Sunteți pe pagina 1din 2

Nicolae Constantin Golescu (n. 1810, Cmpulung Muscel; d.

10
decembrie 1877,Bucureti) a fost prim-ministru al Romniei n dou
mandate, n 1860 i 1868.
Fiu al boierului muntean Dinicu Golescu, a fost educat mpreun
cu cei trei frai ai siacas i apoi n Elveia. Nicolae i fratele
su tefan s-au ntors acas n 1830 pentru a intra n armat, unde
Nicolae va ajunge maior n 1834.
n acelai an va intra n Societatea Filarmonic, o societate
asemntoare masoneriei. n 1840, va fi acuzator n procesul
participanilor la complotul Filipescu, mai trziuMinistru de interne, iar
n 1860, pentru o scurt perioad, Ministru de rzboi.
n 1842, Muntenia fiind sub protectoratul Rusiei, Nicolae Golescu
ncearc s obin tronul, dar eueaz, rmnnd n schimb ministru
de interne pn n 1847. ntre timp particip la diverse comitete
revoluionare.
Dei provenea dintr-o familie de boieri, Nicolae Golescu s-a implicat
n micarea liberalilor radicali, fcnd parte din comitetul revoluionar
din 1848 alturi de Ion Ghica,Nicolae Blcescu, Ion Heliade
Rdulescu i alii.
Dup ce, pe 11 iunie 1848, revoluia a izbucnit la Bucureti, Nicolae
Golescu devine din nou ministru de interne n guvernul provizoriu.
Sptmna urmtoare s-au ocupat cu mobilizarea populaiei
mpotriva unei contra-revoluii, astfel guvernul provizoriu rmnnd.
Pe 25 iulie, ns, guvernul demisioneaz la presiunile Imperiului
Otoman, iar dup intervenia otoman din septembrie, Nicolae
Golescu pleac n exil, ntorcndu-se n anii 1850 pentru a susine
pe Alexandru Ioan Cuza i Unirea Principatelor Romne.

n 1866 a devenit unul dintre cei trei membri ai Locotenenei


Domneti care a condus statul de la abdicarea lui Alexandru Ioan
Cuza i pn la nscunarea lui Carol I.
Dup aceea a fcut parte din Partidul Liberal al lui Ion Brtianu,
avnd dou mandate de prim-ministru.