitor sau sirul de numere corespunzatoare acestui scor brut in zona F deasupra paginii de rezumat, Daca scorul F este incadrat in categoria Precautie sau Precaufie Extremd, examinati rispunsurile care au alcituit scorul total. Luafi in considerare care din urmatoarele ipoteze este mai probabilé: fie copilul are probleme severe, fie parintele a dat rspunsuri intr-un mod negativ, Daci este mai probabil a doua ipotezd, consultati Capitolul 7 pentru indicatii interpretative, > eee ° Ferma deheeroersre peu profs ping (TRS PRS} arin corp rapowa de edad paca py u Keo BRREE Fe ULE Pooood F i HBG 1 ABE | ae) |! i on i a He ull 3a aud ivi i Byii) Fini tay He 88 Figura 34, Pagina de Rezumat pentru TRS COSA ‘Manual tne BASC-2 (Sistemul de Bvaluae Comporramentalé pent Cop) Figura 35. Metoda de ingumare a scoruitr Ia itemi in eadrul unul git Senos te ER te eo ut te gil SER ne 8s AIRED ow nv 8 =D = ai Oe mes a Oe Pasul 3: Adunarea scorurilor obtinute la itemi Incepeti scorarea scalelor TRS si PRS prin adu- area numerelor incercuite (pe directia indicat’ de sageti) pe fiecare rind orizontal de pe foaia de scorare (veri Figura 3.5). Scrieti scorul total pen- tru fiecare rind in cisuja corespunzitoare situata in zona albi. Unele randuri contin itemi care apartin mai multor scale; in acest caz exist’ mai multe cisute albe pentru un anumit rand. Caleu- lati totalul pentru fiecare cisuta urmarind doar sigetile care duc la respectiva casut’. Uni itemi nu sunt conectati la o cisuté; itemul 114 din Figura 35. este un astfal de exemplu. ‘Acestiitemi sunt interpretati in mod individual ca itemi critici si ar trebui ignorati tn aceasta etap’ a scoririi Folositi zona mai inchisi ta culoare a cAsufelor pentru a nota numérul de itemi din acel rand care sunt nescorabili (fie omigi, fie avind mai mult de un rspuns). Odati ce toate cisuele au fost completate, cal- cculafi scorul total pentru fiecate scalé adunind numerele din zona de culoare deschis’ din cadrul -— =o =O Oo Me Mo. 6:0) ETE ms SCE es meets Figura 3.6, Metoda de adunare a scorurlor gi de numarare a itemilor nescorabili pentru o scald Pagina de Scrat Hemilor fiectrei coloane (vezi Figura 3.6). Scrieti suma pentru fiecare scald in partea de culoare deschisi asociati fiecirei coloane, in partea inferioar’ a paginii. In continuare, inregistrafi numarul de itemi nescorabili pentru fiecare scalé, adunind mamerele scrise in partea de culoare inchisé a casutelor corespunzitoare fiecirei coloane, Daci numérul de itemi nescorabili este mai mare de doi, trasati un X pe zona scorului total gi nu mai folositi scorul respectiv in pasii care vor urma, ‘Acesta este un moment potrivit pentru a verifica eventualitatea existenfei unor etori in scorare. Pentru a facilita acest proces scorul maxim posibil ppentra fiecare scal este redat in partea inferioar’ a Foil de Scorare a Itemilor (vezi Figura 3.6). Pasul 4; Calcularea scorurilor brute pentru scale ‘Transferati suma fiecirei scale din partea infe- rioard a Paginii de Scorare in coloana Suma din Tabelul Recumativ, prezentat in Figura 37.2 Transferati de asemenea numarul itemilor nesco- rabili pentru fiecare scald in coloana Omisiuni din Tabelul Rezumativ (vezi Figura 3.7,b). Pentru a calcula scorul brut pentra fiecare scala, inmulji mumérul de omisiuni (dacd exist’) cu constanta redatd in Tabelul Rezumativ gi adunati rezultatul la scorul objinut pe respectiva scald Scorarea scalei Hiperactivitate demonstreaza aceasta procedurd (vezi Figura 3,7,c). Dac exist’ trei sau mai multi iteri omisi, scala nu mai poste fi scorati. 3L Farmde de etree petra profesor pi (TRS PRS) aminisrare sorry raprcl deeb ene Pasul 5: Obtinerea scorurilor normative pentru sale Dupa alegerea sistemului de norme clinic saw general, indicati nivelul de varsti.necesar (de exemplu: de la 2 la 3 ani) si tipul etaloniului (de exemplu: combinat) prin bifarea spatiilor cores- punzitoare in zona F (vezi Figura 3.7.4) pe pagina de rezumat. In Capitolul 2 sunt discutate avantajele si deza- vantajele utilizérii uni anumit sistem de norme, Pentru marea majoritate a aplicatillor este reco- mandabil si se utiizeze etalomul general combinat (eventual conjugat cu etalonul clinic combinat). ‘Daca se vor folosi mai multe ctaloane este reco- mandabil ca inregistrazea scorurilor si fe realizata cu mai multe culori, ‘Tabelele normative pentru TRS si PRS pot fi gisite fin Anexa A a Manualului de Adaptare Cultural, Pentru a gisi tabelul potrivit, identificati sectiu- nea pentru forma utilizata (TRS sau PRS) si apoi nivelul de varsté (prescolar, copil, adolescent). In respectiva sectiune localizati esantionul normativ potrivit (de exemplu: General Combinat, General Feminin) gi adecvat la varsta persoanei evaluate, Pentru a folosi tabelul normatiy, identificati scorul brut in capitul din dreapta sau in cel din stanga si citi de-a lungul respectivului rand pana la cele oud coloane asociate scalei care urmeazi si fe scorate, Scorul T si Centila asociata respectivei scale sunt redate in cele dou’ coloane. Introduceti } ! aceste numere in Tabelul Rezumativ (vezi Figura 3.7.0). Intervalul de incredere de 90% asociat scorurilor T poate fi estimat prin utilizarea constantel redate in partea inferioari a tabelului normativ, prin adunarea sau sciderea acestei constante din scorul T Introduccji acest interval in ‘Tabelu] Rezumativ, daca este necesar (vezi Figura 3.7,f). Pasul 6: Scorarea Scalelor Compozite sia Indicelui Simptome Comportamentale ‘Tabelul Rezumativ este impétit in sectiuni ori- zontale care corespund scalelor compozite: Externalizarea_problemelor, Internalizarea pro- blemelor, Abilititi adaptative si pentru nivelurile adolescent si copil ale TRS, Probleme scolare, (Unele scale redate in Tabelul Rezumativ nu fac parte din scalele compozite $i pot fi ignorate la acest moment), Pentru a calcula fecate scor com- pozit, adunati scorurile T ale scalelor din cadrul fiecirei sectiuni (vezi Figura 3.7,g). Accasta sui a scorurilor T poate fi ulterior trans- formati intr-un scor T comporit sau inte-o centilé prin uilizarea tabelului normativ din Anexa A a Manualului de Adaptare Culturali, Inregistrai scorurile objinute in Tabelul Rezumativ. Trebuie avut in vedere faptul c& exist un singur tabel 2 Mancal tine BASC-2 (Sistem de Braluare Comportaentali encra Capi) Rormativ pentru Eyentionul General Combinat, pentru cel General Feminin sau cel General Mas- culin, Indicele Simptome Comportamentale va fi scorat {in acelasi mod ca gi celelalte scale compozite. Pen- tru cele gase scale care contribuie la calcularea ISC este necesat sé fie trecute valorile scorurilor T fn cercurile din coloana Scoruri T ISC. (vezi Figure 3.7,). Scrieji suma acestor scoruri T in patratul corespunzator in partea inferioari a coloanei si convertfi acest scor intr-un scor T $i in centile. ‘Tabelele normative pentru ISC sunt prezentate pe aceleayi pagini cu scorurile compozite, Daci una din scale nu poate fi scorati datorité existenfei a doi sai mai multor itemi nescorabil, ‘nu va fi posibila calcularea scorurilor la scalele comporite (sau la ISC) care utilizeazi respectiva scalé. Ca atare, este foarte important ca persoanele evaluate si rispundé la tofiitemii TRS sau PRS. Intervale de incredere de 909% pot fi construite inte-un mod similar cu cele ale scalelor primare, folosind constanta redati Ja capitul inferior al coloanelor din cadrul tabelelor normative. Daci este necesar, adunati si scidefi aceasta constant gi notati intervalul in Tabelul Rezumativ (vezi Figura, 3.7.1), La acest moment scorarea este finalizat’, 8 orle de hteoevaluare pentru profesor prin (TRS yi PRS]: administra scorare pi raportal de fedback pees pig Figura 27, Sectiuni completate pentru Tabelul Rezumativ al TRS ‘Nora sama penta cae salt cael pe Pagina de Scorate 1 Nout{ samtral emir sexorabl din cara Pag de Scorac; ack pena seard cis mal male de 3 emt nesorabi,soel a ace sels ‘ur mate clela Cael sor bet 2 Neral steal de worm © Nota coal Ty cenilelecoes- ‘puuioare Cael ert nee Mune sore T 1 Sexo crt Tess 1 Rept cea era 1 | Adanai corre Tin oloana Be Sere coral Tt coloaa isc 1 Cakewai interval de ncedere 1m. Cale media scoraer T Metis cour semsien roa Ride (sa Senate (8) proce de cove RASC2 SESE Timorese felsic md, TRS-C vant egestas “5, sees seuelatinea me fender anes ere erate fae 8 Scone COT, One sacar wrt al see ee Sana oe geipe es «cna tac feces eos mameanie 2S (Chae rimeanee 43+ 1G, 2s oe Den Pasul 7: Identificarea scorurilor ridicate $i scézute la scale ‘Tabelul Rezumativ include coloana R/S care poate fi utlizata pentru a identifica scalele ale cAror sco- ruri sunt plasate semnificativ sub sau peste medic, Fiecare scor T al scalelor clinice va fi comparat cu media scorurilor T’ care aleatuiesc ISC gi fiecare scalé adaptativa va fi comparaté la nivelul scoru- tilor T cu media scalelor adaptative care formeaza scala compozité Abilitati adaptative. ‘Media scorurilor T poate fi calculaté cu ugurinta, impartind suma scorutilor T Ja numarul scalelor care alcatuiesc un anumit scor compozit (sase pentri ISC si de la trei pana la 5 pentru Abiltati adaptative) i ulterior rotujirea rezultatului intr-un. numar intreg. Notafi aceste numere in cisufele corespunzitoare ale Tabelului Rezumativ (vezi Figura 3.7.2). Calculati diferenta dintre scorul T al fiecarei scale si media scorurilor T. Dacd diferenja este la fel de mate sau mai mare decit numirul continut ‘in coloana RVS atunci inseamna cA este semni- ficativa la un prag de semnificalie de .05. Aste, este justificaté afirmatia ci scorurile respectivului copil sunt cotate mai ridicat sau mai scizut pe respectiva scala decat pe celelate scale clinice sau. 4 ‘Manual tehnie BASC2 (Sstemul de Evaluare Comportamentali pensru Cop) adaptative. Dupa cum este redat in Figura 3.7.n, aceste diferente semnificative ar trebui notate cu R (én cazul in care sunt ridicate) si cu $ (in cazul in care sunt scazute). Dacé scorul T al unei scale este plasat semnifica- tiv sub sau peste media persoanei este important si se determine frecventa de aparitie a scorului, respectiv cit de rar este 0 asemenea discrepant’ Ja nivelul populafiei generale. Pasul 8: Compararea scorurilor compozite Sectiunes finala a Tabelului Rezumativ poate fi utilizata pentru a identifica diferenyele semnifica- tive din punct de vedere statistic la nivelul scalelor compozite clinice (Externalizarea problemelor, Internalizarea problemelor si Probleme gcolare, pentru TRS-C si TRS-A). Transferati scorurile T ale scalelor compozite in casujele corespunzitoare si caleulati diferenta dintre fiecare pereche de scale, dup cum este ilustrat in Figura 3.8. Dacé o anumité diferenta este egelé sau depigeste una din valorile redate in partea dreapti, aceasta devine semnificetiva din punct de vedere statistic la un prog de .05 sau la unul de .Ol(ajustate pentru comparatii multiple) in functie de magnitudinea diferentei. Incercuifi valoarea mai mare, egali sau care depigeste respectiva valoare si notati semnul Figura 3.8. Secfiune completatd pentru Tabelul Rezumativ al TRS: compararea scalelor compozite ComprateScont Compete rag Srna meme otcep ae wae ae a er fe 2 fel «nm eZ) nk xr s a2 8 ‘mai mare (>) sau mat mic (<) in spatiul dintre cele doud scale compozite. Se poate considera ci nivelul evaluat de probleme ale copilului este mai ridicat in una din aceste zone decat in alte zone de evaluare, Daca diferenfa nu este semnificativa din punct de vedere statistic, notati un simbol de aproximare (=) pentru a indica faptul ci diferenta observati, daca exist’, se datoreazd gansei. Daci diferenfa dintre dows scale comporite este semnificativa din punct de vedere statistic este 55 Forme de heteroevaluae pencra profits pisiny (TRS gi PRS) adminisrare,soraesraporeal de feedback pent ping important de evaluat cit de frecventé este 0 ase- menea diferenta Ia nivelul populatiei generale. Pasul 9: Graficul scorurilor T Scorurile T si dup’ caz intervalurile de incredere pot fi reprezentate pe Profilurile Clinic si Adap- tativ pentru a oferi o imagine grafici a scorurilor {vezi Figura 3.9.). Inca o data, se recomanda uti- lizarea unor culori diferite pentru a reda scorurile estimate prin raportarea la diferite esantioane normative, Figura 3.9, Profil elinice gi adaptative completate din sec{lunea profiluri a TRS: Profil Cline ae os Sau mar pe pil actinic unl nat Seip apt rfl Adapt Pasul 10: Evaluarea itemilor critic Uni dintre itemii individuali redati deasupra sectiunit de profiluri pe pagina de rezumat pot avea fiecare o importanta clinicé aparte, O parte dintre acejtia au fost inclusi in TRS si PRS doar cu acest s¢op, nefiind parte a unei scale anume. Un exemplu de item critic este: , Are probleme de uz”, Alt itemi care au 0 semnificatie aparte, desi sunt inclusi pe o anumitd scala, sunt: ,Spune c& rea si moard’ sau nmi doresc sa mor” din scala Depresie. ‘Acesti itemi ctitici pot fi identificati pe pagina de scorare din cadrul Paginii de Scorare a Itemilor printr-o cisuti distinct care contine numarul itemului. ‘Transferati raspunsurile 0 (Niciodati) sau 3 (intotdeauna) pe lista itemilor eritici pe pagina de rezumat, Fiecare item care necesité atentie speci- al poste fi observat cu uguringa. Utilizarea Raportului de Feedback pentru Parinti Raportul de Feedback pentru Pirinti le oferd acestora o infelegere sumari a semnificatllor si utilitafii rezultatelor la BASC-2 (vezi Capitolul 4 pentru utilizarea Raportului de Feedback pentru Parinti). Raportul de Feedback pentru P&rin{i oferi o imagine de ansamblu asupra BASC-2, 0 prezentace grafici a scorurilor obtinute, infor- ‘mail interpretative pentru fiecare scali i o list de resurse informationale aditionale, referitoare ea ‘Manual tebnic BASC2 (Sitterl de Evaluate Comaportamentall pense Copi) Ta cele mai frecvente probleme emotionale si comportamentale ale copiilor. Fiecere edijie a Raportului de Feedback pentru Parinti a fost construit& pentru a fi utilizati pentru toate nive- lurile unui subtest din cadrul BASC-2. Raportul de Feedback pentru Parinti din cadrul TRS poate fi utilizat pentru formele TRS-B, TRS-C gi pentru ‘TRS-A. In mod asemanator, Raportel de Feedback pentru Pirinti din cadrul PRS poate fi utilizat pentru PRS-P, PRS-C i pentru PRS-A. Urmitoarele proceduri se aplica Raportului de Feedback pentru Parinti. Pasul 1: Completarea Tabelului Rezumativ Raportul de Feedback pentru Parinti este con- struit pentru a fi utilizat la nivelul Esantionulut Normativ General (General Combinat, General Feminin si General Masculin). Transferafi sco- rurile T objinute pentru fiecare scala in locatia corespunzitoare din tabelul de pe pagina a 2-2 a Raportului de Feedback pentru Parinti (vezi Figura 3.10.) Folositi arile scorurilor predefinite din partea superioara a fiectrei coloane pentru a determina locul in care trebuie notat scorul. De exemplu, daci scorul T pe scala Anxietate este de 52, sctieti 52" in cAsufa de scoruri corespunzi- toare, in partea sting a coloanei ,Scizut/Mediu" (vezi Figura 3.10.). Repetati acest proces pentre toate scorurile la scale. Unele scale apar doar pe formular pentru anumite niveluri ale TRS sau PRS. De exemplu, scala Probleme de conduit apare doar la nivelurile copil gi adolescent din cadrul TRS, iar nu sila cel pregcolar. Atunci cand 57 Forme de herersevalsare pentr profesor plsne (TRS xi PRS): adminiseare, sorare gi rportaldefedback pene pling Figura 8.10, Tabel pentru inregistrarea scorurilor T pentru scalle din Raportul de Feedback pontru Print Teh ripe se ach rane (Gea ebinutl sears 75 eta pt i ne Recs ec Spee are 74 ante apse pes TG nar ipe Te ape nap RIN ‘beopiloba seach ae oe Fa aes ren aati ae pion CS, Cp pox noises poise ett SERRE, ce ne ORES Te aS CTE ‘ondates poe pcs inom revere pode Tel nv pT ep Cop (aoa eee cope Ted nt FRAT Heo, CT didn ca [gag ek lt pera cone pT 64 Srovmanfana sap ple Arran wn Ge bl pone co isan ace» PASTE csniMnstcs Abin orator [amen pea oT ‘manta sass pou nse diana Cini Teil avin pobre Be ae Cop poe ‘ona ps np Te mer perce a Ta arp dep ra (cep odin sears Ta ripe sora ran cap edits se TSS pie Te TCC eae ‘Siveum dcop diet asco aes Ti nec pe ne elencrde ‘ae renee ep ciple in rt Hc IPT Inet dip cl ae Tae ear pera erage nee Kellyco sent Indes ru pesteratce 3 dpe Cipla onto Ingeanvapeesesdgiimenieedecot 43 ‘hints sceae van [gy oe wl ce ease rani 47 doit sas ish Stacia wpe eee Tack sn Wb Fae de Gopltposte mane 4 qa obit ses TEES Geb a Pale ae ATT ‘ic Cop pao mand Nene rtoeet We hp de 45 Cilobiitt eves TS Wa a ade a Comme }27 sponse Crp pae mates SE SES OR © scala redati in tabel nu se aflé pe formularul ‘TRS sau PRS utiliza, nu notafi nici o valoare pen- tru respectiva scald. Atentie Ja notarea scorurilor T, jar nu a centilelor. Atunci cind sunt notate evaludri multiple (de exemplu TRS completat de doi profesori) poate fi utila folosirea a dou’ culori sau simboluri diferite pentru diferentiere. Notati scorurile unul ling celalalt, folosind o singur’ culoare (sau un singur simbol) pentru primul profesor, iar ulterior utili- zati o alt& culoare pentru a reda scorurile derivate din evaluirile celui de-al doilea profesor. Acest proces poate fi folosit pentru a reda scorurile obtinute prin raportarea la mai multe esantioane normative. Pasul 2: Completarea Graficului Rezumativ Folosind aceleasi valori ca si in Pasul 1, redati scorurile T obfinute pentru fiecare scala pe punc- tele aplicabile din graficul situat pe pagina a 3-2 Raportului de Feedback pentru Périnti (vezi Figura 3.11). Continuati pana cind_scorurile obtinute la toate scalele au fost reprezentate. Dac 8 ‘Manual chic BASC2 (Sie de Bare Comportmentalé pnts Ca) © anumiti scalé redata pe grafic mu apare pe for- mularul TRS sau PRS, nui notati nici o valoare pentru respectiva scala. Atunci cind sunt notate evaluari multiple (de exemplu TRS completat de doi profesori) poate fi util folosirea a dows culori sau simboluri dife- rite pentru a diferentia cele dowd evaluari. Notati scorurile unul Langa celaalt, folosind © singurd culoare (seu un singur simbol), pentru primul profesor, iar ulterior utilizafi o alta culoare pen- tru a reda scorurile derivate din evaluérile celui de-al doilea profesor. Acest proces poate fi folosit pentru a reda scorurile objinute prin raportarea la ‘mai multe esantioane normative, Figura 2.11. ScorusiT reprazentato pe graffeul din Raportul de Feedback pentru Parnt| Grate ezumatv pent scalele TRS tues obo ons ce SeeSS SUES JIPTT, # THE é f¢ F q Capitolul 4 Forma de Autoevaluare a Personalitatii (SRP): Aministrare, scorare si raportul de feedback pentru parinti ‘Acest capitol prezinta indicatii practice pentru administrarea gi scorarea chestionarului de autoe- valuare (SRP, Self-Report of Personality) din cadrul BASC-2. De asemenea, sunt incluse instructiuni referitoare Ia utilizarea raportului de feedback pentru parinti. Administrarea SRP “ gitiea pentru administrare In afar de un stilou sau creion gi o foaie de ras- puns, nu sunt necesare materiale speciale pentru a aplica SRP, Pentru formularul de scoare manvala este necesar tun pix san un creion ascutit pentru a nota réspunsurile intr-o modalitate cat mai clard. Nu este indicat sf se foloscasci markere sau alte intrumente de scris care fac dificilé noterea rezul- tatelor. Este important ca respondentul si poati beneficia de o suprafafa pland, cum ar fi o banc’ sau o masa. In cazul in care acestea nu sunt dispo- nibile, ar fi necesar mécar un clipboard. Stabilirea relatiei si administrarea instructajului Relatia cur cei tineri ar putea fi dificil de coordo- nat. Unii copii ar putea si nu patticipe de bun’ voie la procesul de evaluare. Dac nu sunt supra- -vegheate de citre specialist, copiii ar putea pierde foile de rispuns BASC-2 sau ar putea rispunde la intamplare doar pentru a scépa mai repede de aceasti sarcini, Rispunsurile date la intamplare sau dup’ un anumit pattern pot fi detectate atunci cand chestionarele sunt scorate electronic, dat detectarea lor nu rezolva decét una din probleme. ‘Ar fi ideal ca aceste manifestéri in completarea SRP si fie inhibate. Copiii care manifesta scepti- ‘ism ar putea avea nevoie de supervizare pentru a completa SRP. In medii de reeducare sau in situ- aii juridice, pot fi intdlnite probleme deosebite legate de stabilirea relatiei si de modul de réspuns. Acestea pot fi rezolvate la fel ca alte probleme care {intervin in procesul de testare in aceste medii, Consultati Capitolul 2 pentru mai multe detalii despre cum si stabiliti o relafie adecvata. Instructiunile oferite copilului ar trebui si descrie, de principiu, ceea ce se asteapta de la el. Accentu- ati faptul cd este important si rispunda la fiecare item, chiar dac& nu este intotdeauna absolut sigur de raspunsul siu. Instructiunile pot fi oferite in felul urmitor: ,Sunt foarte interesat de ceea ce crezi despre tine, Afir- matiile din acest chestionar pot sf reflecte sau nu lucruri caracteristice fie. Te rog, incearc si ris- unzi la toate tntrebirile In mod sincer. Poate {i se va pirea ci unele afirmafii nu fi se potrivesc, dar incearcd si rispunzi si la ele. Daca intilnesti afirmatii pe care nu le infelegi, te rog si imi ceri ajutorul. Citeste instructiunile de pe foaia de ris- ‘uns si apoi poti incepe” ‘Completarea formularului de raspuns Pentru a réspunde la SRP sunt necesare 20-30 de minute, Copii ar trebui si completeze testul {int-un mediu controlat, cum ar fi cabinetul spe- cialistului, o clinica sau un spital, 0 sali de clas ‘Manual ric BASC-2 (Sistem de Braluare Comportmentld pentru Copii) sau o sala special amenajata pentru evaluare. Este indicaté alegerea unui mediu controlat, pentru @ preveni dezvaluirea neautorizaté a datelor si pentru a creste implicarea in procesul de evalu- are, Formularele de raspuns ale SRP nu ar trebui ‘trimise acasi copilului, sau utilizate tn afara con- ‘trolului specialistului, ‘Pe prima pagina a formularului de rispuns se afla ‘informayii necesare completari, Exist un spafiu special pentru inregistrarea informatiilor despre copil (de exemplu numele copilului, numele geal, varsta copilului). In functie de varsta si de nivelul de dezvoltare al copilului, fie acesta, fe specialistul ar trebui si completeze aceste informatii. Verificarea completarii formularului de rdspuns Odata ce formularul de rispuns a fost completati, verificafi dacd existi rispunsuri lips’ sau daca s-au dat rispunsuri multiple. Dacd gisifi aseme- nea itemi, rugati copilul s& clarifice rispunsul siu, Pentru a putea obtine informatii cat mai precise. Dacé o asemenea solicitare nu are efect, sau daca acel copil refuzi 4 raspund8 la anumifi itemi, treceti mai departe, la scorare, © scala poate fi scorata daci unul sau doi itemi din componenta sa sunt nescorabili, Daca exist trei sau mai multi itemi nescorabili la nivelul unei scale, aceasta, pre- cum si alte scale ori indicii calculafi cu ajutorul acestei scale sunt invalidati, Scorarea SRP Urmitoarele proceduri se aplica pentru a realiza scorarea manuala, Pasul 1: Separarea celor doug foi Odata ce formularul a fost completat, rupeti gartea supetioari care este perforati si separati foile, trigind tn jos prima foaie, Asfel, va putea fi observata Pagina de Scorare a Itemilor gi pagina de rezumat care contine ‘Tabelul Rezumativ si Profilurile Clinice si Adaptative (vezi Figura 4.1, si Figura 4.2.) Pe Pagina de Scoare a Itemilor, raspunsurile sunt Teprezentate de ciftele 0, 1, 2 si 3. Acestea repre- zinta valorile asociate r&spunsurilor la itemi si vor fi utilizate in calcularea scorului brut total pentru fiecare scala. Una din aceste cife ar trebui si fie incercuité pentru fiecare item, ~vasul 2: Verificarea Indicilor de Validitate Indicele F In cadrul SRP existi un scor Indice F construit special pentru a detecta réspunsurile excesiv de negative date de un copil, identificand astfel un rnumir extrem de mare de probleme, Pe Pagina de Scorate a Itemilor, acei itemi care compun Indi- cele F sunt redaji printr-o cisuté alba plasata in jurul valorilor 0 gi 3: _ (de exemplu: SSS 9’ say CRASS 2 |) a Forma de Auoealarea Pesoalitii (SRP) adie, sorte apt de feedback peer pig Pentru a calcula scorul la Indicele F, adunati yalo- tile aflate in cdsutele abe care au fost incercuite de respondent, Incercuiti numarul corespunzitor sau sirul de numere corespunzitoare acestui scor brut {n zona indicilor de validitate, in partea de sus a aginii de rezumat (vezi figura 4.2.). Dac& scorul Indicelui F este incadrat in categoria Precaujie sau Precaufie Extrema, verificali rispunsurile care au aleétuit scorul total. Luafi in considerare care din turmitoarele ipoteze este mai probebilé: fie copilul ate probleme severe, fie périntele a dat rispunsuri {intr-un mod negativ. Daci este mai probabil a doua ipotez’, consultati Capitolul 8 pentru indi- cafii interpretative. Indicele V Indicele V este construit pentru a identifica copii care au rispuns la intrebii fird sens (de exemplu: »Dorm cu manualele scolare”) intr-o manieri afir- mativa. Asemenea rispunsuri pot fi rezultatul unei abiliti slab dezvoltate de a citi sau de a intelege Jimbajul verbal, incapacitatea de a urma indicat sau un contact slab cu realitatez, Itemfi care apartin Indicelui V sunt notati cu cAsute albastre si valori ale rispunsurilor albe. Pentru a calcula scorul la Indicele V, adunati valorile pentru réspunsurile alese de respondent si incercuiti intervalul de numere corespunzitor respectivului scor brut in girul Indicele V in zona Indicilor de Validitate (deasupra Tabelului Rezu- ‘mativ aflat pe pagina de rezumat; vezi Figura 4.2) Daca scorul la Indicele V este situat in zona Preca- uti sau Precaufie Extremd, verificati rispunsutile [a itemii care ale&tuiese aceasti scal8, Discufile Ride «faS naued jeumnzas ap eubeg ty ends ulterioare cu copilul pot clarifica motivul pentru care au fost date respectivele rispunsuri Consul- {ati Capitolul 8 pentru informatit interpretative suplimentare. Indicele L SRP ofera si un scor Indice L construita pentru a detecta tncercirile copilului de a-si nega proble- mele propsii, fie in mod intentionat, fie fara a-gi da seama de acest fapt (situafie denumiti ,distor- siune pozitiva”), Pe Pagina de Scorare a Itemilor, itemii care compun Indicele L sunt marcafi cu un. oval alb, Pentru a calcula Indicele L, adunati valorile ris- punsurilor care au fost marcate de respondent gi {incercuifi numérul sau intervalul numeric cores- punzitor din sirul L Index in zona Indicilor de Validitate (deasupra Tabelului Rezumativ de pe pagina de rezumat, vezi Figura 4.2.). Dac scorul la Indicele L este incadrat in zonele Precautie sau Precautie Extrema incercati si iden- tificati daca este o situatie in care copilul incearci si se prezinte intr-o lumini foarte favorabila sau daci au actionat alli factori care ar fi putut influ- Figura 42, insumarea scorunor din cadral unui sit ‘Manual tine BASC-2 (Sistemul de Bvaluare Comportamencali pentru Copi) enta rispunsurile acestuia, Studiafi Capitolul 8 pentru informatii suplimentare. Pasul 3: Adunarea scorurilor obtinute la itemi Incepeti scorarea SRP prin adunarea numerelor incercuite (pe directia indicat de sigeti) pe fie- care rand orizontal de pe foaia de scorare (veri Figura 43). Scrieti scorul total pentru fiecare rind in zona alba a cisutei corepunzitoare, Unele randusi contin itemi care apartin mai multor scale; In acest caz exist mai multe cisute albe pentru un anumit rind. Calculafi totalul pentru fiecare cisufi urmirind doar sigetile care duc la respectiva cisuti, Randul al treilea din Figura 4.3. ilustreaza aceasta situatie. Folositi zona mai inchist la culoare a cisufelor pentru a nota numarul de itemi din acel rind care sunt nescorabili (fie omigi, fie avand mai mult de un rispuns). Odati ce toate cAsutele au fost completate, cal- culafi scorul total pentru fiecare scalé adunand numerele din zona de culoare deschisé din cadrul fieciret coloane (veri Figura 4.4,). Scriefi suma | | | 6 Forma de Autoevalure « Pessonalitii (SRP): administra, scorare yi raportul de feedback pentru pivigt Figura 4.4, Metoda do calcul al scorului pe o scali gi rhumérarea iemilor nescorabl BOE GES nae th, sm pentru fiecare scali in partea de culoare deschisi asociaté fiecirei coloane, situata in partea inferi- oard a paginii, In continuare, inregistrati numarul de itemi nescorabili pentru fiecare scal&, adunand numerele scrise in partea de culoare inchist a casufelor corespunzitoare fiecirei coloane (vezi Fig, 44,b). Daci numarul de itemi nescorabili este mai mare de doi, trasati un X in zona scoru- Inj total si nu mai folosii scorul respectiv in pasii care vor urma. Acesta este un moment potrivit pentru a verifica eventualitatea existenfei unor erori in scorare. Pentru a facilita acest proces, scorul maxim posibil pentru fiecare scala este redat in partea inferioara a Paginii de Scorare a Itemilor (vezi Figura 44,). Pasul 4: Calcularea scorurilor brute pentru scale ‘Transferati stma fiecirei scale din partea infe- rioara a Paginii de Scorare in coloana Suma din ‘Tabelul Rezumatiy, prezentat in Figura 4.5... ‘Transferati de asemenea numirul itemilor nesco- rabili pentru fiecare scalé in coloana Omisiuni din Tabelul Rezumativ (vezi Fig, 4.5,b). Pentru a calcula scorul brut pentru fiecare scala, inmultiti mumarul de omisiuni (daca existé) cu constanta redati in ‘Tabelul Rezumativ gi adunati rerultatul 1a scorul objinut pe respectiva scali, Scorarea scalei Atitudine fati de $coala demon- streazi aceasti proceduré (vezi Figura 45.0). Daca existi trei sau mai mulfi itemi omisi, scala ‘nu mai poate fi scorata, 5, Nous sum penta Seca sel sali pe Pagina de Serre tb Nota numdral emir escorabil din cade agi e Score; doc pnts @ seal sth mal mol de emt escoreil scoval a cea eal ss mai tebe Gael seorl tet &Varicvitera de norme "Nott soea Tent ore punktoa| 4 Caleul eteral de ncredece Adu scoraae T Sri acral T composts cena Repeat eae sorta ISS J. Seid sale Sn desis Tncredere in sie cin 100 le Adana scorurle Tta cleans BE L-Series enti IE sm. lel! interval de acedere 8. Cala medascoruor T (0 See sora T mai in 100 entra oie san T invest 1. Menicap tarsi emifativ sai Rate (sua Sez (3) Incepind dessa Attusines {at de Scoal ping la Hiperae- tirtate 4 eptica} searue semaifcty ‘nai Rise (R) sau Schau (8) penta seal Adaptive rapor- lindrd somal Titers Manual ehnie BASC-2 (Sstemul de Ezlusre Comporcamentalé penera Copii) Figura 45. Sectluni completate pentru Tabelulrezumatlv al SRP BASC-2 SRP-C Varsio 8-14 ani Nota cto wiz: Indic de Vat Virose [Sve eee Oe fern’ [Diwan GY SR Execte [Dvnenie Con tes 2 vote 6s Ohne 8" ray \ectormite ES O meee BZ. Que ce 32. Dene Ws Ready le b>sely Plo Bef \ Pasul 5: Obtinerea scorurilor normative pentru sale Dupa alegerea sistemului de norme clinic sau general, indicafi nivelul de varsté necesar (de exemplu: de la 8 la 11 ani) oi tipul etalonulut (de exemplu: Combinat) prin bifares spatiilor orespunzitoare in zona F (vezi Figura 4.5.) pe vagina de rezumat, In Capitolul 2 sunt discutate avantajele gi deza- vantajele utiizdrii unui anumit sistem de norme. Pentru marea majoritate a aplicatiilor este reco- mandabil sé se utilizeze etalonul general combinat (eventual conjugat cu etalomul clinic combinet). Daca se vor folosi mai multe etaloane este reco- mandabil ca tnregistrarea scorurilor si fie realizatl cu mai multe culori. Tabelele normative pentru SRP pot fi gisite in ‘Anexa A a Manualului de Adaptare Culurala 4 BASC-2. Pentru a gisi tabelu! potrivit, iden- uficafi sectiunea pentru SRP si nivelul de varst& (prescolar, copil, adolescent). In respectiva sec- tune localizati esantionul normativ potrivit (de cexemplu: General Combinat, General Feminin) gi adecvat la virsta persoanei evaluate. Pentru a folosi tabelu! normatiy, ientificati scorul brut in capitul din dreapta sau in cel din stanga sicititi de-a bongul respectivului rind pind la cele oud coloane asociate scalet care urmeaza s8 fie scorate, Scorul T si Centila asociata respectivei scale sunt redate in cele dowd coloane. Introducefi Forma de Autoevaluare a Personal (SRP): adminitare corre i aportal de feedback penta ping aceste numere in Tabehul Rezumativ (vezi Figura 45.e). Intervalul de incredere de 90% asociat scorurilor T poate fi estimat prin utilizarea constantei redate fn partea inferioari a tabelului normativ, prin adunarea sau scidezea acestei constante din scorul ‘I Introducefi acest interval in Tabelul Rezumativ, daca este necesar (vezi Figura 4.5.,f). Pasul 6: Scorarea scalelor compozite sia Indicelui Simptome Comportamentale ‘Tabelul Reaumativ este impatit in sectfuni orizon- tale care corespund scalelor compozite: Probleme Scolare, Internalizarea Problemelor, Neatentic/ Hiperactivitate si Adaptare Personali, Pentru a calcula fiecare scor compozit, adunati scorurile T ale scalelor din cadrul fiecirei sectiuni (vezi Figura 4.5,g). Aceastd sumi a scorurilor T poate fi ulterior transformatd intr-un scor T comporit sau intr-o percent prin utilizarea tabelului nor- ‘mativ imediat urmitor celui folosit pentru scalele primare in Anexa A a Manualului de Adaptare Culturali a BASC-2. Inregistratt scorurile objinute in Tabelul Rezumativ (vezi Figura 4.5,h). Trebuie avut in vedere faptul 4 exist un singur tabel normativ pentru Esantionul General Combinat, pentru cel General Feminin sau General Mascu- lin, Indicele Simptome Emofionale va fi scorat in ace- lagi mod 2 si celelalte scale compozite. Pentru cele gase scale care contribuie la calcularea ISE 6 ‘Manual chic BASC-2 Sister de Bralvare Comportaental pens Copi) Figura 48. Sectiune completata pentru Tabelul Rezumativ al SRP: compararea scalelor compozite Comparaie Scant Compozite Prag de Sercae pecan sic ET rc es sp we se > pow, 22 2 ) sau mai mic (<) in spatiul dintre cele doua scale comporite, Se poate considera ci nivelul evaluat de probleme ale copilului este mai ridicat int din aceste zone decit in alte zone de evaluare Daci diferenfa nu este semnificativ’ din punct de vedere statistic, notati un simbol de aproximare (=) pentru a indica faptul 8 diferenta observati, daci existi, se datoreaza sansei. ‘una Daca diferenga dintre dowd scale compozite este semnificativi din punct de vedere statistic ste important de evaluat cat de frecventi este 0 ase- ‘menca diferenfd la nivelul populatiei generale Pasul 9: Graficul scorurilor T Scorurile T si dupa caz, intervalurile de incredere pot fi reprezentate pe Profilurile Clinic si Adap- tativ pentru a oferi o imagine grafica a scorurilor (veri Figura 4.7,). Inci 0 data, se recomandi folo- sitea unor colori diferite pentru a reda scorurile estimate prin raportarea la diferite esantioane normative, 7 ‘Maral ehnic BASC-2(Sixemul de Frlate Comporamencl pentru Copii) Figura 4.7, Sectiune Completat Profil Clinic gl Adaptativ din cadrul SRP (operetta Fret adage Pasul 10: Evaluarea itemilor critici Unii dintre itemii individual, redaji deasupra secfiunii de profil pe pagina de rezumat pot avea fiecare 0 importanfa clinic aparte, Item fac parte in anumite scale, dar au o semanificatie aparte, de exemplu ,Nimic nu-mi iese cum trebuie” din scala Depresie. Acesti itemi critici pot fi identificafi in cadrul Paginii de Scorare a ltemilor printr-o césuta dis- tincti care confine numérul respectivului item. ‘Transferafi réspunsurile (0 sau 2 pentru raspunsu- tile dihotomice sau 0, 1, 2, 3 pentru réspunsurile ‘in patru trepte) pe lista itemailor critici pe pagina de rezumat. Fiecare item care necesita atentie spe- cial poate fi observat cu ugurinfd Utilizarea raportului de feedback pentru parinti Raportul de feedback pentru parinti le ofera aces- tora o infelegere bazali a semnificatiei si modulut de utilizare a scorurilor obtinute la BASC-2. Pathologii sau alli specialigti pot utiliza rapor- tul de feedback pentru p&rinfi pentru a oferi 0 descricre a scorurilor SRP (vezi Capitolul 3 pentru. utilizarea raportului de feedback pentru parinti. Raportul de feedback pentru parinti oferd o privire de ansamblu asupra scorurilor BASC-2, 0 prezen- tare grafici a scorurilor, informatii interpretative pentru fiecare scala, precum $i o list de sugestii eferitoare Ja problemele emotionale si comporta~ mentale ale copiilor. Raportul de feedback pentru paringi poate fi utilizat pentru formele SRP-C gi ‘SRP-A. Urmitoarele proceduri se aplici. Raportului de Feedback pentru Parinti, Pasul 1: Completarea Tabelului Rezumativ Raportul de Feedback pentru Parinti este intocmit pentru a fi utlizat la nivelul Bsantionuhui Norma- tiv General (General Combinat, General Feminin $i General Masculin). Transferati scorurile T obji- ute pentru fiecare scala in locatia corespunzatoare “din tabelul de pe pagina a 2-a a Raportului de Feedback pentru Parinti (vezi Figura 4.8.) Folositi ariile scorurilor predefinite din partea superi- cari a ficcirei coloane pentru a determina locul fn care trebuie notat scorul, De exemplu, dack scorul T pe scala Anxietate este de 58, scriefi .58” fn casufa de scoruri corespunzétoare, in partea stangi a coloanei ,Scizut/Mediu” (veri Figura 4.8). Repetati acest proces pentru toate scorurile a Forma de Autoeraluace a Personal (SRP): adminsare,scocare grape de fedback per peng la scale, Scalele Somatizare si Cautarea stimuldrii apar pe formular doar pentru SRP-A. Atunci cind 6 scali redat§ tn tabel nu se aflé pe formularul SRP utiliza, nu notati nici o valoare pentru respectiva scali, Atentie: se noteaza scorurile T, mu centile, Atunci cdnd sunt inregistrate scoruri prin rapor- tarca la mai multe egantioane normative, poate fi utilé folosirea mai multor culori sau semne pentru a reda diferitele scoruri objinute. Notafi scorurile aliturate folosind singurd culoare, iar celealte scoruri obtinute folosind o culoare diferit Pasul 2: Completarea Graficulut Rezumativ Folosind aceleasi valori ca si in Pasul L, redati sco- rurile T objinute pentru fiecare scala pe punctele aplicabile din graficul situat pe pagina 3 a Rapor- tului de Feedback pentru Parinti (vezi Figura 4.9.). Continuati pan’ cind scorurile obtinute Ia toate scalele au fost reprezentate, Cand redati rezultatele pentru SRP-C nu inregistrati nicio valoare pentru scalele Somatizare si Cautarea Stimularii, ‘Atunci cind sunt inregistrate scoruri prin rapor- tarea la mai multe esantioane normative, poate fi util folosirea mai multor culori sau semne pentri. a reda diferitele scoruri obtinute. Notati scorurile uunul lingi celalalt folosind o singuré culoare, iat celelalte scoruri obfinute prin utilizarea unei cclori diferite n ‘Manual nic BASC-2 (Sisemul de Brakuare Conspeamentalé penta Copii) Figura 4.8, Tabel pentru inregistrarea scorullr T pentru s eh cet reread ote stiitdeanetacins dey Tage ata cae ETT bina went | ‘mafeste deco chaste Tas Tet ee omen wf [edad snes co cs Taps aera sme dcop ohio ad Tee pci pera aT Ress cupests sean —— —— 3 Tae nip aS aa Pn S% eiusbiaasna ass SaaS TREE] Con iso Tose aa We a FR Ea 40 fuse pi oneness Sa TTS] 49 Spiraea "Scho eae plese ga Co poseraniot ure MUpadeinelen | Bape snus eee Tela ig Pagel a Hae a Glia rnter canton Montdea a fanldeared TRscans nb eesti Cp SS posrnmfotrar eles siete leat wore Tact siesta oa de cele & | pone msiers oat, Nlpstesuware woe hake se calelo din Raportul de Feedback pentru Print HeLa or OE Ce ner GL curler s etmetengtitan de Pts os Ga a ale ap Cape sense yt ec ie Tai ea Fae HC SR ST OE ingleweanteseet a omens cliy Tek aa pom al ce cpl poe Migs coun oupa eapearane F Brat cians ce Tach coma Ca pT ‘Spl deeticatede alos ans Th na ae ae TT ‘oeskecop pa an seine ee Sean eb Tach ond RRS Htree ane oPT Tien para a Oa of inane SS Cap HNecpatdebeni a ucoume re Ta oh non wT a RE He FT Ciptpate isa raise ews Bonds need chin oni Danae wep pata Sa ots Cp arpaelie ess : Bur de The ait pA rs: Cop RE Tei nil pena SRI RT TES to prllene essing m ie esses, sss) urbe ae igi pce Fp Ea Op eB 56 sees [_, Rae meee pe ea 42. coil shgatla sc Tae anal pe Bea ee ERT OT gut nto 55 aE a aaah aT B Forma de Antoeraluae« Pessoal (SRP) 2dminisearescoraey rapotal de feedback peu psig Figura 43, Reprezentarea graficd a scorurlor T din Raportul de Feedback pentru Parinti (Graficolreromtv pen sealele SRP rb aca pear na res clo penne Capitolul 5 Istoricul Structurat de Dezvoltare (SDH): utilizare si interpretare Istoricul structurat de dezvoltare (SDH, Structu- red Developmental History) poate fi un element important in orice evaluare comprehensiva a problemelor copiilor sau adolescentilor (Johnson Cramer, 1998). SDH foloseste o investigare in profunzime a dezvoltirii sociale, psihologice, edu- cafionale, fécand referiri gi la informatii medicale despre copil, fapt ce poate influenfa in mod deci- siv stabilirea unui diagnostic sau a unui plan de tratament. Informatiile pe care le ofers SDH s-ar putea uneori dovedi afi esentiale pentru realizarea diagnosticului diferential, precum gi pentru stabi- lirea necesitatii de a consulta gi alti specialigti. Este posibil ca in timp nu toate informatie pe cate le oferi SDH si se dovedeascd a fi utile pentru fie~ care caz investigat, dar eu siguranta mlcar 0 parte dintre ele vor fi relevante pentru fiecare persoand intr-un studiu de dimensiuni reduse, s-a constat ch SDH a fost utilizat cel mai eficient de psihologi {n procesul de conceptualizare a cazului (Johnson- ‘Cramer, 1998). SDH incearci si acopere in detaliu zone vaste de investigare. Pentru constrairea sa au fost studiate peste 20 de alte interviuri structurate, Formula~ rul SDH din BASC-2 a fost conceput pentru a fi utilizat cu succes in mai multe contexte: clinic, educational sau medical. SDH poate fi utilizat fie ca un interviu structurat realizat cu parintele (sau cu 0 persoana avind un rol similar), fie ca un chestionas, situatie in care poate fi trimis si acasd la parinti sau tutori pentru ‘a fi completat. Atunci cind SDH este utilizat sub forma de chestionar, raspunsurile date ar trebui verificate cu atenfie, in caz cf vor fi necesare anu- mite darificari. Formularul SDH Diferitele sectiuni ale SDH se succed intr-o ordine similaré cu cea cuprinsi intr-un raport de evalu- are, facilitind astfel scrierea raportului de cdtre specialigi. Pentru fiecare sectiune existd un tity viaibil, permiand astfel specialistului s4 treact tn mod eficient de la o sectiune la alta sau chiar si treacd peste anumite sectiuni. fn partea de inceput, SDH contine referiti la informatii de baz despre persoana care réspunde la intrebari, precum si referiri la motivele pentru care copilul a fost adus Ia evaluare. Aceste infor- mafii se dovedesc a fi de o mare importanta in. formularea planului de evaluare. in cazul in care evaluarea copilului a fost recomandati de citre alfi specialisti (de exemplu profesor, consilier, medic pediatru), este important ca psthologul si se asigure c& parintii cunosc motivele evalua fn continuare, SDH culege date demografice, educationale, vocationale i lingvistice teferitoare la paring, Deoarece in multe situatit copilul nu ocuieste cu parintii (ei cu bunicii sau cu 0 bon’) iar © parte semnificativé din timpul copilului ¢ petrecut cu aceste persoane, SDH contine sectiuni adifionale pentru objinerea unor date referitoare la aceste persoane. Urmitoarele sectiuni se centreazi pe istoricul familial, pe date despre frati si surori, despre mediul in care traieste copilul si despre relatille din familie, incluzind activititile generale, scopu- 15 ‘Manual ehnic BASC-2 (Siemal de Evauare Comportamental petcu Cop) [rave s1_Seciunie SoH | Persona care pn beh | gies rire deste weer Denier Pann Ise Weal npr atic Sindee Fens eorivea Cop ora Farsi nesting Loe FregSu CarooranenVTenpararen Loura opal nore Eesti Rea Feria Comentar Sslranie Sereno rile si aspiratile educationale, precum si practicile isciplinare. Cunoasterea expectatilor pirintilor, precum 51 filozofia lor in ceea ce priveste educa tia copilului sau disciplinarea sa, poate fi foarte important in construirea interventiei gi in comu- nicarea cu pSrinfi Istoricul perioadei de sarcina gi al nasterii poate revela anumite aspecte cate au o importanja etio- Jogica, Posibilele difcultati sau complicatii apirute fn aceasté perioada pot afecta interactiunea fami- liei cu copilul, influentand astfel comportamentul acestuia, Probleme subtile, precum perioadele de stres prelungit din timpul sarcinii, probleme care sunt adesea considerate neimportante, pot avea implicati pentru infelegerea adecvaté a probleme- lor actuale ale copilului Formularul SDH investigheaz’ si momentele ctuciale in dezvoltarea copilulvi, Varsta la care s-an dobandit deprinderile verbale si motorii de baz’ variazd semnificativ de la un copil la altul. 0 {ntarziere consistent in dezvoltare sau o diferenta mare de timp intre dobandirea abilitatilor moto- 7 Inveevial Sructara de toric a Dezvleei (SDH uelzare ginterretre rll sau a celor verbale poate fi relevantd, deoarece asemenea diferente se pot permanentiza (veri Ramsey, Reynolds & Kamphaus, 2002 pentru informal referitoare la varsta la care se dobain- desc aceste deprinderi), Pitingilor Ii se pare adesea dificil si igi aminteasci evenimente importante legate de dezvoltare, in special daca s-au petrecut cu mult timp in urmé, sau daci au doi sau mai multi copii. Ar putea fi util ca specialistul s& cear8, acolo unde e posibil, probe scrise ale nivelului de dezvoltare atins la 0 anumiti varsta, S-ar putea ca evaluarile mediculei pediatru si prezinte important pentru a obtine informatii suplimentare din acest punct de vedere. Istoricul medical al copilului poate evidentia sta- rea sa actuall, oferind in acelagi timp informatii relevante pentru etiologie, pentru prescrierea unui tratament, sau pentru necesitatea de 2 efectua investigetii suplimentare, De exemplu, un copil care a suferit stiri febrile prelungite, traumatisme , encefalit’ ar trebui sa cranio-cerebrale, meningi fie supus unei examiniri neuropsihologice am: nuntite, suplimentare evaluarii psihologice. Pe ling investigarea bolilor sau a traumatis- melor, SDH abordeaza si aspectul problemelor respiratorii, cardiovasculare, _ muscular-osoase, dermatologice, neurologice, sau existenta alergii- Jor. Tarter, Butters si Beers (2001) ofer’ informatii despre impactul problemelor medicale asupra fanctionaci psihologice a copilului. ‘Vizul, auzul si vorbirea sunt de asemenea aspecte abordate in cadrul SDH. Chiar gi probleme minore aparute in aceste arii pot duce la dificultéti com- portamentale sau de invafare. Aceste probleme nu sunt observate, de obicei, decat dupa intrarea in clasa 1 SDH solicit informatii despre ingrijirea medi- cali sau psihologici pe care a primit-o copilul, incluzind zone precum neurologia, psihiatria sau psihologia Investigarea istoricului genetic sau a factorilor de risc proveniti pe linie familiala poate fi rele- vanti pentru diagnostic gi tratament. Informal adifionale despre acesti factori pot fi gisite in Fletcher Janzen si Reynolds (2003), Goldstein si Reynolds (1999), Tarter et al. (2001). Daca una din categoriile Boli mintale, Handicap fizic, Tulburdri comportamentale sau emotionale este bifaté. cu Da, at trebui si fie puse intrebiri suplimentare. Informatii legate de prieteni sau de interesele recteative sunt de asemenea importante, Sunt solictate informatii referitoare la comportament, temperament i abilititi adaptative de bazi. Un screening pentru dispozitie sau tendinte compor- tamentale poate releva arii care trebuie investigate in aménunt, Istoricul educational reprezinta ultima secfiune investigaté de SDH. Scoala este o component importanté in viata copilului, influentand in mod semmnificativ socializarea gi deavoltarea psihologicé | oh esis apnoea nen mR AROS ARATE st sacestuia. Schimbarea frecventi a mediului gcolar poate avea un impact semnificativ asupra copilu- hi, Modurile de utilizare si importanta SDH Colectarea datelor referitoare la istoricul dezvolt vii copiluhsl reprezinta o etapa foarte importanté pentru stabilirea diagnosticului si eventualelor interventit, Obtinerea acestui tip de informatii este rmulf mai important i in consecing& mult mai des intalnita in mediut clinic dectt tn cel educa- tional. Pentru anumite tulburiri intalnite frecvent la copii, investigarea antecedentelor gi a etiologiei poate fi relevant, De asemenea, cunoasterta isto- ricului personal faciliteazd luarea unor decizii in cunostingd de cauza si usureazi deciziile privind eventualele recomandiri ale unor investiga ultetioare. Cunioasterea istoricului personal oferd informafii pe baza cirora se poate stebili un dia- gnostic mai rapid. Investigarea istoricului personal poate fi singura modalitate prin care se poate stabili daci 0 anu- mit tulburare este cronica sau acuti. Pentru acele tulburari care au o dinamici evolutiva, cunoaste- rea istoricului poate contribui la stabilirea unui diagnostic mai precis, Distinctia dintre tulburarile organice gi cele functionale poate fi de asemenea revelati de istoria dezvoltirii. Stagnarea dezvol- tirii, precum si deterioriri ale functionitii pot fi identificate in mod adecvat numai printr-o investigare atenta a datelor referitoare la istoricul personal. 8 Manual ehnic BASC-2 (Siem de Evaluare Compoctanentali pencra Copii) Berg, Frazen si Wedding (1987) sugerean: Eva~ Iuarea adecvata a istoricului personal este cea mai puternicd arma din arsenalul fiectrut specialist in psihologie clinica. Relajia creier-comportament este extrem de complexd $i confine 0 nultitudine de variabile moderatoare, precuns virsta, mivelul premorbid al functiondrii, nivelul educafional. Fara cunoasteres adecvata a acestor vatiabile interpreta- rea rezultatelor Ia teste devine imposibili Ia cele inalt speciaticate” (p. 47) De exemplu, diagnoza depresiei la copii necesité 0 analizd atenta a evolutiei si a persistenjei. Ambele sisteme diagnostice (DSM-IV-TR si IDEA) speci- ficd faptul cd simptomatologia depresiva trebuie si persiste pentru un anumit interval de timp, pen- ‘ru a putea pune un diagnostic. Informatii despre ‘au ‘pot fi aluare; in debutul si cronicitatea unei tulburari objinute prin intermediul scalelor de schimb pot fi obtinute cu usuringé SDH. Daci pirintele admite faptal c& un cof este nefericit mare parte din timp’, specialistal poate investiga cu usuringé deburul, persistenta $1 severitatea simptomelor, utilizarea Diferenticrea adecvati intre tulburéri ctinice necesiti de asemenea o investigare atenté a istori- cului personal, Pot fi luate drept exemple ADHD, Anxietatea generalizaté qi Tulburatew de stres post-traumatic. Aceste categorii nosologice contin 9 anumit suprapunere a simptomelor principale Astfel, diagnosticul diferential devine sential, deoarece tratamentul in aceste cari diferite este fundamental difecit 9 cat de Itcieal Devoetri(SDH): liar i inerperare th Tabs le simptome _Existé peste 600 de tulburiri neuro-degenerative comu: mentionate. 0 identificate, dintre cate covarsitoatea majoritate parte emenea si in att baze genetice sau cromozomiale. Unele, pre- alte cum Afectiunea Huntington, sunt considezate a fi afectiuni ale maturitifi, cu toate ci deseori primele manifestisi apar in copilirie, Adesea, i primele simptome pot fi interpretate ca find mai wan Gegraba psihologice sau neuropsihologice decét Enc “mnt fizice, astiel inet fark o investigare minutioas& a neath welere de fe istoricului de viagé se poate pune un diagnostic t fiche mena cronat, Desi SDH mu cuprinde toate tulburirile dene dene genetice, acesta face referire la unele din aceste tulburiri, concentrindu-se pe cele cu o incident mai mare in populatie, investigind daci acestea au fost prezente gi fa alfi membri de familie. SDH pot ajuta srestor tulburiri, ‘Tulburari care sunt sau nu genetice, precum schi- zoftenia, tulburarea bipolard sau depresia, pot traumatic un 1 didgnosticate mai eficient daci este cunoscuta ‘n vite copiulai !8ldenfa Tor la membrit familie. Tulburdrle fa lon Deficitul de @7 SDH nu face referire in mod direct pot fi trecute in anumite categorii' mai generale ~ pre- cum Afectiuni mintale. Intrebarile ulterioare ale specialistului vor putea fi centrate pe investigarea simptome rela- ‘au _accentuat in 5 cvente pe termen reme si fiind in acelagi timp ¢ pe durata sar- | cindi sau t + de asemenea 9 —_%#lor tulburiti probabifiate ¢ 1 alt membru al familici, frat fost diagnosticat _D8CH un copil urmeaz un tratament psiho-fa- “eat si Talbura- ‘™acologic, o investigare a istoricului acestuia este ; srerinti de obicei _binevenita, deoarece poate releva si anticipa anu- Q 2 (DSM-IV-TR). Mite efecte negative ale medicatiei. De exempla e o rezistenté mai __ticurile, o problema pentru multi copii, pot apirea aturi psihologicky dat cu utilizarea unui tratament anti-depresiv vcluziona, diferite sau stimulant pentru ADHD. Analiza istoricului pc fialul de a clarifica familial poate ajuta Ja identificarea unor efecte sul iagnosticare neplicate ale unut anumit tip de interventie. Aspectele medicale si psiho-sociale caracteristice familiei de provenient4 pot influenja modal in care un copil se prezinti la evaluarea psihologica sas educational, Flr investigarea adecvaté a tre- 0 Manta wehnic BASC-2 (Sistem de Eralate Comportamentlé pentru Copii) ccutul familial, cum este cea redlizati cu SDH, multe tulburari si posibilititi diagnostice pot fi trecute cu vederea de citre specialist Capitolul 6 Sistemul de Observare a Elevului (SOS): utilizare si interpretare Sistemul de Observare a Elevului (SOS, Student Observation System) a fost construit pentru a ajuta specialistul s& evalueve comportamentul pe care copiii (de la prescolari la liceeni) i manifesta in timpul orelor. SOS diferd de celelalte componente ale BASC-2, prin aceea ci este singurul instru- ‘ment structurat de evaluare care poate fi folosit direct de catre specialist. Deoarece SOS reprezinta © modalitate de observare direct’, este mai putin expus erorilor generate de respondenji, Astfel, acest sistem de observare oferi date care pot suplimenta informatiile culese cu ajutorul scalelor de evaluate, Spre deosebire de alte sisteme struc turate de observare, SOS nu necesit o pregitire specializaté sau materiale suplimentare. in consonanga cu dezideratul ca evaluarea si iden- tifice si comportamentele pozitive, pe Hingi cele negative, SOS a fost construit in aga fel Incl 88 misoare 0 arie extins’ de comportamente, spre deosebire de alte instrumente care se centreazi pe anumite simptome clar delimitate. SOS cuprinde patru domenii comportamentale adaptative: Reac- tia la profesor/la lectie, Interactiunea cu colegii de aceeasi varstd, Lucrul pe teme scolare, Migciri tranzitorii Scopul SOS Sistermul de observare pentru elevi poate fi utili- zat in numeroase scopuri: diagnostic, formularea planului de tratament, monitorizares efectelor ‘ratamentului, $0$ réspunde anumitor intrebii cum ar fis + Ce tipuri de comportamente adecvate gi nea- decvate manifest Mihai in timpul orelor? a | i i + Este Maria mat responsiva la indicatile date de profesorul de Matematica, sau la cele date de profesorul de Engleza? + La ce ore si sub influenta iret metode de predare reugeste Ionut s& fie mai atent? + Man festd Marian comportamente negative in acest an, mai mult decat anul trecut? + Cum rispunde Ioana la administrarea trata- mentului cu medicatia X? + Ce scheme de organizare a grupului descura- jeazi comportamentul agresiv al lui Gabriel? + Cum este comportamentul Ini Bogdan faté de comportamentul celorlalti biiefi de aceeasi vvirsté? Dar faa de al celor din aceeasi lasi? Malte prevederi si recomandiri educationale necesiti.o observare directa a comportamentulut SOS a fost consteuit pentru a fi utilizat in obser- ‘varea acelor copii ale ciror probleme emotionale si comportamentale interfereari cu progresul academic, SOS poate fi utilizat de profesori, de profesorii implicati in educatia speciala, de psiho- Togii scolar sau de alte persoane care se acupa de copii in context educational Diagnozé Pentru a facilita stabilirea umui diagnostic, infor- rmatiile extrase cu ajutorul SOS pot fi comparate cu cele extrase din TRS, PRS sau SRP. SOS poate fi folosi, de asemenea, pentru a valida descrierile pe care o alti persoand le-a atribuit copilului. Com- pararea datelor obfinute prin SOS pe durata unor ore diferite (de exemplu, ora de matematici, de 2 Manca thnic BASC-2 (Sistemal de Brsusee Comportarentl pentru Copii) desen, de limba romana) se poate dovedi a fi utili fn luarea unor decizii diagnostice pentru copiti cu dificultati in invatare sau cu probleme emotionale. Obsecvatile realizate cu SOS s-au dovedit a 6 in ‘mod special utile in diagnosticarea ADHD-ului, Formularea planului de tratament SOS are tret componente diferite: Lista compor- tamentelor - Behavior Key and Checklist (Partea A), Fsantionarea temporali a comportamentelor = Time Sampling of Behavior (Partea B) s tiunea profesorului cu elevul ~ Teacher’ Interaction with Student (Partea C). Cele trei componente vizeazi aspecte diferite ale planului de tratament. Interac- Partea A permite observatorului si specifice care comportamente necesiti interventie, cu preciza- rea frecventei gi intensitifii lor. Partea B permite recoltarea unor date referitoare le comportamen- tele deviante sau la cele adaptative, manifestate in timpul orelor. Interactiunea profesor-elev (Partea ©) surprinde anumite contingente - stimuli sau evenimente ~ care pot controla comportamentul copilului in timpul ofelor. Aceasta parte a SOS se dovedeste a fi utild tn special in realizarea unor analize gi interventii comportamentale. Monitorizarea tratamentului SOS a fost conceput si pentru a misura schim- barile in comportamentele vizate de interventie, fie la nivel de grup, fie la nivel individual. Dupa interventia propriu-zist, schimbarile la nivel com- 8 Sisemul de Obseevare a Bleylu (SOS): wizare incerpretare portamental pot fi evaluate prin readministrarea SOS. Cercetare Folosirea unor instrumente standardizate de observatie precum SOS, se poate dovedi util in mod special in compararea diferitelor grupuri ociale, Alte arii de utilitate ale SOS in zona cer- cetirii tin de validarea instrumentelor de evaluare (unde SOS serveste drept variabil criteriu) sau de compararea diferitelor metode de interventie si tratament. Utilizarea SOS SOS reprezinti o procedura de observare struc- turaté a comportamentului, cu o durati de 15 minute, construiti special penta utilizarea in mediile educationale si scolare, Observatia se poate realiza in diferite contexte sau la diferite ore (matematici, desen, sport, istori, et). Inainte de a utiliza SOS, specialistul trebuie si fie familiarizat cu definifille categoriilor gi cu cele ale comportamentelor (vezi Tabelul 6.1.). Cuvantul profesor este folosit ca termen generic, referindu- se gi la profesori suplinitori, asistenti, educatori, Invafatori sau alte persoane care indeplinese un rol similar, O fidelitate sporitt a evaluirii poate fi obtinut prin utlizarea SOS in trei sau patru zile diferite, la materi sau ore diferite. Aceasti ctestere a fidelita- {ii maximizeazé eficienta utilizirii SOS in procesul decizional. Observatorul Este indicat ca observatorul 8 discute cu profe- sorul inainte de a participa la ora acestuia pentru preluarea observatiilor. Explicarea modului in care functioneazd SOS (de exemplu explicarea utilitifi sale pentru evaluare si pentru construirea inter- ventilor) se poate dovedi extrem de folositoare pentru profesor. Copiti si adolescentii se adapteaz’ de obicei cu uyurinfd Ja prezenta in clasi a unui observator, deoarece sunt obignuiti cu astiel de situati Se recomanda ca profesorul si realizeze 0 scurti introducere, explicand copiilor motivul pentru care este prezent observatorul. Aceasta explicatie contribuie la concentrarea atentiel copiilor asupra activitatilor din clasi sau a profesorului gi nu asu- pra observatorului, In mod evident, este esential ca observatorul si ru creeze impresia ci igh concentreazi atentia asu- pra unui anumit copil. Locafia pe care o va alege observatorul ar trebui si permité vizualizacea simultand a intregului grup de elevi. Observatorul ar trebui s8 fe atent la reacpile sale, nefiind indi- cat si reactioneze imediat ce observa manifestarea comportamentelor tint, 4 Manual tehnic BASC-2 (Sistema de Erahare Comportamental peira Capi) Formularul SOS Partea A ~ Lista comportamentelor Partea A a SOS conjine diferite categorii de comportamente specifice si poate fi utilizat’ in dowd moduri. Pe de o parte, aceasta poate fi uti- lizata drept referinta pe durata observatiei de 15 minute, iar pe de alté parte ea poate fi utlizati a lista, ce poate fi completata La sférsitul celor 15, minute de observajie. Partea A este pozitionata in mod deliberat inaintea sectiunii B, pentru a permite observatorului si. surprind’ comporta- mentele vizate, atunci cind realizeazi observatia pe momente de timp delimitate. Cele 65 de comportamente specifice sunt grupate {in 13 categorii. Patru categorii cuprind compor- tamente pozitive, celelalte noua ficind referice la comportamente problematice. Pentru a facilita cobservatia, comportamentele problematice sunt mentionate in ordine descrescitoare, in functie de frecvenja generala pe care o au in randul popula- tie. La sférgitul perioadei de 15 minute este indicat ca observatorul s& precizeze frecventa de manifestare unui anumit comportament pentru intreaga perioada de observare (nu doar pe intervale de 3 secunde), marcind coloana adecvati: NO (Nicio- data Observat), CO (Céiteodatit Observat) sau FO (Frecvent Observat). Poate fi, de asemenea, util ca anumite observajii suplimentare s8 fie notate in sectiunea Observatit, Daci un anumit comportament observat intre- rrupe lectia sau activitatea de clasé, ar trebui si fie ‘marcat in sectiunea Der (Deranjant). Un compor- tament poate fi catalogat ca deranjant, atunci clnd atrage atentia profesorului seu a altor copii, cand forteazi profesorul si opreasc’ activitatea de clasi, sau atunci cand genereazé un comportament imi- tativ la nivelul altor colegi. Fiecare categorie de comportamente contine sec- tiunea Altele. Orice comportament care nu este cuprins in lista standard de comportamente poate fi trecut in aceasta sectiune, Aceasta sectiune ar trebui folosité doar in situatii exceptionale. Partea B - Esantionarea temporal a comporta- mentelor Aceasti parte se foloseste pentru a nota manifest’- rile comportamentale pe 0 perioada de observatie de 15 minute. In acest interval de timp poate fi utilizat un cronometru sau un ceas de mana gi pot fi preluate 30 de observa. Notarea fiecirei obser- vatii este ficutd in ultimele 3 secunde ale fiecdtei perioade de observatie de 30 de secunde. Dupa observarea copilului, trebuie marcatd sectiunea corespunzitoare comportamentului manifestat pe respectiva perioadi de timp (Comportamentele care apattin fiectrei categorli sunt detaliate le sfargitul acestui capitol). Dacd au fost observate mai multe comportamente in acest interval de 3 secunde, ar trebui marcate mai multe secfiuni, Dacé un comportament observat nu este cuprins fn nici o categorie, ar fi bine ca acesta si fie scris fn spatiul special previzat, de Ia sférsitul tabelu- 85 Sissel de Observarea Elev SOS) wire imerpretare ui Sectiunea Observafii poate fi utilizats pentru nota impresiile observatorului sau alte aspecte care {in de interactiunea profesor - elev. La finalul observatiei se vor insuma toate marcajele realizate, Partea C ~ Interactiumea Profesor-Elev Pe toata durata observatiei se va acorda atentie interactiunii profesor - elev. La sfarstul celor 15 minute completafi informatile solicitate, care fac referire Ia interactiunea profesorului cu elevul Oferiti cit mai multe detalii. Interpretarea SOS inainte de a utiliza SOS, specialistul trebuie si ia in considerare motivele principale pentru care va folosi aceasti metod’ de observatie. Printre scopurile observatiei pot si se numere: planifica- rea interventiei, evaluarea tratamentului, luarea Aecizillor referitoare Ja educafia special’ sau la diagnosticul diferential. Interpretarea trebuie si fie realizat intotdeauna in functie de scopurile evaluari Partea A a fost construiti pentru a furniza informatii despre anumite comportamente, sur- prinzand insa gi frecventa sau intensitatea acestor comportamente. Aceasti modalitate de observatie este productivi in stabilivea diagnosticului, deoa- rece surprinde comportamente specifice. Aceste comportamente pot fi comparate cu critertile diagnostice formulate in DSM-IV-TR, sau in alte sisteme de clasificare a tulburdsilor. Partea A este de asemenea utili in focelizarea interventiei pe anumite comportamente bine Gelimitate. Aceasti sectiune cuprinde informatii pentru formularea unor obiective de schimbare comportamentali. Partea B face referire la freeventa comportamen- telor in termeni descriptivi, generali. Interpretarea acestei sectiuni necesité o mare capacitate de pene- trare a informatiilor obtinute. Aceastd interpretare este mult mai complet si mai ficient atunci ind porneste de la anumite date certe. De exem- plu, nu se poate stabili daci un copil manifesté niveluri ridicate de agresivitate decit prin colec- ‘area unor informatii aditionale si prin evaluarea realizati de specialist. Aceasta comparare a datelor poate fi realizaté in mai multe moduri: 1, prin selectarea aleatorie a doi sau trei copii de aceeagi varsté gi gen pentru a fi observatis 2. prin readministrarea SOS dupa ce a fost apli- ati 0 amumita interventie; 3, prin aplicarea SOS pentru acelasi copil, dar in situafii sau contexte diferite; 4. prin construirea unui set de norme adaptate unui anumit context, pe baza unui esantion reprezentativ pentru respectiva institute. Comparatii pot fi de asemenea realizate intre Giferitele categorii de comportamente adaptative sau dezadaptative. De exemplu, specialistul poate evalua durata de timp pe care copilul o petrece i plicdndu-se in comportamente adaptative, fata de durata implicitii in comportamente dezadap- tative 36 aan lS andes Mansa nic BASC-2 (Sixemul de Frslaere Comportamental pens Cop Partea C a fost construita pentru a oferi sprijin specialistului tn formularea planului de interven- fie. De exemplu, poate fi notata influenta colegilor saul a materiel predate asupra compostamentului copilului. Astfel, in aceast sectiune pot fi notate eventualele contingente ale comportamentului cu evenimente externe, Aceste date se pot dovedi a fi extrem de utile in formularea unui plan de tra- tament Rezumind, cele trei componente ale SOS oferi tipuri diferite de informatii, care sunt de obicei relevante pentru specialistul care are in vedere stabilirea unui diagnostic sau construizea unei interventii. Folosirea eficienti a SOS fine mai degrabi de expertiza specialistului in evaluarea comportamental& si in interventic, decit de ana- liza cantitativa a datelor. Dezvoltarea SOS SOS a fost construit cu scopul de a fi utilizat fn mod eficient in mediile educationale, fird a necesita training specializat sau materiale supli- mentare. In acelasi timp, pentru a prelua datele in mod cat mai fidel, SOS dispune de o structuti foarte clard. S-a considerat c& procedurd simpli de esantionare temporala a comportamentelor va acoperi atét nevoia de fidelitate, cat si pe cea de simplitate. Dervoltarea SOS a tintit citre evaluarea unui spectru extins de comportamente, atit adaptative, cit si dezadaptative, Pentru a obtine o esantionare reprezentativ’ 2 comportamentelor manifestate {in clasi, 20 de specialiti, majoritatea dintre ei find psihologi gcolari, au alctuit o lista cu toate comportamentele pe care le-au observat la copii fn mediul scolar. Specialigit au formulat un total de 115 comportamente din care a fost extrasi lista finald, Alti 20 de specialisti au sortat aceste com- portamente in categorii. Aceste categorii au fost introduse intr-o analizi de tip ,latent partition’ cu scopul de a construi grupaje comportamentale consistente, Categoriile rezultate au pus bazele formula see- fiunilor A si B. Denumirea categoriilor a urmarit doua scopuri: si comunice in mod adecvat con- finutul gi si fie usor de infeles. Figura 6.1. red o sectiune a Partii A. in interiorul fiecirei categorii, comportamen- tele au fost listate in functie de frecvenja lor de aparitie, pentru a facilita notarea acestora, De exemplu, in categoria Reactia la profesor/lectie, comportamentul ascultarea profesorului/colegilor sau respectarea indicatilor are o frecventa mare $i, 2 atare, a fost plasat primul, in timp ce compot- tamentul sta la catedra este considerat mai putin frecvent gia fost plasat ultimul. Tabelul 6.1. reda indicatiile pentru scorarea sec- tiunilor A si B. Tabelul ofera totodati o definitie generali a fiecirei categorii comportamentale, precum gi o list detaliatd a comportamentelor care apartin fiecirei categorii. Sectiunea Altele, intalnita Ta nivelul fiecaeei categorii nu va fi folo- sitd foarte frecvent. De exemplu, dact se intémpla 7 Sistem de Obserate Elev (SOS) wizarepinterpretare ca un elev sa vomite, se va bifa Altele in categoria zat la nivelul claselor primare (Lett & Kamphaus, Somatizare. Fidelitatea inter-evaluator a SOS s-a 1997). dovedit a fi destul de ridicatd, intr-un studiu reali- Figura 6.1. Partea A a SOS PARTEA A Lista comportamentelor ("Snot Duce est ems n capearmt heen pepo 18 miu] be > SSR ‘renee cd pnt sel pel echo en fore ae] 12 Foes enna rfc oar rtesinie ean ne Sato ‘epee iene 88 Mana ehnic BASC-2 (Siseml de Erauare Comporamentald pentra Copii) ra 1, Rea la profesor Aces etegore descie conporamene academic adcevate ale evihirpatat ee sau a prlso. cast catego a ingle a a opis lated rides ara penbu 2 Ietatsspunie lao Invebae, 2 se pa Ta subectle cae se disci ln re; aaa 58 fost sav 3 prinaascto| tema sou sara. 2 interacinea cu colegi de sceeay vist. Azeascaagore cali ‘racine pave sau adecvae cu coli A cons c celal Tir dca oss cae pics nveare das sau in gpa al verse contac cacao mane pretences sa Inara, ating mina uni colin senn de ape sau a4 cones, atin eri [X Luert pe Wome year Acaasd clogs hla conpotamer| cadence adeovte It ene clea se pled sing, a iran ca i cola. Aeraincvdualao ta yoda Fon tad, fo RUIOECR. | MigeariWanaRory AcaSS ctogorie curt canporamenis adecrae si sev anc cna ace ster oul sau eo care digo © seats. Nari aasrcorentamnertpresypun dopa sest ph rota poate cheat pe uaa una ore olga ela la hao earls sou un mania a ascajun tone ls a 0 paved puna ea ep sau peru amare aoe ameige niin | ua cna cle. Mig! necarespunteare, Acs calogae eupinde rent iol pesdecias caren ules de actvle eoare [i sejaca la nb nod neadecrat of ngataa paaseasca sa de sau af dt lac dt caso! af oly cu cle care ac pare Gn moi ‘Sector insumant ilar eum ea pce da ings pro rin ase ipa inact sare Neston, Aces cleats reo comportarnts peli pee star, dar cre ni dereaz8 pot Amszg area manual sau esetl apd obede cre su aug acai dertaguei in last rp ncare ny este 7 oefrarenecorespuncioare. Acs algae cde conporamerie da vertalar are derrfac Ar tebuis8 He uma doar vtbalzare, esa our pe cela a a6 ln deaf ev; a wanes aunse deri cum ar pm, linge, a ern anja rues parce a o ace de des as aka ard a vor iB cave pemsune nen ramen eit, |B Soratizare, sass clog Inde coporareri peice rere de met ou srsele acs [un clo pote denn datos medal, pictzellsau dato ose mata Ase plngs de diner de soar; se lange de Bae ca, 8, Migr repettve, Accs calngre clade migcan repetive (ese pot drm sou nu pe afi care par anu aves nice md de recormpanss| extn, Peru af nts, componente sd duez el pin 15 acu sau mel mu cel probable inser dob InP, dexstin Panea 8 ats rant fr repeiive, Exo 9 poets a aceto eameacarentn te roan ane px sec dagetaepete sev verona bare ao poeaia cu po imu eretn sad ude; ag mica une nar np au Tn aera op ce sn banc a mage ae ap nan cae su pe uri surf 9s jaca cu pra a i fa mde i 7. Agrosvias,Acssscalgoro include covgotamete aresbe Gi cael alt ce profesor sayfa do anumite baru Eleva ete 38 ners a8 nest pe onera caus detugé un bun per ca respec comport goats & bial in awash capo ooace aera eu te nckssn areas cata, rapa, aa saath ed Wiesner Suara wT 1, Comportaments pimejioese pentru propria persoanl, Aon cups inde conporarenia severe care pt cue In penal propia ferseand. Aonsie coatamenie nu ar bebui si fe conhndate cu cerootamerile de astra Caiegoraa fost consrtacu sop de 2 supindeconportamente acters opr cu asia sever care srt cada neti su dae de educa spoil, [Ase age co pop par au ein pre pet sui, eda pale sou puri sutsont depute peu ai coun vit sau rn daca ean de pert, de podea sau de ab obec asl nc 8-9 oat auza ran su unt i Feca co suit de putin cuzsze oranda estes hit, pmén soularb cu eri ge ale rg. 72. Compertsment sexual nacorespunzior. Aceasa clagor wade compartments cae au o nat expck seeval. Cv pote ca poe sexs, Camportrente cao ru sut viens gi der axle pe pata sexual (cum ar pngere celta ru suntan aoeah cater ee ana pe she sa pe 7 Probleme de eliminare(defacaiemictune) Acsas cleo includ cepenarene specie: enuresis sau enopreds tao paranoia nalara cal a ud palo "Alle Aces cg nada conporsneni eae na paras pon rica cn ctor deal sus. Nv Poi fui rece Capitolul 7 Interpretarea scalelor de evaluare pentru parinti si nentru profesori, PRS si TRS: scalele primare si indicatorii de validitate Scalele de evaluare pentru parinfi (PRS) si cele entra profesori (TRS) reprezint’ modalititi complementare de evaluare 2 comportamentelor copiilor in contexte scolare, familiale sau sociale. PRS gi TRS au multe scale comune, dat find ca ambele sunt derivate din aceeasiperspectiva teoreticd si empiric’. Acest lucru faciliteaz’ com- pararea comportamentelor manifestate in contexte sultiple. Desi existé un numér relativ mare de emi comeni, cea mai mare parte a itemilor difera intre PRS si TRS. Asemanarile dintre itemi permit realizarea unor comparatii pe dimensiuni comune, in timp ce divergentele dintre acestia permit detectarea unor diferente importante la nivel com- portamental, care se datoreaza specificului flecdrut context, Scalele de evaluare pentru profesori con- {in doua scale suplimentare (Probleme de invatare si Abilititi de invatare), care sunt relevante doar pentru contestul scolar; PRS confine doar o sin- urd scald tipici (Activitiile cotidiene) care poate fi evaluat adecvat doar de citre parinti. ‘Acest capitol contine informatii despre modul in care pot fi interpretate PRS si TRS. Descrieri deta- liate vor fi realizate la nivel de scala, de itemi $i la nivelul mat general al scalelor compote. Ver fi abordate sugestiile interpretative care derivs din cercetare, datele referitoare la validitate, pro- filurile si scorurile grupurilor clinice, Odatd ce PRS gi TRS au fost intelese foarte clar, indicatiile interpretative prezentate in acest capitol pot fi uti- lizate pentru identificarea anumitor patterauri sau aspecte comportamentale subtle, Capacitatea specialistului de a intelege in mod adecvat rezultatul unui instrument depinde ade- a ecgenesne emer amen siren zest km arin cemrencoMete Ce 90 ‘Manual tehnic BASC-2 (Sister de Braluare Comporcamentala penta Copii) sea de calitatea instrumentului, Existenfa unor scale conceptualizate a priori cut claritate contri- buie la formulazea unor modele comportamentale ‘coerente (Loevinger, 1957). Prin analogie, scalele care sunt clar definite sunt foarte importante pentru formularea unor interpretiri adecvate gi apropiate de realitate. Acest tip de scala, bine deli- mitati la nivel conceptual este mult mai probabil st fie valida din punct de vedere al continutatui, din punct de vedere predictiv, sau din punctul de vedere al aspectelor care fin de validitate, Schaefer (1971) descrie urmatorul proces de constructie a priori a scalelor: “In construirea scalelor de tip a priori, cercetdtorul incearca sit asambleze un set omogen de itemi in asa fel inci sd defineascé un concept mai general. Dac un numar de itemi sunt integrafi intr-un anumit concept, este de obicei mai sor ca respectiva scala sa fierafinatd pornind de la date empirice” (p. 135), Cercetitorii si specialist care au recenzat BASC au mentionat claritatea cu care au fost formn- late gi definite scalele, constituind astfél waul din punctele sale tari (Ostander, Weinfurt, Yarnold & ‘August, 1998; Sandoval & Echandia, 1994). Data find apropierea dintre cele dou versiuni (BASC si BASC-2) este de asteptat ca si BASC-2 si pri- rmeasca recenzii similar. “Totodati, scalele din PRS si TRS au fost constru- ite astfel incit s4 contind itemi care fac referire Ja simptomatologia asociat& celor mai frecvente categorii nosologice, cum ar fi cele cuprinse in DSM-IV-TR, IDEA (1997) sau Americans with Disabilities Act (ADA, 1990). Ca atare, specialigtit pot interpreta scalele cu incredere si in mediile de educatie speciala. ‘In interpretarea PRS gi TRS se tecomand’ con- centratea principialé pe fiecare din scalele primare (de exemplu Probleme de atentie) si abordarea ulterioar’ a scalelor compozite si a itemilor (de exemplu Probleme de internalizare). Optional pot fi interpretate gi scalele de confinut, care au fost concepute pentru a suplimenta informatiile ce pot fi extrase din scalele primare, Centrarea pe scalele primare este justificata si de faptul c& majoritatea studiilor realizate cu BASC-2 s-au concentrat pe aceste scale, determinind utili- tatea lor in diagnostic si in evaluarea tratamentului (Doyle, Ostrander, Skare, Crosby & August, 1997; Hartley, 1999). Practic, exista o serie de studii in care au fost utilizate scalele primare. Scalele de evaluare ar trebui interpretate cu aten tie atunci cand exist suficiente motive pentru ¢ considera ci respondentul nu a oferit informati precise, Indicafii referitoare 1a evaluarea valid {tii unui protocel vor fi prezentate in sectiunes uurmitoare, precedind discutia despre scalele pro: priu-2ise. Evaluarea validitatii ‘Validitatea rezultatelor obtinute cu PRS si TR: poate fi afectata de numeroase cavze, printre car ot Jnxerpeae seer de evaluate pentru pti pear roe TRS PRS: see rine incor devaiiate menfionim patternuri de raspuns pozitive sau negative, disimulare intentionati, dificult3ti emo- tionale, stresul resimfit de pirinte sau profesor, cunoasterea insuficienti a copilului evaluat. Sca- fele contin tat itemi cu semnificatie pozitivs, cit si itemi cu semnificatie negativ’, pentru a putea astfel reduce influenja patternurilor de rispuns poritive sau negative (Comey, 1998). Agadar este important ca metodele pentru evaluarea validitai, cum sunt cele descrise in paragrafele ulterioare, 84 fie aplicate cu discerndmant. Indicele F Indicele F este un indice de ,fake bad’, de distor- siume negativa, cate investigheaz probabilitatea ca un pirinte sau un profesor sa fi evaluat copi- ful intr-un mod principial negativ. Aceast scalé lasica de validitate confine itemi care fac refe- rire fie Ia comportamente dezadaptative Ia care respondentul a rispuns cu Intotdeauna, fie la comportamente adaptative la care respondentul a rispuns cu Niciodatd. Astfel, scorurile mari obfinute Ia acest indice arati fie prezenta unor ‘comportamente puternic dezadaptative, fie faptul i profesorul sau pirintele a fost excesiv de sever in evaluarea copilului, Tabelul 7.1. prezint& itemi inclusi in indicele F Tabelul 7.2. prezinta o interpretare a scorurilor indicelui F pentru PRS si TRS. Dac scorul F obtinut pentru un copil se incadreaza in zona Pre- cauifie sau Precautie Extremd, specialistul ar trebui si ia in considerate posibilitatea ca un pattern de rispuns negativ s4 fi influentat modul in care eva- luatorul a rispuns la itemi. Neconcordanfa cu alte rezultate Una din modalitifile prin care poate fi detectata validitatea unui protocol BASC-2 este compararea. scorutilor cu alte scoruri objinute la o altd com- ponenta a BASC-2, De exemplu, daca evaluarea obfinuti cu ajutorul TRS de la un anumit profesor este foarte negativa prin comparatie cu evaluarile realizate cu ajutorul PRS, SRP sau chiar cu evalua rea TRS completati de alt profesor, atunci se poate emite ipoteza existenfei unui pattern negativ de rispuns. In acelagi timp, daci sunt objinute eva- ludri negative de la mai multi evaluatori, se poate considera cA acele comportamente negative sunt Jul copilului evaluat. Existé posibilitatea ca un copil si se manifeste difert, in prezenta unor persoane diferite. In acest az, utilizarea SOS poate clarifica anumite aspecte legate de modul in care variaz comportamentul copilulu, cu adevarat prezente la ni Exist§ posibilitatea ca un copil, céruia i s-a reco ‘mandat 0 evaluare, si nu prezinte vreo problem’ 1a nivelul scorurilor obtinute in anumite evaluéri, Dac& aceast8 lips a comportamentelor proble- ‘matice se manifesta doar la nivelul unei singure evaluiti, exist posibilitatea ca respectivul evalu- ator si fi utilizat un pattern de raspuns poritiv Explicafit alternative la aceste inadvertente pot fi legate de variatile situafionale ale comportamen. ‘ula copilufui een MARES Preealar opt ‘Adolescent Pregeaar Cosi 92 ‘Manual ehnic BASC.2 (Sistema de Braluare Comportamental pens Cop) ‘Adolescent tem 5 Se patent B Se comport rod prec a 7 6 Se pout econ et 7 Se oar uta) 7 a Evia edlesoer % ri al cop rm z 3 Trl eple shims eu repenune cares emcbarall % Comunity cat (N) w Se plnge oa Tnecjec Se pings de probe de snd ‘Se plngo oe lu. cd de fp uae ri = cic} Se plnge de re () Pings cu uu) Stoenra poise ‘ela|e|e| Eneasctor mt Le sed jou ator col @ Face uct ie) 7 ® van problee () Ups |e tes u me Se ups cna so stint pane ca EN Seto sf nue olnivease8 @ Ecreatv (NI 6 iw Eon ta de 08 es Ay 702. tonal) 7 nega = 12. B Eero) 108 Epasinit o> || etal 7 mz Ewist() a elslala ci 3 wt a cs Ese ale ine ced oe dan OND 7 E tet ND a lua 9 wie acide up © 7m td 3 votes) Se bund pec Pare at ia pani eri sa ate ro ea co 0) co acne pe ce) coarse no w toe 90 #8 & 78 1 Se tome sf nse ores) & ie in vie sor ‘a We epee a a Vinge sponse sea, ee 93 Inver seo de ealare pet pig peat poor, TRS PRS: cle pena ina dealitre Vorianta software a BASC-2 oferd posibilitatea de a compara evaluarile obtinute de copil din diferite surse. Aceste informatii pot fi utilizate pentru a determina convergenta sau divergenta evaluisilor pe diferite dimensinni, Informatii aditionale pot fi gisite in Capitolul 9, La acest moment varianta software nu este disponibils utilizatorului roman al instrumentului. Hemi omisi ‘Un numar excesiv de mare de itemi omisi (Ia care vu sa rispuns sau la care s-an dat mai multe rispunsuri) poate de asemenea compromite vali- ditatea reaultatelor. Ori de céte ori este posibil, specialistul ar trebui si incurajeze evaluatorii si dea rispunsuri la tofi item, Paginarea PRS si TRS ofera posibilitatea numiririi acester raspunsuri In anumite cazuri, respondentii ar putea omite anumifi itemi doar pentru simplal fapt c& mu sunt siguri in privinga semnificatiei lor, putind insi si raspunda Ja acesti itemi daci sunt asistati de ‘examinator. Pe de altd parte, exista posibilitatea ca respondentul si nu doreasci si raspunds la itemii legati de anumite aspecte, foarte specifice. Exa- minatorul ar trebui si verifice continutul itemilor omisi, pentru a explora gi aceast& posibiltate. In acest scop, raportul generat pentru BASC-2 con- {ine tof itenaii la care s-au dat rispunsuri multiple sau la care nu s-a rispuns deloc. Pentru toate formele de PRS si TRS pot fi admise maxim dowd rispunsuri omise pentru o anumiti scalé, In situatia in care exista trei sau mai multi itemi nescorabili pe o singura scala, respectiva scali va fi invalidata si odatd cu ¢a vor fi invalidate si toate scalele compozite care folosese aceastd scala, Atunci cénd lipsesc unul sau dot itemi, valorile obtinute la scorurile brute sunt ajustate prin adi- ugatea mediei obfinute in egantionul normativ, Scopul acestei ajustiti este acela de a avea 0 ima- gine mai precisi asupra scorului real al persoanei Pird aceasta ajustare, scorurile objinute la scalele clinice vor plasa copilul mai aproape de medie decit este acesta in realitate; iar cele objimute la scalele adaptative vor descrie copilul ca avand mai multe probleme decat are in reaitate. Tabelul 7.3. prezint’ factorii de ajustare care pot fi folositi pentru fiecare forma a PRS si TRS. De exemplu, pentru a ajusta un scor brut pe scala Retragere, localiza factorul de ajustaze in Tabelul 73, (y1), Dac& respondentel a omis doi itemi, multiplicati cifra de mai sus cu doi (2x1= 2). Ast- fel, trebuie adéugati valoarea 2 la totalul obtinut pe respectiva scalé caine sma lh mmr 4 ‘Manca ehnie BASC-2 (Sistem de Erauare Comportamental peers Copi) Agrctitte Arita Probleme de atonjo Probleme do conaui Depresie comuniar uretionas Hipractvtate Leadership Problme de ivatare 2 0 0 1 seat o ° 4 7 Rai sociale Ai le stu T Somatizare ° 1 Ratagere Patternuri de réspuns Examinatorii ar trebui si verifice foala de ris- puns, ciutind anumite patternuri de raspuns. De exemplu, daci un respondent a completat cu N rispunsul Ia toate intrebarile sau daca a folosit forme combinate, cum ar fi rispunsul cu N pe o coloana gi cu D pe cealaltd, atunci itatea ris- punsurilor ar trebui si fie pusd la indoiald. ‘Acest indice disponibil doar in varianta de scorare lectronic& poate fi utilizat pentru a identifica pro- tocoale invalide, din cauza faptului cd persoana evaluat nu a tinut cont de semnificatia si conti- nutul itemilor. Aceste patternuri de réspuns pot Jua mai multe forme, Una dintre aceste consti in bifarea unor raspunsuri identice la mai multi itemi consecutivi (N-N-N-N...). O a doua forma presupune oferirea unor tipare ciclice de réspuns (N-U-D-LN-U-D-L...). De obicei, persoancle care nu citese itemii, aleg una din cele dowd variante de a rispunde prezentate mai sus. Indicele Pattern de Raspuns reprezint& situatiile tn care rispunsul la un item diferd de cel ofeit Ia ite- ‘maul anterior. Un volum foarte mare al situafilor escrise mai sus indica faptul e& persoana evalu- ata a oferit raspunsuri identice pentru aproape toti itemii, In acelasi timp, o valoare scizuti a acestui indice, reflectati in raspunsuri care diferd puter- nic de la un item [a altel indicd utilizarea unor patternuri ciclice de rispuns. Protocoalele valide ale TRS gi PRS vor prezenta valoti care se situeaz fntre aceste dowd extreme, Scorurile plasate in categoriile Precautie - Sciaut si Precautie ~ inalt identifick scorurile extreme caracteristice doar pentru 0.5% din egantionul normativ situat la fie~ care extrema a distributiei. Tabelul 7.4, ofer’ indicatii despre maniera in care ar trebui interpretate valorile acestui indice, Un scor plasat in categoria Precautie Scizut semni- fick o lips a varianfei rispunsurilor Ia itemi. In timp ce un scor plasat in categoria Precautie fnalt indica o valoare extrema a variantei rispunsurilor. Situatille in care scorurile sunt plasate in oricare din cele dowd categorii trebuie si fie urmate de o investigare amnunfité a foii de réspuns. In unele situafii poate fi util o discufie cu persoana eva~ aati, % Tnterpetatea vealelorde evaluate pentr pi’ i pene profesor TRS yi PRS: scalele prima indicator de valiitare 7 arr fa Ts “a Prcau Precaue= Saat Accept ‘na ras? 028 27 ‘09 esc ar aoa ne Tas 08 7-08 106-139 PREP 8 06 07184 pase 08s 6105 126.180 [rasa ost ezat? ‘i880 Indicele de Consistenta Indicele de Consistenté este de asemenea dis- ponibil doar in varianta de scorare electronic& a BASC-2, acest indice identificind situatiile in care respondentul a oferit rispunsuri diferite la item la care se réspunde de obicei in acelast fel. La fel ca Indicele Pattern de Rispuns, acest scor a fost introdus cu scopul de a detecta acele situafi in care respondentul nu a finut cont de semnificatia itemilor atunci cind a rispuns Ja chestioner, gene rind profiluri sau protocoale invalide. Pe scurt, acest indice detecteaz acele protocoale ale ciror rispunsuri nu sunt consistente intern, Inconsis- tena rispunsurilor poate avea multiple cauze: + Un respondent igi schimba abordarea si per- ceptia asupra chestionarului in timp ce i completeazi: + Un respondent se gindeste la alt copil in timp ce completeaza chestionarul realizind acest fapt abia la jumstatea chestionarului; + Respondenti diferiti completeazd acelasi chestionar (de ex: mama prima jumatate a chestionarului sitatil, cea de-a doua jumatate a chestionarulni); + Nu poate fi infeles continutul itemilor dato- riti abilititilor de lectura slab dervoltate sau a unei scdzute abilitati verbale. Indicele de Consistenti are la bazd asocierea unor itemi puternic corelati in perechi, urmaté de insumarea diferentelor absolute intre rispunsurile oferite pentru aceste perechi de itemi. In acest proces s-a tinut cont si de directia pe cate itemti scoreazi. Valorile de prag au fost stabilite prin diferentierea eficienti a unor scoruri generate aleatoriu de cele obtinute in cadrul egantioanelor normative. Tabe- ul 75 prezint& valorile cut-off pentru fiecare forma a PRS si TRS. Deoarece scorurile la acest indice reprezinti 0 sumi a diferenfelor, valorile mari tidied seme de intrebare in ceea ce priveste vali- ditatea protocolului. Atunci cind sunt inregistrate vvalori extreme, sistemul de scorare computerizat va prezenta perechile de itemi datorité catora s-a obginut acea valoare. Perechile de itemi ar trebui analizate pentru a identifica daci rispunsurile oferite sunt sau nu plauzibife, or Pesca Accepttil | Precautie Evers TSP oe “m5 | eeeuraimat reso on seas | t8sounairut rasa on sea | t8eaumaimut PREP 8 oe] At saumaimut PRs on sear | tenure mun PRE-A. 13 set | te sau ma at 96 ‘Manual rebnie BASC.2 (Sisteral de Evaluare Comportamencals pene Copi) Dificulttile de lecturare Péringii pot genera protocoale invalide dac& nu stipanesc limba roman’, daci au dificultati de lecturare sau un nivel educational foarte se&zut. Toate aceste ipoteze pot fi verificate cu atentie prin consultarea pirintilor cu privire la istoricul lor personal. Daci pirintele cere frecvent explicafii cu privire la semnificatia itemilor, acest compor- tament poate fi considerat un indiciu important. Interpretarea scorurilor obtinute ta scalele primare si la scalele compozite Scalele TRS si PRS Aceast sectiune ofr o privire de ansambla asupra fiectrel scale, incluzand 0 descriere a con- finutului, a modului in care poate fi interpretats, precum sia legiturii pe care o anumita scalé 0 are cu diagnoza, cu formularea planului de interven- tie sau cu evaluarea tratamentului. Vor fi abordate scorurile pe care le obtin grupurile clinice, acestea fiind documentate in Capitolele 12 si 13. Tabelul 7.6. rezumé confinutul fiecirei scale Scalele Clinice Scalele Clinice mésoara comportamente deza- daptative. Scorurile mari obtinute Ja aceste scale reprezintd caracteristici negative, indezirabile, ce cauzeazi o functionare deficitard in mediul familia, scolar sau in context social. Dupi cum a fost mentionat si in Capitolul 2, scorurile care se ett Deverneazs abril aoc cu facta tun eotlene | med aecepibi ures src deb, a stvisioa nih [Adapabifats | Copaclaea de ase ado cv uquna le schimebie gresvate [Teri ce ase putin mod sta sau vert gl anennir peu cela [isis | Torna de a tao, spat sau tororat hn eu cu role ale sa inosine. Probera de | Tendnia dea das up idea nase plea iene concent det pe cua rev seat do tin. [aipatata | Tendna dea se compos modu consis Suds care sunt de ob! asocte cy parozele. Picblene d= | ere de a se erp in comporarenteantodse eons crn sre ineleaea regu, pre cr Ssrugerea iene. Deprcio | Sennen do ele, Hse ses cme pol cava eopalaea dea elect aci arc sau pot eres gana suse. Comuniare | Capactalea de a eoina eg dea camurica ns Frcjonas | el nc afi oat noc. iperetntte | Ten eo toate act oes rin efectuaressarcior s6ua enebr sau dea acjora id a ind ina Leacwtip | Abit soci cu aingre Sapa acadenice sau soci, nd atte do acu cle Probe de | Preeti ecaifior scarce in spciln coca ce vane vee nlegeea competes tela. pea sdale | ADMe recess peta aveantorachnl efieta es clog sau aut nar contexte soca sou femal Sematzare [Tera de a scsi do serail yde ase pange |e prio ecole foce min. ADR de | Ae care cana obfeea ute prforman wae scaderice nai, pte cre abit ce rgsiste hei acaderio eft Rorapere | Tena de era pe ag dv a va contact soca. IincadreazA intre valorile 60-69 sunt considerate a fi asociate categoriet Riscant, iar cele plasate peste 70 sunt considerate a fi Semificative clinic, Pentra Scalele adaptative, scorurile cuprinse intre 31 si 40 intra in categoria Riscant, iar cele la care valorile ” Inverpretaea sll de evaluate penta prog pent profesor, TRS gi PRS: salelepimare gindicaroride aiiate scad sub 30 sunt considerate a fi Senificative cli- nic. Agresivitate (Agression) Agresivitates se referd Ja tendinfa de a face riu altora, fizic sau emotional, precum si la tendinta de a distruge posesiunile acestora. Agresivitatea este asociata cu o varietate de tulburéti, precumi tulburarile de conduits (Patterson, DeBaryshe & Ramsey, 1989). Aceastd scald masoara atat agresivitatea fizicd, cit si pe cea verbali. Itemii ‘care misoari agresivitatea verbali fac referire la comportamente precum certuri, poreclirea altora, ameninfarea verbald. Itemii care masoara agresi- vitatea fizick descriu comportamente de lovire a altora sau de distrugere a posesiunilor acestora. Scala in ansamblul ei incearc& si surprind’ mai mult agresivitatea verbala, datorita faptului ci aceasta este mult mai frecvent intAlnita. Scala de Agresivitate coreleazi cu alte scale ale BASC-2 intr-un mod predictibil. Astfel, aceasta coreleazi inalt cu alte scale care masor& probleme de externalizare, tinzind si ia valori mari in spe- ial pentru copiii diagnosticafi cu ADHD. Daca scorurile la Agresivitate ating nivelul Sensnificativ clinic, atunci necesita © preocupare intensi din partea pirintilor gi a profesorilor. Anxietate (Anxiety) Conform criteriilor diagnostice ale DSM-IV-TR, tulburdvile anxioase sunt caracterizate de anumite comportamente, majoritatea acestora fiind incluse in scala de Anxietate. Ingrijorarea excesiva repre- zint& o caracteristicd centralé a anxietatii (Strauss, 1990), Alte comportamente simptomatice incluse pe scala de Anxietate fac referire la diferite frici, fobii, autodepreciere (de exemplu: ,Ni sunt foarte pricoput in a face asta”), precum $i la resimtirea frecventi a emotilor. Un scor ridicat la scala de Anxietate nu va fi per se suficient pentru stabilirea unui diagnostic de anxietate, aceasta fiind insofiti deseori si de acuze somatice. Ca atare, luarea in considerare gi a sco- rusilor obtinute la scala Somatizare reprezinti 0 abordare mai productiva pentru a determina daca tun copil intruneste criteriile pentru o anumits tulburare anxioas. In anumite cazuri, chiar si un scor ridicat doar la scala de Somatizare ar putea indica prezenta unei tulburari din sfera anxieti- fii, cum ar fi anxietatea de separare. In asemenea > uncaraaesuanate neem en 120 Manual tehnie BASC-2(Siscemal de Ealuare Comportamentalépenara Copii) de a fi singur sau lipsa placerit si a interesului pentru viata si pentru activitati, Lipsa de spe- rani, pesimismul si teama sunt aspecte cuprinse {in continutul itemilor. Date provenite din cerce- tari recente indica faptul cA unii copii cu varste de chiar numai patru ani pot comunica anumite simptome ale depresiei, chiar inainte ca paints le detecteze (Cole et al, 2002). Scorurile plasate in zona Riscant pot indica niveluri semnificative ale depresiei. In timp ce scorurile situate in zona Sem- nificativ clinic sunt asociate cu probleme extinse care tin de adaptare, dar care nu sunt observate de citee ceilalti datorita faptului c& acesti copii sau adolescenti nu prezinté comportamente intruzive exceptie este depresia mascati, ale cirei simp- tome pot fi mai usor surprinse cu ajutorul scalelor de heteroevaluare, Copiii gi adotescentii care obtin scoruri mari la aceasta scal& sunt perceputi adesea ca find rezer- vali, retras, introverti, dar si instabili emotional si temitori, Acestia fyi asum& rareori riscuri, dar pot parea agitati uneori. Probleme minore sau de intensitate medie in exprimarea emotional, in relatille cu alfi, pot fi prezente atat in medi gco- far, cat gi in afara acestuia. Ca atare, scorurile mari pe scala de Depresie a SRP ar trebui comparate ct. cele obfinute pe scala omonima din TRS si PRS. Hiperactivitate (Hyperactivity) Scala Hiperactivitate se centreazi in special pe aspectele hiperactive ale ADHD-ului, Aceasti scald evalueaza comportamente precum incapaci- tatea de a sta linisit, dorinta de a vorbi in timp ce alfit converseaza si obignuinja de a fi prea 2gomo- tos. Scorurile care se situeaza in zona Riscant sau Semnificativ clinic indie’, in mod tipic, faptul c& ‘un asemenca comportament este permanentizat si i generind faptul cd el interfereaza cu alte activit comportamente problematice. Anumite cercetiri indicd faptul c& adolescentii pot descrie mai bine simptomele legate de hiperactivi- tate decit cele legate de impulsivitate sau neatenfie (Smith, Pelham Jf, Gnagy, Molina & Evans, 2000). Alte studii sugereazi faptul c adolescentii au dificultiti atat in descrierea neatentiei, c&t gi a hiperactivititii (Hope et al, 1999). Cercetarile sealizate cu BASC-2 pun in evidenfé valori semai- ficative ale validittii si fdelitai, att pentru scala Hiperactivitate, cat gi pentru Probleme de atentie (veri Capitolul 14). Locul controlului (Locus of Control) Scala Locul controlului evalueazé perceptia per- soanei asupra gradului de control pe care il detine supra evenimentelor exterioare. Scorurile sci- zute Ta aceasta scala indic& o perceptie potrivit ‘ckceia evenimentele exterioare sunt controlate din interior, in timp ce scorurile ridicate sugereaz’ © convingere privind controlul evenimentelor externe asupra propriului comportament, inclu- zind aici desigur si soarta, norocul sau celelalte persoane. Aceste forte” externe sunt asociate, de obicei, cu autoritatea, inchuzand frecvent profeso- ri sau parinfi, Persoanele care obtin scoruri mari tind sé creada cd nici macar in situate in care se comport adecvat, in conformitate cu asteptarile altora, nu vor fi recompensate, rae Intepeatea Chesson de Avteaaarea Peon SRP: salle primar indicator de vate Scorurile 'T plasate in zona Semnificativ clinic pot dezvilui de asemenea o perceptie cvasi-patolo- ggicd asupra controlului exercitat din exterior, care poate distruge motivatia precum gi sentimentul de a controla propriul destin. Aceastd perceptie se disociazA frecvent de sinitatea psihologic’. ‘Asemenea scoruri pot fi prezente gi la persoanele care prezinti o usoard tendinfa paranoida legata de tumea externi, Aceste persoane pot privi amea ca find lipsiti de scop si responsabilitate. Aceasti perceptie poate genera anxietate sau epresie, privind astfel copii si adolescentii de sentimentele de securitate si siguranta; aceste sen- timente sunt foarte importante pentru dezvoltarea sinatoasd a copilului, Victimele unor traume sau abuzuti recente, precum $i persoanele care sufert de tulburare de stres post-traumatic prezintt de asemenea scoruri ridicate pe aceasté scali, Scoruri ‘mari mai pot fi intilnite gi fa persoane cu pro- bleme mintale permanentizate, Inadaptarea scolard (School Maladjustment) ‘Aceasti scali e disponibila doar pentru forma 2P-COL, evaluand dificultitile care apar odati u intrarea in formele superioare de invitdmant, Asemenea dificultati includ plictiseala, suprain- circarea cu sarcini academice sau lipsa motivatiei academice, a dorintel de se prezenta la scoala sau a motivafiei de a indeplini sarcinile gcolare. Pentru multi adolescenti tranzitia de la o forma de iavitimant la alta se dovedeste destul de dif ila. Aceasta scald a fost construit’ pentru a pune in evident modul in care respondentul face fat acestei tranzifii. Scorurile mari indica o insatisfac- fie generalé legatd de scoald, precum si dificultati in adaptarea la solicitirile mediului academic. In asemenea cazuri se recomandat investigarea supli- ‘mentarii a cauzelor acestor probleme. Cautarea stimuldrii (Sensation Seeking) Céutarea stimularii a fost definité ca ,resimtirea nevoii de varietate, de lucruri noi, de sencatii $i experienfe complexe, precum si dorina de asumare de riscuri fizice si sociale, fart: motive” (Zucker- man, 1979, p. 10). Aceasta scali este disponibild doar pentru SRP-A si pentru SRP-COL, evaluind atat dorinfa de implicare in comportamente per culoase, cit si preferinta pentru senzatiile asociate cn aceste comportamente riscante. Scorurile plasate in zona Riscant sau Semnificativ clinic indicd tendinta de a se plictisi cu upurint3, de a avea multa energie, precum si implicarea in comportamente potential periculoase sau ilegele Jn cazul persoanelor care obtin scoruri mari la scala Céutarea stimulérii sunt frecvente proble- mele la nivelul conduitei scolare. Probabilitatea consumului sau experimentarit alcoolului si dro- gurilor creste progresiv, odati cu scorurile mari pe aceasti scala. Cand scorurile mari la Céutarea stimulitii se asociaz cu scoruri scizute Ia Anxi- etate, exist © mare probabilitate si se manifeste si probleme de conduiti, Desi Céutarca stimularit este asociati in mod clar cu tulburéri ale condui- tei, aceasta nu se asociazi cu ADHD. La baieti, scoruri mari la Céiutarea stimularii pot fi asociate cu scoruri mari la Depresie. Aceste m ‘Manual ehnic BASC-2(Sitemal de Evaluare Comporeamestai peteu Copi) persoane se pot implica in comportamente peri- culoase pentru a depisi sentimentele depresive pe care nu le infeleg, sau pentru a depasi anhedonis, tun simptom frecvent al depresiei. O serie de studii indict existenfa unor diferente semnificative la nivelul comportamentelor de cfutare a stimularit in functie de gen si varst Astfel, biieti obin scoruri mai mari, iar intensi- tatea comportamentelor atinge un punct maxim, fn adolescenfa tarzie (Eysenk & Eysenk, 19855 Zuckerman, 1979). Asemenea diferente au fost constatate si pentru scalele BASC-2. Profesorii nu constientizeazd intotdeauna tendin- fele de asumare a riscurilor manifestate de copii (Rowe, 1979). Astfel, este necesar ca pentru eva- Juarea acestui construct si fie utilizaté 0 scali de autoevaluare. Prin folosirea analizei de cluster, Rowe (1999) a identificat un grup de adolescenti care sunt mai predispusi la asemenea comporta- mente, Ulterior, a examinat cu ajutorul TRS-A acelasi grup-tint&, descoperind c& profesorii care au evaluat copiii i-au perceput pe acestia ca avind un nivel normal de adaptare fa mediul scolar Aceste date indic& faptul 8, indiferent de evalu- arile pe care le realizeazi profesorii, tendintele de cutare a stimularii se reflect in scorurile T ridi- cate la nivelul scalei Ciutarea stimularil a SRP. Sentimentul inefcienfei (Sense of inadequacy) Scala Sentimentul ineficientei evalueazi existenta uunei perceptii privind inadecvarea si slabiciunea proprillor rezultate, tendinja de a nu persevere si 0 perceptie despre sine care asociaza propria imagine cu insuccesul (in special in leghturd cu forturile academice). Aceste persoane se pot simfi incapabile si se ridice la nivelul asteptatilor stabilite de propria persoand sau chiar de citre alti. Scala este relafionat cu conceptul de nivel al aspiratiei, indicand faptul c& un copil care sta~ bilegte obiective nerealiste va obfine scoruri mari pe aceasti scat Scorurile plasate in zona Riscant denot o incre- dere relativ scizuti in forfele proprii, Un scor incadrat in zona Semnificativ clinic caracterizeaza persoanele care se simt incapabile de a fi com- petitive in societatea actuall i care renunti la scopurile propuse, precum si la urmirirea unor scopuri comune, traditionale, Persoanelor cu scoruri mari tinde sé le lipseasc& petseverenfa, Chiar dac& uneori persoanele care ‘obtin scoruri mari tind sf par& increzitoare in sine, acestea vor manifesta adesea unele semne ale depresiei sau anxietatii (mai pufin persoanele care prezinti tulburiri de comportament antisocial). De asemenea, scorurile mari tind si se asocieze cu egecul academic, cu deficiente cognitive gi intelectuale, cu retardul mintal, cu problemele de invajare sau cu alte tipuri de tulburiri Stres social (Social Stress) Scala Stres social masoara nivelul de stres resim- {it de copil sau adolescent atunci cind se aflé in context social, interactionand cu alte persoane. we IntrpretreaChetonru de Auevaiare a Pesos SRP salle primar indicator de aia Resimfirea tensiunii, presiunii, lipsei resurselor de coping este puternic relationata cu stresul social. Scala a fost construit’ pentru a evalua stresul social in forma sa cronicé si persistent’, iar nu circumscris situafional sau tranzitoriu (asa cum este definit in anumite conceptusliziti). Scorurile plasate in zona Riscant sau mai accentu- ate pun in evidenta probleme legate de anxietate, confuuzie, precum si anumite acuze somatice, Copiti ale cisor scoruri sunt incadrate in zona Sennnificati clinic, ume interioar8 pentu a rezolva aceste tensiuni, Astfel, acestia sunt perceputi ca timizi, predispusi Ta autoinvinovatire, fiind de asemenea labili emo- tional si manifestand rigiditate si irascibilitate -ar putea concentra pe propia Somatizare (Somatization) Scala Somatizare este disponibili in SRP ince- pand cu categoria de virsté 12-18 ani (SRP-A si SRP-COL) si misoard tendinfa persoanei evalu- ate de a se plinge de probleme fizice minore ca expresie 2 dificultitilor psthologice. Aceast& scala ‘nisoard nivelul gi intensitatea unor serii de pro- bleme de sinitate, de temeri sau grji. Diferitele acuze somatice pot fi reale sau imaginare, dar de obicei acestea sunt psihogene. Réspunsurile date de copii cu varste mici nu sunt foarte exacte, dar adolescent si tinerii adulti ofera réspunsuri pre- cise. Scorurile plasate in zona Riscant sau chiar mai sus s© asociaza cu anxietatea, cu. probleme de internalizare si cu reprimarea emofiilor, cu. toate 8 acuzele cronice pot fi evidente, Atunci cind scorurile sunt incadrate in categoria Semnificativ clinic pot surveni probleme mai serioase, cum ar fi isteria, histrionismul. De obicei, nivelul Semni- ficati clinic implicé i unele tulburéri, cum ar fi ulcerul, Slaba dezvoltare a Eului este caracteris- ticd la asemenea niveluri. Daca scalele de adaptare personalé an scoruti scézute, poate fi luaté in con- siderare diagnoza unei tulburiri de identitate. Scalele adaptative Aceste scale au fost construite pentru a mésura adaptarea comportamentala fa mediu. Scorurile mari reprezinté comportamente pozitive, dezira- bile, n timp ce scorurile mici indicd posibile zone problematice. Dupa cum s-a mentionat si in Capi- tolul 2, scorurile plasate intre scorurile T30 si T39 sunt fncadrate in categoria Riscant, iar cele sub T30 in categoria Seminificativ clini. Relafit interpersonale (Interpersonal Relations) Scala Relatii interpersonale evalueazé succesul raportat de o persoani in interactiunile cu alte factie resim- fit in urma acestor interactiuni. Scorurile care sunt amplasate in zona Riscant denota probleme {in relationarea cu ceilalti, dar si in dezvoltarea abilititilor si competentelor sociale. La nivel Semnificativ dinic, scorarile obtinute de copii indica posibilitatea unor dificultati importante in relationarea cu alfi copii, dar gi cu adulfil. Aceste probleme pot deveni relevante, in special daci existi un scor ridicat la scala Atitudinea fati de profesori si unul scizut la scala Relatia cu paringi. persoane, precum i gradul de si Persoanele cu scoruri scazute sunt de obicei destul de retrase, ipsindu-le energia in interactiuni soci- ale, Totusi, este posibil ca aceste persoane 8 vrea si se implice in interactiuni cu alte persoane si si fie respinse de acestea. Scorurile foarte scizute indie 0 predispotitie citre autoblamare, tema principali fiind lipsa succesului in interactiunile sociale. Relatile cu paint (Relations with Parents) ‘Aceasti scali investigheaz’ perceptia pe care 0 are persoana evaluat despre importanta rolului sau in familie, despre stadia! relatiei pirinte-copil, Scorurile inate indicé existenta uni relafi functi- onale si pozitive intre parinti si copii. Scorurile situate in zona Riscant denotd rela- {ii moderat de dificile cu parintii. Atunci cAnd scorurile ating pragul Semmnificativ clinic, exist posibilitatea unor relajii puternic conflictuale cu pirinpii, Problemele de conduita sunt destul de des intdlnite printre respondentii care obtin scoruri mici. Adolescentit care objin asemenea scoruri vor manifesta puternic in exterior relatia eficitar8. Copiil cu scoruri mici sunt mai rezer- vai, manifestind deseori sentimente neadaptate situafie. Labilitatea emotionala si atitudinile nega- tive sunt constante la scorurile situate sub scorul 1730. Stimua de sine (Self-Esteem) Scala Stima de sine evalueazd respectal si gradul de satisfactie de sine al respondentilor, ficind referite gi la aspecte fizice, dar gi la caracteristici 124 Manual ehnic BASC-2(Sistemal de raluate Comportaentai pentru Copii) globale. Scorurile mari indici 0 stima de sine crescut, Aceste persoane sunt adesea percepute ca fiind persoane calde, deschise, carora le place aventura si care sunt increzitoare. In general, persoanele cu scoruri mari au relajii pozitive cu semenii, 0 identitate de sine bine conturata gi un ego stabil si puternic, Persoanele care obfin scoruri scizute sunt carac- terizate ca fiind nemuljumite de propria persoan’ Timiditatea gi tensiunea pe care o manifesta sunt evidente, deseori existind posibilitatea existentei uunei componente depresive sau anxioase. Pentru uni adolescenti, singura problema este legati doar de stima de sine scizuté (Kamphaus et al., 2003). Copiti care obfin asemenea scoruri sunt de obicei evaluati de parinti gi profesori ca avand un anumit nivel de anxietate, depresie sau retragere. Interventile directive si puternic confruntative ar putea accentua dificultitile copiilor, in aceste cazuri, O atmosferi de incredere gi acceptare este esenfiala pentra un proces de interventie reusit in azul copiilor cu stima de sine scizutd. Increderea in sine (Self-Reliance) Scala fncrederea in sine evalueazi siguranfa pe cate o are persoana atunci cand ia decizii. Aceasta seal este puternic relationaté ca semnificatie constructului de adaptare personali. Scorurile T inalte indica tendinta de a-si asuma responsa- bilitati gi de a gestiona eficient solictarile viepi, Persoanele care obtin scoruri mari mu se tem de propriile emotii si sentimente, avand un sistem de conttol intern care functioneaz eficient. 135 Intesprecarea Chestionarli de Autevauare a Persona, SRP: sealele primate i indratri de aliditate Scorurile situate in zona Riscant sau Semnifica- tiv clinic pot indica o lips de incredere in sine, precum si dificultati in a face fat’ solictarilor externe (in special solicitirilor academice). Per- soanele mai tinere pot manifesta niveluri ridicate ale anxietitii si depresiei. Copiti cu scoruri scdzute Ia scala Increderea in sine sunt adesea evaluati de citre pirinti sau profesori la o jumitate de aba- tere standard peste medie pe scalele: Probleme de atentie, Hiperactivitate si Probleme de invitare (Kamphaus et al, 2003). Sealele Compozite Desi nu au precizia si acuratetea scalelor primare in punctarea unor simptome specifice, scalele compozite ale SRP pot fi utile pentru a rezuma rispunsurile gi pentru a trage anumite conclusii Gespre functionarea globala, general a persoanei. La nivelul formelor SRP-C gi SRP-A sunt dispo- nibile cinci scoruri compozite: Probleme scolare, Probleme de internalizate, Nestentie/Hiperacti- vitate, Adaptare personala si un indice general, Indicele Simptomelor Emotionale. Forma SRP- COL, creia ti lipseste scala Probleme scolare, poate genera doar patru scale compozite, Scalele ‘compozite au la baza studi factor-analitice, dublate de o analiza rationala a scalelor, dupa cum este cexplicat siin Capitolele 10 si 14. Scalele comporite furnizeard o descriere adecvati a problemelor glo- bale ale personalititii sau comportamentulti, Cu exceptia factorului Adaptare personali, scorurile plasate intre 60 si 69 reprezinta categoria Riscant, iar cele peste 70 reprezinta categoria Semnificativ clinic. Penteu scala mai sus menfionata, scorurile situate in intervalul 31-40 sunt considerate Ris- cant, iar cele sub 30 Semnificativ clinic. ‘Tabelul 8.11, red scalele care alcituiese fiecare scala compozita. [SRPE | Atseca todo prods | Alpes Prseweoeaeye | Ses Sort lle cue deca a ros | oe Corbi revise hoe Ril hepacorsle Sie Soca Depe Sinade she eke Seren hee Incetrats se Depo Sinade sre" Seren beet crac sist SRA | neni oe pos ~ | Apeaoe ction deatale | sre Soc Raincoat Aes ce post | Lou Cont Hace Aree lofi reper camoeastruin | sre Sot Depese Sinade see aise Seninens neces rss nae Dope sia de se Seren eto Sanaa cree set seeoOL = ipa abiee de arfe | Soe Sui) Ratios Loe Can Nowa Rowaie Rf ripetonde res Sot Depa Sinacesie praca Seria nea ase Depress Sade se Seinen etc Saraanre Fema sret "Sear snr ea ee Feat ael nd untae eee nl compel, 4 EN earn sas Probleme scolare (School Problems) Printre scalele care alcituiesc scorul compozit Probleme gcolare se afl: Atitudinea fafa de gcoals, Atitudinea fata de profesor si Céutarea stimulaii, Inifial denumiti Neadaptare gcolard, aceast scala este o misurd a adaptirii globale la medial scolar. Tndiferent de mediul in care copilul este obser vat (cabinet privat, clinicl, cabinet scolar) este important ca specialistul si find cont de faptul cd activitatea in mediul gcolar reprezint& de fapt 0 ‘mare parte din activitatea generali a copilului Scorurile inalte objinute la aceasta scald indica © insatisfactie generald fata de scoala, fai de profesori si faté de structura si modul de desfi- surare a procesului de invatamant. Scorurile care se plaseazi in categoria Riscant neces investi- gare ulterioara. Persoanele care abjin asemenea scoruri ar putea intampina dificultti academice, dar aceasta nu este o regula. Scorurile plasate in zona Semsnificativ clinic se asociaza de obicei cu probleme severe la nivel gcolas, Adolescentii care obfin asemenea scoruri sunt expusi la abandon scolar, Scorurile mari pe aceasta scala compozita reprezinta probleme mai specifice decat in cazul altor scale compozite. Totodaté, problemele la nivel scolar apar rareori independent de alte difi- cultiti personale si emotionale. Probleme de internatizare (Internalizing Problems) Denumit anterior Inadaptare clinic (Clinical Maladjustement), numele acestui factor a. fost schimbat pentru a reflecta mai bine scalele din care este alcatuit. Scalele care alcituiesc acest ws ‘Mana enic BASC-2(Siseml de Evalue Comportanentalé entra Copii) factor sunt: Atipicalitate, Locul controlului, St social, Anxietate, Depresie si Sentimentnl int cienjei, Emergen{a acestui factor sustine ipot conform cireia adolescentit si copiii sunt capa si comunice propriile simptome internaliz (Kamphaus et al, 2003; Kamphaus & Frick, 200 Scala Probleme de internalizare poate fi interp tata ca un indicator extins care reflect gradul care respodentul internalizeaz4 stresul. Scorur plasate in zona Riscant sau mai sus necesit§ inve tigare suplimentara pentru a descoperi tulburar specified (depresic, anxietate sau tulburare som fica). O persoana care nu a obtinutt scoruri mari pe ni una din scalele primare, poate totusi avea un se ridicat la Probleme de internalizare, ca un ef cumulativ al scorurilor obtinute. Acesta este t indicator al faptului ci este posibil si existe 20 problematice si in acele condifii in care prin an lizarea scalelor primare nu se poate desprinde astfel de zona problematic Scorurile plasate in categoria Riscant sau mai me necesito deosebiti atentie din partea special tului, Atunci cind scorurile se incadreaza in zor Semnificativ clinic, acestea indick in mod sige prezenfa unei probleme semnificative. Daca int’ rim scoruti ridicate la Probleme de internaliza si sclizute la Adaptarea personald, copilul ar pute fi destul de fragil din punet de vedere emotion avind pufine resurse de coping. In asemene cazuri o evaluare atenti a profilului are un rc esential, iar interventia nu ar trebui si intarzie. w Inerprecaea Chestionaral de Autevalaare a Pessoal, SRP: scale primar i indiatoi de vate Neatenfie/Hiperactvitate (Innatention/Fyperacti- vity) Odaté cu introducerea scalelor Probleme de aten- {ie si Hiperactivitate la BASC-2, a fost creati o noua scali comporité: Neatenfie/Hiperactivitate Atunci cand este corelata cu scoruri mari la Nea- ‘enfie/Hiperactivitate pentru TRS gi PRS gi atunci ‘ind se aflé in zona Riscant sau Semnificativ di- nic, trebuie investigaté eventualitateaprezentei ADHD. Adaptare personal (Personal Adjustment) Scala Adaptare personali este alcituité din scale precum: Relatia cu pirintii, Incredere in sine, Stima de sine. Spre deosebire de scalele compozite cu semnificafii clinice, scorurile mari indic& nive- Juri optime de adaptare, scorurile joase indicand probieme in adaptare. Scorurile plasate in zona Riscant indicA probleme la nivetul relatilor inter- personale, la nivelul autoacceptarii, al dezvoltarii identitatii sau al puterii Ego-ului. Scorurile pla- sate in categoria Semnificativ clinic indic& adesea deficiente la nivelul resurselor personale sau al otenfialului de coping. Astiel, persoanele care objin scoruri scdzute tind s8 aiba relafii deficitare cu ceilati, fiind de asemenea predispuse la retra- gore si a introversie si manifestind tendinfa de a reprima sentimentele si gandurile incomode. Atunci cind este luat in considerare sistemul de clasificare DSM-IV-TR, scorurile joase la aceasta scala pot fi relationate cu tulburiri de adaptare si cu anumite tulburati de personalitate cuprinse pe Axa IL Un scot ridicat la Probleme de inter- nalizare, relationat cu un scor scizut la factorul Adaptare personal indick existenta unor pro- bleme, dar si lipsa resurselor de coping eficient. ISE, Indicele simptomelor emotionale (ESI, Emotio- nal Symptoms Tidex) Indicele simptomelor emotionale este indicatorul cu cel mai mare grad de generalitate din cadrul BASC-2, Acesta indicd prezenfa unor perturbiri emotionale semnificative, in special probleme ce tin de internalizare, Indicele simptomelor emoti- onale este aledtuit din patra scale care incarca si factorul Probleme de internalizare (Stres social, Anxietate, Depresie, Sentimentul ineficientei) si din dona scale care incarcé factorul. Adaptare personal (Stima de sine si Increderea in sine). Scorurile la cele din urma sunt evident inversate inainte de a calcula ISB. Scoruri ridicate la acest indice vor indica aproape fintotdeauna prezenta unor serioase perturbari emofionale, care au un impact major asupra indurilor, sentimentelor si comportamentelor copiilor. ISE este o scali sensibilé la efectele cumu- lative, asemenea scalei compozite Probleme de internalizare, Oricum, in cazul Indicelui simpto- melor emotionale vor fi observate scoruri inalte pentru scalele primare sau cel putin la nivelul unei scale compozite. Un scor ridicat la ISE poate fi insotit de scoruri mari la Indicele F. In aceste cazuti, trebuie inves- tigate cu atentie toate scalele de validitate, precum si datele din istoricul personal. Daca profilul este tunul valid, atunci scorurile mari indica in mod clar prezenta unor perturba si a unor probleme emotionale, © examinare a scorurilor obtinute la scalele primare care nu sunt incluse pe ISE ar putea fi utila in stabilirea unui diagnostic. De asemenea, se recomand& compararea acestor informalii cu cele obtinute din TRS, PRS sau cu datele colectate cu ajutorul SDH. Uneori, © persoand cireia i s-a recomandat o evaluare psihologicé ar putea obtine un scor mediu la ISE, ceea ce in unele cazuri reflect. negarea propriei probleme, prezentarea ‘unei imagini de sine idealizate, sau chiar naivitate psihologica. ‘Triada SAD Cle trei scale incluse in ISE - Stres social, Amxi- tate si Depresie - pot fi denumite gi Triada SAD; aceasta poate necesita o examinate coroborati. Scorurile mari pe aceasta triad’ pot reprezenta © perturbare emoionali semnificativa, caracteri- ati de depresie si tensiune. In general, scoruile inalte reflect prezenta unor mecanisme de coping slab dezvoltate, care nu-i permit persoanei evalu- ate sa facd fata unor situafii sau evenimente mai dificile. Atunci cind toate scalele au scoruri peste ToS sau mai inalte, eventualitatea unui proces decompensator devine iminenti, Astfel, profilurile valide care prezinté scoruri inalte la triada mai sus mentionaté necesita atentie speciala. Evaluarea ar trebui continuati cu un interviu pentru a deter- ‘mina severitatea problemelos, precum si pentru a stabili un plan de interventie. 18 Manual nic BASC-2 (Sistema de Braluare Comportamentali pentru Copi) Interpretarea itemilor SRP In general, interpretarea unui singur item ar trebut evitatd datorita zonei comportamentale limitate pe care acesta o reprezintd, Cu alte cuvinte, fide- Titatea unui item individual ridic& anumite semne de intrebare. Cu toate acestea, anumifi itemi ai SRP sunt considerafi critici, iar interpretarca lor in mod separat poate fi extrem de utilé in unele camuri. Acesti itemi critiei sunt redati in raportul electronic generat pentru BASC-2, Numarul itemilor critici este redus, selectia aces- tora in setul de itemi critici avand la bazi atét confinutul Jor, cit si faptul c& in populatia de refering s-au dovedit a nu fi cotati frecvent intr-o anumita directie. In marea lor majoritate acestia fac referire la ginduri, sentimente sau compor- tamente care au o importanfi major pentru specialist. Anumifi itemi critici pot reflecta gin- uri sau sentimente legate de ideatia suicidara. Alli itemi fac referire la comportamente sau gin- uri care indica prezenta unor sentimente extreme de izolare si disperare. Anumifiitemi pot necesita interventia si supravegherea imediaté a copilului, Se recomanda ca interpretarea itemilor indivi- duali si se realizeze doar pentru itemii critici, Specialistii sunt incurajati si opreascl interpre- ‘area la itemii critici, considerindu-i pe acestia rept repere pentru investigatia ulterioar’. Este important ca acesti itemi si nu fie interpretati in mod exagerat, insi nici si nu le fie minimalizata importanta Tncerpretaea Chesionarli de Aueaaare «Peroni, SRP: salle primar indo dealidiare Rezumat Scalele conjinute in SRP evalueazi gindurile, sentimentele si perceptiile despre sine pe care le au copiii gi tinerii adulfi, in principal referitor la amumite aspecte problematice. Deoarece o inter- pretare adecvati a SRP necesitd intelegerea in profunzime a constructelor mfsurate, acest capitol a abordat modul de construire gi semnificatia fie- cirei scale, Atunei cénd sunt interpretati in mod corespunzétor, itemii personali pot de asemenea oferi informatii importante, iar acest capitol oferi indicaii despre cum pot fi interpretati acestia. abordate sistematic’ pentru interpretarea pro- filului SRP este disponibila in Capitola! 9. SRP poate fi completat cx informafii din TRS si PRS, Capitolul 15 oferind informatii despre modali fatea in care pot fi integrate datele derivate din aceste surse, Utilizarea SDH si SOS poate ajuta la construirea unei imagini cit mai precise despre caracteristiile emotionale si comportamentale ale copiilor. Capitolul 9 Interpretarea avansaté a Scalelor de Evaluare pentru Parinti (PRS), pentru Profesori (TRS) si a Chestionarului de "utoevaluare a Personalitatii (SRP) Scalele primare gi cele comporite cate au fost discutate anterior au o important major pentru utilizarea adecvaté a TRS, PRS si a SRP. fn fapt, abilitatea specialistului de a folosi in mod eficient BASC-2 se va baza pe cunostinjele pe care acesta Te are referitoare la psihopatologia copilului, pe informatile referitoare la dezvoltarea, semnifica- fia, fidelitatea si validitatea datelor derivate din SC-2, precum si pe Iuarea in considerare a aborditilor interpretative recomandate de autori. Aceste cunostinte conditioneaza eficienfa utilizirii BASC-2 in evaluare, diagnostic, precum gi fn sta- bilirea unel interven eficiente. Acest capitol oferd indicayii despre cum pot fi folosite si interpretate corespunzitor componen- tele BASC-2 (TRS, PRS si SRP). Mai exact, ofera indicatii despre cum pot fi interpretate scalele compozite, cele primare, precum si rispunsutile la itemi, Sunt oferite de asemenea gi informatii refe- titoare Ia dezvoltarea si interpretarea scalelor de confinut disponibile in versiunile computerizate ale BASC-2. Abordarea sistematica a interpretérii Prima varianté a testului BASC accentua 0 abor- dare de tip wtop-down” (Reynolds & Kamphaus, 1992). Aceasté abordare incepe cu. analizarea informafilor cu caracter general, apoi continu’ cu analiza informatiilor cu un grad mai mare de specifcitate, recomandand mat intai interpretarea scalelor compoaite, apoi a scalelor primate, iar in ultima etapita itemilor individual. 132 ‘Mandal ren BASC-2 Sistem de Fraluare Compartzmetal pntes Capi) ‘Experienta si wzul clinic al BASC, precum gi datele objinute din cercetare indici necesitatea unor modificiri ale abordirii propuse initial (Reynolds & Kamphaus, 2002). Degi scalele compozite sunt importante pentru a avea o imagine de ansam- bia asupra nivelurilor generale ale patologiei sau sinatigii copilului, scalele primare au cipitat © importanfa din ce in ce mai mare, Aceste scale s-au dovedit a avea o mare validitate de continut, find extrem de utile in stabilirea unui diagnostic, aliniat cu sistemele majore de clasificare a tulburi- tilor, DSM-IV-TR si IDEA (1997). (O abordare pentru interpretarea TRS, PRS gi SRP vva fi descrisd in acest capitol. Este important de refinut cA inainte de a interpreta orice scali a BASC-2 este necesar si fie stabilitl validitatea pro- tocolului Pasul 1: Interpretarea scalelor compozite Scalele compozite sunt utile pentru identifica- rea nivelului general al psthopatelogiei copiilor, precum gi pentru determinarea gradului in care este afectaté functionarea acestora. ‘Termenul psihopatologie se referi la tulburirile mintale, iar afectarea functionarii indicé faptul c& anumite comportamente ale persoanelor afecteaza adapta- tea sala diferite medii (scoala, relaiile cu semenii, viata din familie). Functionarea copiilor cu tul- burari mintale este afectat’, dar si functionarea celor care nu suferd de nici o tulburare poate fi alectaté. De exemplu, Scahill .. (1999) araté cum un copil cu probleme de atentie al cArui diagnos- tic nu atinge pragul de intensitate clinic (nu se lncadteazé in criteriile DSM-IV-TR) intimpini dificulti la nivelul functionirié in mediul scolar. Scorurile plasate in zonele Riscant sau Semnificativ clinic ar trebui si devina aspectele cheic pe care se va centra interpretarea. Titial ar trebui ca atentia specialistului si. se concentreze pe scorul objimut la ISC, Indicele simptomelor comportamentale (pentru TRS si PRS) gi pe ISE, Indicele simptomelor emotionale (pentru SRP). Scorurile plasate in zona Sem- nificativ clinic vor indica de cele mai multe oti prezenta unor probleme emotionale sau com- portamentale grave. Este de retinut ci asemenea probleme pot exista chiar gi atunci cind nici una din scalele componente ale indicelui considerat ‘nu atinge nivelul Semnificativ clinic. De exempla, acd scorurile Ta scalele primare sunt incadrate in intervalul 50-60, atunci scorurile la scalele ISC si ISE pot atinge un nivel plasat intre 60 gi 70, Aceasta se intampli deoarece este mai neobig- uit ca 0 persoana si aiba scoruri peste medie la toate scalele clinice, decit si aibi doar unele peste medie, Astiel, indicatorii globali pot f utilizati cu ficient mai mare atunci cind doar unele scale linice au valori peste medie. In continuare, ar trebui si fie investigate restul scalelor compozite, pentru a determina daca exist consistente intre acestea si restul scalelor. Daca ISC sau ISE au valori foarte inalte, specialistul ar trebui si verifice daca scorul mare e determinat de un scor foarte mare la anumite scale, sau de scoruri plasate peste medie la un grup mai mare 13 Trerpretaenavansa a Scaler de valvare penta Psi, pent Profesor gia Chestonarlu de Antoevahare aPerconsii de scale, Cand scorurile scalelor compozite sunt situate Ia un nivel inalt este posibil ca respon- dentul si se confrunte cu probleme emotionale sau comportamentale severe. In aceste cazurl este recomandatd investigarea cu ajutorul unor instru- ‘mente suplimentare (cum ar fi alte componente ale BASC-2), Cand exista inconsistente intre scorurile scalelor smpotite, este mai probabilé prezenta unor tul- buriri cu caracter mai specific. In astfl de situati este recomandaté o analizA a scorurilor obinute la scalele primare, Pot fi realizate comparajii statis- tice intre scorurile compozite pentru a determina nivelul de consistenja dintre acestea, Asemenea comparafii deschid o perspectiva de analiza ipsativa, adic fac posibild o analizd raportati la scorurile aceleiagi persoane, Comparatiile dintre scalele clinice si cele adaptative nu sunt incluse in acest manual, deoarece scorarea celor dowd tipuri de scale este inversatd, iar interpretarea acestor diferente este mai complicaté, Interpretarea sepa- ratia scalelor compozite este mai importanté entru procesul interpretativ, decat stabilicea dife- rengelor dintre scale clinic si cele adaptative. Daca exist o diferentd semnificativa intre scoru- rile obsinute de respondent pe scalele compozite, aceasta permite formularea unor interpretiri de genul: Este mai probabil ca Mihai si aib& probleme Ia nivelul internalizArii, decét la cel al externalizarii”. {In timp ce semnificafia statisticd identifica daca © anumita diferenti dintre scoruri este stabila, informatie despre frecven}é prezinti raritatea prezenfe nei asemenea difrene, Cu ale cuvinte anumite diferente, desi statistic semnificative, pot fi intdlnite destul de frecvent la nivelul unei anu mite populatii. Discrepanfele mari dintre scalele comporite permit formularea unor ipoteze interpretative, precum $i identificarea unor zone care necesiti o investigatic suplimentard. De exemplu, un scor ridicat la scala Probleme de externalizare ar sugera necesitatea investigirii unei zone mai ample legate de comportamentul disruptiv. Pasul 2: Interpretarea scalelor primare Maniera in care au fost concepute face ca scalele primare si fie extrem de pretabile la interpre- tare directs, Pe durata consteuctiei scalelor s-a accentuat in mod special validitatea de confinut si relevanta pe care fiecare scalé o are referitor la diferite probleme emotionale si comportamentale Confinutul usor de recunoscut al fiecirel scale face ca interpretarea scalelor sa fie puternic intu- itiva, ‘Atunci cind sunt analizate scorurile obtinute la scale, atentia specialistului ar trebui si se centreze in principal pe cele plasate in categoria Riscant sau Semnifcativ clinic. Ar trebui verificat si gre- dul de compatibilitate dintre scalele primare si scalele compozite. De exemplu, dact scorul Ia Depresie atinge pragul Semnificativ clinic, iar scala Probleme de internalizare are valori medi, atunci investigarea ar trebui sé se centreze pe Depresie, 134 LA LA iA SIRS I Mancalhnic BASC-2(Sisemul de Eralsare Comportamentali penta Copii) Atunci cind scalele clinice au scorurineobis nuit de mati (sau cele adaptative neobisnuit de scicute) ar trebui ca specialistul s& treacd la inves- tigarea individuald a itemilor. Astfel, se va putea ‘observa ci 0 mare parte din itemii care evalueara anumite constructe (cum ar fi depresia) au primit vvalori foarte ridicate, Aceste informatii sunt utile {n special in formularea planului de interventie gi tratament, Analiza scalelor, dublat de analiza itemilor critict oferd o bazi de interpretare consistent4. Totodata, scorurile T nu surprind intotdeauna dintr-un anu- ‘mit profil toate informatiile care ar putea fi utile. ‘De exemply, un copil ale cérui scoruri la scalele linice sunt situate peste T60, iar cele adaptative ‘sunt situate sub T40 intampina in mod clar difi- cultati semnificative; anumite probleme ar putea fi mai intense sau mai grave decat celelalte. BASC-2 oferd o metoda pentru a identifica care intre scalele clinice au scoruri semnificativ mai scigute sau mai ridicate, raportat la nivelul gene- tal al problemelor, care este evaluat cu ISC sau SE, Scalele adaptative pot fi comparate cu nivelul general al functionarii adaptative (sepzezentat de indicele ISC sau ISE, dupa caz). Aceasti compa- rae ipsativ’ a scorurilor poate asista specialistul {n descrierea comportamentului, personalitiié sau sentimentelor persoanei evaluate, aducind astfel ‘ua aport informational suplimentar, Comparafi- ile dintre scorurile la scalele individuale si media indicilor ISE sau ISC sunt disponibile in tabelul rezumativ al scorurilor, din profilul generat clec- tronic. Informatii despre calcularea acestui scor sunt disponibile in Capitolul 3. Scorurile inalte sau scizute identificate prin ana- liza ipsativi pot aduce un aport informational semnificativ pentru Inarea decizilor de diagnostic si interventie. Acest tip de analiza asisté specia- listul in identificarea ariilor potential patologice, care necesita o atentie specialé. Analiza ipsativa ajutd si la descrierea variangei normale a perso- nalititii, Totodeta, interpretarea ar trebui s& fie centrati prioritar pe scorurile normative. Pasul 3: Interpretarea itemilor Itemii individuali reprezinta zone comportamen- tale imitate, fiind niste indicator’ instabili ai unor dimensiuni generale, Mai mult, fiecare rispuns la ‘un item este insotit de o cantitate semnificativa de eroare, Cu toate acestea, itemii individuali pot aduce un aport informational important, in special daca interpretarea lor este abordatl cu precautie gi dac& este combinata cu alte forme de investigare. ‘Multi dintre itemii confinui in TRS, PRS si SRP evalueazi comportamente specifice, de care s-ar putea ine cont in anumite situati, Datorita fide- lititi lor scdzute, interpretarea itemilor necesita © experient& clinica relevant, solicitind in ace- lagi timp capacitatea specialistului de a corobora diferite metode de evaluare; o atentie specialé ar trebui acordat’ motivului evaluirii precum gf isto- triei personale a persoanei evaluate. 135 Serpette rns Scale de Braue pen Pie penta Profesor a Ceronru de Aurora a Pesos eeeamecistinttonarn Folosirea $I interpretarea scalelor de plu, daca un copil are dificult de reletionare . sociala si comunicare, ar fi util pentru specialist s& continut stie care este scorul copilului la scala de continut tn varionta revizuité a BASC, gi anume BASC-2, mum Afectiuni in dezvoltarea socialé. sunt disponibile si anumite scale optionale, Aceste scale au fost construite pentru a suplimenta apor- tul informational oferit de scalele primare sau de cele compozite, Ele an fost decvoltate printr-o ‘a. otdare rational empiric, cu o larga acceptare ia evaluarea personalititii (Graham, 1990; Wiggins, 1969). Spre deosebire de scalele primare, care sunt pure din punct de vedere al compozitiei, cele de Datorita faptului cé sunt opfionale, aceste scale zu au fost incluse in figa de scorare manual, dar sunt confinute in varianta de scorare electronica a BASC-2, Sapte dintre scalele de continut sunt disponibile pentru toate formele TRS si PRS, iar patru dintre acestea sunt disponibile doar pentru SRP-A si SRP-COL. Acestea patru din urma nu sunt disponibile si pentru SRP-C, din cauza nece- confinut inglobeaz atit itemi care aparyin anu- i i : i sitifii de a avea in instrumente un numér ct mai redus de itemi pentru copiii cu varste intre 8 si 11 ani, In Tabelul 9.1. se regisese descrieri ale scale- lor de continut. mitor scale primare, precum si itemi care nu fac parte din scalele primare. Scalele de confinut au un caracter optional, deoarece utilizarea lor poate fi productiva in anumite cazuri singulare. De exem- Em conti te Tenia de a Sven rope iat isau rene, mpl, Imround cu capac econ exparea ero: aubeontal eet Tiare Tencina defi cu, aman, nerd ages scopor pn manure 0 core ecjonin decree socal | Tend de rifles coportmenie carci ede ale bio scile, b comune sa ale acai curr etagere sau sociale rade) Pures oat xpirara ue ei ea pterice plo competana emafenalé geez, pnt care conta de sie, avo scrote i ptep rae se rel espn sacl sont ered Rates dea rega pre emi icentnent nade de stile ch modu Fncfonaeexecatvd alates de a contcla compote plnicre, aszee nbere, seu ph susjerea nel ach corte pesos revel edocrata la eodsck exten ane Tena de a aves pevoade prlngte de erecta, de aca exces geetaro rapid de idl in ipsa oboe sors | Erepnanate reste end de a eaoona nian od vce de regal achinbir Tn vis sau ina conan exten -ifatea deo occa tee de user ero gleneve peu aace fo ses anu set ements ile rst de ete eds de a eine lige oon in ia estar sole otgnte, lent rive de pent au de neederean pepe cog 1B eee eee Manual thnic BASC-2 (Siseratl de Eraluare Comporcamentls penera Copii) Se recomanda ca interpretarea scalelor de con- tinut sa fie realizati intr-o maniera similara cu interpretarea scalelor primare ale SRP, PRS si TRS, care a fost discutata anterior. Doud dintre scalele de comtinut, Puterea Eului gi Rezistenta emotio- nala sunt considerate scale adaptative, scorurile ‘mati reprezentind comportamente pozitive, dezi- rabile, iar scorurile sc&zute indicénd posibile arii problematice. Pentru toate celelalte scale de conti- nut, scorurile mici au semnificafii pozitive, iar cele ‘mari reprezintd arii dezadaptative. Dezvoltarea scalelor de continut Scalele de confinut au fost construite in scopul completitii interpretirilor realizate pe baza scale- lor primare ale BASC-2. Pentru a putea realiza in mod eficient aceasta completare, specialistul poate folosi scalele de continut pentru a detecta zone in care patternurile comportamentale se supra- pun. De exemplu, mania se asociazi de obicei cu o intensificare a activitatii, a atenfiei si cu un. proces de gandire dezorganizat8. Desi o scali pre- cum Mania nu are puritate conceptuala, analiza i ar putea fi util, deoarece reflecta patternuri de simptome care pot contribui la diagnoza clinica. Unele scale de continut, cum ar fi Functionarea executiva, au fost derivate din cercetirile realizate cu varianta original’ a BASC (Barringer & Rey- olds, 1995). Altele, precum Controlul furiei sax Afectiuni in dezvoltarea social, au fost concep- ‘ualizate pentru prima data in varianta BASC-2. Toate scalele de conjinut au fost dezvoltate fie pe baza cercetarilor empirice, fie pe baza acelor teo- til care au devenit din ce in ce mai consacrate in ultimel deceniu, Primul pas in dezvoltarea acestor scale a fost stabilirea arillor clinice relevante, prin analizarea continutarilor scalelor primare. Pentru unele scale de continut a fost necesaré adiugarea unor noi itemi, pentru a genera astfel o evaluare mai pre- cis, Dup’ ce au fost stabilite gi evaluate empiric constructele, au fost examinate corelaiile dintre acestea si tofiitemii BASC-2, pentru toate catego- tiile de varsti si pentru toate formele de evaluare (TRS, PRS si SRP). Unii itemi care au manifestat corelatii inalte gi care aveau de asemenca relevan{i conceptuala pentru constructul respectiv au fost inclusi pe respectiva scat de continut. Scalele de confinut ale TRS si PRS Urmitoarele scale de continut sunt disponibile pentra toate formele TRS gi PRS, insé doar impre- ‘una cu pachetul de scorare electronic’ a BASC-2. Controtul Furiei (Anger Control) Aceasti scalé de continut misoar’ tendinta de a ddeveni iritat cu usurin i intr-un mod impulsiv, dublati de incapacitatea de a controls exprimarea roprillor emotii, Persoanele care obtin scoruri mari tind si manifeste abilititi slabe de manage- ment al conflictului, 0 incapacitate de a controla propria furie, precum gi o stare general de nefe- ricite, Asemenea persoane pot pirea docile si in unele situatit chiar bine integrate. Totusi, atunci BT Inverpretarea svansath a Scalelor de Braluate pent Psi genru Profesor gia Chessonarui de Auteralare a Persona cind sunt enervate devin furioase si incapabile s&-si controleze propriile actiuni. Exist anumite interventii tintite pe comporta- mente specifice, care sunt recomandate in Iucrul ‘cu adolescentii sau copii care au scoruri ridicate Ja Controlul furiei. Probleme de control al furiei sunt frecvente in cazul persoanelor diagnosticate ‘cu ADEDD sau cu alte tulburiti legate de controlal ampulsurilor. Problemele de control al furiel pot i intalnite sub forma rispunsurilor emotionale la situatii neplicute pe care o persoan’ nu le infe- lege. Asemenea reactii sunt frecvente atunci cand persoana nu este familiarizati cu modalitatile de coping adaptativ. Intimnidare (Builying) Intimidarea se referi la tendinta de a fi intruziv, crud, de a-i ameninta pe ceilalti sau de a insista pentru atinge un anumit scop prin intermediul ‘manipulicii sau coercitiei. Cel mai adesea, scoruri mari la Intimidare indict un pattern persistent de neadaptare social, fiind frecvent intalnita in vomorbiditate cu o varietate de psihopatologii, printre care hiperactivitatea gi depresia. Intimida- rea poate fi privita ca o component a agresivitafi, caracterizati de intenjii: manipulative. Ca i in camul agresivitit sau al problemelor de condu- itt, intimidarea este distincta fata de tulburarile emotionale severe, find mai degrabi un mod de manifestare Afectiuni in deevoltarea sociala (Developmental Social Disorders) Scala Afectiuni tn dezvoltarea sociala evalucazd defictele la nivelul abilititilor sociale de rela- fionare, al abilitiilor de comunicare, precum si eventualele probleme Ja nivelul activitajii in mediul social. Exemple de astfel de comporta- ‘mente sunt retragerea sau socializarea inadecvata, Scorurile mari la aceasta scald pot indica simp- tome specifice sindromului Asperger satt altor tulburdri din sfera autismutui. In acelasi timp, scorurile scizute pot indica doar o slaba sociali- zare a copilului sau adolescentului. Prezenta unei tulburari din sfera autismului este mai probabilé atunci cind scorurile la aceasta scalé sunt ridicate, jar cele ae scalelor Probleme de conduité si Agre- sivitate sunt reduse, De asemenea, un alt indicator al prezentei unei tulburari din sfera autismului este scorul ridicat la Afectiuni in dezvoltarea soci- ali gi scoruri ridicate la Retragere, Atipicalitate gi Probleme de atentie. Cu toate c acestea sunt sem- nale destul de stabile ale prezenjei unei astfel de tulburari, se recomanda colectarea sistematica a datelor din istoricul personal, intervivl cu respon- dentul fiind 0 etapa obligatorie in stabilirea unui diagnostic, Autocontrol emotional (Emotional Self-Control) Scala Autocontrol emotional misoari capacitatea persoanei de a-si autoregla sentimentele gi emoti- ile, ca urmare a schimbarilor survenite in medi. Similar cu scala Controlul furiei, aceasta scall evalueaz autoreglarea si functionarea executiva. Scorurile inalte indie’ prezenfa unor influente 138 “Manual ehnie BASC.2(Sistemal de Evaluare Comaportamental pntea Copi) perturbatore datorate unui set de emotii negative, printre care frustrarea, tristefea si furia. Dac& exist probleme specifice in reglarea emofionali, care nu sunt insofite si de probleme la nivelul functionirii executive, atunci cle ar putea fi cel mai bine explicate de perturbari la nivelul lobilor temporali, al sistemului limbic sau de perturbari ale intetactiunii temporo-limbice, Asemenea per- turbari pot fi cauzate de anumite traume fizice sau emotionale, sau de probleme in deavoltarea neurologic8. Cel mai adesea, scorurile mari la aceasta scala sugereazi prezenta unor probleme Persistente la nivelul autoreglarii si la nivelul functionarii executive (Reynolds & French, 2003). Functionare executiva (Executive Functioning) Scala de confinut Functionarea executivi masoara abilitatea de a controla propriul comportament prin planificare, anticipare sau prin persistenta in activitifi centrate pe scop, precum si capacitatea de a reactiona in mod adecvat, cu sens, Ja feed- back-ul provenit din exterior, Aceasta scala a fost derivati dintr-un instrument de evaluare a functi- conarii lobului frontal, care a fost dezvoltat initial in forma original a BASC (Barringer & Reynolds, 1995; Reynolds & Kamphaus, 2002), Scorurile finalle Ia aceast& scali identifica persoane care intampina o largi paleta de dificultiti in autote- glare. Aceste persoane pot prezenta simptomatica ADHD, deoarece intensificarea activitatii lobului frontal si deficitele funcfionale au fost indicate ca avind un rol important in ADHD. Depresia apare, de asemenea, frecvent la aceste persoane, datoriti asociatiilor cu sistemul dopaminergic gia disfune- tionalititi lobului frontal. Doi dintre factorii agravanti in cazul persoanelor cu leziuni la nivelul lobulul frontal sunt motivati scizut (definité citeodata ca sindrom amotiva sional) si anosognozia (constientizare sciimuta ¢ schimbitilor sau deficitelor comportamentale) Datorita faptului cX stiinfa a feu progresele remarcabile in investigarea relatiei dintre cauzele organice si problemele comportamentale, pre- ‘cum si datorité necesitatii ca unii copii cu leziuni cerebrale si poati beneficia in mod optim de expunerea la mediul educational, evaluarea con- structelor de tipul functionarii executive va deveni din ce in ce mai important in vitor. Erotionalitate negativa (Negative Emotionality) Emofionalitatea negativ’ poate fi descrisa ca tendinta de a reactiona intr-o manier& foarte negativa la schimbarile survenite in programul zilnic, Copii sau adolescentii care au scoruri ridicate la aceasta scalA este posibil si aibi putini prieteni, fiind adesea descrisi de cei din jur ca rigizi si irascibili. Scala Emotionalitate negativa a fost construiti pornind de Ja teoriile asupra temperamentului, care furnizeaz suficiente date ce sustin faptul cX asemenea probleme ar putea fi cronice; ele pot fi identificate chiar gi la citeva, siptimani de la nastere de citre mamele acestor copii (Thorpe, 2004), Emotionalitatea negativa prezenté in timpul copiliriei poste constitui baza dezvoltirii_unor probleme ulterioare legate de controlul furiei gi de autoreglarea emotional. Datorité faptului ci aceste probleme sunt legate de temperament, pentru copiii care obfin scoruri extreme ar putea fi nevoie de un tratament com- prehensiv, multimodal si de lungs dura 139 Interpretaeaavansati a Scaele de Bialuare penira Pisin, penta Profesor gia Chestonarului de Autoevauare a Personalii Rezisten{a emotional (Resilience) Scala Rezilienti masoar4 capacitatea persoanei de a accesa sisteme de sustinere interne sau externe pentru a putea face fata stresului sau adversi- titilor. Asa cum a fost construité in conceptia BASC-2, intenfia acestei scale este aceea de a masura_comportamentul adaptativ. Persoanele care objin scoruri mari tind si rispunda pozitiv Ja absrdarile terapentice focalizate si de scurta durais si au un nivel optim al sinatafit mintale, ei care objin scoruri scazute la scala Rezistent& emotionala intampina frecvent dificultati in a face fafa schimbirilor ambientale sau sociale. Informa- fille oferite de aceasta seal se pot dovedi utile in special pentru construirea gi implementarea unui plan de modificare comportamentalé cu relevant majora pentru activitatea obignuit’ a persoanei. Scalele de continut cuprinse in SRP ‘Urmitoarele scale sunt disponibile pentru formele SRP-A si SRP-COL, insi doar impreuna cu pache- tul @ -corare electronic a BASC-2. Controlul furiei (Anger Control) Desi o asemenca scala este uneori mai putin potriviti pentru instrumente de autoevaluare, scala Controlul furiet masoaré un construct simi- Jar cu scala omonima disponibilé la nivelul TRS si PRS. Acest construct poate fi definit ca reprezen- tind tendinfa persoanei evaluate de a deveni cit ugurint§ gi intr-un mod impulsiv irascibila, dar si incapacitatea de controla propriile emotii sau sen- timente, Examinarea itemilor legafi de contzolul furiei poate produce informafii importante cu pri- vite la cauzalitatea izbuenirilor agresive. Exemple de itemi care pot avea o important ridicata sunt cei legati de sentimentul cd viata devine din ce in ce mai grea, sau de faptul ci persoana evaluaté este acuzata pe nedrept de lucruri pe care au le-a Picut. Puterea Eului (Ego Strength) Scala de confinut Puterea Bului comprima constructe legate de un puternic sentiment al iden- tititii personale, de competenta emotionala, de autoconstientizare, de autoacceptare gi nu in ulti- mul rind de 0 petceptie poritiva a propriei retele de sustinere social, Asemenea scalei Rezilients, Puterea Bului masoard aspecte ale comportamen: tului adaptativ. Persoanele care objin scoruri mari sunt vizute ca fiind increzatoare in forfele proprii, avind in acelagi timp un nivel inalt al autoaccep- tirii, Aceste persoane sunt de obicei responsive Ja interventii, un scor inalt la aceasta scala fiind un indicator puternic al unui prognostic pozitiv privind rezultatul interventiei terapeutice sau de dezvoltare, In situafii exceptionale, in cazul per- soanelor cn dificultati interpersonale scorurile extrem de mari sunt o dovada a unei imagini de sine cxagerate, folositi ca mecanism de aparare; pot fi prezente in aceste cazuri si componente narcisiste clasice. Aceste aspecte sugereaz’ dezyol- tarea unei tulburdri de personalitate, dar numai in conditiile in care problemele resimtite la nivel interpersonal sunt semnificative. Persoanele cu scoruri deosebit de joase la aceasta scala au 0 stim de sine scizuti, simptome evasi-depresive, refeaua lor de susfinere socialé fiind limitata. een aceite ceil Nale mal 40 ‘Manual ebnie BASC-2(Sisemul de Braluate Comporamenrlt pentru Coil) Mania (Mania) Anxietatea de testare (Test Anxiety) Scala de conjinut Mania misoars tendinja persoa- Scala Anxietate de testare evalueaz’ ingrijorarea nei evaluate de a resimfi frecvent si pe perioade _irationald si frica de a sustine examenele scolare extinse o activare excesiva, precum intensificarea _obignuite, indiferent de misura in care elevul s-a ritmului cu care desfigoard activititi, fuga de idei —_pregatit pentru respectivul examen. Scorurile siabsenta stirii de oboseala, chiar giin momentele _ridicate indici o stare cronici de team pe care in care ar fi normal ca aceasta sa survina. Persoa- _respondentul o resimte in condifile sutinerii unui rele care objin scoruri mari pe aceasti scald au examen obignuit. Temerile legate de sustinerea Aifcltt tna se cama sau in ase ing, spond gui anuanit examen pentru care pesoana mu sa deseori cA nu-si pot .opri” sat ,calma” mintea. _pregatit corespunzitor, nu vor genera o elevatie a Aceasta seal de confinut poate asista specialistul —scorurilor pe scala Anxietate de testare 4n evaluarea simptomelor cele mai frecvente ale episodului maniacal (vezi DSM-IV-TR), putind fi utilizata si pentru stabilirea diferengelor tntee ADHD gi tulburarea bipolar, fa nivelul copiilor si adolescentilor. In situatiile in care aceasta simp- tomatologie este prezent’, specialistul trebuie s& aib& in vedere colectarea datelor despre istoricul Pentru anumite persoane, un scor mare la aceasti, scala ar putea reflecta temeri legate de testarea tn grup, putind astfel explica performanta superi- ‘ara obtinuta in conditiile in care examinarea se va realiza individual. personal al copilului, precum si realizarea unui interviu clinic. Aspecte suplimentare oferite in varianta O mulitudine de factori influenteazd aparitia epi- Software a BASC-2 soduluii maniacal, printre acestia mumérindu-se — Scorarea electronica a BASC-2 oferi anumite aburul de substanfe, intoxicaree, factori nutritio- _jnformatii interpretative suplimentare, care nu. nal, stresul intens sau anxitetatea (in special cea sunt disponibile in varianta creion-hartie, indusi de 0 trauma). Uneori, episodul maniacal poate fi doar o component comportamentali din, cadrul alte tulburiri, cum ar fi ADHD. Specialis. _ Raportul de progres tul ar trebui si investigheze toate aceste posibilitati atunei cind ia deciaii educafionale sau cand stabi- leste un diagnostic. Progresul realizat de un persoand in dezvoltare sau terapie poate fi evaluat prin compararea sco- rurilor objinute de acesta in momente separate ua Interpreten manstd a caso de Bsluare penta sing pent Profesor a Chestonaal de Autoerauare a Persons ¢ evalusrii, Astfel, pot fi comparate scorurile timate la TRS, PRS gi SRP tn momente diferite 2 timp, pentru a evalua schimbirile comporta- ventale survenite in urma aplicdrii unei anumite sterventii sau @ urmérii unui anumit tratament. aportul multievaluator aportul multievaluator este, de asemenea, dis- onibi.__sar in variantele de scorare electronics BASC-2, Acest raport permite specialistului si ompare pind la cinci heteroevaluari realizate cu RS sau TRS (de exempla trei evaluari TRS gi doud PRS). Asemenea rapoarte sunt folositoare pentru identificarea perturbirilor comporta- mentale reale sau percepute de citre profesori $i ‘n mediul educational sau in cel familial, paring Criteriile diagnostice DSM-V-TR Scorarea electronici a BASC-2 permite specia- listului si observe de asemene rispunsurile la itemi care sunt direct legati de anumite categorit Giagnostice ale DSM-IV-TR, cum ar fi: ADHD, anxietatea generalizat, episodul depresiv major sau tulburkrile de conduité, tulburarile din spec- tral autist (de ex. Asperger). Capitolul 10 Constructia scalelor de heteroevaluare (TRS si PRS) sia scalei de autoevaluare (SRP) Existi un grad de similaritate destul de ridicat ntre varianta originala a BASC si varianta revizuité a acesteia, BASC-2. Obiectivul major al revizuirii a fost acela de a imbunitigi varianta initiala, tinand cont in special de feedback-ul oferit de utilizatori i de datele derivate din cercetare. Acest capitol descrie modul in care au fost construite scalele ‘TRS (Teacher Rating Scales, Scalele de evaluare sntru profesori), PRS (Parent Rating Scales, Sea tele de evaluare pentru pirinti) si SRP (Self-Report of Personality, Chestionarul de autoevaluare a per- sonalitatii). Dat fiind faptul c& cele dowd versiuni ‘ale BASC sunt similare, va fi descris& in continu- ace, pe scurt, procedura de constructie 2 scalelor pentru varianta inifill a testului. O descriere mai detaliaté ¢ acesteia poate fi consultaté in manualul primei versiuni (Reynolds & Kamphaus, 1992). Constructia scalelor BASC Conceptualizarea scalelor BASC a pornit de la investigarea sistematicd a altor scale de evaluare sau de autoevaluare a comportamentului, concen: trindu-se atat pe aspectele pozitive, cit si pe cele deradaptative, Pentru construirea scalelor au fost consultafi experti cu 0 vasta experienfi in dome- niul problemelor comportamentale ale copiilor $1 adulfilor. In plus, una dintre cele mai importante si inovative proceduri a constat in includerea profesrilor si clevilor in procesul de generare a jtemilor. Unui grup de peste 20 de profesori i s-a solicitat s4 descrie cinci din cele mai problematice gi severe probleme comportamentale cut care s-20 confruntat in timapul orelor, precum si cinci dintre cele mai pozitive comportamente manifestate de copii pe durata orelor. In mod aseménitot, mai | a Manual ehnic BASC-2 (Sistem de Braluaze Comportmentalé pentru Copi) mult de 500 de elevi au fost rugati si descrie cinci dintre cele mai negative comportamente si cinci dintre cele mai pozitive comportamente manifes- tate de colegii lor. Lista de comportamente astfel generata a fost analizati de un grup de clinicieni specialist, fiind transformata in item Itemii generati in acest mod, precum gi cei formulati de autori, au fost pilotati si ulterior standardizati pe un lot care in final a inclus 8000 de evaluiri realizate de plirint, 6000 de evaludri realizate de profesori, si 12000 de autoevaluatt Inainte de a fi inclusi in forma final a BASC, jitemii au fost supusi unor revizuiri consecutive, atat pe baze statistice, cat gi pe baza evaluérii rea- lizate de grupuri de experti. Au fost utilizate doud categorii de tehnici statistice: un set de analize tradifionale (corelaii item-scalé) si un set de ana- lize inovatoare (analize factoriale confirmatorit), Intregul proces s-a finalizat cu formularea unor scale puternic diferentiate, cu un mare potential interpretativ si eu proprietéti psihometrice adec- vate, Dezvoltarea itemilor BASC-2 inclusi in TRS si PRS Prinmul pas in construirea scalelor de heteroevalu- are ale BASC-2 a fost revizuirea versiunilor initiale PRS gi TRS, aparfinand BASC. O atentie special s-a acordat continutului itemilor, in aga fel acesta si fie cat mai adecvat pentru un anumit nivel de varsté. De exemplu, itemul ,Se oferd si fi ajute pe alfi adotescenti” mu a fost inchus in varianta original a BASC, dar s-a dovedit a avea cat un confinut caracteristic pentru adolesce: inclus ulterior in varianta BASC-2. Un al plu este itemul ,Se agaté: de paringt in try suspecte’, care nu a fost adugat in forma Adolescent a PRS, deoarece nu este adecvat cu nivelul de dezvoltare asteptat de Ia un adolescent. ejurdri pentru In aceeasi maniera, item care in versiunea initiala erau inclusi doar in TRS, dar i $2 constat c& sunt observaji frecvent gi is mediul familial, au fost inclusi pe varianta revizuits a PRS. legitur® cu care Acelasi proces a avut loc si cu privire care apartineau initial PRS, dar erau porriviti si pentru TRS. Astfel, itemul aferent #KS ugar de alinat atunci cdnd ¢ supérat” a fost inc» si in ‘TRS, In varianta revizwiti BASC-2, deoaroce acest comportament este usor si irecvent observabil gi fn mediul scolar, Atentia acondata compar’ siti itemilor cu anumite niveluri de viesti sa forme ale BASC a avut ¢a finalitaie v adap i bun a BASC-2 pentru diferiss Sood pre: cum $i 0 crestere a continuititii peas uisi de evaluare. Pe langS revizuirea itertiow ex we At scrig noi item pentru toate Sculeie, dar fn se0%s! pen ‘tru cele care prezentau ori de Fidel se care nu atingeaw nivelul dorit, & ist adavyet iver un eau 0 fidelitate inalté si o bun’ validitate de conjinutj ‘mai multi itemi noi au £ qi penta scalele care aveau in forma pri seb- 2uti. Noii itemi au fost firss ulsti ms aps tnedt sf misoare constructul Cominant ai sc, dar gi sinus care In pro noi, ©: adiugc per scopt (Adarsh Com 28° Activ tte se ~aiperse comperst'i ms ware Dezveliaice in Sk? Inv ale, Comp mai soul fon mais iffell sl mice, 4 optim pe sunt cesczise p SRP, MS sea alelor de hetroerauare (TRS i PRS) ya sale’ de autoevaluare (SRP) continut peste acei item «scala respectiva ze au fost formulate scale parte din BASC. Scalele PRS au fost construite cu neniile adaptative evaluate TRS-A si pentru PRS-As 4 pentru TRS si PRS gi tru PRS). Au fost constra- AP (Probleme de atentie gi id astfel realizarea unor 2 intre scalele de autoeva- uate, a itemilor BASC-2 inclusi sdback-ului primit de la concluzionat ci formele de scesiti modificiri substangi- 2S si PRS, scalele SRP contin xd gi coeficienti de fidelitate ', respondentilor le-a fost cle dou’ rispunsuri dihoto- mai ales pentrit unil itemi abi un continuum decit o timul rind a fost soliitata fa SRP care si functioneze in sectiunile urmitoare tile prin care a fost revizuit Formatul de raspuns Pentru a investiga aspectele potential problematice legate de fidelitate, de durata de administrare gi de gradul de adecvare al formatului de raspuns origi- nal, bazat pe dihotomia Adevarat-Fals, s-a realizat tun studiu care avut ca scop evaluarea eficacititi ‘unui format de raspuns alternativ, bazat pe o evaluate de frecventa (Niciodatd, Uneori, Deseori, Intotdeauna) (Altmann, 20042). Scala in patra tropte oferd 0 cantitate mai mare de informatii, acumulati pentea fiecare item, decat poate oferi formatul dihotomic, crescind astfel fidelitatea si reducind in acelagi timp lungimea instrumen- tului, Scala in patru trepte misoari mult mai adecvat zonele comportamentale extreme (Nicfo dati i Intotdeauna), Nu in ultimul rand, formatul {in patra trepte ere un grad de compatibilitate mai mare cu anumiti itemi, respondentilor fiindu-le mai ugor si rispunda in acest format ‘Au fost create dou forme paralele, care aveau ace- {ag itemi, dar un format de réspuns diferit, pentru fiecare nivel de varsti a SRP. De exemplu, pentra acelagi item ,Visez urit?, 0 variant, propunea cotarea dihotomicd, iar cealalt§ variant& cotarea {n patru trepte. Topica anumitor itemi a fost usor ‘modificata pentru a face afirmajia mai adecvaté ispunsului in patru trepte, In acest studiu au fost comparate fidelitatea test-retest, fidelitatea evaluati prin metoda consistentei interne, incér- carea fiectrui item pe scala-tintd si acordul dintre cele dowd forme. DupA cum se poate observa in ‘Tabelul 10.1. fiecare participant a fost testat de oud ori, la un interval de 14 zile. Respondentii au si Remmnuaner amnpucenes epee sundown ener EC | Halil 46 Manual echnicBASC-2 (Siem de iuareComporeamentlipes’ i) fost impartiti in patru grupe, dintre care dowd aude rispuns au ay aod consistent valori mai furnizat date despre fidelitatea test-retest, iar cele- mari ale coeficien pha, fata de cele la care lalte dowd despre acordul existent intre cele doud s-a utilizat un sin, rmat de raspuns. in mod forme. La acest studiu au participat in total 361 evident, utilizarca ‘ormat de rispuns in patru de elevi (230 pentra SRP-C si 131 pentru SRP-A), _trepte a extins pia arilor obfinute, {spt cate a redus efectele d= are a scorurior !a nivelul EAN §—eisbopior din. ance nome ace ol ee noe bic i zs 3 a ‘Ulterior a fost at fidelitate sesumet | Af | ar | UDI | NUDI FSS ecto tae past] pent care < nivelal fier respondenti. (veu al 10.1). Co: Primele analize au folosit datele furnizate de Tetest au avut ceeptabile peatr grupurile 2 gi 3 (respondentii care au completat SP. indiferent natul de raspars utiliza lmbele forme), Datele obtinute din fiecare apli- In condluzie, nici dintre cele dows formate cate au fost combinate; astiel a fost creat un set Péspuns util 2 generat 0 crevicie sem- de date care include doua tipuri de raspuns, cite _‘ificativa a co ai de corciaye tunul pentru fiecare form’, Uberior, a fost deru- pentru ambele i de vas lata o analiza factorialA confirmatorie, realizata cu atru trepte @ crestere AMOS 5.0 (Small Waters Corporation, 2003), cu de corelatie pe. in totalul scopul de a compara modul in care itemii contei- ‘i timp ce fors: ica fos. in buie la scorul final al fiecirei scale. Itemii la care est punct ce ntru 12 div. <0 «= se, s-a rispuns cu ajutorul scalei in patru trepte au avat un nivel semnificativ mai mare al contributiei - Concluziile ac: fiw au incieat a Ja scorul final al factorilor, comparativ cu cei Ja utilizarea_unv dihotomi: peiisc SP care 5-a rispuns cu ajutorul formatului dihotomic, _f#prezint o de. un justificas Pentru fiecare scali a fost calculati. consistenta interna (indicele Alpha), scalele find grupate in Introducere (SRP-CO funcfie de formatul de rispuns: (a) formatul in succesul de « surat SRP 4 92 - pateu teepte, (b) formatul dihotomic, dar si (©) 0 nilor a cond unei noi Sens, panes eh combinatie a celor dowd forme de rispuns (for special pentrt us varste ¢ 3 ‘matul aplicat fiecirui item a fost selectat pe baze gi 25 de ani, ! 1 dezvolta ca statistice si tn functie de continutul fiecirui item). SRP a const autal iten SREAL Scalele pentru care a fost utilizat un format mixt Cu toate aces sreafi gi anual sal noi, a Construfaseaelordehereoesloare (TRS gi PRS) sa sealed autoevluae (SRP) cwo relevant mare pentra aceasti noua categorie de virsti, cum ar fi de exemplu itemii legoti de consunsul de alcool. Astfel, pentru SRP-COL fost create dowd seturi diferite de itemi, Ambele forme au fost administrate unui numar de 50 de studenti (cite 25 pentru fiecare varianta) din cadrul unei ‘universititi celebre din SUA. Pe baza indicatorilor Ge fidelitate gi a corelaillor item-scali, numirul initial de temi a fost redus, ajungindu-se astfl la vn set de itemi mai mic, Selectia finala a itemilor si definirea scalelor Selectarea itemilor finali, precum si definirea scalelor primare sia celor compozite s-a bavat pe datele colectate in timpul notmérii, Tabelul 10.2. rezumi numérul de itemi pentru fiecare forma a TRS, PRS si SRP gi numarul de participanti pe care a fost realizaté analiza pentru fiecare forma (vezi Capitolul 11 pentru o descriere a procesului de standardizare 51 normare din Statele Unite si Manualul de Adaptare Culturala BASC-2 pentru o descriere a procesului de standardizare gi nor- ‘mace in Romania). Esantioanele folosite in aceste analize cuprind participant atat din esantionul aormativ general, cit si din cel clinic. Includerea ‘unui numér mare de cazuti clinice a contribuit la cevaluarea sensibilittii scalelor gi a itemilor pentru zona dlinica. In cazul SRB, o atentie deoscbité a fost acordatd eventualelor efecte statistice ale utilizarii unui format de rispuns mint (dihotomic, respectiv in patru trepte). Itemii pentru care s-a folosit un format dihotomic (cu rispunsuri codificate 0/1), tind s& genereze abateri standard mai mici, decat Forma Vast en Eganton TRS? 25 6) 108 TRES oo 22 2a TREA wat 28 1538 PREP 25 283 158 PREC a 26 zat PRA 221 a8 "es SAPS et 198 28 SRPA 221 58 180 ‘SRP-O0L 1825 0 70 cei cotati in patra trepte (cu rispunsuri codificate 0/1/23). Datorith acestui fap, itemii pentru care 4 utlizat cotarea in patru trepte ar putea avea 0 influent mai mare asupra scorubui final obyinut la acestei © amumit& scala. Pentru a prevent aparit surse de eroare 2 fost evaluat ponderarea itemi- lor cotati cu format dihotomic. S-a descoperit ci abaterile standard aveau valori cu o jumitate mai mari decat in cazul celor calculate pentru for- ‘matul in patru trepte, Ca atate, itemii in format dihotomic au fost codificati nu ca O/1, ci ca 0/2, echilibrind astfel incircitura itemilor, Analizele SRP care vor fi discutate in continuate folosese aceasti variant de scorare, Unul din scopurile principale pe cate le-a avut standardizarea BASC-2 a fost acela de a stabili eu certitudine faptul ca scalele sunt fidele, distincte gi pretabile la interpretare, Itemii ar trebui si repre zinte constructul masurat de scala cireia i apartin iin acelagi timp si coreleze in cel mai inalt grad atit cu scala din care fac parte, precum si cu celelalte scale de care apartine scala Jor primar Analizele s-a desfigurat in dowd etape: analiza seenenrenzummanennesi 48 Mannal tebnie BASC-2 (Sister de Prsluare Camporamentalé pentru Cop) fiecarei scale in parte si analiza simultand a tutu- ror sealelot. Instrumentul statistic principal folosit la ana- lizarea itemilor si la construirea scalelor a fost analiza factoriali confirmatorie, realizata cu ajutorul AMOS 5.0. Utilizarea analizei factori- ale confirmatorii pentra construirea unor scale prezinti mai multe avantaje, printre care: (1) folo- sirea consideratilor teoretice pentru a ghida (nu insi si pentru a determina) structura unei scale; (2) utlizarea unui model relativ simpln despre cum anumite dimensiuni implicite influenfeazs scorurile objinute; (3) oferirea unor informatii relevante pentru diagnostic, legate de itemii care sunt influentati gi de alte dimensiuni decat cele misurate de scala cireia ii apartin (Hoyle, 1991). Un prim pas a fost acela de efectuare a analizei de itemi pe fiecare scala in parte, prin utilizarea metodei de calcul a fidelititi (SPSS) gi a analizei factoriale confirmatorii (AMOS 5.0). fn general au fost refinutiitemii care prezentau valorile cele ‘mai mari ale corelatie item-scal8 gi cei care incar- cau cel mai puternic factorul cfruia ii apartineau. Cu toate acestea, au fost pastrati si anumifi itemi, chiar daci nu indeplineau conditile statistice (adesea datorita variablitati reduse) datorita rele- vantel pe care acest itemi 0 au pentru constructul misurat. De exemplu, itemul ,Consuma droguri’, care apartine scalei Probleme de conduiti, desi au este ales frecvent de evaluator si are in consecint 6 variant sclzuti, a fost totusi pistrat datoriti relevanfei pe care o are in sfera problemelor de conduita. Itemii an fost adaugati sau eliminati din diferite scale pana la momentul in care adaugarea sau climinarea lor nu a mai avut impact asupra indicatorilor de fidelitate, ‘A doua etapa a analizei a utilizat tofi itemii retinuti dup’ finalizarea primei etape, pentru a realiza 0 analiza factoriala confirmatorie. Fiecare item a fost atribut unei scale, dar au fost permise si corelaiile inter-scale, Un item puternic ar trebui si misoare bine dimensiunea evaluat de scala cireia respec- tivul item i aparfine. Mai mult, un item puternic ‘nu ar trebui si coreleze foarte inalt cu alte scale. ‘Accasti cvaluare a relatiei item-scala poate fi rea- lizaté prin utilizarea unui indice de modificare (modification index) din cadrul programului soft ‘ware. Un item poate avea un in cadrul analizei un indice de modificare ridicat pe o alta scala decit cea de apartenenfi. In acest caz, itemul respectiv vva corela cu acea scalé intr-un mod diferit decit cel prezis de corelatia propriei sale scale. De obi- cei, acest fenomen apare atunci cind, la nivelul continutului, itemul se relafioneaza puternic gi cu un alt construct decat cel masurat initial. Ca atare, anumifi itemi au fost eliminati, fie dato- rit unui indice de modificare puternic care sugera ‘ntrepitrunderea puternicd cu o alta dimeasiune, fie datorit’ proportiei reduse in care iternul con- tribuia la propria scald. Rezultatele analizei au fost similare pentra aceiasi itemi cupringi in diferite forme ale TRS si PRS. Numérul de itemi la care sa renunfat in acest fel a fost totusi mic, totali- znd mai putin de 10% din itemit inclusi initial pentru fiecare forma x9 ‘Construjasealelor de heteroevaluate (TRS g PRS) ga scaled deautoevauare (SRP) Contributiile itemilor pe factori sunt prezentate in de varsti gi pe diferite forme ale testului (TRS Tabelul 10.3. i PRS), Faptul ci itemii si scalele s-au dovedit 2 fi robuste aduce 0 contributie important sub | In general iterait au prezentat incncituri accep- aspect interpetiit datelor provenite din diferite tabile pe factorii cirora le aparfin. Temi s-au surse, precum si sub aspectul validitait insta | manifestat in mod similar pe diferite niveluri mentului i Temor pe factor, pen TRS PRS TEM P c A c i Sone neaipeat Test i ais some agains To Sar Dee gi i 0. efae cae a a ree eel bem SS P= ie govss nines cw SET ‘ Fe pabene ne yiben nesta dae Spare & | ogossh mec chil pie ans ER Se ee [je cormde gesrporuabes 6 Se 3 [revere dems pou ssotwdiatip ee ee Boronia portuase ica pee = & | roroni ao are mgs reer pw pe rns nk S>-b-pet Tobe se orn psa uma 159 “Manual ehnic BASC-2(Sisemal de Braluare Comportamentalspentra Copii) ptelaleilcia Ta ar ST a Sects cnd nse eso 6 aL saa Seeariaee =e See ei a T= = ret eco 2 ra ee [irs ar oc eps epee 4 [ine ntsc: enn ape te tee sel pear ep pe p= 2 [Loves afoot 7 a> |e pe] Eo oo See ee eer eth aa epee Serial aoa preps | ee iene pee aa ar Pee | Ameningé ca le va face rau itor. 50 2 73 a ot mt Sessa nt pao RST pete pet Een ape pape ea Een ae pene ep psa on Sit oT AT Is wT? Vol SRE una -lsiwe]-|-|o Sone, i oa Reape ee Se eae Ses pas g eon fansieare. SPSS eee Thcearca 58 fe perfect = = =. 55 = = 2 lise ana Tmo pay SSE gi tae oe 70 id cS 5 69. Seine ha pa aoe es at ites ais aot te Sires po ne A : Syste Segre pre pT apap teeter |g face gr cu pre ls coea ce gandesc celal cop (adolescent 50 0 EN 52. 5B 52 iis ec oes ghee Seperate i poe Wan pe Sper iuemar ee a ea ge a a a gL ec 3 FE dstas cu usu 7 | a | | 0 | 0 | 2 Fes ates i GG da =e pepe pe pe ST pat craton, = | =90 = = = = 1 see =a oe aoe | Atom a wee oe © Te sent = | -38 | -78 | -85 = fat an CATO TS Se an Tbe se cores pe pag use 151 (Contra sealer de eteroraluace (TRS 4 PRS) ia sale de atocrauar (SRP) es rem . ¢ [Epa a panajapintae Bet poate | = | - | «ta f- Se pot ch. oe ress use sg e>7>e>s>asals loves cael vee cae =e = onde richie spt. ST See Fees hen cee ae ea f— g mulame — a [Avie sueie cron th Se Tae 3 [ae eat ce emo grate ual, saa cu ps oped ae ee | Repetsineanirwyo anus atte Se Repo tenn acm ETE et Spine bout ese es a s[n]s || 2 Fae cesprs ei, ee A Por nue corse ds sea. a ee ede uci cr nu est ~[a|al- Tse niet ero env so poe Tae 7p es Priest pt ~[-| Ts Te ls Teed rogue Ts m {7 inal rele dsr pert ete soe =p a Cored ps pa gests pea = [a = fe Enea: parse vg. Consona bam aceon == =e B [Mepwotleme ou pola, = ar =e & [Pest pedense seal = == | rote cu pote Se peter & [ne ee 2 [aim coisas es nao oe SS ap Furoszh soa aa coral ese =a os Fas. =e pe Fogel a ort wi. Sa ee ae ose le oa i caw =a a "soe se on pe pags ume 152 “Manual ehnic BASC-2(Sistemul de Btaluare Cormportamencsli pencra Copii) ew etcin Tisch cr epeceane Sea ora a a Seco et Hoc. ps a fe ar [at Se lige nae pete. == |---| = [2 [Pope cu aps ps>s [spe Para pa ob =e a Se su Bp be = Sehstens ong o> ||| oa E regains n> ops }s | # | [eee a 8 [eos spss s >a [e & [soteomm. sp [>t Sune: Nu an iu pe =o |e Spe NB vis =a ps | ats Syne: ees na? wa Jig eae. Ts pes [to SqueVaas oo Se Spe. Nn na ape paps | [a Spo Nina ns ra inpeae a Fare sig Ss Epangtoes =o ae aed evel Peso a a Raspnds atoll Taye ss Gorn cu dra. ae | ae ee is rus lwp ar Toe wre ee Tere gssascs normale ce 10708 = [am [ee [= [=a | +g | pews dase sonnet cv acu. mm | | | | at ora: cd vet der xan pea a Eee cin rear cea jul sue SES | Eerste cn prs ee Ta | as [ot [oe | oat 8 B [Gispre rune compet na cna eet #{~-~-|»,-1- 9 [ieee cont te ata} -fel— pe suru de in and dsc. ~ps]-|#]@ Rasps ava sc cde pe oie ape >a | sete Pol spe st Tare abet eae eRe a es becuase, cave sur groupes. = [= [fet [ee Gtsege riage dearer rewe. eae See nar cre sit rea sou nec a a “Wel can pe a um 153 Coscia sealord etereralare (TRS PRS ase de ators (SRP) TT new picjalrilela Sai eee ee Fase rai ae ae =a pe >@ > ps hea cos igo aa ere p= Tink pe ipo aT a Buen ache ach Soa a ar Daten ev deca 0 DIST OL pea Sepp abound nae. ae a Heute separ oe bs = [iegeistsuaings a 2 [erent aia apes |e pee iene ped sia ee i Sa ets Ts Eexetdoc ape Ps pe Ear a ie er de pear SSS a Tes. = = = - |= ania carp a id i aE “para P= For cos etre tea a [abiaacnih eae Se i spare jae roa PET a Seanobear SS es [Eos ee 2 | Sones belie aa ies meas Soa aa 4 [neater es rico le dvere orc asn ue GLAS Sp ae Teed aa Taste res cea ia, aioe Sa ea aac cd ea sr. pace = Senne ile conor pes Sa See pa Tisch amen sub. ae a i arte prose ooh =e Pap P= E Sete uations cpa [== [hs pba mal Sea ET [Avie cc ee ea “B. |Are probleme cu ortogratia. = 78 73 = = = © Tf grou 5a tnd pasul la invatat cu celal coleg. = BB 2 = = = ap comer ro ee = SIS Tete se coral pe agra ume 354 Manual ehnic BASC-2(Sistemul de Braluare Comportamentals pene Copi) ell 10.3, Saluraitaleilor po factor, pent TRS 91 PAS (co nem ° | [ineieat = ety cla ail nd Ve ng cava bn incurajazd pe cela s.doa coo rat. 2 lea supe fa 9 clersa pe cela Se fe 8 ofits op odoles) ete air ned oleas. Sune Te oa i Muha Art eres fal ce oo tor = Tresor coat cee i bun Gana = ire mane eee nash = Soot pears sua a dvave vein = [= T= Se plnge de sobre dessa, aa a Se linge cast. a=) Se plge ch est rb, cd ea rae — p= hcuza vert pst = Seige de dre. = Se lingo clio ti autres = [Manet cand d nu se Ivbahl = Races H Ise face i Arena ale eH = Are sti feb a ae det deca ar Aree ing 5 Are problene ex Hanae a Se tame ru so inbohaveasc = Fooo va fcwena a mode. = issogt de la al sau gracing pote barmc 7 Spurs "Cod ch sal bola = Vite cattle alga = Vari. = igo erie Avis par aca = | Aralagaratira pote ait cco ao do xaarea = Care 9 ecoerezeprotciele de acarea ost. = gnc ore = oT are cicoun uno HBT. = [ar ys E biomes ae ee lege a Pet 79 3 fl slal laiafste. Abii soca fishin « jis] + ‘Somatiare fs fasls] fea] fae + fas] + |esfeaf ene fex| af alia] sf [as] Aba de je ancien ed ongincoa nbn oe == Tezaro ae descive be a gel ~ eT: Fobss fet iret peru a ore STS a Tab scons pe pga mao ans ~ 155 Constr sealelo de heerorauare (TRS i PRS) pasa de amroerelure (SRB) pneeepetenamensespmmusasoes P Evie compet cua on, = — [= i al np (odlescong). 2 i ed dope etl cd Toanbanfe necanosaite = =e = re eg race pro oh 75 ws |e Looe, le ual de copia) Ea =| | | so rid cu uh 3 —ps [os ce [Esicuay onl aio = — ps se [cma tein = = [ore [or | a8 & [sen co wal se a [| - 1) = Pref o sea sau — [=p - | a Se iroiek median eeba6 SOON. oer es [on =a [8 | [nan wer eanversi cu perenne pe cre bia anes ee es ee | Rafa sa mein acti deo. Cs Refi 8 rbensc. sp | | - | - 1 - Setane de eta —L- p= 2 | = Zags seh rao Ge mets pv a6 sep cv = ee a = mol mez ew Rispms| | a | col Fara ns pea ora nda a =O | ae Deseo fac cl ms vantage Bu me] a | 88 | moe pin egstuacu wun mr. a | 2 | so nites ano mare pare ainpubi a ee nieve cl apa fac ove gregh a a de fora ute a 7 a eran op nu do eat, we | Sunt 2c de gnu expe rome. 7 a isnt vot n ule spec w [| st | Dev egtat. mass [a0 a7 evi eg cand a eg er Dun pet mip. auf a | at | at Deval deat ncat nara poesia. re Ti gra 58 m8 Roe me [= [| at ib ngoee in oat cu cova cose vara a Nagios, drm su dace aw st | vs [7 nite gio mare pre dn. am] et [ee | 88 Lace marae ma i088. mT se | 80 | 85 abl coniralpe pega rao 156 ‘Manual ehnie BASC:2 (Siseml de Bralaate Comporamentls penera Copii) ES ew aspune | oc] A | cou i apepid erm ot a we [rarer jone. a & [hut magnesia oa ae | B |cietl apna ago my) | © [im seiesce grt m= po & [usscgen Fe | Wsincbre bya, 7 © [Sora tse ou [at |e [= i seu pts mapa oe mee ae fess sev api neu ee ee [Dee au ort peste dn cue cd oto mn asm a a | Iver su feral meu se suprtpe rine fr i un rai, Aa | 0 | @ [= 2 [Presondsavinaaord meu eid de moe nS [Pros savin au oe nearer a ee 2 [Priests nel cor pea rat a a & | Prtcrison resent au | ss [as | Preooe ui al er ane ape cae Bed a= [a= Profesor mi foo 8 ma sit post au | [a | = Reet i = An pres ae af = esc i pal comets bi Hf EN Cone spun of ar eel une HE 5 iter taal tp. aN 8 uit je oe Tonnes pri a oe Rerun ut ein eb 8 noe a [ a8 = ine gus fuss os ae = PS nie ges faa pen a ave geist fu abla coco be av | 88 | 8 | sac eu bn a imivo. a [at [ae | Si Sunn cet pun aa oe, i Kuna pet daindewnl ca oro kot. «p= | = [6 aoa in ve se us Le |= p= ae nd uk nga are ws a Car ond sn anu sin ceva ma uae I Toda arcadia gra 8 TOT wa =) | § srtchonent orton mia [pact cre aru stout, as |e 2 | Auden ea ea p eae nl rae ane oon a |e Va pe cae af ul pled. 7 Ci pe ae irae ean ws | es Aiea crac gine a) va vin abe we) = ee “le con p pag cre ren faspus| ¢ | a | cou Tope amber Te a [ot |e | an pam i: ap [me [= = aps ms se | eigen Tae msrp st Nerina ees vk ce fined = ogra aT ae as [a | 4 [seem irere as a & |Nuinioenin ie [= | | Nmsaureysse eh as | | He manus as [| at side. a Mise pare vein: |e dnoatnon maa [on |e a Masri ier aE at] ss [at Grserae bow! Saas [a a rte eporeh sb egS E mw) - | a imi grou $8 stay Bris Fou tuk AM 74 at 8 ineesasin iris 30 ai | | | % [oescintnp ce vorcsaglath a [ae | as |e [Vopes trsstogint= “hie spn cors Fs © [conti sync ogo a [Osment spun ean mus | | [Osman in spun 3 res “ae [as 6 legless nun RE ae fe repli oleae = sa cure | st | oa | = Se areca wo - [|e Suni picat de el a -& [Trt cure ono Te ee 3 a ee i iu | = 7 2 a | ae =a '& | cobot mei de cst hs come aa to = 2B [at opt ura 8 ste crine. auf ar | er, joarenrico cea come. owt = | = Cola pe sara nse a_| = Colas reper m=} =| 8 Gama cred c& su prs Sua. a Table ru pe pana mae 158 Manca ehnic BASC-2 (Sistema de Braluare Comporeame*'sl: ven Te cou | Nu pot si fac niciodalé coea ce imi dorese de fapt sa fac, aA | - | - Mise pae 3 nu am cond asus a cea ca se ITH = Car. Nob sen eed va ok OL 3s Patrica cea aca Part a vs pe ris pen re rae Go TR Bz a ] [steeutmncarerta SHE ure et lene ci etn GOES cans 8 |omone jst {B | cosace rns pre cea So eat Si eal orca fo 4 Ta Tan Stinson ad area oT i se ime pera ig So su cone mu i =e em ops ud da i. r a8 er osu pe isc aan cide ISG 7 a ny ec re i Sut i de rn nl en ero i J [Resesttcee singe z i gtr ei cal a A & [Wana out pac pe pret e. i [cups nae pr ects A 3 [Patio rir do mn z Porn mi ce a ido oe x = Paringi mel escutté c# fe spun. x a Paringl mel au incredere in mine. & “oR Zz oul pec conscopm z Es en pk ok * =e Har saa cL x "Ts J] | Nuamneiosats chet sé ma cow da tee aau do pace oe Jade xa ‘ 7 4 [coiamactennaccness r = Pen ml prez a la go 7 = [ [ieneengueas Be 1 [an nsertomde waren og ao ry ne irvine $8 ml as de scoala Ab = at sin ape de co ae a =r Mince doco dca a 1 oa 9 i (Conserucia caleor de heteroevaluare (TRS gi PRS) si sai de autoerauare (SRP) j nem faspuns| ¢_|_&_| cou j aceite ee] = j nipae ches [ae 1 (Cede arto pena map | & [ri dorese sf fost fri, AF =e [70 | =85 ] & [inn doresc sh fst atcineva. AF ee orem cn seca eae ru Sao asec ne fe aa ‘at aed Sunrise le pa BO [rise snes mo pae t= ini place 9 forfez regula. a = = a & eer shies af ee 2 9 [egies tira open a: ee i J [retntpecessomirssornaona = i i sca m= i 2 (ee tec samieiaipeeT area i 3 anor terme fat i Tipe ec ea tele i ; in pet exer Lou ne in pool beep are Ai Tein tt rnd nage RT a i ’ pr py bine eee Inspr cd id ae Eo eo a ; ect ea evi oer a a 2 [Riemostmies cess oe = pas [os 2 hots ears arte pee Ta a TL Ops Ls ; [Cher gi anna cand now dn gr, ego au | oe | os | ae 3 | Sutdesniotes nt Ar[osa[s [s E inesan no & Reus au |= 1 es ese ale pe aoa ass in ra corer cee oo Hed noe i nda nies caer pg ne "be se onl aghast 160 ‘Manual zhnic BASC.2 (Sistema de Erslare Comprtamenta pent Cop) ES em [ eSBs SReaeE nem Weewre| ca | co. aaaear eT Tees fentoatsaiaat talons eS Meters = ats Se al TSO a = Pa cere at | 3 [Sutras “ait | | enero Saf See ee tt | Aigoaman’ aunt moet ea am [= |... fedbnseasen aap ae onmdantanes ae | [eves Brat Sas aaa fishies oa ot inode sa naeeae ete i Am deseod dure de cap. ar = eae eo | [Am potleme cu stomsca nal des docile pawosrs. A = Ca t= 1 ier nee oR ef |_ Tieden ai |e aa eo ee a dca Ree aa eta Le eroe ee |. [antatcre eee aut [ 8 1 [Sie ressan co nese [55 4 [estbninska doa a8 i Sues ae |B [eetpetSseema ACs aes aT (ream oes ae |i place 8 lau deciz de unut singue AM = ‘Prieto mal vin la mine pantry ajutor. Ai = nee a ein an eI RO — att __[eukeat ons nacaner. aft yma a i Sesame a § (ns area saueranae a [asta tie cons cievcabar dbl mi oat aaa oar nt | BES pages baat ane deo bade [oe 1 Tews espe beau ptmuabol att 161 (Construcsa seleor de hetecoevalare (TRS pi PRS) gia scaled de auroevaluare (SRP) Diferentierea scalelor Analiza factorialé confirmatorie si analizele de fidelitate au fost utile in a hotiei dact diferitele seturi de itemi, care prezinté continuturi distincte, ar trebui combinate sau mentinute ca arii sepa- rate, Programul AMOS 5.0 estimeaz8 corelatiile dintre dimensiuni, verificind in acelagi timp fide- litatea scalelor, Mai exact, atunct cind doua scale ‘manifest’ corelatii tnalte intre ele, se deruleaz’ rn test statistic pentru a determina dacé distine- fia dintre cei doi factori este semnificativas in caz contra, scalele ar trebui combinate intr-o singurd dimensiune. Corelatile interscale disponibile in Capitolele 12 si 14 demonstreaza nivelul de inde- pendenta al fiecitei scale. De exemplu, desi scalele Hiperactivitate gi Probleme de atentie reprezinté imensiuni comportamentale care coreleazé tnalt, acestea sunt totusi distincte la nivel conceptual, permitind astfel specialistului s& integreze douk categorii distincte de informatii pentru a putea pune un diagnostic in mod eficient. Combinarea celor dou’ seturi de itemi ar fi in detrimentul interpretabilitatd, aceasta deoarece un scor ridi- zat pe o singuri dimensiune care confine ambele seturi de itemi ar putea fi generat fie de itemii legati de Hiperactivitate, fle de cei legati de Pro- bleme de atentie. Construitea scalelor comporite Scalele comporite existente la nivelul TRS, PRS si SRP au fost generate prin metode de analiza factoriali, atit confirmatorie, cit si explorator. Modelele initiale pentru analizele factoriale con- firmatorii au avut la baz structura compoziti a primei variante a instrumentului, BASC, Au fost acceptate modificisi doar in acele cazuri in care schimbarile ar fi dus Ia un grad de potrivize mai mare a modelului la date. Analizele factoriale exploratorii au fost utilizate pentru a garanta cé ru au fost excluse alte modele alternative. Aceste analize sunt descrise in detaliu in Capitolele 12 si ct Analiza accesibilitatii Deoarece la nivelul populatiei generale abilitatile de cite $i intelegere a persoanelor care comple- ‘teazi BASC-2 variaza semnificatiy, este important ca nivelul educational necesar pentru a putea rispunde Ia itemi si fie ct mai scizut. Nivelul necesar pentru a rispunde la PRS si SRP a fost evaluat cu ajutorul indicelui de liziblitate Flesch- Kincaid (Flesch-Kincaid Reading Index), care este un instrument sensibil la dimensiunile propoviti sila numarul de silabe al cuvintelor. Valorile aces- tui indice, exprimate la nivelul claselor scolare, variaza intre 4.1 si 4.4 pentru cele trei forme ale PRS gi intre 2.0 si 2.1 pentru formele Copil si Adolescent ale SRP. In concluzie, itemii PRS sunt accesibili de fa un nivel educational corespunzitor clasei a patra, iar cci ai SRP de la nivelul educatio- nal corespunzator clasei a treia. Analiza surselor de eroare Itemit au fost distribuifi pe scale in functie de datele rezultate din standardizare, iar ulterior a fost verificat modul de functionare a itemilor in func 102 ST Manual tehnie BASC-2 (Sistem de Bralusne Comportnsentald pentra Copii) tie de gen si in functie de grupul etnic. Itemii care compun diferitele scale ar putea avea semnificati variate pentru diferite subcategorii demografice. Includerea unor astfel de itemi in forma finali a unui instrument, cu performante diferite pentra sgrupuri demografice diferite, se poate consttui intr-o sursd semnificativa de eroare. ‘Au fost utilizate doua tipuri de analize pentru a evalua asemenea erori la nivelul itemilor. Initial, au fost reelizate corelatii partiale intre itemii individuali si grupurile demografice de respon- deni. Corelatile semnificative objinute in astfel de cazuri indica potentiale diferente in modul de functionare a unui item la nivelul diferitelor cate- gorii (de exemplu femei vs, barbat vs, hispanici sau hispanici vs. non-hispanici). ‘A doua metoda folosit# a constat in determina rea modului diferit de functionare a itemilor, cu ajutorul unei analize DIF (Differential Item Func- tioning). Aceasti metoda se bazeari pe Teoria Raspunsului la Itemi (IRT, Item Response Theory) pentru a compara patternurile de rispuns, pentru afro-americani fiecare grup. Valori mari ale DIF indicd existenfa unor surse de eroare la nivelul iterilor. Feptul c& exist o suprapunere mare intre itemi in cadrul diferitelor forme sau pentru diferitele niveluri de vrsta ale BASC-2 a permis realizarea uunor comparafii care pot si surprind’ puterea eventualelor diferenfe intre aceste grupuri. Aceste comparatii mai permit gi identificarea diferente Jor care nu sunt cauzate de itemi. In total au fost climinati mai putin de cinci itemi care prezentau surse de eroare. Acest fapt nu este surprinztor, deoarece in constructia primei versiuni a BASC, in urma unei analize similare a fost eliminat tot ‘un numir mai mic de cinci item Evaluarea validitatii BASC-2 confine un numar de scale care au valoare de indici de validitate, construite pentru a evalua verosimilitatea rispunsurilor la itemi, Indicatorii de validitate pentru TRS gi PRS sunt: Indicele F (F Index), Indicele de Consistenta (Consistency Index) si Indicele Pattern de réspuns (Response Pattern Indes), Be lang& acestea, SRP oferd si Indicele L gi Indicele V. Informatii legate de constructia acestor scale de validitate se regisesc In paragrafele urma- toare, Informatii mai detaliate despre aceste scale pot fi consultate, de asemenea, in Capitolele 7 si 8. Indicele F Indicele F (F Index) reprezintd o estimare a numi- rului de rispunsuri asociate cu comportamente foarte negative, Scorurile mari apar atunci cand respondentii incearcA si prezinte problemele prin care trec ca find mai grave decit sunt in re tate; totusi scoruri mari pot aparea gi in cazul {n care un copil are multe probleme emotionale si comportamentale foarte grave. Pentru a asista specialistul s4 faci distinctia intre cele dou situ- afii, acest indice a fost compus din itemi care au fost alesi foarte rar la nivelul esantionului norma- tiv, De obicei, acesti itemi au fost selectati de mai 163 (Consrueiaseelor de heeroevaluare (TRS pi PRS) asa deauroeraaare (SRP) putin de 3% din respondentii esantionului norma- Mai multe detalii despre interpretarea acestei scale pot fi gisite in Capitolele 7 si 8. Distributia indicelui F este foarte asimetric’. Dar co asemenea distributie este dezirabila in cazul sca- Ielor de evaluare a validitati, dacd se pleaci de la premisa ci majoritatea cazurilor prezinta raspun- suri valide, Indicele de Consistenta Acest indice este disponibil pentru varianta de scorare elecironici a BASC-2, avind scopul de a identifica persoanele care au dat rispunsuri dife- site la un numir mare de itemi care prezinté de fapt rispunsuri convergente, pentru cea mai mare parte a esantionului normativ. Calculul acestui indice presupune adunarea valorilor absolute a diferentelor dintre raspunsul la fiecare pereche de item Pentru a construi indicele de consistent a fost folosita o matrice de corelatit inter-itemi. La nivelul fiecirei matrici au fost analizate corelati- ile pentru a identifica itemii care coreleazi foarte puternic intre ei. Daci un anumit item a fost inclus tntr-o pereche, respectival item nua mai fost luat in considerare in construirea perechilor urmatoare. A fost ales un numar total de 20 de perechi pentru fiecare forma. In Tabelul 10.6. sunt prezentate perechile de itemi, Eanes TSP o60% 48% 1 0) 3) | ase 69% 1 ca es | TSA ot al co as) PREP ‘78% 18% 3) o Past 65% 22% es 6 Pasa | eat “0% | oe a _| sarc 254% 38% i os) (He) SRA 56% 36% | o (8 fsapcou) a7 17% _ oa 4 8) "Mala sonra ant enere panes Indicele de consistenta poate fi privit ca o metoda de detectare a rispunsurilor aleatorii, Astfel, vali- ditatea sa poate fi demonstrata prin precizia cu care detecteaz profiurile de tip random, Pentru a testa capacitatea acestui indice de detectie a Fispunsurilor date la intimplare, au fost generate electronic, prin derivarea din frecventele obtinut de itemi la nivelul esantionufoi normatiy, mai multe serii de date, Scorurile generate aleator pentru aceste perechi de itemi erau compatibile cu scorurile obtinute de persoane reale, din esan- tionul normativ, diferind insé in. distributia "Hispunsurilos, de vreme ce erau generate cvasi-ale- ator. Ulterior a fost fxati o valoare limita a acestei scale, plasata astfel incat s& diferentieze aproxi- mativ 5% din cazurile esantionului normativ, La nivelul datelor generate aleatoriu aceste valori de aan rae RRR coro HG LLL SSeS 16 Manual tehnie BASC-2 (Stem de Baluare Comporamentali pentru Cop) prag, numite in interpretarea indicelui Precautie si Precatfie extrema, au avut capacitatea de a detecta aproximativ 66% dintre cazuri. Asadan, se poate concluziona ca acest indice este eficient in identi- ficarea seturilor de date generate aleator, fase ]a7m ea ose one 530 186 520 271 easy ene 2a ease ose cos ees ry TREC (8,36) (10,26) (14,126) (15,43) (18,102) (22,106) (28,52) (32,60) (33R,72R) (40,133) (44, 128R} (45,101) (61, 100} (55,124) (86,94) (73,81) (76, 104) (22,136) (98,112) (195,134) Rex |ran gs saan aan Reem a GaN (enn to aay et) [or (aR 120) 3.8) (7485) (TR. 2A) 6011) fists PREP (6,90) (15,56) (17,33) (19,75) (26,106) (30,71) (32,114) (348, 62R) (29,67R) (42.77) (43,105) (46, 4t8) (47,116) fee 2a 35 nt lem) ) =e | 7a cog mca eR xen per ie tase arama [Eee ery ah es hey eT (ieee sts Pasa | eres asn rae jana Gr pa ase dana aro ied a apr) nn tm ra iy én 7m einem aa Raa a sant e510 a pial BF 5 1964.9 Preventate in Tabelul 19.7, a etree Indicele Pattern-ului de raspuns Acest indice a fost construit pentru a identifica protocoalele care ar putea fi invalide datorita fap- tului c& respondentul nu a fost atent la confinutul itemilor. Indicele schemei de rispuns reprezinté © estimare @ misurii in care rispunsul la un item iferd de cel dat Ta itemul anterior. Categoriile Precautiesctzut si Precautie-ridicat au fost con- struite pentru a identifica cele 5% de la extremele istribufiei acestei scale, att la nivelul esantionu- lui clinic, cét gi la nivelul esantionului general. Indicele L Indicele L, disponibil pentru SRP, este o estimare a numarului de réspunsuri de Adovarat sau Intor- deauna oferite de respondent la 0 afirmatie cu un caracter nerealist de pozitiv si a raspunsurilor de Fals sau Niciodata dete la afirmaii cu o sem- sibcatie usor autocritics, negativd. Asadar, scala cuprinde itemi la care marea majoritate a persoa- nelor din esantional normativ di un anumit tip de rispuns, dar pe Indicele L se scoreazé rispun- surile date invers dect acest pattern asteptat, La & a $i in cazul Indicelui F, itemil aceastei scale ‘at cotati rareori in anumite rar 7, 4 unit tect Distbie Ftecvenjeloe derivate diy Helor derivate din ssentionul normativ sunt 165 Constr scaler de eteroealare (TRS s PRS) sa sae de autoeauare (SRP) Indicele V Acest indice care, de asemenea, apare doar Ia nive- Ree 05% 25% 2% Jul SRP, confine item fara sens, care sunt rareoti io 0) (9) - oy SH Te ry alesi daca persoana evaluaté este atenta in timpul oa ei 39) completa, in aga fel incit si injeleaga continutul erect] a 52% i i ey a) (ory fieciru item. In cadrul dferitelor categorii de var- {a Vode abl ee nerfra poi. sté ale SRR, doar aproximatiy 3% dintre cazurile cuprinse in esantionul normativ ating sau depa- gese zona limit Precaufie extrema. Aceste cazuri au fost eliminate din structura esantionului, fiind utilizate doar in stadill finale ale constructiei sca- Jei, ins nu in normare, Capitolul 11 Standardizarea si dezvoltarea normelor BASC in SUA ‘Acest capitol este reprodus aici in pofida faptulut ci nu are semnificatie directs pentru specialist care utilizeaza testul in Romania, Evident, acesti specialisti vor trebui si consulte Manualul de Adaptare Culturalé BASC-2 in Romania pen- tru a avea o imagine despre drumul indelungat si studiul riguros parcurs de acest test pana Ja publicarea in Romania, Acest capitol este totusi relevant, in sensul in care descrie cu claritate esantioanele utilizate pentru analizele prezentate ‘a intregul manual. Credem, agadar, ci are sensul sdu in infelegerea corecti a detalillor statistice prezentate in acest manual tehnic, optind astfel pe tru cuprinderea sa in edijia romineasci, intr-o forma ugor prescurtata. Standardizarea scalelor BASC-2 (TRS, PRS gi SRP) in Statele Unite s-a realizat in perioada august 2002 ~ mai 2004. Btalonul normativ general include peste 13000 de persoane, cu virste cuprinse intre 2 gi 18 ani, Daca sunt luate in considerate si per- soanele din esantionul clinic, egantionul total a fost extras din peste 375 de locati, din 257 de arii administrative gi din peste 40 de state. Copiii care au participat 1a acest proces provin din diverse medii si institutt: scoli publice, gcoli private, insti- tutii de boli mintale, spitale gi crege Esantioanele extrase din populatia generala Metodele de esantionare Scopul principal al procesului de colectare a datelor a fost acela de a extrage un esantion de chestionare BASC-2 cate sf fie reprezentativ pen- tru Statele Unite ale Americi, Bsantionul construit SRS 168 ‘Manual reine BASC-2 (Sisterul de Eraluaze Comporemencal pentru Cop) 4 respectat caracteristicile populatici din punctul de vedere al genului, al statutului socio-economic, al rasei, al etniei, precum gi din punctal de vedere al includerii in programe educationale speciale. Un scop secundar a fost acela de a maximiza gra- dul de suprapunere intre administririle obtinute pentru cele tei forme, adicd numarul persoanclor care au fost evaluate concomitent cu dowd sau chiar cu trei din aceste forme, astfel incit scoru- rile la TRS, PRS si SRP sA fie comparabile, Pentru colectarea datelor au fost selectati pe post de coordonatori, specialisti din mediul educa- fional. Pentru a fi selectati in aceasta pozitie a fost nevesar ca fiecare specialist sf alba studii universitare in psihologie sau si fie posibila supravegherea sa de 0 persoand cu 0 asemenea calificare. Coordonatorit au fost responsabili de supravegherea colectirii datelor in locatia alatd in responsabilitatea lor. A fost, de asemenea, necesar ca acestia si obtin’ permisiunea institutiei in care lucrau, tnainte de a incepe colectarea datelor. Atat coordonatorii, cit si institutiile implicate au fost recompensate pentru participarea in acest proiect, Pentru esantiontl normativ general au fost alesi participanti din clasele normale ale scolilor publice sau private. A fost utilizati o procedura standard de colectare a datelor. Accasta a fost aplicata in toate locafile, cu putine exceptii, care sm fost permise. © atentie specialé a fost acordati aspectelor care tin de confidengialitate Coordonatorii au recrutat profesori care s& par- ticipe Ia acest proiect. Fiecare profesor a oferit Pirintilor tuturor coptilor din clas’ © foaie cu informatii si cite doud foi de rispuns. In prima foaie se solicitau informatii despre nivelul edu- cational, despre 1258, despre apartenenfa etnici si despre eventualele probleme comportamen- tale, emotionale sau fizice pe care le-ar putea avea copili. Pe cea de-a doua fosie pirinfii au fost intrebai daci sunt sau nu de acord ou par- ticiparea copiilor in acest proiect, daci permit profesorului si realizeze o heteroevaluare si dact sunt de acord sisi evalueze propriul copil. Dups ce au fost completate si retumnate profesorului, acesta a predat foile de rispuns coordonatorulu Coordonatorul a trimis formularele citre autori si editorul testului, care a coordonat procesul de standardizare In prima etapa a colectarii datelor, formele PRS au fost trimise citre pArinfii care Ish exprimasera acordul de a participa la proiect, iar formele SRP au fost administrate acelor copii ai ciror pirinti au fost de acord cu completarea acestui chestio- nar, Cu exceptia parintilor inclusi in categoria yalt evaluator’, care a fost ulilizaté in studiul realizat pentru estimarea fidelitatii, atunci cand ambii paringi au oferit heteroevaluari ale unui copil a fost Iuata in considerare in final doar evaluarea realizata de citre un singur pacinte. Pe durata proiectului, profesorii au fost rugati si completeze TRS pentru nu mai mult de patra devi, evitand astfel aspectele neplicute care ar 6 rezultat din numiérul prea mare de evaluari realizate de citre un singur profesor. 199 Standaediate i denvolteres normaor BASC in SUA re Ere diterite Foma_[ TRS PRS SP resp | 1050 - 220 > tasc | 100 : an 428 resa_| 00 - 534 5 ease | 1200 | 32 > prec | 1600 | a7 - 02 rsa | 1600 | 594 08 ‘sRpc | 1500 | 28 > sera | to | ess | 700 De cele mai multe ori, levii au completat SRP in timpul orelor de curs, Parinfii au completat scar Iele de heteroevaluare acasa, chestionarele find {rimise prin intermediul copiilor, care ulterior Je-au returnat coordonatorilor de proiect. Pentru a colecta date pentru estimarea fidelitatii gi vali ditatii, parintii au fost ragati si mai completeze tun chestionar. Parintii si profesorii au fost platiti pentru realizarea acestor aplicatii. Pe parcursul colectirii datelon, sesiunile de testare ‘au devenit din ce in ce mai selective, in aga fel incit structura esantionului si respecte structura populatiei generale, Obiectivul de a obfine cét mai multe apliciri convergente TRS, PRS gi SRP, pen- tru acelasi copil, # fost atins, dupa cum se poate observa in Tabelul 11.1 Administrdrile din cadrul cérora lipseau mai mult de 10% din réspunsuri au fost eliminate, Au fost de asemenea excluse din componenta esantionulut ‘cazurile care prezentau mai mult de 3 rispunsuri lipsi la o singura scald, In acele cazuri care pre- zentau maxim 2 réspunsuti lips’ pe o singuri dimensiune, scorul total a fost ajustat prin inter- ‘mediul metodei descrise in Capitolele 3 si 4 Caracteristicile demografice Dupa cum se poate observa in Tabelul 11.2. esantionul normativ confine un numér egal de persoane de gen feminin si masculin pentru fie- care categorie de varsta, In cadrul fiecirei categorii de varsté, distribuirea persoanelor s-a realizat in conformitate cu datele recensimantului realizat in SUA in martie 2001 (Current Population Survey), in funcfie de urmatoarele variabile: ‘+ statut socioeconomic, evaluat dupa nivelul educational al mamei copilului (sau cel al tatilui, daci datele despre mama nu era cunoscute); au fost utilizate urmatoarele categorii: clasa a [1-a satt mai mics, licen si universitate; + rasi/etnie (afto-americani, hispanic, alb-cau- cazieni, altele); + regiune geograficd (nord-est, nord-central, sud si vest) Mai mult, 0 atentie deosebiti a fost acordata existenfei_unor tulburari emotional, compor- tamentale sau fizice, care au fost diagnosticate. Tabelele de la 11.3. pand la 11,7. prezintd carac- teristicile demografice ale esantionului normativ, raportat la caracteristicile populatiei generale 170 ‘Manual tehne BASC-2 (Site de Erauare Comportamental pntra Cop) ey ror rere rs pre a i" a ee 0 : p) oe = : +) se | a 3 ri ZT naa 7) ee 78 | om a : | ao] | a [so] i| fot a | ts | |» | |» | m s| #0 o 39 gps [a pa | ae a | 39 2 rs Bich |e | | oo | | ian «| im 2 a ve | ao fw foe ob aa eo | 0 |» |» | & | oo ae) me = 30 Fr en a) as m= x grace po fa [oa] am a) om ” m se {so |» |» |» | oo i) as ar mn s) = m a nos = ms | ws ‘ ts a os 0 | (ora Taso nag co) ant SE am Standardiarea si decvolareanormelor BASC in SUA Ene egentioanelor normaive generale in fun de gen gtrassletnie Fa [i oa ren 29 |isen conti Fen 4s |unetn cons Fen se |hseun ° cont : Fem est [Main coma: emi sae | ee con Fenn 548 | aaa cone | so.| woo] tsa oma | sea | aor fo [or [ete | ae fos | seb om Tene) HE 2] at ae w]e =I 2s |iemin | 8 | 152 © | 185 ws | ao a] a = omit || ate | eo vee | ea] oo: fia os | as fom | sede | ee fern [8] 188 ee te [5 wpa 3 45 usa | os | 356 & | se 2 | ais © | 46 x ont {ints | vet | gach am.) tap | er | ao | se feo) dar [as | me rane | aa was “par am er fies | a | 187 = | ‘a | a9 a | os a ‘ caomat |e | ag | ssn] ne | ep | tes ised os | eo doce | se | st |e Fann] wa [8 ww | ie BI] a aya mt asi [iene | at | 32 ‘o | 2 wa | 53 z| 3 a coms {ar ize | sea | an [ips | es | ro feos | | oes fae | ow femse | 65 | 3 @ es 2 | So ays ‘o! tet [usede | 65 | 13 n | ws aa | 519 a] 5 * const | ron-{oina | ses] om | s-| veal a | eof woo |e | sn] es | a Fenn [me | tet 7] Be we [ae a st te4e fumed | 74 | 88 is | 0 xa | 62 3 | a0 sm cone | ve | ies) eso} oo | | ts | os | ss | waite | a7 bss Lom enn | 12) | tee we] ae [or oar 75! ait |iieaie | se | v2 wa | 19 | ou a | ss it feoniea [tx [as7 | weal] a | vs | seo | om ete] et | os [se | se | nae Fenn | 73 | fsa 7 | tt wt | ee apes “st & [reais | om | 88 n | ms me | 60 a | oy combat | vee [itso | vea-f ast | see | soa | or | ots [eens | ses] ss | ow Penna |] Se | Be se] 88 =] a 0 se |iiiais | 2 | ts n | te mn | ss a | 6 i cone | oS | tgs weg fo | oso | aor | si} os | we teed se | es [i m Manna ehnic BASC2 Siem de rare Comercial peers Capi) reer ‘ace ea mee ee ee 7 eens] ie] a) a =p Br 5 ro 23 |uom | | 70 z| x0 &| ms 5 an coma | af 50 (ose fee | ao | aos ee foaraef ag nm enn] @ |e [Be ww} oie % % ts fitmin | 4] os | Bs wa] a a x conn | sa fies | vesestooas | ne | ae | om’) au] satel sa renee | 35] 27 or) | 80 ® “si a7 fimeamn | st | 0 | mo | 3 a {demir |v | tan | ree foe | tz fos | es [na | ate foo oo | —Freme aie | ww | ao a ‘ot ent fecie | am | er om me ae ‘2 =o combos | 8 soem} na se | salma | mas e0 a0 Fenn] 5 ca we) me 7 “0 rat fieain | | 8 we| zs st | 90 ® conde |_ te fosap'| ws [ost ae | eo | a) ms bane | am at fennn [1] Mt a] ae ‘or{ 2 1 I 1616 lenin | | a we] m 15 | 20 o Ey comin | ites | eof oae | or |e a fel oe oa sto fens [222 Toye 77] aa 77 = as fimin | a7] 68 a| 36 &| Mo & = foninat |e | coil wo | 6 | ste) ne | es fies | aes | ot ‘2b raren 2 | 8 we] at we} 20 % 30 | 4 fiom | st | is to | aie ‘=| mo & = comin | son | ver} tas | amen | ge foe foato | ee no femn ) 38 er a] ms @] aD € 3 7 fumein | | 0 a| 0 a| ar a x0 ge feet | spe || ar ae forbes ef in retan | ter] 0 i) ie] 3 9 a0 esi juts | 7 | 62 wo | Re io | 30s ‘a a conew | wo | vee'}sicoe’| rs snr | sua | oon fay | wef 00 fewer | 0 | 8 ar] ee i] Bs 3 ‘at se fisease | 57 | 3 va| x3 va) m8 a1 re ean | tof aso | vases sai] ws [sep | a | unl ne | oe on Fema | 75] 15D a] Be ie] 6 rr a ‘eis |Meat | 31 | 2 a] me vt | 32 w = cone | actos | ai jp | so) sei | a [gif ae Les 10) Fenan | ti we ae a] 39 Ti 78 eat jiarain os | ss be | 35 ar| x6 1 7st forsee | aot | se fore | ae fn | ey | ats [ans | oe ‘0 enn [ar ee ww) ar +] m0 tH cc g [es fuean | a] ez ie] me in| xs ™ @ toast |oiat | ae foe | a pe | see || of oe | ae sw rane || 2 TH] ae 76] 80 75 at vss fiamin | | 88 we | 5 su | 3 o a emir | veo | sco'}uss | so ssa] eof ow | se | me | eo +0 13 Standardiaze desolate nodlor BASC in SUA mr Popusia Se eee a Popuaia cont | USA. at_| USA wt_| USA Fora in [en eet s [wa paps pepe Fen || tao 7] Bas 25 |Masuin | 6 | 75 a| Bs u| xo [continat [sea | we} tas | oss] czo| mes | wo | as | a3 Fenins | 2 | 1 | 2s ne | 4s 7 | 2k 4s |uacun | 5 | ao sa | 29 so | ss w | 22 contin | csr | tas | ao fan fezer | one om | ez.| str fe sen | aes | er Fenen [8 | 133 | aT 1 [ako 7 | Bo or |uesain | sr | to e | 27 m | ua n| x0 2 omit | nig saz | gon | ts [ome | me] ame bia| naef sar | mes | on emmy | 116] 103 wo) ar ie | m0 ‘| Bo att |ascun | 126 | an 1 | 29 m | sr we | mr foarte fai | zoo'| sgr_[ aie | 213 | ata famed. ga | sea | oe] a3 |r, Fenn | | 210 @ | 280 | 325 op as 246 [Mesos | 78 | 180 | ms 18 | Ms s | ae combat | 160: an |-two | tess ras | zor fia | ais | sar [ne | se) a Fenine | 87 | 8 a | Be va |e 1B {268 818 |yesuin anneal gSEeneenennschts, 4 ‘Manual ehnie BASC.2 (Sistemal de Eraace Comporcamentalé penta Copii) Popultia ent [tote | ott [its [on | sams] USA, TiperacalaDocl de Alene 3s | ae [ss] a1 [as | a5 | ao utr Emotonale!Comportamentale 2r | as | a8 | ao | 29 | a1 | to Retard Mental sau Tubud in Dervotare sz_| a2 {ts | is | as | | ta uur de Dezvoae Pevazve o1 | et [02 | ot for | oo] 02 Diaby de ovitare Specifics s2 | 72 | so | ss | os | 55 | eo DeteroraleLimbajtuorbih sa [as | 45 | 28 | 39 | 22 | 23 S-a depus un efort special pentru ca in fiecare _proportiile se situeazd la jumitate fati de cele ale categorie de varsti si existe un numér egal de populatici generale. copii, Dupa cum se poate observa in Tabelul 11.3, acest obiectiv a fost atins in mare mésuri cu Distribufia esantionului in functie de gen si de exceptia varstelor de 2 si de 18 ani, pentru care regiunea geograficd este disponibilé in. Tabelul s-au colectat date de la un numér mai redus de 11.6. ‘Toate esantioanele au o structurA similar& cu Participanti, Cu toate acestea, datoriti faptului cd cea a populatiei generale, cu exceptia grupelor de existi diferente minimale intre scorurile BASC-2 __varsti de 2 pani la 3 ant, unde cazurile din regiu- pe diferite niveluri de varst’, faptul ca au fost nea Nord-Est sunt mai reduse la numér. ‘ncluse mai putine persoane in categoriile mai sus ‘menfionate nu a avut nici un efect semnificativ Desi cazurile din esantionul general au fost adu- asupra normelor, nate din clase normale gi nu din clase de educatie speciala, au existat si unele cazuri de copii care, ‘Tabelul 11.4. prezinté structura esantionului nor- conform relatarit piringilor lor, aveau unele pro- mativ in funcfie de gen gi de rasi/etnie. La nivelul _leme emotionale, comportamentale sau fizice. esantionului normativ, structura populatiei in Tabelul 11.7. rezumé incidenta celor mai frecvent functie de gen si rasi/etnie este similara cu cea _intdlnite tulburdri de acest gen, La nivelul egantio- intalnité la nivelul populafiei generale. nului general exist 0 oarecare supra-reprezentate € copiilor cu tulburari de vorbire si a celor cu tul- ‘Tabelul 11.5. prezinté structura esantionului —burdri emotional-comportamentale, atunci cand normativ in functie de gen si de educatia incidenfa acestor dou tulbur ‘mamei. Proportiile redate la nivelul esantionului cu populatia generala. sunt relativ similare cu cele intilnite Ia nivelul Populatici generale, cu exceptia grupelor de fn concluzie, esantionul general reflect extrem de varsti de 2 pani la 3 ani pentru PRS si TRS, unde —_ bine structura populatiei generale a Statelor Unite este comparati — 15 Standardizare si dezvolseanormlor BASC in SUA. ale Americii sub aspectele: gen, educatia périnti- lox, rasdletnie, regiune geografica si incadrarea in programe de educatie specialé. Datele pentru nivelul Colegiu/Universitate au fost colectate de la 706 studenti din universititi diferite, avind varste cuprinse intre 18 si 25 de ani, Informatii despre structura egantionului in fanctie virsté si gen sunt disponibile in Tabelul 11.8, Existé un num&r mai mare de persoane de gen feminin la nivelul esantionului, fapt care este conform cu structura populatiei generale, Dintre participanti, un procent de 3% nu erau implicati intr-un program de studti universitare, 11% par- ticipau in programe de 2 ani, 80% in programe de 4 ani, iar 6% au fost implicati in alte tipuri de programe universitare, Vass | combioat | Faminin | Moscuin @ 07 @ a 8 94 m B 2 42 3 58 FT m7 7% se a 7% “8 » 2 6 7 ® ry oT € 5 25 a 4 1 Tipe stud Dee a = = 2a 7% - : ari 8 - : le #0 - = Esantionul normativ clinic Fsantionul clinic este aleatuit din copii cu vir ste cuprinse intre 4 si 18 ani, ai ctor parinti au relatat ci sunt diagnosticafi cu una sau mai multe tulburéri emotionale, comportamentale sau fizice. De cele mai multe ori, acesti copii beneficiau de ceducatie specialé sau de serviciile unei institutt specializate in tratarea bolilor mintale. S-a urmérit {in mod deliberat includerea copiilor care se con- frunté cu dificultifi emofionale, comportamentale ‘sau fizice. ERE roma | mes [pas] SR Tsp | ot ~ 5 = msc | 67 - 5 we resa_| 79 - a os poe | 300 1 - = asc | 18 6 - 08 pasa | o76 347 - en oe | aT 2 3 ~ sea | so | ao Pn - Metodele de esantionare Mediile din care au provenit cei mai multi copii din esantionul clinic sunt clasele de educatie specialé gi clinicile specializate pentru copii cu tulburari emotionale si comportamentale. Copiti care sufereau de o anumita tulburare au fost inclugi atét in esantionul general, cat si in cel cli- nic, Procedeul prin care au fost culese datele este similar cu cel utilizat in construirea egantionulai normativ general. Gradul de convergent al apli- cérilor TRS, PRS si SRB, pentru esantionul clinic, este redat in Tabelul 11,9. ST 176 Mancal technic BASC-2 (Sistema de Erauare Comportamestalt pentra Cop) Caracteristicile demografice Tabelul 11.10, prezinta gradul la care sunt repre- zentate diferite categorii nosologice la. nivelul esantionului normativ clinic. Copiti care au fost iagnosticati cu mai multe tulburari sunt lui in considerare pentru fiecare categorie, astfel incit Procentele din fiecare esantion depasesc 100%, Pentru copiti de 4-5 ani clasificirile sunt, in gene- ral imprecise, datorité dificultiilor de a stabi un Giagnostic lar la aceste virste; stabilirea unui dia- {gnostic mai precis apare mai frecvent atunci cand copiii intra in mediul scolar, Datorité faptului ci anumite categorii nosologice precum ADHD sau dizabilitajile de invatare speci- fice sunt frecvent intalnite la copii, a fost necesar construirea unor eantioane suplimentare, pe Eo Tanga egantionul clinic. Dupa cum se precizeazi ‘in Capitolele 12 si 14 profilurile pentru aceste gtupuri sunt specifice. Utilizarea unor etaloane specifice ar trebui s& creasca capacitatea specialis- tului de a lua deciaii Au fost create in mod special etaloane clinice pentru persoanele cu varste intre 19 si 21 de ani care nu au terminat inci liceul. Caracteristicile demografice ale acestor grupuri pot fi consultate fn Tabelul 11.11, Majoritatea acestor elevi benefi- ciau de educajie special. Spre deosebire de esantionul general, cel clinic nu este similar din punct de vedere demografic cu populatia Statelor Unite ale Americii, aceasta si pentru ci acesti copii nu au fost selectionati aleator, Mai mult, incidenta unor tulburari este TRS: PRS ‘SRP [Gago diagnostic Pragcolar | Copit_[Adoiescont| Pregcolr | Copil [adolescent] _Copll_| Adolescent Diab deve Space & | at | ma | s7 | 90] ma | ua | me Detsirr de Linki eas | 2at so | ma | m2 | ont | as at Retard Mental au Tubs in Demure za | tt as | a7 | ss | ro | 65 32 Teun mopenalelCarperamenisle 7s | wa | 22 | 70 | ws | ws | ter | moa uur le Azaks sy | ss | a6 | a7 | os so | 45 54 HieracstsDeft de Aero ua_| so | wo | wr | m2 | sss | soz | wr Tur de Declare Praia 08 | a 7 06 oz | oa at tae wa | or | ss | za | me | srs | 250 | m6 "Ine esol ae, cps $a ec ea ah mull ces Combinat z € 1 & 7 Standacdizre devotees normelor BASC in SUA, diferitd tn functie de gen. Tabelul 11.12, prezinté Structura eyantionului clinic in functie de rasi/ structura esantionului clinic in functie de gen, in etnie este prezentata in Tabelul 11.14, in timp ce timp ce Tabelul 11.13, prezinta structura in fune- _distributia in functie de zona geografica e disponi- fie de varsta. bila in Tabelul 11.15. Tabeld 1112. Sructura esantenutui normaly cic in funcbe de gen var Vas [en ose [OT | AOD [tows | OL | ADHD | Toate | ol | ADHD Fenn ] = 6 | - = = = = P| meseun m | = = me | - - - - = Conbiat gn] os = so_| = = z = = Sein ar 7 = | a | | @ o | Neseuin ae | we | ts |e | 88 ws | x | Contin 83 gos [ame | ge fee emo ft po oe a Ferinn a 1 [as |e o | as |e © Nescain at | to | am | wo | ote | oe | sr fo Joona roe {ars aes re |g ams oso] Vase ta peau Wes |_ Toate of DAD | Toate o ‘ADHD | Toate a ‘ADHD ? 179 = = 8 = = = - 5 8 = - i = = = - oat [ oar = = 30 a = 3 6 7! 7 6 o tT me = = = 1 10 6 a 12 2B 2 = |e : 8 07 25 ar 8 A sr 9 zu A % 6 a 6 155 0 e 138 5 ca 0 w 6 5 188 7 st ‘es rs 8 nH 2 0 26 221 6 45 we 58 a a 6 as pe a0 BAT tT as oe % Te v7 ‘@ 8 a ot 2 wv | st 8 ue a 2 a a 8 9 3 81 4 10 aa 4 a nn 2 0 a «| 5 18 a © WW a a 1a e @ 6 108 a 20 19 a 3 1% s 2 ka 1 a 29 12 8 a 138 4 is 7 8 2 3 5 @ B 5 5 15 Tessas zs Zit 6, 7a 8 350 3 72 Tora 7 a a 1575 Ee Be a S20 eS 178 Se Manual tehnie BASC-2 Sitter de Bralvare Comportaientala pentru Cop) i Pas se Vas [Rast | eae [oka | oats [rT apn | Tos or ADHD. afo-areical | — = = [a = = = = = open 6 : - | » - : - : - 2 je a | t So fom | t = = - : Atle 4 - = | 8 = = = = : Feta iTS =f pees = = = = fto-kosted ti] 2 |e [a |] es] ee | Hepa w | @ | 2 | wm | e | wo fom | #6 3 [awe as | oe | we | sis | me | ms | om | oe | co sto 2 7 a | « | w 7 | ma | 6 3 Tota aaa a ae a ate-Rreieav | 160 —81_f—s ||] x8] ar] 5] os | pina w | os | ow Jom | we | we fom | ow | o E fawt sr | a | at | a | es | av | om | am | 20 Lata z 7 7 | 3 5 3 | om 7 5 Teta [res aes aa aso as ae *Vasia 61 an peu SP Vise [Ra [owe [OAH [Toa A0KD [Tose] Of | ADHD Tate a a a room | os | = | 2 tow | 2 f 2 fo fo de a |e e | of 2 fw f = | 2 fe | of est w {| - | - | wf 2 }sf}. | sf: ra BEE eee awe SDs i %& [a ~ | ow | ar =] 2 ew fiovceist oe foe Joa fw fo | aw | om | oo | oo § |ow zw f| ow | ow | m | on | m |] ow | aw | w vest mw | 2 | « | wo |» | » | we | n | # ot os [eas |e era ere we [a [9 | | | a | a | «| —@ eo |umcors | i | ao | w | wm | on | wo fm | oo | ow = se se | ow | om | mo | we | we | ae | im | us [Mest 20 9 3 249 20 51 310, 120 CJ rot EE "Vis B41 spon FP, oe 179 Standanlizare gi decrotarea notmalor BASC fn SUA, Construirea nori. :'or Diferenfele datorat~ yerului si varstei Primul pas tn conswirea sistemului de norme a fost acela de a id-ntifica daca diferentele de gen gi varstd sunt 191 de mari incét si justice construirea unor svberupuri normative. Studii similare realizate cu varianta initial a BASC au demonstrat existents nor astfel de diferente sem- nificative (Reynolds s: Kamphaus, 1992), Esantional a fost imctit in mai multe grupe de varsté: 2 pnd la 3 ani, 4 pana la 5 ani, 6 pind la 7 ‘ani, 8 pind la 11 ani, 12 pana la 14 ani gi 1S pana la 18 ani, Diferentel2 semnificative intre diferite grupe de varst& sunt prozentate in Tabelul 11.16, pentru TRS si PRS gin Tabelul 11.17. pentru SRP Aceste rezultate sunt ‘varie aseminitoare cn cele objimute pentru varissta inifialé a BASC. Pe baza acestor date, grupel> de varst& specifice pentru BASC au fost mentinute s{ in varianta BASC-2. tn continuare, au fost investigate diferentele dato- rate genului, fn Figura UL, Figura 11.2. gi in Figura 11.3, sunt proventate diferenfele obfinute fntre mediile grupurilor de persoane de gen femi- nin si masculin. Difercntele datorate genului sunt prezentate in scoruri T, pentru @ puncta mag- nitudinea acestor diferenje. Mediile si abaterile standard ale scorurilo: brute pentru fiecare nivel de varsta si gen sunt prezentate in Anexa A a Manualului de Adaptore Cultural Act cotiiene erent eeetst8 Adapiabiate Eas zaee8 | Asesiate Nie deni | Wii ern ietate Beks Bees eet Sree Pretleme de atone Dees Eases 12.14 15-18 ica Neodiewne (— 28<46 Mate te Probleme deconduta | Neodiveys | &7>@-11 Deprese Nico deers | tate E16 [Comunicaretuncjona | 2-3< 6-5 Zaces eee sree | gett Fipereciate 23>es Bets een re seta tota | uta 545 Leaderhip Nice deen [12-18 <15-18 Probleme deinvijre | _ Neve alan = ALR socal 25 Backs sete tte Sonatas Nie domi —|_ Nolo arnt Ani ae sta Sreeit = Ratragere Tes ses I AE —— 180 Manual enc BASC-2(Siveml de Erauare Comporesment:!:pentrs Cop BEIT Figura ti. olfere 6 jon ve entry TRS. BEY (scoruri calculate j-ntru 230° div general prin orn Taportare la etalon aed 7 Probie dstenie ers csr | Atitudine fala de gcoald ‘Nicio iterenti a cont wwe Feninin Riot tie pring > 8 - ikaite a> 8 gbte Deoeie eo ark _ beavis 2ate> 18 eae ripe Tee te — Leelanau Te 18 ee alle pig Nie dar Sina dene Ni ere oben eae creas Tate < tt8 2 suse simu Neier ae Senne nei Neo siews ~- “+ Sires sock Neo er Pb i Sonatzae Nes oe - _ t ee | Figurile 11.1-11.3. indicd in mod clar faptul c& [espn banat Saal existi diferente semnificative statistic la nivelul — iferitelor scale sau scale compozite. Cu toate : acestea, putine diferenfe ating o jumatate de aba~—_fisutes tere standard (5 scoruri T), Pentru TRS gi PRS, persoanele de gen feminin tind si primeasca eva- luiri mai ridicate pe dimensiunile Adaptabilitate, [04s "* Sat Abilitifi sociale si Comunicare funetionala. Per-— |ssnuom / oe soanele de gen masculin obfin scoruri mai mari - - tt pe scalele Hiperactivitate, Agresivitate, Atipicali- |“! —_ tate si Probleme de atenfie, Pentru SRP, persoancle | rensee | Frobere dene de gen feminin tind si-gi atribuie valori mai mari pentru Anxietate si Somatizare, fata de cele de gen masculin care isi atribuie valori mari pe scalele Probleme de teraz ‘Atitudinea fath de gcoalf, Atitudinea fata de profe- sor si Cautarea stimuli, Pte aba Indes) 0 G25 mle ‘Seandardicatea i deavolarea notmelor BASC ia SUA Figura 11.2. Diforonfe de gen in scorusi T pentru PRS. (scoruri calculate pentru egantionul normativ general prin porta iat nomat) a PRS em | ain ae fete Boe Soe Ae ctsiene TT ae Apis = susie vt feo Prolene seni Probleme condi ‘aid ome Lo Comrise ipaacivie eae ona soe I Somat eeu Pee de enliare | Aa agave nace Smgtome Canora pees peat Figura 11.3 Diferenfe de gen in scoruri T pentru SRP (scoruri calculate pentru esantionul normativ genera prin raportare la etalonul normativ) [issepa ‘SRP Coo Coal cane | Matlin Rit pied scot Probleme de Rie mre fp de joala adn fp pros Aipicatiae oer lap nrpenonale occa elie cups en dene rece sine cas Sima sume ina see snc soatane ame yore tame de rl heen Write nde Sing Eraonale Fecal Adare Panna 382 OLE L LLL LLL LLL DALAL EEL TOON “Manual hac BASC-2 (Sistema de BralareComporamencl pers Copi Aceste diferenje generate de gen sunt motivul ce a slat Ia baza deciiei de a utiliza etaloane separate in functie de gen, pe Hang’ cel combinat. Dupi cum s-a mentionat si in Capitolul 2 etaloanele separate nu ar trebui si fie utilizate in. mod curent 1n procesul de interpretare Construirea sistemului de norme pentru scalele primare si scalele compozite Pentru fiecare scala sunt disponibile atat scoruri cat si centile. Initial, au fost luate in considerare mai multe metode pentru construirea sistemului de norme. In continuare vor fi expuse motivele pentru care s-a ales o amumita modalitate Scorvrile T Un scor T este conceput pentru a mésura in abateri standard distanfa unui scor brut faji de edie. Existi dou modalititi principale prin care se pot construi scoruri T: printr-o transformare liniard a scorurilor brute, forma distribujiei find pistrati, sau printr-o transformare care conver- teyte distributia initiala intr-o alt’ distributie ~ de exemplu in distributia normali. Aceste transfor- mari sunt aplicate in special in situatille in care exista ratiuni teoretice care justificl prezenja unui anumit tip de distributie, sau in acele situatii in care anumite surse de eroare legate de instrument sau de situatia de testare au ca efect producerea unei distributit diferite fafa de cea asteptat’. De exemplu, testele care misoari abilitiile folosesc adesea un astfel de sistem de transformare. Ca alternativa, daca forma distributiei scorurilor brute reflect distributia reali a unei anumite dimensiuni in randul populatiei, scorurile T pot fi create printr-o transformare liniar8, Acest tip de tansformare se bazeaz’ doar pe identificarea mediei si a abaterilor standard. Instrumentele care evalueazi anumite probleme rar intélnite Ia nivelul populatiei generale prezint deseori 0 dis- tributie asimetricé a scorurilor brute, majoritatea valorilor fiind grupate la polul non-problematic. Adesea, asemenea instrumente nu discrimineszé adecvat intre persoanele cu un comportament normal; astfel nu ar fi justificata extinderea polu- lui non-problematic, asa cnm se intdmplé in transformarea normalizat8. Este mai indicat ca in asemenea cazuri sé s¢ considere ca acele cazuri situate la potul nonproblematic sunt asemandtoare sub aspectul dimensiunii masurate, Astfel, doar camurile plasate spre capatul problematic ofer8 0 diferentiere adecvati. Ca atare, nu ar fi adecvata utilizarea unei transformari, Pe scurt, 0 trans- formare liniard presupune ci distantele dintre punctele unei scale reflect® diferentele adevarate {n intensitatea unei probleme. Din aceste motive s-a luat decizia de a folosi sco- ruri T lineare pentru scalele BASC-2. Diferenjele de boltire intre diferite scale sunt prezentate in ‘Tabelul 11.18. si tm Tabelul 11.19., aga cum au fost calculate pentru esantionul normativ combinat. 0 valoare de 0 a boltirii indica existenja unei curbe simetrice; valori pozitive sau negative indica fap- tul cd distributia este asimetric’, fie spre polul negativ fie spre cel poritiv, Distributille puternic asimetrice prezinti scoruri T care sunt relativ 183 Standardisarea si dezvliare normelor BASC in SUA oer eae ers ce rary fata Tiperseiiate Audie aide soos [08 a? Attuned protsor 15 og Aereivtate cavarea sini = ot Aaltate oF 7 =a Lec conto os a Prsbone de Conan est ee | 2% 38 Atte 05 05 este | Depresie “4 16 Sentiment infin rt) a Somatare = v1 Dopreie Problema de tee or 08 perce or os Reale cu phigh AB; =a Somatine Rolie interpersonae “16 3 Skima de sine a3 | ia ncrececain sine a5 | ts | Ratagure departe de 50 pe una din cele dou’ directii. Sea ele care prezinti distribufii simetrice, precum Prsbame de alse Abilitati sociale, prezinta o arie mai ingusti si simetrici a scorurilor T. Probleme de ware Datorit’ utilizérii unor scoruri T liniare, nu se justificd interpretarea acestor scoruri ca in cazul Adee uunei distributii normale. Zona alungita @ valori- ack Jor plasate peste medie include mai multe cazuri decét prezice curba normala, aspect discutat in lime * paragrafele anterioare. Activity cotidiene Centilele (© centilé indica proportia (procentul) de cazuri Abitita{i de studiv din esantionul normatiy care se afl§ sub un anu- mit scor brut. Relatia dintre scorurile T si centile diferi in functie de forma distributiei, De exem- plu, daca o scala este asimetricé spre polul pozitiv, un scor T ridicat nu va fiatat de rar (astfel el nu va Comuniearefneinalb 184 _ nannies SRR SESS ‘Manual eine BASC-2 (Sisemul de Erauare Comporamentals pene Cop) corespunde unei centile ridicate). Din acest motiv, sistemul normativ al BASC-2 prezinta atit centile, cit gi scoruri T pentru fiecare scalé, Este impor- tant ca scorurile T sa fie interpretate in fanctie de frecventa pe care o prezinté in randul centilelor. Centilele BASC-2 au fost calculate prin folosirea unui algoritm creat de Fill (1976) si de Hill, Hill si Holder (1976), care se bazeaza pe sistemele de frecvente ale curbelor descrise de Johnson (1948). Date find media, abaterea standard, boltirea gi simetria tnei distributii, se va alege una din cele tei curbe Johnson pentru transformarea scoruri- Jor brute in centile. Curba nou generat pistreazi caracteristicile distributiei inital. (sees si emer ORRNEN REE aRNRRNN Capitolul 12 Scalele de Evaluare pentru Profesori, TRS: fidelitate si »._iditate ‘In acest capitol sunt prezentate urmatoarele tipuri de informatii despre TRS: + fidelitatea: consistenta intern fidelitatea test- retest si acordul inter-evaluator; + stabilitatea temporal’; + validitatea: structura factorial a scalelor, corelatile cu alte instrumente si profilurile arupuritor clinice ‘ny _ st capitol, ca de altfl si in urmatoarele dowd capitole, sunt descrise caracteristicile psihome- trice ale componentelor BASC-2. Informatiile legate de relatia dintre cele trei componente ale BASC-2 sunt prezentate in Capitolul 15, capitol in care sunt detaliate si anumite aspecte legate de integrarea datelor care provin din dows sau mai multe surse. Fidelitatea Fidelitatea se referd la precizia unet masurdri sau Ja gradul in care scorurile sunt reproductibile. Fidelitatea unui instrument poate fi estimati prin mai multe modalititi, ficcare dintre acestea aco- perind 0 anumita sursi de eroare. Penirs TRS au fost calculate urmitoarele tiputi de fideliate: + consistenta intern, care indie gradal in care totiitemfi unei scale masoard aceeasi abilitate sau dimensiune comportamentalis + fidelitatea test-retest, care reflect® stabilitate2 evaluarilor realizate de acclagi evaluator in ‘momente de timp diferite; + acordul inter-evaluator, care descrie con- vergenta intre diferite evaluari, realizate de diferiti profesori pentru acelasi copil i t i eR RU SORA tee Consistenta interna Consistenta interna raspunde la intrebarea: cat de ‘omogen este un anumit set de itemi care misoari ‘© anumit’ dimensiune? O consistent interna ridi- cat& (reprezentata numeric de coeficientul Alpha) sugereaza faptul c& tofi itemii unei anumite scale reflect in mare masurd aceeagi dimensiune. Tabe- lul 12.1, prezinta coeficientul Alpha pentru fiecare scali compozita si primard a TRS. Tabelul 12.2. prezinti acelasi tip de informafii, dar estimérile sunt realizate pentru esantionul normativ clinic, nu pentru cel general. Deoarece fidelitatea poate fi afectatd atit de variabilitatea scorurilor la nivelul egantionului, cit si de calitatea itemilor, fiecare tabel prezintd datele legate de fidelitate separat pentru eyantioanele feminin, masculin gi combi- nat. Pentru esantionul normativ general, fidelitatea scalelor comporite este foarte mare: peste .90 pen- tru ISC (Indicele Simptome Comportamentale) si Probleme de externalizare, aproximativ 90 pentru Probleme gcolare gi Abilitti adaptative si intre 80 si .90 pentru Probleme de internalizare. Valorile coeficientului Alpha pentru scala Abilititi adapta- tive sunt mai ridicate pentru categoriile de varsti Copil si Adolescent (.96 si 97), decét pentru Pre- scolari (91 gi .92). Celelalte scale compozite prezinta valori similar, indiferent de categoria de vst Coeficientii de consistent interna pentru scalele primare sunt, de asemenea, ridicati, Mediana acestora este situa la valoarea 84 pentru formele 136 Manual ehnic BASC-2(Sistemal de Erauare Comportamencal pentea Cop) Prescolar, osciland intre .85 si 89 pentru formele Copil si Adolescent. Diferente similare s-au con- statat si in privinga scalelor compozite. Scale cu 6 fidelitate foarte crescut’ (intre .85 si .95) sunt Hiperactivitatea, Agresivitatea, Probleme de con- uit, Probleme de atentie si Probleme de invatare, adica scalele care compun scorurile compozite Probleme de externalizare si Probleme gcolare. Scalele care compun scala compoziti Abilititi adaptative prezint’ valori ale Alpha plasate intre 80 si 90, cu o singurd exceptie, anume scala Adaptabilitate, la care, pentru grupa de varsta 2-3 ani, coeficientul variaz’ intre 76 si .82. Desi pre- 2inta valori mai scdzute in comparatie cu celelalte scale, coeficientii Alpha pentru scala compozita Probleme de internelizare sunt puternici, fiind situati peste 75. Pentru esantionul normativ clinic coeficienfii de fidelitate pentru ISC, Probleme de externalizare, Probleme de internalizare si Abilititi adaptative sunt aproape echivalenti cu cei caleulati pe baza esontionului normativ general. Scala compo- zité Probleme gcolare prezinti valori ceva mai scizute, plasate in zona superioard a .80. Pentru ambele genuri, valorile fidelitatit sunt similare cu cele intlnite gi la esantiomul normativ general, cu citeva mici excepfii, Coeficientii Alpha sunt ‘mai ridicati in eyantionul normativ clinic pen tru scalele Agresivitate, Anxietate, Depresie si Adaptabilitate si usor mai scdzute pentru scalele Probleme de invajate gi Leadership. 87 rt penta Prfisori TRS lsat gi validate i ele de Eval Saal Te [mm | om fom [me] om | oe | om [me | oe fae a | sm [oe | om Toe [0a frre a a wo [wie] @ wf wlel[wlwi{slal|@ Cae ee ee ee es a wlwlale|s wlelelelwlelelelalwlale|9] clelwleleiel|e{s! «|e lw) we |-|-}-|-|-| - | wxomele zpeTe Teepe pepe >e ele) l-p Tey) me w wl e |e) we) iw) we 6 a a |e ole |e |e | w a api on ae | wo | we owe w | w wo ow le) e | wl | we |e |e we aye | aflalow|eflo|ow |e laewle [ele le) |e) ele we | a ‘ite we we) | oe w owls) w wel | ww wo} w]e] wo | we C any wlalalaiejelelel|wl|ale] a] -]- | - | - |= | = fosmmnme w«jeleiwloletele| sl @le| we |ol ols | w | o | ao | omens aTePeye |e ele lee fo ep tele la |e pee eee alelelalelalelelel@alal|w | © ae jwfwle sain al{eielole|wfwelwl el elele |e le ele lel a8 ee ne ee ee eee re ee eee slelelsftolwfolsjwelslolw |x |w] aw | ow || | 3 7 “T ‘aeurvodg s * 5 i | “« es eo S| es | 6 | oe | aunts 104 elelelelslelelele| «|» | «| wl es | iw | ao | | omen ele | & ele lw | w le le |e fw lw ~ ~ = - = i ‘apa Sud elele le lel wl o lel w | fo fw | ow | aw | i | | or | a | semumnmnny eilelelelslwlelelelelwl|sele|s || | ws | o ena 3 aot aR ayo en | ee wsinsieh TRA WARREN Er SHEIK STEREA, CE SEE ES) rer it 188 Manual tehnic BASC-2(Sisemul de Eraluare Comportamentali pen Cop) fe se | vv | se | cs eee = # alalw| aw w leo | ae | |e | wpa pw we we ae wlan | all we lo] ow ® © ale wio le ei lw |e we i a a |e wpe we wpe pa pepe iv Ej ae w |e foe alw las lalw @ © ole ww fw wlais lel we wie de w os | we | wi oe jwiwl «jo | s ‘al ee pw wpe [rs 9 >a pa w @ 2 a |e he ele jpa lel e ww |e e 8 a | fw elel@lel|e w lw |e B # w | w jw alalele| x» fw |e ® : se | aw fo wla|wle | we | ow | % © wie iw zlelwelels w fw |e © © a w) a] 5 ele lw |e s w % is | 6. | e ele | ow | os © «pe pw Ea ep ae [ae |e © ® w fw ca whole la 6 rae a 6 wale 6 s ea a | a [RE a ae rs | go ae aut sera atrg er | | | q ' 4 | 189 Sede de Evalue penra Profesor, TRS: deta i valiitare Tabelul 12.2. prezinta fidelititile scalelor primare si ale celor compozite pentru dou’ subgeupuri clinice, pentru esantionul normativ clinic: copit cu dizabilititi de tnvitare si ADHD. Deoarece petsoanele din aceste grupuri manifest’ simptome comportamentale similare, pot objine scoruri mai ‘omogene pentru scalele clinice, cea ce semnific& 4 +1 ¢& dispersiile scorurilor sunt mai reduse duce. in cazul populatiei generale. Acest aspect poate conduce Ia un nivel mai scazut al fideliti- fii, Dup& cum se poate observa in Tabelul 12.2. fidelitatea scalclor comporite la nivelul celor doua subgrupuri este asemanatoare cut cea intalniti fn general pentru esantionul normatiy clinic. Pentra scalele primare, coeficientii Alpha sunt foarte ase- manatori cu cet intalniti in general la esantionul normativ clinic, fiind doar rateori mai scizuti pentru scalele Probleme de atenfie, Probleme de finvajare, Leadership si Comunicare functionala, O fidelitate mai scizuti sugereaz faptul cd exist variabilitate mai scdzut& in randel acestor eyan- tioane pentru grupurile Dizabilitati de invatare si AD Tabelul 12.2, preainta si valorile consistentei interne pentru adultii tineri cu vinste cuprinse intre 19 si 21 de ani, care se aflé inca la liceu. Coe- ficientii obfinuti sunt foarte asemanatori cu cei {ntdlniti sil alte categorii prezentate anterior. Jn concluzie, indicatorii consistentei interne pen- tru scalele primare si compozite ale TRS sunt ridicali, atit pentru ejantioanele feminine si masculine, cit si pentru esantioanele normative compozite, clinice si generale, Astfel, se poate considera c& scalele primare si cele compozite sunt estimari coerente ale dimensiunilor pe care le misoard. Fidelitatea test-retest alti metoda de identificare a stabilittii scoruri- Jor la un test consti in obfinerea a doua cvaluati pentra acelasi copil, la un interval de c&teva sip- timani. Este improbabil ca un copil si-si schimbe foarte mult comportamentul in acest interval. De asemenea, intervalul ales ar trebui si fie suficient de indelungat, incit s4 nu permit profesorulni sa igi reaminteascd modul in care a evaluat anterior respectival copil, O fidelitate test-retest inalta indica faptul ca scorurile sunt stabile in timp. Vor exista cu siguranfé diferente intre cele dows evaluat realizate de profesor, deoarece acesta va fi inclinat si fac8 referire la comportamentele cele mai recente, acestea devenind mai pregnante in rmintea 52, Pentru fiecare nivel de varsti evaluat de TRS s-a realizat o evaluare dubla a unui esantion de copii. ‘Tosi participantii din acest esantion aut fost evalu- afi de doua ori de cdtre acelasi profesor. Intre cele doua evaluiri a existat un interval de timp cuprins intre 8 si 65 de alle. Aceste loturi au fost alcatuite atét din copii cate aveau un anumit diagnostic clinic, c&t si din copii selectatati din populatia generalé. Caracteristicile demografice ale esantio- nnului utilizat pentru aceasta procedurd test-retest sunt redate in Tabelul 12.3, Copiti din acest esan- tion se aseamina din multe puncte de vedere cu cei din populatia generala. 190 “Manual tehnic BASC.2 (Sistem de Eraluare Comporsamenalé pens Cop) Medina Vice anu) “a 36 148 ntvlul de Testare (le) 1568 09 1260 Mena Interv do estar (a) “ w 3% Gen Fern 2 0 ® Mascaln a 6 * Ressieine ‘a= Aetean 0 6 Hipaie " 2 6 nee 3 " 4 Ab 2 30 By Regiune Notes 2 | 8 ” Nort Conta 2 ” 8 Sut % 0 a est 8 23 2 Evcaja anal ‘cage sour pun 8 2 a beove de Lieu a 2 s Inge 13 nde Facute 2 » | 2 4anhdeFoclst sural mut 2 1 5 ‘Tabelul 12.4, prezinta fidelitatea test-retest a TRS. Corelatiile ajustate elimina sursele de eroare care {in de esantionarea imprecisé. Egantioanele vari- ai mai mult sau mai putin fata de populatia din care au fost extrase, iar cu cit egantionul are 0 dimensiune mai mici, cu atit creste postbilitatea existenfei unor diferente mari in ceea ce priveste variabilitatea. Dupi cum s-a discutat anterior, variabilitatea scorurilor afecteazi fidelitatea si corelatiile. Corelatille test-retest initiale au fost ajustate folosind o abatere standard raportaté la cea din esantionul normativ (10), in momentul primei aplicari, Astfel, s-a obtinut 0 corelatie care reflect mai bine coeficientul care s-ar obfine prin utilizarea unui egantion mai mare Indicatorii de fidelitate test-retest pentru scalele compozite se plaseazi in intervalul 0-90, cu exceptia scalei Probleme de internalizare, unde Ia forma Adolescent a fost obtinut un indice de 78, In ceea ce priveste scalele primare, mediana se situeaza la .82, .86 gi .81 pentru pregcolari, copii si respectiv adolescenti. Acest pattern de corelatii este foarte asemanitor cu cel intalnit in cazul con- sistenfei interne, Scalele clinice care prezinta cele mai inalte corelatii test-retest sunt Hiperactivita- tea, Agresivitatca $i Problemele de atentie. Scalele Atipicalitate si Retragere prezinté de asemenea corelafii inalte, dar numai pentru formele de evaluare a prescolarilor si copiilor. Cele mai sci~ zute corelafii test-retest se fnregistreaz8 la scalele Anxietate gi Somatizare. Pentru scalele adaptative, corelatiile test-retest sunt mai inalte Ia forma ah ERR AaNNRNeRNiNARICNNNN aR siasin ‘ah Toten mye spe ap eee jG le ro'ZOSHE pepe cosy aunece © pepe lene a0 aes pea TOAD RAD AL, 91 Scale de Balas pers Poor, TRS: eicaregvaidiate aE a srw [ae [eo Fs Tr RES |= : neon fa a = ref fee i wren ire w|20, cH seat eee Ves ‘ore | we |r o6 are «| - eaten sera oe fos sis fio op oo [50 a Seas |g |e cis ova | [so re nen al - = Tao oa oes | we | & eno si fo le| a enya 365 aS ve fice sx | a | anus om is [os euy |e |e ney ai apEy= a) * cis |s |sr | ssemimn areas % ee or fay | empumsopoup eo Ta ee Sa uid 192 eee EE ARERR RII. ‘Manual tein BASC-2Sistemol de Bvauare Camtportanetal pent Cop) pentru prescolati, scizind usor Ta forma pentra adolescenti, Fidelitatea inter-evaluator Al treilea tip de fidelitate mésurat pentru TRS se refera la convergenta scorurilor obtinute de la diferiti evaluatori pentru aceeasi persoand Ia un anumit moment temporal. Acest tip de fidelitate indica gradul de similaritate dintre perceptiile profesorilor asupra comportamentului copilului, precum gi gradul in care itemii TRS sunt inter- pretati in mod similar. Exista cel putin trei factori datorita cirora relafia dintre evaluitile realizate de doi profesoti este mai slaba decit cea realizata de un profesor in momente diferite de timp. In primul rind, fiecare profesor ar putea interpreta fiecare item in mod diferit, In al doilea rind, intensitetea unui comportament poate fi perce- puta diferit, tn al treilea rand, comportamentul ‘unui copil poate varia semnificativ in functie de contextul scolar sau de ora la cate participa. Un studiu pentru estimarea fidelitétit inter-eva- luator a fost realizat pentru fiecare din cele trei categorii de varsta pentru care TRS are forme. Fiecare copil inclus in studiu a fost evaluat in mod independent de citre doi profesori. Tabelul 12.5. rezint& caracteristicile demografice ale esantio- nul folosit in acest studiu. Durata de timp care 5-& scurs fntre evaluaile realizate de profesori s-a situat intre 0 si 62 de zile, Tabelul 12.6, prezint& fidelitatea interevaluator, Sunt prezentate atat corelatiile ajustate, ct gi cele oT) [Binenetune Ejanionant 7 3% Ey Mean Viste nun +4 [owe | tes lateral de Tetare cl) oss | ae | os Iona neva Tstaca ie) | 6 a “ [sen Fenn ” 8 zu Masouin Ea 2 a [Rastiere Areca 8 3 0 Henle 7 8 6 Ate 2 3 5 ab 50 2 7 Regine Norsest " 2 6 Nord Conta 6 a 2 sid 0 0 2 vest " 6 w_| eaucapa Mame 10cane suai ign 4 : " soot de Leo a a » Inve 3 a Fert a 2 T 4 ade Fossa al 2 br 2 2 0 neajustate. In general, valorile intalnite in cazul fidelitatii inter-evaluator sunt mai scdzute decit cele calculate pentru evaluarea consistentel interne sau a fidelitgii test-retest. Mediana pentru cele trei categorii de varsti s-asituat la .65, 56 gi respectiv 53. La nivelul scalelor, indicatorii variaz8 destul de moult, intre .19 si 82. Fidelitatea inter-evaluator tinde si prezinte valori mai mari pentru copiti cu vrste mal mici. Acest aspect poate fi explicat prin faptul ci acei copii care se afld la gridinita petrec mult mai mult timp in preajma anumitor educa- tori, iar copiii cu varste mai mari, ca de exemplu adolescentii, ajung si interactioneze cu anumifi profesori doar pe o durata limitatd de timp. 195 Scale de Bralate pentru Profesor, TRS: delta yi vacate & = 50 [oor [em [oo [ow [oe [Fe [ew [om oer Psu ogy, {6 ana w von Samual era em 22S UNE EDEN ap acl ro Ra we ee ea, [incon imc |u| oF WOT STD ‘so any eased vor fzar ee oer FOr | 908 voi {sor | ee | os [601 v6 [ear [os |e 8 | vor | 2a | av c6_| 208 [2s | op us | ver Fer | Ses [ar [We 06 | ver ez fais [or [re 08 | 59° ga |vis |e | zo 801 | 86 oot | vis | ax | op col | ver Te | 808 [ar |g ei | ae out | eos | as’ | eo ve | oar is | eg s5_| 20 er 3B] rer a fos ve | oer or [ee vot | 008 U 9 p96 eu eu op ous _avereua ep suapoi [eR aa ae sired] omni emp 194 Manual tehnic BASC-2(Sisemul de Braluare Comportamental pen Copi) Eroarea standard de masurare Eroarea Standard de Masurare reprezinta 0 estimare medie a diferenjelor dintre scorurile observate si cele reale. Scorul real sau adevarat poate fi masurat doar cu un instrument perfect, lipsit de surse de eroare, iar astfel de instrumente sunt impostbil de regisit in realitate, Astfel, SEM ajuti specialistul s& ingeleaga ce cantitate de eroare este asociati fiecirui scor observat. In Tabelele 12.7. si 12.8. sunt redate valorile SEM ale scoru- rilor T pentru scalele compozite si pentru scalele primare, Scalele care au o fidelitate mai mare prezinté valori mai reduse ale SEM. Astfel, dina- mica valorilor SEM este asemanatoare cu cea a fidelitatii, Pentru scalele compozite, SEM variazé fntre L.7 si 3.7 scoruri T. Pentru scalele primare valoarea mediand a SEM este de 3.5 scoruri 7, ct exceptia grupei de varsti 2-3 ani, unde mediana se situeaza la 4 scoruri T. Dupa cum s-a discutat in Capitolul 2, in jurul unui scor T observat poate fi construit un inter- val de incredere pentru a indica limitele in care poate fi situat scorul adevarat al unui persoane (de exemplu; 90 9), Acest interval este construit cu ajutorul une ,benzi de eroare’, care este un ‘multipla al SEM. Banda de eroare este adunata la si sciz 18 din scorul T observat. Valorile benzii de croare care genereazi intervale de incredere de 90% pot fi consultate in Anexa A a Manualuti de Adaptare Culturald Validitatea Pentru TRS sunt discutate in continuare trei tipuri de validitate, Primul tip face referire la datele empirice derivate din corclatiile interscale si la analiza factoriald care a stat la baza grupirii sea- lelor primare in scale compotite. Cel de-al doilea tip prezinté patternul de corelatii dintre scalele TRS si scalele altor instrumente de evaluare a comportamentului, Al treilea tip are in vedere profilurile copillor care au fost diagnosticesi cut anumite tulburari evaluate si de scalele BASC-2 si care compun un numar de grupuri clinice utili- zate in cercetare, Un at tip de vaiditate a fost deja discutat in Capitolul 10, referindu-se la metodele utilizate in construirea testului. Aceasti ultima forma de validitate arati modul in care conti- nuturile TRS se relationeazi cu anumite sisteme diagnostice (precum DSM). Corelatiile interscale si structura factoriala Una din modalititile prin care se poate veri- fica dack 0 scala msoari ceea ce fyi propune si mésoare constd in analizarea modului in care scala respectiva coreleaza cu alte scale $i in raportarea acestor corelatii la nivelul actual al cunostintelor stiintifice din domeniul respectiv. Tabelul 12.9. si 12.11. prezinta corelatile dintre scale pentru fiecare categorie de virsté, atét pentru egantionul normativ clinic, cat si pentru cel general. Patter- nul corelatilor este aseminitor la nivelul celor dou’ esantioane normative, In mod evident, core- latiile dintre scalele clinice si cele dintre scalele wen hhc it asaneanenst CS MAAS sic a es set | e8 | cw | os | op Jewneang we [se [on [oy [a |e coos | os | oe oe [ee | oe, Ta & we | ov | ov trun - = |=] =F rerser ieee cous sc| 921] os | oz | oe | ohiyepoumgny orf er] a) er] ov ‘wag stg Scaele de Bvaloae pentru Profeoe, TRS: delat gi vaste 196 ‘Manual rhnic BASC-2(Sitemal de Eralare Comportamentalt petra Copii) 197 Scaele de Bvaluare pentru Profesor TRS: Sei vacate adaptative sunt pozitive, iar cele dintre scalele clinice si cele adaptative sunt negative. Pentru toate categoriile de varsti ale TRS, scalele care prezinta cele mai inalte corelatit sunt cele care tin de externalizare (Hiperactivitate, Agresivitate gi Probleme de conduit8) si de Probleme de atentie. Scala Atipicalitate coreleazi moderat pozitiv cu calelalte scale clinice. De obicei,scalele care yin de aternalizare coteleazA mai slab cu celelalte scale; ‘ou toate acestea scala Depresie manifesta corelatii relativ mari cu scalele circumscrise zonei de exter- nalizare, Scala Somatizare coreleaz cel mai pujin cu alte scale clinice, in general, scalele adaptative ‘manifesta corelatfi mai mari intre ele decat scalele dlinice, Scalele compozite ale TRS masoara domenii com- portamentale mai extinse decat cele evaluate de scalele primare. Aceste dimensiuni reies foarte lar atunci cind sunt observate corelatile dintre scale, in situatile in care scalele coreleaza in mod intens intre ele, se considera c& acestea misoar’ ceeasi dimensiune comportamentali, reprezen- “tata la rindul ei printr-o scala compozité, Tehnica prin care sunt identificate aceste domenii extinse se numeste analizi factorial. Aceasté tehnicé mu este utilizatt doar pentru validarea de construct 4 unui instrument, ci gi pentru validarea scalelor. Corelatile dintre o scali si dimensiunile extinse sunt redate in analiza factorialé prin modalitatea Sn care scala respectiva incarcd pe anumiti factori. Construirea scalelor comporite s-a bazat, cel putin partial, pe analizele factoriale si pe corelatile din- tre scale, realizate pentru toate cele trei categorii de virsti ale TRS: prescolar, copil si adolescent. In acest proces a fost utilizat att lotul clinic, cat gi.cei general din etapa de dezvoltare a itemilor. Acest esantion a fost folosit datorita faptului c& repre- zinté mai bine structura populatiei pentru. care va fi folosit TRS, anume copiii care au fost trimigi tre evaluare psihologica din cauza problemelor comportamentale sau educationale, Pe anumite scale (cum ar i Atipicalitate sau Probleme de con- duit8) scorurile sunt mai putin imprdstiate in Jotul utilizat in faza de construire a itemilor decdt in esantionul normativ, datorita incidenfei mai mari a problemelor analizate. In construirea scalelor compozite au fost utilizate oui tipuri de analiza factoriala. Tehnica primari a fost analiza structurii covariantei (CSA, Covari- ance Structure Analysis), care este un tip de analiza factoriala confirmatorie; aceasta a fost realizati cu programul AMOS 5.0 (Arbuckle, 2003). CSA are trei avantaje majore atunci cand este folosita pentr un instrument ca TRS. In primul rind, existé 0 bazd de cercetiri anterioare (realizate ou varianta initialé a BASC) cate indic& existenta unei structuri primare, a cirei existenti poate fi testata gi probati cu ajutorul acestei analize. In al doilea rind, analiza factoriala confirmatorie fime- fioneazd eficient atunci cand este derulata pentru instramente ale ciror componente coreleaza puternic, aga cum este caznl TRS. In al treilea rand, CSA identifica nu doar acele aspecte ale ‘unui model ipotetic care sunt coerente cu obser- vvatiile empirice, ci de asemenea acele componente eseranecvirmmart:sinvimeieroi-wisenianammenansnensinnaminn i: nematic NOPNIN OR ESSN Ne 138 Manual ehnic BASC-2 (Sistemal de Eraluare Comporamentalé pentru Copii) 2170 russ ruc wan sien (5t sem jocs rncude eansud esc ena dump ae pk nod tc Gp I RN pe ad a) ea ~ fe fe fe fe fae) on) ef ar] eee woof one | ge | anna] sre a |- |e | ae a fom jw fom | oe | teas « || - | we we | | | | a | ment ca w fale] - jw ie wf] ow jw | ow | ow | moma oy a | ae | oe Fa at _ | sna Pa | « if) amy we} we | oo z @ eur a || 8 we | amis can) w |e |e sl-le | @ | masa of | ae wie] =) @ ss | ervpnty w | «| elolwj - ss_|seynsy ca © Ep ee @ fale wef} om foo |e | fo | ape | enms ana — a fw |e wpalo fe foe fae | - | ow | seman ering a || xielwe [a | # Jo] » ant aa exc om] cans i i 99 Saal de rauaepenra Profesor, TRS: deltare vate 1g «ou maaan npuonieseousteug oot = eb Led mp east pptctepaxaten evan ane aup asus mcgts nial alone pick re aac I ed maui Pago Red FLD ey = fae | ae far |e Joe] me) ace | ae | ie] ee] ee) ae | ae] oe |e |r | sim | ce | or | emarug es se] = [oe fie |e fee] ef ee |e sex] a] se wf [w]e | we | coined “pel: ele oe [a fe | oF | we oe epee |e | oF | aa wie le] - vs [ a] a foo fea] ov] an] aes |] ge | oom par | ae | ee | oe wy fw lw to | [arf d oe be | | eel] oe || | oe | | oe | oe | wpe pete; e|-leye fe lefaje]e pele |e |e fe fe pr o lof sl|elefa|-|e fe lelslale le) s lw lola |w [oe w fate lmloelele|-felelole|a fe) lw jefe je lo aw [we || or] ofa fel | - lof te] |e | | foe | | | wperpr pre fel@le pw |-lwjele lel |e fe fe fw ye wla-|alo-|efafe|e je fw] - |e) s fe) a |e pe] @ ja |e a ja] two fo Lele te to fw || fe] |e pele | | we | af e far fo fo fr jae |e fe [aw wha fo fel |e jw a | fae farlor [olor j@ fa fale jw) f- |e |e lo lw je |e ae ee ee ee we | of oto |e far fife far fo] a fe) jw pw | - uw lw se_| to [oo far | we fue] ef a | oe || ef gee] om foe | oe |e ce | a wpepepe |e eels faye fe pale fw fw Pe |e i} ae |e loe| order lw le je fe fe je} e [ela fe fae fr | - w= | | fo |e fo le le fo bor | bo} ie |e | | [oe Pe | ‘peu P| Lees Cr SS ETO fe < qupapomeu ryote waunsvey og, = am ee roel aon wonton eco rd tp eu gto peda NEE gL as OH rs en aA) wer] = fue for foe [se [oe] oe | oe | a-|o-| a or [ar | a | o | axaouc| “ons we |= fe fe fee ford we | oe | | oe a-| | o lo |u| a | oe | ou s Ee pe ie pele | | a epee fe pe | oe fae | aa E wees g we le fac] = fe fae) ee | ve | oe wef oe-for| oe fafa |e fa [oe fate) z we fo [oe |= foe a | oe | see | ee] of] fe] oe oe | Le sears | & er pe te eye pe pw pepe te] = pele fe pe pr ‘ta i 4 ejelejeloele|- |e |e jefe) e fele |e jw |e nwo z oo a w fol fe forte |e | - | x wfele] oe lolo ox i sim 4 ace | = | se «|| - lal] |w|o | sown 8 ve [a = pepe «pepe pw fee aaa 3 a | | ofa |» elele|z lole© soca) ® ad ie |u| ze efele e|ele|o |ele axe R38 a 3 ofa jofolele lw fw | © sf] ] ow fe fa | a | | osm ee facje-farjiele | fa | & we f= |e] |o-fo | o | w | arty we ie|elejole| «fa |e oe fw |= | Lis Lee | | ists a ca = 7 vena j 3 we for] ar fox | sed | we fr fore | oe fa foe] = [ac foe | w | a | musorn 3 a le lw iw |w le) ue | ef m=| | we foe] ee | ace | | ae | | | sete } = pepe pe pep |e «peep pe pepe, a pe] ew] a | moran] | g ‘nena i 4 we |e wlaeje to jw lela tele fa fo fe jo pa | - jae | oman j i sepa] } 2 alelelolele |e Le lw lelwte| se tele | fo le || - | oom a9 ; oa i ty