PTE-09 - Constructie Tunel Cu Scutul

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM
PROCEDUR TEHNIC DE EXECUIE
Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL
Pag. 1 / 18
Proiect: Magistrala4. Racord2. Parc Bazilescu - Straulesti. Lucrari de constructii tunel,
galerie, statii, depou, terminal multimodal si instalatiile aferente in vederea punerii in
functiune
Procedura Tehnica de Executie

Intocmit,
RSMI
Aprobat,
Project Manager
Cora Leroy
Stefan Iacob
EXEMPLAR CONTROLAT
DA
NU
Nr. ex.:
Data intrrii n vigoare : martie 2012
Acest document este proprietatea

Modificarea, multiplicarea sau difuzarea documentului sau a informaiilor cuprinse n acest document este interzis fr
acordul ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 2 / 18
functiune
LISTA DE CONTROL A ACTUALIZRILOR
Nr. Nr.
Edii Rev.
e
0
1
Data
2
Nr.
pag,
paragra
f
3
Coninutul actualizrii
Aprobat
01.2012
Elaborare iniial
03.2012
Modificari conform clarificari

Metrorex
Director General
Director General
Formular cod PO 01- 02
1.
SCOP

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 3 / 18
functiune
n prezental procedur sunt precizate cerinele minimale care trebuie

ndeplinite la execuia cu scutul a tunelurilor.
2.
DOMENIU DE APLICARE
Prezenta procedura se aplica la executia tunelului cu scutul.

3.
DEFINIII I DOCUMENTE DE REFERINTA
CP Control n proces
n prezenta procedur vor fi utilizate pentru descrierea lucrrilor noiuni specifice
a cror definiie urmeaz :
Boltar: element prefabricat (din beton armat, oel, font, font moale) din
care se realizeaz, prin asamblare, inelul de boltari
Bolta: partea superioar, cea mai de sus a tunelului, locul de montare a cheii.
Cheie: bolar de dimensiune mic, cu care se inchide inelul de bolari
Cilindrii de avans: cilindrii hidraulici prin intermediul crora scutul avanseaz,
transmitnd presiunea la tunelul montat anterior.
Coada virolei: partea posterioar a corpului scutului, care susine erectorul boltarilor
Confi nare: rezultatul aplicrii presiunii pe frontul de excavaie cu scopul de a
menine terenul la un anumit nivel de stabilitate i deformaie.
Cozoroc: partea frontal a corpului scutului, care cuprinde freza
EPBM: scut cu echilibrarea presiunii de pamant scut care susine spatura prin
intermediul unui amestec de ap i teren excavat.
Erector: sistem mecanic de manipulare i poziionare a bolarilor n timpul
activitii de asamblare a inelului din bolari
Extrados: faa exterioar a inelului
Freza: partea mobil, rotativ, a scutului pe care sunt montate dispozitivele
tietoare
Inel din botari (captuseal): ansamblu format din 5+1 (6+1, la propunerea
Antreprenorului General) bolari
Intrados: faa interioar a inelului
Lansare scut (intrare n masivul de pmnt) : plecarea scutului dintr-o incint i
intrarea n mar, n masivul de pmnt.
Noroi / turt: sol excavat amestecat sau nu cu orice agent de condiionare (metoda
EPBM)
Injecie de umplere: material de injecie destinat umplerii
Perii de etansare: barier din materiale flexibile (perii de srm) impregnat cu
vaseline pentru a preveni patrunderea n scut, prin coada virolei a materialului de
injecie sau a apei
Put de lansare / scoatere a scutului ( PLS(S) ): structur casetat prin care este
introdus sau scos TBM-ul.
Recepie scut (ieire din masivul de pmnt) : sosirea scutului ntr-o incint.
Sasul / camer hiperbaric: complex bicameral care este utilizat la inspectarea
frontului, n caz de necesitate

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 4 / 18
functiune
Scut mixt: scut care controleaz presiunea suspensiei cu ajutorul unei perne
de aer comprimat. n condiii specifice de teren, poate funciona ca scut cu noroi
bentonitic, fr a se mai utiliza aerul comprimat.
Spaiu inelar (extraprofil): spaiul cuprins ntre extradosul tunelului i teren
Spuma: material de condiionare a terenului format din substane spumante i aer
Suspensie: suspensie vscoas de materiale minerale (bentonit) i sau polimerice
TBM: denumire generica dat scutului, utilaj destinat realizrii tunelurilor forate,
compus din cozoroc cu frez, virol, i coada virolei mpreun cu utilajele
gazduite interiorul acestuia..
TCA: Traseul Calculat al Axului tunelului.
Tunel: structur obtinut prin montarea succesiv de inele din bolari.
Vatra: partea inferioar, cea mai de jos a tunelului.
Virola: partea median a corpului scutului, care sustine grupul motor, rulmentul
principal, saiul i camera hiperbaric, presele de avans.
SR EN 1991-1-12004 : Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni

generale Greuti specifice, greuti proprii, ncrcri utile pentru cldiri
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 11: Aciuni
generale Greuti specifice, greuti proprii, ncrcri utile pentru
cldiri
SR EN ISO 8504-1:2002 Aciuni n construcii.Clasificare i gruparea
aciunilor
CR 0-2005 Cod de proiectare.Bazele proiectrii structurilor n construcii.
STAS 9824/1-1987 Msurtori terestre.Trasarea pe teren a construciilor
civile ,industriale ,agricole
SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2:Proiectarea structurilor de beton.Partea 1-1
Reguli generale i reguli pentru cldiri.
STAS 8600-79 Tolerane i abateri n construcii.Terminologie
SR 662-2002 Agregate naturale de balastier
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
SR EN 933-1:2002 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agreagatelor.Partea nti Determinarea granulozitii
STAS 4606-80 Agregate naturale pentru betoane i mortare cu liani
minerali.Metode de ncercare
SR EN 196-7:2008 Cimenturi.Metode pentru prelevare i pregatire probe
SR EN 196-3+A1:2009 Metode de ncercri ale cimentului.Partea 2+ Analiza
chimic a cimenturilor.
SR EN 196-5:2006 Cimenturi.Metode de ncercri ale cimenturilor.Partea 5
+ncercarea de puzzolanicitate a cimenturilor puzzzolanice
SR EN 196-8:2010 Cimenturi .Determinarea cldurii de hidratare.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 5 / 18
functiune
SR EN 197-1:2002 Cimenturi.Partea 1 Compoziie,specificaie i criterii de

conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 1008:2003 Apa pentru betoane i mortare
SR EN 206-1:2002 Betoane de ciment.Partea 1:Specificaie,performan
producie i conformiotate.Clasificare
SR EN 12350-2:2009 ncercri pe betoane .ncercri pe betonul proaspt
SR EN 12350-4-5-6:2009 Determinarea densitii aparente ,a lucrabilitii,a
coninutului de aggregate fine i a nceputului de priz
SR EN 12350-3:2009 ncercri pe betoane. Determinarea densitii
aparente ,a lucrabilitii,a coninutului de aggregate fine i a nceputului de
priz
SR CR 13902-2002 Metode de ncercare pentru determinarea raportului
ap/ciment n betonul proaspt
SR EN 12390-6:2011 ncercri pe betoane.ncercri pe beton ntrit
Rezistena la ntindere prin despicare a epruvetelor
SR EN 12390-1:2002 ncercri pe betoane i mortare.Tipare metalice
demontabile pentru confecionarea epruvetelor.
SR EN 1504-1:2002 Produse i sisteme pentru protecia i repararea
structurilor din beton
STAS 438/1-89 Produse din oel pentru armarea betonului.Oel beton laminat
la cald
STAS 428/2-91 Srm rotund trefilat
SR 438/3-98 Produse din oel pentru armarea betonului .Plase sudate
SR EN 10244-2:2009 Legarea armturilor cu srm neagr sau prin puncte
de sudur
SR EN 10025-2:2004 Oeluri de uz general pentru construcii.Condiii
tehnice generale de calitate
SR EN 100255:2005 Oeluri de uz general pentru construcii.Rezistene la
coroziune atmosferic.Mrci
SR EN ISO 9692-2:2000 mbinri sudate .Formele i dimensiunile rosturilor
la sudarea cu arc electric
SR EN 10297-1:2003 evi de oel fr sudur ,laminate la cald
STAS 505-86 Oel laminat la cald.Table groase.Condiii tehnice de calitate
SR EN 10060:2004 Oel laminat la cald.Oel rotund
STAS 455-1-80 Prezoane .Dimensiuni
STAS 4942-88 Ancore prezon
ST 043/2001 Specificaii tehnice privind cerinele i criteriile de performan
pentru ancorarea n beton
SR EN ISO 7093-2:2002 aibe plate
SR EN ISO 4032:2002 Piulie hexagonale .Clase de execuie A i B
STAS 5555/1-81 Sudarea metalelor .Termonilogie

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 6 / 18
functiune
STAS 8299 78 Clasificarea i simbolizarea defectelor mbinarilor sudate prin

topire,
pe baza radiografiilor.
SR EN 16 00 : Sudare a metal el or. Electrozi nvelii pentru sudarea cu
arc electric. 2000 Condiii tehnice de calitate.
SR EN ISO 2560 : Materiale pentru sudare. Electrozi nvelii pentru sudarea
manuala cu 2010 arc electric a oelurilor nealiate i cu granulaie fin.
Clasificare.
SR EN ISO 9013 2003: Tierea termica. Clasificarea taierilor termice
STAS 11613-8 Imbinari sudate. Metode de verificare a calitatii. Protectia
coroziunii.
Pregatirea suprafetei pieselor din otel pentru vopsire.
STAS 10564/2-81 Tierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate a
taieturilor.
SR EN ISO 17635:2010 Examinri nedistructive ale sudurilor. Reguli generale
pentru materiale metalice
SR EN ISO 2560:2011 Sudarea metalelor. Materiale pentru suduri.
SR EN ISO 8504-2-2002 Protecia coroziunii. Pregtirea suprafeei pieselor
din oel pentru vopsire
B. NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE

P100/1 -2006Cod de proiectare seismic - Partea I.- prevederi de proiectare
pentru cldiri
CP 012/1-2007
Cod de practic pentru producerea betonului (valabil din iulie
2008)
SR EN 13670:2010 Execuia structurilor de beton.
C 169-88 Normativ privind executarea si receptionarea lucrarilor de
terasamente pentru fundarea constructiilor civile si industriale.
NP 112 2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct
C 11-74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a
panourilor din placaj pentru cofraje.
C 200-81 Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului in
constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic.
C 149-87 Instruciuni tehnice privind p rocedee le de re me die re a
defecte lor pentru elemente de beton i beton armat.
C 150-99Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale
construciilor civile, industriale i agricole.
C 26-85;Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive;
C 54-81I n s t r u c t i u n i t e h n i c e p e n t r u n c e r c a r e a b e t o n u l u i c u a j u t o r u l
carotelor
C 83-75 ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu n constructii.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 7 / 18
functiune
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii

i instalaii aferente.
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si instalatiilor aferente.
C 205-81 Instructiuni tehnice privind incercarea in situ prin incarcari
statice, conform STAS 1336-80, a constructiilor civile si industriale;
C 130-78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcret a betoanelor.
C 149-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a
defectelor pentru elemente de beton si beton armat.
Legea nr.307/2006 Privind apararea impotriva incendiilor.
P 118-1999 Normativ de siguran la foc a construciilor.
NP 071/2002 Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor
specifice de metrou privind prevenirea i stingerea incendiilor.
NP 035/1 999 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,
subansamblurilor i a elementelor componente ale construciilor. Intervenii la
structuri.
NE 006/1 997 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,
subansamblurilor i a elementelor
componente ale
construciilor.
Intervenii la
compartimentrile spaiilor interioare.
Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii.
Legea nr.3 19/2006 privind securitatea i sntatea n munc.
HGR 766/97 Regulament privind calitatea n construcii.
HGR 272/94; Regulament privind controlul de stat al calittii n constructii.
HGR 273/94 Regulament de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
HGR 925/95
Regulament de verificare i expertizare tehnic de calitate a
proiectelor.
P 130-1999
Normativ privind comportarea n timp a construciilor.
MP 03 1-2003 Metodologie privind programul de urmrire n timp a
comportrii construciilor din punct de vedere al cerinelor funcionale, aprobat
cu ordinul MTCT nr.1010/10.12.2003.
Ordinul 163/2007 Pentru aprobarea normelor generale de aparare
impotriva incendiilor.
MPM/1 996
Manual de protectia muncii.
L 399/2006 Le ge p ri vi nd conced ii le si inde mn iz atii le de asi gu rari
sociale de sanatate.
HG 300/ 2006 p ri vi nd ce ri n te l e mi n i me de se cu ri tate si san atate pe
san ti e re l e temporare sau mobile
HG 493/2006 privind ce ri nte le mi ni me de se curitate si sanatate
refe ri toare l a expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 8 / 18
functiune
HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate

si/sau de
sanatate la locul de munca
HG 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare.
HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca.
HG 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici in munca.
HG 1093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si
sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea
la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca.
locul de munca.
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
HG 510/2010 privind cerintele minime de securitate si sanatate n munca
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice
artifi ciale
Ordin 455/2010 pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor
externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter
tehnic de informare si instruire n domeniul securitatii si sanatatii n munca din
cadrul inspectoratelor teritoriale de munca.
HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006-cuprinde
NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006
HG 1756/2007 privind limitarea emisiilor de zgomot in mediu produs de
echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor.
Ordin nr.3/2007 privind aprobarea Formularului pentru inregistrarea
accidentului de munca FIAM.
HG 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca.
Ordin nr. 242/2007 p en tru ap rob are a Reg ul ame n tu lu i p ri vi nd f ormare a
sp e ci fi ca de
coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata
elaborariiproiectului si/sau a realizarii lucrarii
pentru
santiere
temporare, mobile.
Cuprinde : REGULAMENT privind formarea specifica de coordonator in materie
de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si/sau a realizarii
lucrarii pentru santiere temporare ori mobile.
HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 9 / 18
functiune
5. RESPONSABILITI
n numele i pe cheltuiala Antreprenorul General, se va angaja personal tehnic
specializat n geotehnic, care va veni n ajutorul dirigintelui de antier desemnat
de Contractant, sub conducerea Inginerului geotehnician specialist i a maistrului
acestuia. Acetia vor fi prezeni la locul antierului n toate zilele lucrtoare, de la
nceperea pn la finalizarea lucrrilor de construcie i vor lucra preventiv pe
antier pe parcursul masurtorilor din contract, elaborrii i prezentrii
schielor, evalurilor i documentaiilor pentru rezultatele masurtori lor.
Echipa de experi ingineri geotehnicieni are responsabilitatea de a oferi
consultan cu privire la probleme de geotehnic sau legate de infrastructura
construciilor civile speciale, s supravegheze lucrrile, sa coordoneze
activitile de excavaie a tunelurilor i msurile suplimentare determinate de
condiiile geotehnice i hidrologice din front.
6. PROCEDUR DE LUCRU
1. Avansul cu scutul mixt
Folosirea unui scut mixt permite excavarea mecanic a solului preponderent
moale, fara tasari la suprafata, cu o capacitate de avans prin sapatura ridicat, avnd
pnza freatic in situ, fr coborrea pnzei freatice sau folosirea aerului comprimat n
tunel. Pmntul va fi extras hidraulic.
Comportamentul de tasare extrem de avantajos n comparaie cu alte sisteme de
excavare se obine prin susinerea continu a suprafetei frontului de abataj cu ajutorul
suspensiei de betonita. n acest sens, partea frontal a scutului se separ printr-un
perete etan de persiune de partea din spate. Zona este mprita din nou printr-un
perete despartitor (deflector). n partea din fa spre frontul de abataj funcioneaz freza
n lichidul de sustinere, n timp ce n partea din spate ntre peretele de presiune i
peretele despartitor presiunea de sprijin (susinere) necesar este meninut printr-o
pern de aer.
Aceast pern de aer acioneaz pe oglinda lichidului de sprijin, ce se regleaz
ntre peretele de presiune (etan) i peretele despartitor (deflector). Presiunea de aer
este reglabil i se adapteaz conditiilor de sol i ap corespunztoare.
Sustinerea propriu-zisa este asigurata prin presiunea lichidului de sprijin pe
suprafa frontal a frontului de abataj. Dac solul este prea permeabil, asa incat sa nu
se poata creea presiune se vor introduce n lichidul de sprijin materiale de umplere
(adaos) care produc suficienta turta de filtrare pentru sprijin.
Lichidul de sprijin servete simultan i ca mediu de transport al solului excavat.
Materialul desprins din freza i din cutitul scutului se acumuleaz prin splare, se agit i
se transmite cu ajutorul unor greble la gura de admisie a conductei de transport.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 10 / 18
functiune
Avand in vedere solul ce va trebui transportat, viteza minima de curgere prin

conducta aleasa de DN 300 va fi de 3,00 m/s. Din experientele de pana acum se pot
transporta hidraulic materiale concasate cu o granulaie de pn la cca. 150 mm. Pompa
de transport dispune de o roat conducatoare Impeller, agittoare, ce nu ngusteaz
seciunea transversal fa de eav i permite trecerea pietrelor i a altor materiale
solide.
Pompele de alimentare i transport au turatia reglabila, astfel, adaptandu-se la
distane de transport variabile.
Scutul mixt s-a dovedit a fi o metod de avans prin sapatura foarte sigur i
prietenoas cu mediul n soluri instabile. Se subliniaz ndeosebi lucrrile efectuate sub
presiune atmosferic n tunel, tasarea redus a suprafeelor i netulburarea pnzei
freatice.
Pentru verificarea frontului de abataj, la schimbarea pieselor sau la ndeprtarea
obstacolelor, este permis accesul n camera de lucru avnd scutul n repaos.
Un sas, complet dotat, permite accesul n camera de excavatie numai dup
verificarea si scoaterea n condiii de siguran a turtei de filtrare prin ridicarea presiunii
acesteia cat si dupa pomparea pariala sau integrala a apei din camera de excavatie.
Accesul in frontul de abataj poate fi facut din poziie sigur, din spatele peretelui
despartitor.
Pietrele vor fi indepartate de pe freza.
nglobarea n matricea solului existent, permite o frmiare a pietrei, nainte ca
restul de piatr s fie rupta din poziia sa. Pietrele avnd aceste dimensiuni pot cdea
prin fantele cutitului i se pot concasa cu concasorul de piatr pn la dimensiunea la
care pot fi transportate.
2.
Organizarea de antier
Organizarea de antier pentru scutul echipat cu boltari se va instala la puul de

lansare pe suprafaa organizarii de santier indicat n documentaia de licitaie.
Conform schiei oficiale cele doua tunele cu o singur cale (linie) cu un diametru
interior de 5,70 m, se vor ataca mai nti de la puul de pornire n direcia staiei
Struleti pentru ca mai apoi sa se revina la puul de lansare.
Pe lng birourile pentru conducerea antierului (construcii tunele), cazare de zi i
spaii sanitare pentru personal, atelier i suprafee de depozitare pentru boltari, se va
amenaja la puul de lansare infrastructura necesar pentru excavare.
2.1.
Macara turn rotativ
Cu ajutorul macaralei turn rotative se pot cobori boltarii n puul de lansare.

Macaraua se va monta in asa fel nct raza de aciune s cuprind suprafaa de
depozitare a boltarilor i suprafata logistica pentru scut.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 11 / 18
functiune
2.2.
Instalaie de separare
Ca urmare a solului preponderent moale i a utilizrii suspensiei de betonita

pentru susinerea frontului de abataj, este necesar folosirea unei instalaii de separare,
care se dreneaz cu ajutorul hidrociclonului i a sitelor fine. Amestecul de materiale
solide i lichide transportat prin intermediul pompei de transport n instalaia de separare
ajunge prin intermediul unei cutii vibrante pe o sit mare, care cerne materialele solide
cu o granulaie mai mare de 5 mm.
In recipientul de cernere, materialul este apsat cu o pomp dimensionat
corespunztor, la o vitez dat, ntr-unul sau mai multe hidrociclonuri.
Componentele mai uoare, aadar mai mici, ies, mpinse de fora centrifugal ce se
creeaz datorit ciclonului, n timp ce componentele mai grele (separarea se face ntre
0,04 mm i 0,06 mm) curg pe o plac de filtrare. Placa de filtrare, vibrant, de nalt
frecven, dreneaz solul nisipos pn la o umiditate rezidual de cca. 20%.
Instalaia de separare prevzut este o instalaie modern, performant, modular
i conform cu cele mai noi standarde ale tehnicii.
In instalaia de separare exist un laborator de antier cu ajutorul cruia se verific
permanent suspensia aflata n rezervor cat i suspensia din rezervoarele de depozitare.
Verificarile se fac pentru a determina caracteristicile materialului i pentru a urmari
funcionarea corecta a instalaiei.
2.3.
Instalaia centrifugala
O cantitate pariala din cantitatea de transport circulata, se elibereaz de

materialele solide prin funcionarea activ a centrifugii, pn la o granulaie a betonitului
de (cca. 6).
n funcie de straturile solului ntlnite la sapare, se va prevedea un adaos cu agent de
precipitare.
Avansul n solul preponderent cu pietri/nisip si cu argile/praf necesit o centrifug S-6
pentru a evita ncrcarea suspensiei cu agenti ce ar putea provoca pagube.
2.4.
Staia de betonita
Staia de betonita construita sub form de container servete la realizarea

suspensiei de betonita folosita la sprijinirea frontului de abataj i a circuitului de
transport.
Staia funcioneaz complet automat, prepar betonita din siloz cu ap i o pompeaz n
rezervorul intermediar pentru circuitul de transport.
2.5.
Circuitul de transport
Circuitul de transport este alcatuit dintr-o conduct de transport i alimentare DN

300, pompe de alimentare i transport aferente ce transport suspensia de bentonita

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 12 / 18
functiune
(materialu de sustinere (sprijin) ntre scut i instalatia de separare de la suprafa, ntrun ciclu continuu.
Materialul desprins din frontul de abataj in camera de excavatie cade din freza
pn la talpa scutului i este transportat cu ajutorul pompei de transport la suprafa.
Alimentarea conductei de transport se va proteja printr-un gratar de materialele prea
mari ce nu pot fi transportate.
Pompa de alimentare ce pompeaz lichidul de transport n instalaia de separare se
instaleaz n utilajul de sapat. Pe distane mai mari s-ar putea s fie necesare ntre scut
i instalaia de separare pompe releu.
Pompa de alimentare, ce pompeaz lichidul de transport napoi in scut se
instaleaz imediat lng instalaia de separare. Si aici, pe distane mai mari poate fi
necesar folosirea pompelor releu ntre scut i instalaia de separare.
Reglarea turaiei pompei de transport n scut i a pompei de alimentare lng
instalaia de separare servete doar la adaptarea lungimii de transport ce se mareste
odat cu avansul sapaturii. Linia de transport este antrenata cu o vitez de curgere
constant, adaptat avansului realizat din sapatura.
2.6.
Instalatie de compresoare
Pentru meninerea pernei de aer necesare, pentru presiunea lichidului de sustinere

(sprijin) i a operrii utilajelor de aer comprimat, se instaleaz o staie compresoare cu
unul sau mai multe compresoare antrenate electric i un compresor diesel cu o
capacitate total a instalaiei de cca. 2*40 m 3 = 80 m3 aer aspirat/min.
Aerul aspirat generat corespunde cerinelor prevederii privind aerul comprimat. n cazul
unei caderi de tensiune un compresor diesel preia automat alimentarea cu aer i un
agregat de curent preia alimentarea pentru iluminatul de urgen n scut i in tunel.
Compresorul diesel servete i ca rezerv pentru o eventual reparaie la
electrocompresor.
Din motive de siguran, se instaleaz un rezervor de amortizare cu pompe i
conducte duble cu punte de trecere i fixator.
n imediata apropiere a peretelui de presiune, pe partea atmosferic se instaleaz
o instalaie Samson cu regulator pentru aerul comprimat PI. Aceasta garanteaz ca
presiunea nominal dat, pentru sprijinirea cu betonita a frontului de abataj se va
menine ntr-o plaj de toleran de 0,2 m n scut.
Dispozitivele de aer comprimat corespund conceptului de siguran.
La iesirea din sas, dup inspecia sau repararea pieselor de excavatie din camera
de excavatie, se afla o instalaie de oxigen pentru a limita timpul petercut in sas la un
interval rezonabil i pentru a exclude posibilitatea mbolnvirilor cauzate de aerul
comprimat.
2.7.
Ventilaie
La puul de lansare se instaleaz o instalaie de ventilaie puternic ce

alimenteaz scutul cu necesarul de aerul proaspt.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 13 / 18
functiune
2.8.
Alimentarea cu curent
Pe suprafaa organizarii de santier se instaleaz pentru toi consumatorii electrici

atat pentru organizarea de santier cat i pentru alimentarea scutului o staie de transfer
cu ntreruptor de putere, transformatoare i dispozitiv de sub-distribuie. Lundu-se n
calcul toi consumatorii electrici ce sunt necesari n timpul avansului, rezult o
capacitate de racord de cca. 3300 kVA.
3. Procesele de pornire i de scoatere a scutului
Proiectul de construcie cuprinde n total patru procedee de pornire i de scoatere a
scutului.
Msuri de siguran pentru procedeele de pornire i a celor de scoatere a
scutului.
3.1.1.Corpuri de consolidare (consolidarea terenului) conform planselor
desenate din documentatia de licitatie
Pentru executarea proceselor de pornire i a celor de scoatere ale scutului am
prevzut ca msur de siguran, corpuri de consolidare ale terenului, prezentate n
plansele documentaiei de licitaie. Corpurile de consolidare servesc ca blocuri de sprijin
i etanare i preiau presiunea apei i a solului, in cazul in care pentru executarea
proceselor de pornire si de scoatere a scutului este necesara demolarea peretelui mulat.
4. Montarea scutului (utilaj de avans prin sapatura in tunel) n puul de
lansare
Dup terminarea testelor de prob efectuate in fabric, scutul se demonteaz i se
transport pe antier. Ininte de sosirea scutului pe santier, pe inelul metalic, betonat in
deschiderea de lansare a scutului, se monteaza etans cu flanse un inel metalic de
lansare blockstart metalic.
Succesiv, se instaleaz balansierul (constructie metalica) scutului i al saniilor
tehnologice pe radierul puului de lansare pentru ca mai apoi acestea sa poata fi
montate in pozitie.
Scutul se livreaza pe santier, demontat in segmente specifice. Componentele
scutului se vor verifica daca in urma transportului au suferit eventuale pagube.
In conformitate cu dispunerea lor, se ndeprteaz protecia la transport, iar
partile componente se pregtesc de montaj.
Prima operatiune o reprezinta coborarea sanilor tehnologice n puul de lansare i
lansarea acestora n tunelul existent.
Dup coborrea primelor elemente componente ale cutitului (freza) scutului in
putul de lansare, acestea se vor monta intre ele. Segmentul inferior (catre radier) se va

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 14 / 18
functiune
alinia n directia corecta, cea a axului scutului. n cele ce urmeaz componentele centrale
ale scutului se coboar n pu i se monteaza intre ele prin nurubare (asamblari
filetate).
Dispozitivul de propulsie al cutitului (freza) se monteaz n corpul cutitului iar
inelul de torsiune se monteaza pe dispozitivul de propulsie al cutitului. In paralel cu
montarea segmentelor aferente scutului, se vor monta echipamentele si materialele
instalatiilor. Corpul (segmentul) cutitului va fi montat mpreun cu segmentele rmase.
n partea centrala se va monta inelul de prindere al erectorului i se va racorda cilindrul
de mpingere al dispozitivului de antrenare al cutitului. n continuare se poate finaliza
montarea partii centrale a scutului cu ultimele elemente componente.
In paralel cu montarea asamblarilor filetate la momentul de torsiune final, se
amplaseaz i se nurubeaz partea central a cutitului pe flana dispozitivului de
propulsie.
Cu ajutorul unui utilaj de ridicat se vor roti segmentele exterioare ale cutitului ntro pozitie adecvata i se vor conecta de partea central. Pentru montarea pieselor
aferente cutitului se va prevedea un spatiu corespunztor ntre cutit i blockstartul de
pornire.
Dup finalizarea montarii erectorului, scutul va fi mpins n fa pentru a se obtine
mai mult spatiu. Coada scutului va fi sudata la suprafata (sub forma de componenta),
se coboar in put, se aliniaz la scut i se racordeaz la partea centrala a scutului cu
ajutorul preselor cu articulatii.
Utilajul este conceput de asa natura nct toate materialele necesare efectuarii
avansului in tunel s fie instalate pe primele vagoane ale trenului de sanii.
Astfel, in urma prinderii trenului de sanii la scut, utilajul poate fi testat.
Montarea primelor inele oarbe de boltari se poate face dup ce, pe santier, au
fost efectuate racordurile instalatiilor de ap, de aer, a circuitului de transport si a
instalatiei de nalt tensiune i dupa ce utilajul a fost testat cu succes.
Scutul este complet i gata de funcionare.
Camera de excavatie poate fi umpluta acum cu suspensie de betonita.
5. Pornirea scutului n puul de lansare i in staii
Scutul va fi impins in inel metalic de lansare - blockstart metalic de lansare - de
indata ce acesta a fost montat pe balansier si dupa ce a fost impins prin Statia
Lmainorului.
Inelul metalic are in compunere dou garnituri de etanare independente una de
celalalta.
O garnitur de etanare cu manet dubl nchide spaiul dintre inelul metalic al
blockstartului i camasuiala scutului.
O a doua garnitur constnd ntr-un furtun gonflabil (garnitur pneumatic) se afl
n spatele garniturii de etanare cu manet dubl. n prima faz acesta nu intr n
funciune i este disponibil ca si garnitur de urgen.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 15 / 18
functiune
nainte de nceperea avansului propriu-zis, in tunel, se monteaz n spatele

scutului o construcie metalica de rigidizare (sustinere) din oel pentru preluarea forelor
din prese.
Partea frontala a constructiei metalice este prevazuta cu un inel de presiune pe
care se fixeaz boltarii din beton ai primului inel orb.
La pornirea scutului presele de avans se sprijin pe acest inel.
Camera de excavatie, etan de jur imprejurul inelului, se poate umple cu
suspensie i se poate ncepe acumularea de presiune de sustinere.
nainte ca utilajul s fi avansat n subteran i camasuiala scutului s fi intrat in
contact cu garnitura manetei duble, spatiul dintre inelul metalic al blockstartului i
"tunelul orb" (inelul orb) se nchide prin umflarea celei de-a doua garnituri.
Lamele reglabile din tabla, racordate la flana din spate al inelului metalic,
mpiedic degajarea furtunului de etanare i pierderea funcionalitii acestuia.
n acest stadiu ncepe injectia continu de umplere a spatiului dintre boltar si
tunelul excavat. Injectia se efectueaza cu mortar de injectie prin coada scutului.
Toti boltarii montati cat i construcia de rigidizare (sustinere) se pot demonta de
indata ce o lugime corespunzatoare de tunel a fost executata, asa incat fortele rezultate
in urma avansului prin excavare sa poata fi transferate prin intermediul boltarilor si a
injectiei de umplere in terenul de excavare.
Dup sosirea scutului n staia Struleti, acesta se separ de vagoanele trenului
de sanii i balansier. Scutul va fi mpins cu ajutorul unui dispozitiv cu pern de aer de pe
linia 2 pe linia 1. Apoi fiecare vagon al trenului de sanii va fi tras in statie, individual, cu
un vehicul cu sarcin mare, se va roti la 180 i se va cupla din nou la scut.
Scutul se va impinge in inelul metalic - blockstartul de pornire.
6. Intrarea scutului n staii
6.1.
Descrierea procedeului de sosire a scutului n staii i in puul de
sosire
Similar dispozitivului de pornire, n peretele din beton armat al putului de sosire /
al statiei, se monteaza un inel metalic pervazut cu o cruce de rigidizare provizorie.
La sosierea scutului in statii, se demonteaz inelul provizoriu de rigidizare i se
monteaz un dispozitiv de sosire (oala de sosire) impreuna cu o constructie metalica de
rigidizare (sustinere) din oel. Dupa finalizarea sapaturii, scutul va intra n dispozitivul de
sosire. Spatiul de trecere de la tunelul din boltari la corpul de consolidare va fi etansat.
Suspensia de betonita va fi pompata n dispozitivul de sosire (oala de sosire). Capacul
dispozitivului de sosire va fi scos iar scutul va fi mpins pe balansier.
6.1.1.Demontarea scutului n puul de sosire
Prima operatiune este de demontare a cutitului (freza) de pe arborele
dispozitivului de propulsie al cutitului. Demontarea acestuia se va face la suprafata, in
amenajarea de santier.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 16 / 18
functiune
Dupa aceasta se vor decupla partile componente ale scutului, urmand ca

segmentele individuale sa fie demontate i incarcate, dup scoaterea din puul de sosire,
pe un trailer transportor de mare tonaj.
Toate elementele scutului vor fi transportate napoi la productor.
Dup demontarea i transportul elementelor componente ale scutului ,vagoanele
trenului de sanii vor fi ridicate, individual, din puul de scoatere i vor fi pregtite in
organizarea de santier pentru transport.
Acestea vor fi transportate la unitatea de producie a scutului.
6.1.2.mpingerea scutului prin staia Laminorului
Pentru linia 2 i 1 scutul cat i vagoanele trenului de sanii vor fi deplasate prin
mpingere pe o linie de impingere in incinta staiei Laminorului.
Dispozitivul de impingere este alcatuit din segmente de beton cu o grinda
betonata din otel i profile din oel sudat.
Scutul va fi mpins pe aceste profile de alunecare cu ajutorul preselor proprii tot pe
distanta unui inel de boltari. Pentru operatiunea de impingere, se amplaseaz i se
fixeaz pe linia de impingere cu ajutorul erectorului scutului, doi boltari de talp cu o
grosime de cca. 50 cm.
Dispozitivul de impingere permite si trecerea vagoanelor trenului de sanii cu roile
vulcolan in spatele scutului peste boltarii de talp. Pentru continuarea avansului in
tunel, sinele tunelului vor fi montate si pe acesti boltari de talpa. Dup parcurgerea liniei
2 pn la staia Struleti, intregul dispozitiv de impingere se va muta pe linia 1.
7. Concept logistic
7.1. Logistic general de transport
Punctul de plecare al organizrii logistice al antierului il reprezint furnizarea la
timp a tuturor materialelor necesare pentru naintarea in tunel a scutului.
Pentru a putea obine o performan calculata, medie zilnica, sunt necesare 8
pn la 11 inele de boltari, pe zi. Boltarii vor fi adusi la puul de lansare.
Pentru injectia de umplere a unui inel de boltari este necesar o cantitate de cca.
3
6 m mortar de injecie. De aici rezult c la puul de lansare vor trebui furnizate zilnic
materiale si componente pentru mortar de injectie in cantitate maxima de. 66 m 3.
7.1.1. Aprovizionarea scutului in tunel
7.1.1.1. Generaliti
Transporturile pentru aprovizionarea scutului in tunel se vor face cu locomotive i
vagoane pe ine. Transportul de aprovizionare pentru un segment de avans const n cel
puin dou vagoane cu material i un vagon cu mortar.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 17 / 18
functiune
Pentru transportul evilo si a inelor, se va lega la garnitura de transport existenta

nc un vagon platform. Echipa ce deserveste scutul (operatori) va fi transportata ntrun vagon special amenajat pentru persoane, instalat pe un vagon-platform, pn la
locul unde se afla scutul.
7.1.1.2. Transportul boltarilor
Boltarii se vor incarca direct de la suprafata, din zona de depozitare intermediara.
Incarcarea se va face in vagoane pe sine aflate la putul de lansare.
Fiecare vagon va avea o capacitate de cca. 10 t i va transporta 3 bucati de boltar.
Pentru fiecare inel de boltari se estimeaz folosirea a dou vagoane pe sine.
O a doua garnitur de transport va fi pregtita asa nct, direct, dup sosirea
primei garnituri cea de-a doua garnitura va putea intra in tunel.
7.1.1.3. Transportul mortarului de injecie
Necesarul de mortar de injecie pentru un inel de boltari este de cca. 6 m 3.
La o capacitate de ncrcare a unui vagon de transport mortar de 7 m 3 pentru
fiecare ciclu de avans in tunel, va fi necesar cate un vagon cu mortar.
Dup ncrcarea vagonului se va realiza o garnitur complet de alimentare i se
va aproba aprovizionarea scutului.
7.1.1.4. Transportul materialelor auxiliare necesare avansului in tunel
Dup fiecare avans de 6 m toate tubulaturile din tunel vor fi prelungite.
Pentru aceasta, la putul de lansare, va sta la dispozitie un vagon - platform
ncrcat cu materialele necesare. Dup plecarea primului vagon va fi pregtit un alt
vagon cu materialele in cauza.
7.1.1.5. Transportul pmntului
Pmntul excavat rezultat in urma avansului din tunel se transport prin
intermediul circuitului de lichid n instalaia de separare. Materialul separat va fi
transportat cu ajutorul benzilor transportoare pn la depozitul intermediar.
7.1.1.6. Instalaii pe ine
Tronsonul ce urmeaza a fi sapat va fi realizat pentru o cale.
Ecartamentul inelor este de 750 sau 900 mm. inele din tunel vor fi executate
pn la puul de lansare.
Pe lng acestea vor fi montate i alte ine asa incat in puul de lansare vor fi
puse la dispoziie dou pana la trei ine pentru combinarea garniturilor. Toate inele se
vor lega ntre ele cu schimbatoare de cale.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 18 / 18
functiune
Astfel inele din putul de lansare al tunelului vor fi prevzute cu o in

suplimentar de garare i triaj. Exist posibilitatea decuplarii complete a inelor pentru
alimentarea instalaiei de avans i a configurarii acestora in mod individual.
8. Construcii de tuneluri
8.1.
provizoriu)
Montarea
boltarilor,
conceptul
de
asamblare
(permanent,
8.1.1. Montarea boltarilor

In functie de ordinea de montaj al boltarilor, complet echipati, acestia vor fi
coborti in put, din locul de depozitare, cu ajutorul macaralei turn.
Boltarii se vor ncrca pe vagonul de transport boltari i vor fi transportati n coada
scutului. Acestia vor fi manevrati (ridicati) cu ajutorul macaralei pentru boltari pe raza
de lucru a erectorului.
Dup finalizarea unui avans, se va verifica atat forma inelara a ultimului inel de
boltari montat cat si poziia sa fata de scut.
Verificarea se face inainte de inceperea montarii unui nou inel de boltari.
Montarea unui nou inel de boltari se face prin amplasarea unui boltar in partea
inferioara a tunelului. Pietrele de boltar, montate vor fi mentinute in pozitie, prin
apasare, in directia ultimului inel de boltar, cu ajutorul preselor hidraulice de avans.
Mentinerea lor in pozitie va fi facuta pana ce a fost executata montarea completa
a unui nou inel de boltari. Montarea completa a unui inel de boltari se face prin
strangerea (insurubarea) rosturilor longitudinale si a celor radiale si prin montarea
boltarului cheie.
La avansul in tunel, forele din presele de avans vor fi aplicate in boltar pe zonele
special dimensionate (sectiune transversala si armatura). Aplicarea fortelor se face prin
intermediul unor saboti de presare echipati cu material elastic (sintetic).
Fortele rezultate in urma avansului se vor aplica prin intermediul unor straturi
plastice - elastice aflate in rosturile inelului de boltar catre urmatorul inel de boltari.
Aplicarea fortelor se va face numai pe zonele special prevazute.
Banda de etanare a rosturilor EPDM i muchiile boltarilor vor fi protejate de
actiunea directa a sabotilor preselor prin amplasarea unui profil trapezoidal pe suprafata
lateral frontala a boltarului anterior.
Injectarea cu atentie a spatiului inelar (spatiul dintre extradosul inelului de boltar
si tunelul excavat) mpiedic formarea de tasri si inchide circuitul de forte prin aplicarea
uniforma a fortei dintre boltar si solul excavat.
O garnitur tip perie pe trei rnduri, a crei camere sunt umplute cu material de
etanare i care sprijina pe suprafata boltarului permit o umplere completa si corecta a
spatiului inelar. Umplerea spatiului inlelar nu permite patrunderea apei in tunel si
inchide complet spatiul dintre scut si boltar chiar i in conditiile presiunii atmosferice din
tunel.

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 19 / 18
functiune
8.1.2. Montarea provizorie a boltarilor

Pe durata montarii inelului, conexiunile dintre boltari se vor face cu cate 3 buloane
in rostul radial si cu cate 2 buloane in rosturil longitudinal.
Pentru aceasta se vor prevedea, in boltari, dibluri corespunzatoare din materiale
sintetice.
In urma caclulu static de predimensionare, buloanele de conectare pot prelua fr
probleme forele de revenire ale cadrului de etanare.
Comprimarea cadrului de izolare al boltarului in rostul radial se face prin
intermediul preselor de avans iar n rosturile longitudinale cu ajutorul erectorului.
Asamblarile cu buloane n rosturile radiale i in cele longitudinale se efectueaza
atat pentru a asigura siguranta pe perioada montarii inelului cat i pentru a evita lipsa
de etaneitate in urma neutralizarii forelor din presele de avans ca urmare a forelor de
revenire ("respiraie").
Dup ce inelul de boltari a parasit coada scutului, acesta se pretensioneaz, prin
intermediul presiunii injectiei de umplere (injectie in spatiul inelar) cat i prin intermediul
presiunii exercitate a solului i a apei.
Conexiunile cu buloane din rosturile radiale i din in cele longitudinale se pot
demonta, numai in momentul in care forele de revenire si fortele de frecare dintre tunel
si solul excavat pot fi preluate in siguranta. Fortele de revenire pot fi preluate prin
greutatea continua a constructiei tunelului.
Conexiunile cu buloane in rosturile radiale i cele longitudinale sunt necesare doar
pe timpul construciei inelului de boltari.
La circa 40-50 m dup montarea buloanelor, acestea pot fi indepartate.
Buloanele recuperate se pot utiliza pentru realizarea altor conexiuni necesare pe
antier.
8.1.3. Montarea permanenta a boltarilor
La portalul tunelului, pereii frontali ai staiilor cat si la scrile ieirilor de urgen,
un numar de ca. 8-10 inele de boltari vor fi conectate in permaneta cu buloane zincate,
astfel nct forele de revenire ale cadrului de etanare s poat fi preluate n condiii de
siguran de pereii frontali ai staiilor sau al altor elemente de construcii.
8.1.4. Lucrari de injectie executate din tunel
Lucrrile se refer la injeciile de etanare primar ce sunt necesare a se executa
n spatele scutului (la circa 50 m fata de scut) . Pentru lucrarile de injectare efectuate cu
suspensie de ciment
- bentonita se vor prevedea in boltari dibluri de injectie
corespunzatoare.
9. RAPOARTE I NREGISTRRI
Procese verbale

Cod PTE-09
Ed. 1, rev. 1
Pag. 20 / 18
functiune

PTE-09 - Constructie Tunel Cu Scutul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PTE-09 - Constructie Tunel Cu Scutul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

PROCEDUR TEHNIC DE EXECUIE

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Procedura Tehnica de Executie

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Acest document este proprietatea

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

LISTA DE CONTROL A ACTUALIZRILOR

Modificari conform clarificari

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

n prezental procedur sunt precizate cerinele minimale care trebuie

Prezenta procedura se aplica la executia tunelului cu scutul.

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

SR EN 1991-1-12004 : Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

SR EN 197-1:2002 Cimenturi.Partea 1 Compoziie,specificaie i criterii de

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

STAS 8299 78 Clasificarea i simbolizarea defectelor mbinarilor sudate prin

B. NORMATIVE I INSTRUCIUNI TEHNICE

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Avand in vedere solul ce va trebui transportat, viteza minima de curgere prin

Organizarea de antier pentru scutul echipat cu boltari se va instala la puul de

Macara turn rotativ

Cu ajutorul macaralei turn rotative se pot cobori boltarii n puul de lansare.

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Ca urmare a solului preponderent moale i a utilizrii suspensiei de betonita

O cantitate pariala din cantitatea de transport circulata, se elibereaz de

Staia de betonita construita sub form de container servete la realizarea

Circuitul de transport este alcatuit dintr-o conduct de transport i alimentare DN

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Pentru meninerea pernei de aer necesare, pentru presiunea lichidului de sustinere

La puul de lansare se instaleaz o instalaie de ventilaie puternic ce

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Pe suprafaa organizarii de santier se instaleaz pentru toi consumatorii electrici

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

nainte de nceperea avansului propriu-zis, in tunel, se monteaz n spatele

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Dupa aceasta se vor decupla partile componente ale scutului, urmand ca

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL

Pentru transportul evilo si a inelor, se va lega la garnitura de transport existenta

ASOCIEREA MAX BOEGL ROMANIA MAX BOGL BAUUNTERNEHMUNG DELTA ACM

CONSTRUCTIE TUNEL CU SCUTUL