ETAPELE UNUI STUDIU DE

CERCETARE

Pregatirea studiului de cercetare:

-documentare bibliografica
-definirea fenomenului
-formularea temei de cercetare
-aspecte manageriale

Elaborarea protocolului

Culegerea informatiilor

Prelucrarea datelor

Analiza si interpretarea rezultatelor

Prezentarea

Redactarea studiului
Medicina este stiinta incertitudinii si arta probabilitatii Sir.
William Osler

II.ELABORAREA SI REDACTAREA
PROTOCOLULUI

ELABORAREA PROTOCOLULUI

Protocolul- plan sau ghid care descrie studiul (datele unui

studiu constituie punctul central al acestuia).

PLAN DE PROTOCOL
.

TITLUL

OBIECTIVUL/OBIECTIVELE

JUSTIFICAREA STUDIULUI

IPOTEZA/ IPOTEZELE

TIPUL STUDIULUI

FACTORUL/FACTORII STUDIATI

CRITERIUL/CRITERIILE DE RATIONAMENT

CAUZELE ERORII: BIASURI SI FACTORI DE CONFUZIE

SUBIECTII

CULEGEREA SI GESTIONAREA DATELOR

PLAN DE PROTOCOL

ANALIZA DATELOR

UN EVENTUAL STUDIU PILOT

IMPLICATIILE ETICE

PERSONALUL

BUGETUL

CALENDARUL

EVENTUALE ANEXE

REFERINTELE

1.TITLUL
Rezuma problema pe care ne propunem sa o studiem:

Clar

Precis

Suficient de scurt

Suficient de informativ

Poate contine o serie de informatii despre tipul de studiu

propus

2.OBIECTIVUL/OBIECTIVELE

formulate clar si precis,

vor orienta cercetatorul asupra tipului de studiu care

trebuie ales,

mai frecvente:
- evaluarea evolutiei sau prognosticului unei boli;
- demonstrarea cauzalitatii;
- aprecierea performantei testelor diagnostice;
- cercetarea impactului unei interventii.

3.JUSTIFICAREA STUDIULUI

Procesul justificarii incepe printr-o cercetare bibliogarfica

completa asupra subiectului, pentru, a identifica lipsurile
informatiei disponibile in legatura cu problema luata in studiu

Se intelege nevoia de a defini importanta problemei- incidenta,

prevalenta, mortalitate, cat si cadrul sau, in timp, in termeni
de repartitie geografica si de populatie.
In justificarea studiului trebuie insistat asupra:

Caracterul actual al problemei puse, caracterul de noutate, de

inedit al informatiei care va fi furnizata,

Nivelul ridicat al morbiditatii sau mortalitatii unui fenomen de

sanatate,

Gravitatea evenimentului considerat, etc.

4.IPOTEZA/IPOTEZELE

Ip o te z a d e lu c ru
I d e e a s u p r a s o l u t i o n a r i i p r o b le m e i

C u n o s t in te A n te r io a r e

C e r c e t a r i P r e li m i n a r i i

S t u d iu B ib lio g r a f ic

4.IPOTEZA / IPOTEZELE

Orice protocol de cercetare trebuie sa formuleze explicit o

ipoteza.
Cand un cercetator stabileste o teorie noua sau testeaza
valabilitatea acesteia, el formuleaza o ipoteza care este
expresia opiniei sale sau convingerii sale.
O ipoteza buna trebuie sa fie simpla: trebuie evitate ipotezele
complexe care contin mai multi factori studiati sau mai multe
criterii de rationare. Putem avea mai multe ipoteze de testat
in acelasi studiu dar numarul cel mai mic este ideal.
O ipoteza este o afirmatie (si nu o intrebare/problema) despre
o posibila relatie intre factorii studiati si criteriile de
rationament.

4.IPOTEZA/IPOTEZELE

4.IPOTEZA/IPOTEZELE
Ipoteza enuntata orienteaza alegerea tipului de studiu;
Studiile descriptive nu se bazeaza pe
ipoteza ele o
lanseaza.
Studiile analitice au drept scop sa confirme sau sa respinga o
ipoteza de cercetare.
Ipoteza:

nula - nu exista legatura inte factorul studiat si criteriul de

rationament. Orice asociere sau diferentiere observata este
datorata doar hazardului.
alternativa exista o asociere intre factorul studiat si
criteriul rationarii.
Studiul trebuie sa aduca argumente pentru a demonstra ca
ipoteza (cel mai frecvent ipoteza nula) este sau nu
adevarata.

4.IPOTEZA/IPOTEZELE

5.TIPUL DE STUDIU

Cercetatorii trebuie sa opteze pentru un tip de studiu. Alegerea

tipului de studiu cel mai potrivit depinde de obiective si de
problema pusa dar si de resurse.
Exista 2 mari categorii de studii:

descriptive, esentialmente studii transversale sau studii de

prevalenta -analizeaza prezenta unui factor dat sau unei boli, in
mod particular, intr-o populatie P, la un moment precis t, fara
sa se faca referire la trecut, sau fara sa se urmareasca evolutia
lor in viitor. Ele reprezinta, echivalentul unui sondaj riguros si
stiintific construit, sau instantaneul fotografic al unei situatii
precise, in populatia studiata.
Prevalenta indica procentul de persoane care prezinta boala la
un moment dat sau intr-o perioada de timp data, intr-o
populatie data.

5.TIPUL DE STUDIU

studii analitice: studii de observatie cu studii caz-martor si studii

de cohorta, si studii experimentale, cu trial liber si trial
comparativ.
1.Studiile de observatie se examineaza fara sa se intervina asupra
pacientilor, relatiile posibile intre unul sau mai multi factori de
risc si aparitia uneia sau mai multor stari patologice.
a.In studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire):
Studiul incepe de la o cohorta de persoane fara boala, populatie
bine definita care se va stratifica ulterior in doua subgrupe
similare:

Cu expunere la factorul de risc -selectia se va face la timpul

prezent.

Fara expunere la factorul de risc -selectia se face la timpul

prezent

5.TPUL DE STUDII
Ambele subgrupuri se vor urmari in timp, in viitor, colectarea
datelor se face la puncte diferite in timp, motiv pentru care
studiile sunt longitudinale. Urmarirea loturilor permite
identificarea cazurilor noi de boala, ulterior facandu-se
comparatie intre cele 2 loturi.
Incidenta masoara frecventa cu care un eveniment (boala)
apare, in populatie intr-o perioada de timp.
b. Studiile caz-martor sunt stabilite pe baza metodei de lucru
inverse.
In studiile caz- control sunt incluse 2 loturi:
-un lot de persoane care prezinta boala ce intereseaza studiul
-selectia se va face la timpul prezent,
-un lot de control (persoane fara boala) -selectia se va face la
timpul prezent.

5.TIPUL DE STUDIU
Se pleaca de la cunoasterea efectului (boala) cautandu-se in
general retrospectiv factorii de risc posibili cauzatori, comparativ
la cele 2 loturi.
Selectarea celor doua loturi se face in prezent, expunerile se
cerceteaza in trecut, selectia se bazeaza pe o singura boala,
studiile pot insa compara o boala cu mai multi factori de risc
posibili (exemplu: cancerul pulmonar cu fumatul, poluarea
aerului, expunerile ocupationale la factorii cancerigeni).
2.Trialurile sunt studii de cohorta in care cercetatorul
manipuleaza factorul studiat. Ex: compararea unui medicament
nou cu unul deja in uz, sau cu un tratament placebo.

5.TIPUL DE STUDIU
Tipul de studiu este mai bine adaptat dupa natura
problemei puse:
Natura problemei

Tipul de studiu cel mai potrivit

prevalenta

Studiu transversal

incidenta

Studiu de cohorta

risc

Studiu de cohorta/studiu caz-martor

prognostic

Studiu de cohorta

etiologie

Studiu de cohorta/studiu caz-martor

cauzalitate

trial

diagnostic

Studiu transversal, trial clinic

6.FACTORUL/FACTORII STUDIATI
Se defineste ca un eveniment, o stare, o expunere sau o
interventie susceptibila, dupa ipoteza de a fi asociat, unei
probleme de sanatate, unei boli sau oricariu alt criteriu de
rationare demn de interes.
Este vorba deci de o variabila de masura. Pot exista mai
multi factori pentru acelasi studiu. Cercetatorul trebuie sa
furnizeze lista in protocol.
Poate fi vorba de:

Detalii descriptive ale unui individ,

Date obtinute prin chestionar despre antecedente, obiceiuri sau
simptome ale individului,
Date obtinute prin masurare,
Date descriptive dupa o expunere, o interventie diagnostica,
terapeutica, de prevenire, depistare, educare sau informare.

6.FACTORUL/FACTORII STUDIATI
Trebuie sa aducem precizari privitoare la modul de masurare a
acestor variabile:
-chestionar,
-daca este vorba de masurare instrumentala, descrierea
instrumentului si a conditiilor in care sunt efectuate masuratorile
(pe nemancate, asezat, dupa repaus, etc).

7.CRITERIUL/CRITERIILE RATIONARII
Criteriul de rationament sau factorul rezultant se defineste ca
situatia sau evenimentul ce se presupune a fi rezultatul
influentei factorului studiat.
Aceste eveniment demn de interes pentru pacient ca si pentru
clinician sau epidemiolog se repartizeaza in cinci categorii:

Moartea

Boala

Handicapul

Disconfortul

Insatisfactia

7.CRITERIUL/CRITERIILE RATIONARII

Se poate, de asemenea, vorbi de opusul lor:

vindecare, absenta handicapului, etc.

suprvietuire,

Definitia acestor criterii de rationare trebuie sa fie cat mai

precisa cu putinta.

Un criteriu de rationare este o variabila. Este asa zisa

dependenta in raport cu factorul studiat care este variabila
independenta.

Aceeasi atentie trebuie acordata

factorilor studiati.

metodei de masurare ca si

7.CRITERIUL/CRITERIILE RATINARII

criterii de evaluare /rationament/ factorul rezultant :

- deces
DEATH
- boala
DESEASE
cei 5 D
- invaliditate DISABILITY
- disconfort
DISCONFORT
- insatisfactie DISSATISFACTION

in prezent criteriul cel mai frecvent utilizat : CALITATEA

VIETII

8.CAUZELE ERORII: BIASURI SI

FACTORI DE CONFUZIE

Un bias este o eroare sistematica care contribuie la producerea de

estimari sistematic mai mari sau mai mici decat valoarea reala a
parametrilor estimati. El intervine de exemplu la nivelul selectiei
pacientilor care participa la studiu sau la nivelul masurarii
parametrilor studiati.

Toate biasurile potentiale sunt bineinteles de evitat, de identificat

si anticipat inca de la conceperea studiului

8.CAUZELE ERORII: BIASURI SI

FACTORI DE CONFUZIE

Un factor de confuzie este acel factor care modifica efectele

factorului studiat, asupra criteriului de rationare din cauza
legaturii sale cu factorul studiat si criteriul de rationare.

In stadiul de redactare al protocolului, cercetatorul trebuie sa

stabileasca lista cu toate variabilele cunoscute, susceptibile de a
se comporta ca factori de confuzie si sa aleaga, un tip de studiu,
cat si o strategie de analiza, pentru a controla eventuala
influenta.

9.SUBIECTII
Populatia tinta -orice colectivitate intreaga de oameni, animale,
plante sau obiecte de la care putem colecta date. Populatia tinta
-intregul grup care ne intereseaza, pe care dorim sa-l descriem
sau sa tragem concluzii despre el.
Populatia studiata si subiectii implicati in studiu trebuie sa fie
descrisi in protocol luand in considerare mai multe puncte:
.

Suntem siguri ca putem generaliza rezultatele plecand de la

populatia studiata? (subiectii studiati sunt reprezentativi pentru
populatia la care vrem sa raportam rezultatele?)

Vor fi suficienti subiectii studiati?

Rata de raspuns a subiectilor soliciatati pentru studiu va fi

corecta?

Populatia este stabila (caracteristica foarte importanta pentru un

studiu longitudinal)?

Daca studiul necesita subiecti martori, modul de selectie

garanteaza ca sunt asemanatori cu cazurile?

9.SUBIECTII
Protocolul trebuie sa prezinte:

Criteriile de includere sau criteriile de eligibilitate care

definesc principalele caracteristici ale populatiei implicate in
studiu,

Criteriile de excludere care definesc un grup de subiecti care

nu satisfac criteriile de includere sau care ar putea satisface
dar care prezinta anumite caracteristici
care ar putea
interfera cu calitatea datelor sau interpretarea rezultatelor.

9.SUBIECTII

Populatiile des utilizate sunt:

-populatia de pacienti spitalizati;

-grupuri profesionale;
-categorii particulare de functionari (militari..);
-pacienti aflati in evidenta medicilor generalisti;
-adevarate esantioane ale populatiei generale.

9.SUBIECTII
Populatia

Populatia careia se adreseaza studiu

Populatia selectionata in mod real
Populatia accesibila studiului
Populatia potential a fi selectionata in studiu

10.MARIMEA ESANTIONULUI

Esantionul- grup de elemente selectate dintr-un grup mai extins (populatia

tinta). Studiind esantionul selectat se pot trage concluzii despre grupul de
unde a fost ales.

Tehnica esantionarii trebuie sa fie descrisa in protocol:

-probabilistica: -simplu randomizat,
-sistematic,
-stratificat,
-cluster (in cuiburi).
-nonprobabilistica neindicata in studiile medicale, datorita lipsei de forta
in ceea ce priveste posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra
populatiei de studiu: -esantion de convenienta,
-esantion pe cote,
-esantion cu un scop,
-esantion rational.
Determinarea marimii esantionului este un element esential de protocol.
De aceasta depinde in parte, validarea rezultatelor. Ea are influenta
fundamentala asupra bugetului.

10.MARIMEA ESANTIONULUI
Depinde de:

Amplitudinea efectului pe care speram sa-l punem in evidenta,

Capacitatea testului utilizat pentru a detecta o asemenea

diferenta, daca aceasta exista,

Pragul de semnificativitate ales pentru a scoate in evidenta o

asemenea diferenta,

Resursele bugetare disponibile.

11.CULEGEREA SI
GESTIONAREA DATELOR

Precizari in ce priveste informatiile care trebuie culese,

referitoare la factorul/factorii studiati si criteriul/criteriile
rationarii au fost deja prezentate.

Trebuie furnizate informatii suplimentare despre:

-modul de culegere si calendar,
-instrumentele de masura utilizate,
-tehnicile de laborator,
-metodele de actiune pe teren,
-controlul calitatii,
-materialul informatic utilizat si tehnica: tipul de calculator, de
program, modul de codare, de inregistrare si tratare a datelor.

12.ANALIZA DATELOR

Protocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelor

statistice programate in studiu si justificarea lor.

Alegerea materialului informatic este legata de cea a analizelor

statistice.

Analizele statistice sunt de doua categorii:

- Statistici descriptive, care analizeaza distributia variabilelor;

.

Statistici analitice pentru a testa ipoteza sau ipotezele originale

si a furniza informatii despre caracterul semnificativ al asocierii
puse in evidenta intre variabilele studiate.

Alegerea programelor de statistica (soft-uri) consacrate,

recunoscute, necostisitoare, cu capacitati performante,
adaptate necesitatii, etice.

12.ANALIZA DATELOR

Elemente definite inca din etapa de creare a protocolului

- tipul de analiza statistica;
- testele statistice ;
- pragul de semnificatie (intervalului de incredere).
Concordanta cu: obiectivele, ipoteza, tipul de studiu,
factorii studiati, criteriile de evaluare, populatia, erori
posibile ;

13.UN EVENTUAL STUDIU PILOT

Nu este intotdeauna necesar.
Trebuie realizat pe un esantion reprezentativ.
Este util pentru:

A antrena si testa personalul implicat in studiu,

A evalua acceptabilitatea procedurilor,

A evalua rata de raspunsuri,

A estima amplitudinea diferentei observate.

Studiul pilot trebuie deci sa fie prevazut destul de devreme
pentru a permite adaptarea la modificarile in desfasurarea
studiului, daca este necesar. Trebuie estimat propriul sau cost si
durata sa.

14.IMPLICATIILE ETICE

In stadiul de realizare a protocolului, consideratiile etice pun

accentul pe respectul fata de persoana, prin probleme de
confidentialitate si principiul minimalizarii riscului.

Masurile de securitate a datelor trebuie neaparat sa fie descrise:

acces limitat, distrugerea datelor la sfarsitul studiului,
imposibilitatea identificarii subiectilor la publicarea rezultatelor.

Masurile luate pentru a garanta absenta expunerii pacientului la un

risc superior, riscului impus de rutina si trebuie sa fie deopotriva
precizate.

Obtinerea unui consintamant clar si informat din partea pacientului

implicat in studiu trebuie de asemenea garantat.

O lista cu numele si functiile membrilor echipei de cercetare trebuie

sa fie furnizata odata cu protocolul.

15.PERSONALUL

Cine? Ce face si cand? Tot personalul participant la studiu trebuie

sa fie identificat (aceasta etapa este importanta pentru estimarea
bugetului):
Cercetator principal
Coordonator
Promotor
Asistent de cercetare clinica
Tehnician
Responsabil de chestionare
Statistician
Pentru anumite persoane, de exemplu responsabilii de chestionare
trebuie sa fie furnizate informatii privitoare la pregatirea lor si
modul de intelegere a obiectivelor specifice studiului.

16.BUGETUL
Realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al
costului. Calitatea prezentarii sale, pertinenta sa si justificarea
sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre un organism
finantator.

17.CALENDARUL

Trebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape.

18.EVENTUALELE ANEXE
Ele reunesc un anumit numar de documente:

Scrisoare de informare a pacientului,

Formular de consintamant clar si informat,

Documente de aprobare din partea diferitelor foruri superioare

sau institutii implicate in studiu,

Manual de operare,

Descrierea metodelor de masurare,

Aprobarea comitetului de etica.

19.REFERINTE

In aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor

documente citate in diferite parti ale protocolului.

FINAL
Inainte de implementare protocolul va fi verificat de experti
pentru eligibilitate, calitate si pertinenta.

PROCESUL DE GNDIRE N
INVESTIGAREA TIINIFIC

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

GNDIREA
- PROPRIETATE A CREIERULUI UMAN, N LEGTUR STRNS
CU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, REPREZINT UN PROCES
COMPLEX I CONTRADICTORIU DE REFLECTARE
MIJLOCIT, ABSTRACT I GENERALIZAT A REALITII, A
DETERMINRILOR I RELAIILOR EI GENERALE,
UNIVERSALE, ESENIALE, NECESARE, A LEGITII
REALITII, CU AJUTORUL UNOR OPERAII LOGICE
SPECIFICE

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

GNDIREA
- TREAPT SUPERIOAR A CUNOATERII I FORMA MEDIAT
A ACESTEIA

Statuete de Hamangia

Ganditorul- Hamangia

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

I. GNDIREA OBIECTIV
A) ABANDONAREA
SAU MODIFICAREA UNEI IPOTEZE INCORECTE
- FAPTELE TREBUIE INTERPRETATE OBIECTIV I NU N
CONCORDAN CU IPOTEZA
- VALOAREA DOVEZILOR EVIDENTE (NEGATIVE)
- EVITAREA IPOTEZELOR SUBSIDIARE, COMPLICATE SAU
IMPROBABILE (CU ROL SALVATOR)
- DIFEREN NTRE:
A MENINE O IPOTEZ CARE ESTE CONTRAZIS PRIN
PROBE
A MENINE O IPOTEZ (DIFICIL DE DEMONSTRAT)
MPOTRIVA CREIA NU EXIST PROBE
- IPOTEZA DEPETE NIVELUL TEHNIC/DATELE DIN
DOMENIILE AUXILIARE (NECESARE PENTRU VERIFICARE)
EXISTENTE LA UN ANUMIT MOMENT DAT

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

I. GNDIREA OBIECTIV
B) OBIECTIVITATEA
- IPOTEZA = PRESUPUNERE
- PRERILE PROPRII SUBORDONATE EVIDENELOR OBIECTIVE
- RESPECTUL PENTRU ADEVR
- NEALTERAREA REZULTATELOR
- PRINCIPIUL IPOTEZELOR MULTIPLE
- PRINCIPIUL ORDINII SUCCESIVE A IPOTEZELOR
- VALOAREA DATELOR NECONCORDANTE CU IPOTEZA

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

I. GNDIREA OBIECTIV
C) EVALUAREA UNEI IDEI
- NU ORICE IDEE POATE DEVENI O IPOTEZ
- CONDIIILE N CARE O IDEE POATE DEVENI IPOTEZ
TIINIFIC:
CONCORDAN CU MATERIALUL FAPTIC PENTRU
EXPLICAREA CRUIA A FOST FORMULAT
PRINCIPIAL VERIFICABIL
EXPLICATIV PENTRU O SFER CT MAI LARG DE
FENOMENE, NU NUMAI PENTRU GRUPUL RESTRNS N BAZA
CRUIA A FOST INIIAL FORMULAT
- PERICOLUL IDEILOR EVIDENTE

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

Ganditorul - A. Rodin

I. GNDIREA OBIECTIV
- DISCERNMNT FA DE IPOTEZ:
ATAARE
MODIFICARE
NLTURARE
- EVITAREA DENATURRII OBSERVAIILOR I
INTERPRETRILOR PERSONALE N FAVOAREA IPOTEZEI

PROCESUL DE GNDIRE N INVESTIGAREA TIINIFIC

II. ALTE TIPURI DE GNDIRE

A) GNDIREA INVENTIV
- INFORMAIA/NECUNOSCUTE, DIFICULTI STIMULUL
IDEE (GNDIRE CONTIENT, GNDIRE INCONTIENT,
IMAGINAIE) RAIUNEA EXAMINAREA IDEII
ACCEPTARE /RESPINGERE
B) GNDIREA PRODUCTIV
- OPEREAZ CU UN NUMR MARE DE COMBINAII VARIATE
C) GNDIREA CONDIIONAT
- INSTINCTIV, SE URMEAZ DE FIECARE DAT ACEEAI CALE
RISCUL PERSISTENEI ERORII
- SOLUIE ALT MOD DE ABORDARE, RELAXAREA GNDIRII,
DISCUIA

OBSERVAIA N INVESTIGAREA
TIINIFIC

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA
- PROCES INTELECTUAL ACTIV, NU VIZIONARE PASIV
- PROCEDEU AL CUNOATERII TIINIFICE
CONTEMPLAREA METODIC I INTENIONAT, CONFORM
UNUI SCOP, A UNUI OBIECT SAU PROCES

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA
- FOARTE DIFICIL, SUBIECTIV (DEPINDE DE PERSOANA
CARE OBSERV GRADUL DE OBSERVARE A DETALIILOR,
DIRECIA DE OBSERVARE, FUNCIE DE INTERESELE
PROPRII)
- FENOMENE FOARTE SIMPLE SUNT GREU DE OBSERVAT I
GREU DE DESCRIS CU PRECIZIE

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA
- DEPINDE DE GRADUL DE NOUTATE AL ELEMENTULUI (ESTE
POSIBIL S VEZI UN LUCRU N REPETATE RNDURI FR S-L
NREGISTREZI MENTAL), DE INTERESUL OBSERVATORULUI
- OBSERVATORII:
ATENI, CONCENTRAI (A PRIVI, A CUTA)
CALMI, RELAXAI
PREGTII (ELEMENTE PREVZUTE, NEPREVZUTE)
TOTUI, APAR ERORI DE CARE NU SUNT CONTIENI
- OBSERVAIA EFICIENT = A SEMNALA UN ANUMIT LUCRU, A
INDICA SEMNIFICAIA, CONECTNDU-L CU CEVA SEMNALAT
SAU CUNOSCUT ANTERIOR

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA
- RISCUL OBSERVAIILOR FALSE: SENZORIALE, DE GNDIRE
(GNDIREA ARE O TENDIN INCONTIENT DE A UMPLE
GOLURILE N CUNOATERE CU INFORMAII CONFORME CU
EXPERIENA SAU CUNOATEREA ANTERIOAR, SAU CU
ANUMITE ATEPTRI CONTIENTE)
- ELEMENTE IMPLICATE:
SENZORIAL-PERCEPTUAL (VIZUAL, ETC.)
INTELECTUAL PARIAL CONTIENT, PARIAL
INCONTIENT

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA I NTMPLAREA
NOROCUL N TIIN
LOUIS PASTEUR
N DOMENIUL OBSERVAIEI, NTMPLAREA NU
FAVORIZEAZ DECT MINILE PREGTITE
CHARLES NICOLLE
HAZARDUL FAVORIZEAZ NUMAI
PE CEI CE TIU S-I FAC CURTE

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

TIPURI DE OBSERVAII
A) OBSERVAIA SPONTAN SAU PASIV
- PRESUPUNE CONSTATAREA FAPTELOR AA CUM SE DESFOAR
N MOD NATURAL, FR INTERVENIA SUBIECTULUI
SEMNIFICATIVE, DAC SUNT RAPORTATE LA MEMORIE (DATE
TEORETICE, PRACTICE) SAU DAC DECLANEAZ FORMULAREA
UNEI IPOTEZE
- ROLUL OBSERVAIEI N STABILIREA DE CORELAII NTRE LUCRURI
APARENT FR LEGTUR

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

OBSERVAIA I NTMPLAREA;
NOROCUL N TIIN
- CMPUL DE OBSERVAIE:
SELECTIV, FR A NEGLIJA ANSAMBLUL
I ELEMENTELE NEPREVZUTE

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

TIPURI DE OBSERVAII
A) OBSERVAIA SPONTAN
SAU PASIV
- ACURATEEA I SELECIA INFORMAIILOR DEPIND DE:
EXPERIENA OBSERVATORULUI ANTRENAT (DETALII,
SEMNIFICAIE)
CAPACITATEA DE DISCERNMNT
NIVELUL DE PREGTIRE
ATENIA DISTRIBUTIV OBSERVAREA EXCEPIILOR
ATITUDINE INTELECTUAL SPECULATIV-CONTEMPLATIV
- UTIL: NOTIE, DESENE
- PERMITE DEZVOLTAREA IPOTEZEI DE LA CARE S-A
PLECAT SAU DEZVOLTAREA ALTOR IPOTEZE

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

TIPURI DE OBSERVAII
B) OBSERVAIA INDUS SAU ACTIV
- CUTAT DELIBERAT, DE OBICEI PE BAZA UNEI IPOTEZE
- EXPERIMENTUL = OBSERVAIE PROVOCAT

OBSERVAIA N INVESTIGAREA TIINIFIC

Luigi Galvani

Anafilaxia
CHARLES RICHET

Arcul metalic electricitate dinamic, pila

voltaic

INTUIIE I IMAGINAIE N
INVESTIGAREA TIINIFIC

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

I. INTUIIA
- ARE ORIGINEA N SUBCONTIENT
- CLARIFICARE SAU NELEGERE RAPID A UNEI SITUAII
- MOMENTUL POATE FI DEPENDENT SAU INDEPENDENT DE
URMRIREA UNEI PROBLEME
- NU ORICE INTUIIE ESTE CORECT

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

I. INTUIIA
- CIRCUMSTANE DE APARIIE:
O PERIOAD DE CONCENTRARE ASUPRA
UNUI SUBIECT
DORINA DE A-L FINALIZA
DISCUII PROFESIONALE, ELABORAREA DE MATERIALE
SCRISE SAU LECTURA UNOR ARTICOLE PE SUBIECTE
DIFERITE
PRINCIPIUL DESPRINDERII TEMPORARE: O PERIOAD
CONSECUTIV DE PAUZ, CU ORIENTAREA ATENIEI N ALT
DIRECIE, DEOARECE MESAJELE DIN SUBCONTIENT POT
S NU FIE RECEPIONATE DAC GNDIREA CONTIENT
ESTE OCUPAT N MOD CONSTANT SAU ESTE PREA OBOSIT

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

I. INTUIIA
- INFLUENE ADVERSE: NTRERUPEREA,
INTERESELE CONCURENTE, PROBLEMELE PERSONALE
- FLERUL TIINIFIC INSTINCTIV INSTINCT TIINIFIC,
SIM TIINIFIC
- PRACTIC:
ALEGEREA UNEI LINII DE INVESTIGAIE PRODUCTIVE
CAPACITATEA DE A ANTICIPA DIRECIILE DE
DEZVOLTARE A SUBIECTULUI, PRIN UTILIZAREA IMAGINAIEI
PENTRU A PRIVI N PERSPECTIV
RECUNOATEREA UNOR SOLUII OPTIME
ELIMINAREA IPOTEZELOR CARE NECESIT PREA
MULTE MODIFICRI
FORMAREA UNEI OPINII ASUPRA UNOR DESCOPERIRI
NOI NAINTE CA ELE S FIE RECUNOSCUTE

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

Descoperirea insulinei

VON MERING

strfulgerare intuitiv
gndire incontient

Sir Frederick
Banting

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

Otto Loewi

Ideea transmiterii chimice a impulsurilor nervoase

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

II. IMAGINAIA
- PROCES PSIHIC DE CREARE A UNOR REPREZENTRI SAU IDEI NOI,
PE BAZA EXPERIENEI PERCEPTIVE I COGNITIVE ANTERIOARE
- BAZAT PE REALITATE, MOMENT ESENIAL AL GNDIRII
CREATOARE

INTUIIE I IMAGINAIE N INVESTIGAREA TIINIFIC

II. IMAGINAIA
- TIPURI:
(I) REPRODUCTIV
(REPREZENTARE MINTAL A UNOR
OBIECTE SAU FENOMENE
NEPERCEPUTE DIRECT,
N BAZA UNOR DESCRIERI)
(II) CREATOARE
(ELABORARE DE IMAGINI I IDEI NOI,
ORIGINALE)

- DISCIPLINAT, CONTROLAT DE
SPIRIT CRITIC I DISCERNMNT
- NEDISCIPLINAT PISTE FALSE,
REZULTATE ERONATE