Principalele Forme de Comert

PRINCIPALELE FORME DE COMERT
Continutul, rolul si functiile comertului cu ridicata

Continutul, rolul si functiile comertului cu amanuntul
Comertul electronic
Continutul, rolul si functiile comertului cu ridicata
In miscarea lor produsele trec, doar in anumite imprejurari, in mod direct din sfera productiei in
sfera comerciala cu amanuntul. O mare pane din bunurile destinate consumului, parcurg si o
etapa apartinand comertului cu ridicata caruia ii revine un important rol, atat in circulatia
marfurilor, cat si in realizarea productiei si satisfacerea nevoilor.
Continutul activitatii de comert cu ridicata
Comertul cu ridicata efectueaza operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de la

intreprinderile producatoare si din import, si pe care le revand tot in cantitati mari
intreprinderilor comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu ridicata etc.[1] Activitatea de
comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora, in
partizi asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara
diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare.
Trasaturi ale comertului cu ridicata
[2]:
cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi

sau diferite organizatii economice, sociale si din administratia publica;
atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza in partizi mari;
mijloceste legatura intre productie si veriga comerciala cu amanuntul;
marfurile nu se vand deci de catre intreprinderile cu ridicata direct
consumatorilor, activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea
de intermediere intre producatori si comerciantii cu amanuntul.
genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli materiale si banesti
necesare intretinerii retelei de depozite, plata personalului etc. De
asemenea, subliniem faptul ca trecand prin veriga comerciala cu ridicata,
marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei,
avand astfel o viteza de circulatie mai lenta, ceea ce influenteaza atat
relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor, cat si relatiile
financiar-bancare de pe piata capitalurilor.
Comerciantii cu ridicata sunt firme cu o mare capacitate de acoperire
financiara. Tinand seama ca intregul volum de tranzactii comerciale se refera
la partizi mari de marfuri, iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioade
afectate de sezonalitate, cand o parte din marfurile ce formeaza obiectul
tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat, intermediarul cu ridicata
trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii mai mari, cat si de capacitatea de a
contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care sa acopere platile
catre productie si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare.
specializarea activitatii de comert cu ridicata pe categorii de produse.

Specializarea este generata de natura produselor care formeaza obiectul
tranzactiilor realizate de intreprinderi, stiut fiind ca orice grupa de produse
ridica probleme specifice de stocaj, depozitare si conservare a valorilor de
intrebuintare.
intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului
produselor realizate de producatorii indigeni, cat si de cei externi, in
conditiile in care producatorul este situat intr-o alta tara, intreprinzatorul cu
ridicata poate deveni importator direct, sub aspectul achizitionarii marfurilor
necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul, intr-o asemenea ipostaza,
el intra in relatii comerciale cu agentii economici de pe piata bunurilor si
serviciilor din cadrul tertelor piete externe, cat si cu agentii economici care
actioneaza in cadrul pietei schimburilor monetare. Aceasta intrucat, pentru
realizarea diferitelor tranzactii comerciale cu parteneri straini se utilizeaza
valuta straina sau alte instrumente de plata specifice schimburilor
respective.
Rolul economic al comertului cu ridicata
Rolul comertului cu ridicata in circulatia produselor, trebuie analizat pe ansamblul economiei,

vazut atat in raport cu producatorii, cat si cu comertul cu amanuntul.
In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului
cu ridicata ofera o serie de avantaje[3]:
asigura continuitatea activitatii comerciale,
o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in
raport cu cererea,
asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de la un sezon la
altul sau de la o zona la alta.
prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, permite producatorilor
sa-si continue fara intrerupere activitatea, evitanduse astfel orice stagnare a productiei ce s-ar putea
interpune intre momentul realizarii produselor si
momentul asigurarii vanzarii acestora.
asigura producatorilor multiple servicii logistice legate mai ales de
stocarea marfurilor, eliberandu-i astfel de sarcinile
depozitarii si conditionarii marfurilor, scutindu-i de
cheltuielile materiale, financiare si forta de munca
generate de procesul de stocare, cat si de grijile
permanente cu privire la asigurarea capacitatilor de
stocare.
ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori, permite
acestora din urma de a avea informatii pretioase
asupra modului in care le sunt primite produsele.
comertul cu ridicata participa activ la stimularea vanzarilor, prospectand

detailistii, stabilind si realizand cataloage,
documentatii, punand, daca este cazul, chiar propriii
specialisti sa realizeze cercetari de piata, pentru o
mai buna cunoastere a cerintelor acesteia, pentru o
imbunatatire a sistemelor de vanzare si chiar a unor
produse.
poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor alaturi de
diferitele categorii de vanzatori si, intr-un mod
general, la toate formele de actiune capabile a ajuta
detailistii si, deci, in ultima analiza, de a antrena
consumatorul.
In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al comertului cu
ridicata este dat, de asemenea, de catre o serie de avantaje:
Joaca un rol foarte important in ceea ce priveste informarea detailistilor.
Numerosi comercianti cu amanuntul, din afara
marilor aglomeratii, sunt slab informati atat 959j94j
de catre producatorii indigeni, cat si mai ales de catre
cei straini, de pe tertele piete externe. Prin
cunostintele lor, prin documentatiile realizate si prin
diversele cataloage elaborate, comertul cu ridicate ii
informeaza permanent si ii ajuta in obtinerea
cantitatilor de marfuri necesare.
livreaza spre comertul cu amanuntul in cantitatile pe care acestea le pot
stoca sau le pot vinde intr-o unitate de timp,
corespunzator posibilitatilor financiare.
comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri, detailistilor, de a
beneficia de preturi mai joase decat daca s-ar
aproviziona direct de la producator, ca urmare a
sistemelor de reduceri care nu se acorda decat
pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari.
comerciantii cu amanuntul prin faptul ca se pot aproviziona de la un
comerciant cu ridicata important au si avantajul
simplificarii si usurarii muncii administrative generata
de intocmirea comenzilor, facturilor, receptiilor,
corespondentei diverse etc. Acelasi fenomen
genereaza si o reducere a cheltuielilor, precum si o
usurare a muncii de asortare si imbogatire a
sortimentelor de marfuri comercializate.
Functiile comertului cu ridicata
Asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu

amanuntul. Aceasta functie se contureaza daca se tine seama ca
departarea dintre producatori si comerciantii cu amanuntul nu se margineste
doar la distanta; trebuie avute in vedere concomitent si alte aspecte, cum ar
fi:
imposibilitatea detailistilor de a comanda cantitati mari de marfuri,
lipsa posibilitatilor de stocaj,
lipsa informatiilor 'la zi' cu privire la structura fondului de marfa pus la
dispozitie de catre diversi furnizori,
slaba cunoastere a complexei structuri a sistemelor de transport, posibil
a fi utilizate pentru aprovizionarea din diverse zone si
tari[4].
Cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri
de marfuri de la un numar mare si divers de producatori din cadrul pietei
interne sau diverse piete externe, in vederea aprovizionarii fara intrerupere
si in sortiment variat a comertului cu amanuntul, precum si a altor categorii
de cumparatori.
Stocarea unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei
esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti si, in continuare, a
fluiditatii vanzarilor catre consumatori, prin eliminarea rupturilor in procesul
de aprovizionare, ca urmare a sezonalitatii productiei, lipsei de informatii,
diverselor situatii conjuncturale, blocajelor financiare in cadrul
intreprinderilor producatoare etc. Pentru aceasta, societatile din cadrul
comertului cu ridicata trebuie:
sa-si mobilizeze mari sume de bani, corespunzator valorilor din stoc;
sa asigure depozite de mare volum sau suprafata;
sa doteze depozitele cu instalatii speciale necesare conservarii in bune
conditii de temperatura, grad de luminozitate si
umiditate constanta, a tuturor produselor stocate;
sa asigure energia necesara functionarii instalatiilor respective. Atat
intretinerea si paza depozitelor, cat si procurarea si
utilizarea instalatiilor speciale genereaza costuri
foarte ridicate, ele trebuind astfel incluse in preturile
de vanzare a marfurilor[5].
Transformarea sortimentului industrial, format din partizi mari de produse
de un anumit fel (marime, culoare, model etc.) livrate de fabrici, in sortiment
comercial corespunzator varietatii cererii populatiei;
Vanzarea marfurilor in cantitati mai mici catre comerciantii cu amanuntul.
Formele vanzarii marfurilor cu ridicata
In functie de particularitatile produselor si a modului de efectuare in intreprinderile comerciale

cu ridicata vanzarile pot fi efectuate prin depozit sau prin tranzit.
1. Vanzarea marfurilor prin depozit reprezinta principala forma de
vanzare a intreprinderilor comerciale cu ridicata. Aceasta forma de vanzare
se practica pentru urmatoarele categorii de produse:[6]
Produse cu sortiment complex care necesita transformarea sortimentului
comercial, aceasta datorita multiplelor relatii
economice ce le intretin cu intreprinderile
producatoare si existenta unei baze tehnico-materiale
adecvate;
Produse de sortiment simplu care nu pot fi dirijate direct catre comertul
cu amanuntul datorita capacitatii limitate de
depozitare si vanzare a acestora si care prin volumul
si frecventa ridicata a cererii trebuie sa existe in
permanenta in stoc, pentru asigurarea ritmicitatii
aprovizionarii;
Produse cu caracter sezonier care sunt acumulate in stoc atat in scopul
asigurarii unei aprovizionari prelungite in tot timpul
anului (legume, fructe etc.), cat si pentru
aprovizionarea in conformitate cu cerintele de sezon
(imbracaminte, incaltaminte) cu marfuri a caror
productie este continua;
Produse care necesita o anumita pregatire pentru vanzare in genul
operatiunilor de sortare, preambalare, imbuteliere
etc., operatiuni care se executa cu un randament
ridicat decat in unitatile comerciale cu amanuntul.
Printre avantajele vanzarii marfurilor prin depozit se pot aminti:
Posibilitati de formare si livrare a sortimentului comercial;
Conditii mai bune de pastrare si depozitare a bunurilor comparativ cu
conditiile oferite de producatori;
Realizarea unei aprovizionari ritmice si in cantitati optime a retelei
comerciale cu amanuntul.
2. Vanzarea marfurilor prin tranzit. In aceasta forma de comercializare

intreprinderea cu ridicata intervine doar in organizarea si efectuarea miscarii
economice a marfurilor. Intreprinderea cu ridicata organizeaza contractarea,
livrarea si plata marfurilor care in miscarea lor fizica trec direct de la
producator in unitatile comertului u amanuntul, ocolind, deci, veriga proprie
de depozitare a intreprinderii cu ridicata.
Dintre produsele pretate la comercializarea marfurilor prin tranzit
amintim[7]:
Marfurile alimentare, usor alterabile (carne, peste, lapte etc.);
Marfurile alimentare si nealimentare in sortiment simplu.
Avantajele comertului prin tranzit sunt:
Accelerarea procesului de circulatie a marfurilor;
Asigurarea unui flux continuu in miscarea marfurilor de la furnizor la
unitatile comerciale cu amanuntul;
Reducerea cheltuielilor de stocare, circulatie, personal de manipulare
etc.
Continutul, rolul si functiile comertului cu amanuntul
Comertul cu amanuntul consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi
furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import etc., pe care le revand in cantitati mici
direct populatiei sau altor consumatori[8]. Economia moderna a generat insa noi exigente fata de
comertul cu amanuntul, determinindu-1 ca, alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa in
preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la imbunatatirea sistemului de
satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali si, implicit, la cresterea gradului de
satisfacere a acestora. Dintre serviciile realizate de comertul cu amanuntul amintim[9]:
Servicii de consultanta si informare a consumatorilor;
ajustajul unor produse,
asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor,
instalarea si garantiile postcumparare,
diverse servicii personale (frizerie, coafura) etc.
Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu, pe langa relatiile
economice de schimb, comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice, financiar-bancare,
prestari de servicii, precum si relatiile de munca. Prin intermediul unor asemenea relatii comertul
cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata, fiind direct conectat cu toate cele patru
componente ale pietei globale[10]:
piata bunurilor si serviciilor,
piata capitalurilor,
piata schimburilor monetare;
piata fortei de munca.
In cadrul pietei, pentru a asigura oferta de marfuri, intreprinderile comerciale cu amanuntul,
indiferent de forma de proprietate, apartenenta, tipul, structura si marimea lor, se aprovizioneaza
cu marfuri de la comertul cu ridicata sau producatori, constituie in unitatile lor stocuri de marfuri
si apoi le vand catre consumator. Aceasta face, ca sub aspect logistic, comertul cu amanuntul sa
reprezinte o unitate de trei procese: aprovizionare - stocare - vanzare, unitate in cadrul careia
vanzarile de marfuri constituie activitatea esentiala specifica relatiilor de schimb din cadrul
respectivei forme de comert. Comertul cu amanuntul prezinta urmatoarele elemente
specifice[11]:
marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea
mai mare parte consumului individual;
vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti;
marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator consumului unei
persoane sau familii intr-o anumita perioada de timp;
prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor, intrand in
sfera consumului.
In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale[12]:
vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si alimentatie publica,
realizate prin reteaua comerciala, cu plata in numerar sau pe credit;
vanzarile de tiparituri (ziare, reviste etc.) pe baza de abonament;
vanzarile de bunuri, efectuate prin magazinele de consignatie, din
depunerile de obiecte facute de populatie;
vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de
mestesugari, reparatori, instalatori etc., realizata prin unitati special
amenajate sau cu regim special de aprovizionare;
livrarile de energie electrica si termica prin intermediul unitatilor
specializate in distributia unor asemenea servicii (de mentionat faptul ca
vanzarile de combustibili solizi sau lichizi sunt incluse in structura vanzarilor
de marfuri nealimentare;
vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi
publice sau private, care au in vedere o serie de produse alimentare
destinate consumurilor sociale (cantine, crese, gradinite de copii, spitale
etc.), cat si unele produse nealimentare ce formeaza asa-zisul consum
gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri de birou,
materiale de intretinere, unele piese de mobilier etc.).
Rolul economic al comertului cu amanuntul
Prin intermediul comertului cu amanuntul produsele sunt puse la

dispozitia consumatorilor, acolo unde acestia se gasesc si sunt oferite
potrivit posibilitatilor de cumparare ale acestora. Un asemenea rol ramane
acelasi, fie ca este vorba de comertul traditional, realizat prin intermediul
micilor magazine cu o suprafata redusa, fie ca se au in vedere noile
suprafete comerciale ale caror dimensiuni ating zeci de mii de metri patrati.
Singurele aspecte care vin sa nuanteze importanta rolului respectiv sunt date
de modul de aprovizionare al fiecarui tip de unitati, complexitatea
sortimentala, metodele de vanzare, facilitatile acordate cumparatorilor si
serviciile asigurate acestora[13].
Comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre consumatori si
producatori, fie in calitate de veriga intermediara independenta, fie impreuna
cu comertul cu ridicata, genereaza si o serie de functii specifice ale acestuia.
Functiile comertului cu amanuntul
Comertul cu amanuntul cumpara marfuri pe care apoi le revinde in

cantitati mici. Comertul cu amanuntul cumpara marfuri in cantitati care sa
corespunda capacitatii de stocare a fiecarei unitati din reteaua de distributie,
marfurile respective fiind puse la dispozitia diferitelor categorii de clienti in
cantitati mici si foarte mici. Aceasta functie genereaza avantaje
incontestabile pentru clientela, care, pe de o parte, nu trebuie sa-si
investeasca veniturile decat pentru achizitionarea cantitatilor de produse
strict necesare, iar pe de alta parte, este ferita de grija depozitarii unor
cantitati de produse care i-ar depasi consumul curent[14].
Asigura prezenta unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele
populate. Aceasta presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele
de consum, indiferent de conditiile de acces specifice localitatilor sau zonelor
geografice in care acestea sunt amplasate, cat si deschiderea acestora in
toate zilele din cursul anului, potrivit unui program corespunzator solicitarilor
segmentelor de consumatori aprovizionati, in consecinta, asigurarea
omniprezentei comertului cu amanuntul are in vedere atat comertul realizat
de marile magazine universale, micile magazine din cartiere si unele sate
izolate sau cabanele din munti, cat si diferitele forme de vanzare realizate
prin intermediul comertului mobil sau prin corespondenta[15].
Asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex, punand la
dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii
industriali sau agricoli. De mentionat, ca aceasta functie, specifica
comertului cu amanuntul, are in vedere, pe de o parte, posibilitatile teoretice
ale acestuia de a se aproviziona de la toti producatorii sau de la toate
intreprinderile comerciale cu ridicata, iar pe de alta parte ia drept premisa
natura si scopul marilor suprafete de vanzare care au fost create tocmai
pentru a forma si asigura universalitatea sortimentului de marfuri ce
urmeaza a fi pus la dispozitia populatiei, sau de a asigura universalitatea
sortimentului de marfuri din sectorul sau domeniul bransei comerciale in
care actioneaza.
Tipologia activitatii comerciale cu amanuntul
Oferta diversa a comertului cu amanuntul, conditiile specifice de comercializare a fiecarei grupe

de marfuri, mijloacele de realizare a relatiilor de schimb, precum si o serie de alti factori de mai
mica importanta, genereaza forme variate de exercitare a comertului cu amanuntul. Fiecare dintre
aceste forme prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste:
-
reteaua de unitati de desfacere,
utilajul comercial folosit,
formele de organizare a muncii etc.
Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul
activitatii comertului cu amanuntul, literatura de specialitate grupeaza activitatea acestui sector in
trei domenii distincte:
comertul cu marfuri alimentare,
alimentatia publica,
comertul nealimentar,
comertul nealimentar specializat.
Comertul cu marfuri alimentare are ca obiect vanzarea marfurilor de
cerere curenta, a caror cumparare se realizeaza de catre consumatori cu o
frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului. Marfurile din aceasta
categorie se asociaza in consum, iar majoritatea dintre ele sunt usor
alterabile sau implica existenta unor termene de garantie. Caracteristici ale
comertului alimentar[16]:
Majoritatea marfurilor alimentare fiind marfuri cu cerere curenta, de
prima necesitate pentru populatie este necesar ca
unitatile comerciale sa fie amplasate cat mai aproape
de consumatori, evitandu-se deplasarea acestora pe
distante mari pentru procurarea lor;
existenta unei retele de magazine care sa comercializeze totalitatea
marfurilor alimentare, asigurand astfel cumparatorilor
posibilitatea procurarii produselor necesare intr-un
timp redus;
o combinare adecvata si rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete
comerciale cu existenta unor mici unitati specializate
si de completare, care, pe langa marile magazine
alimentare generale predominante intr-o anumita
zona, sa asigure, pe de o parte, prezenta comertului
cu marfuri alimentare in cadrul localitatilor,
cartierelor sau al diferitelor puncte de consum mici si
foarte mici, iar pe de alta parte, prezenta permanenta
a produselor proaspete, cum ar fi: painea, laptele,
carnea, pestele, legumele si fructele etc.;
marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin

structura cererii de marfuri a populatiei ceea ce face
ca ele sa fie procurate impreuna (paine, carne, fructe,
legume, mezeluri, branzeturi, lactate etc.) si sa
necesite organizarea vanzarii lor intr-un singur loc;
marfurile alimentare fiind usor alterabile necesita conditii speciale de
pastrare, o tehnica speciala si rapida de vanzare.
Astfel, unele produse (carne, lactate, mezeluri, peste
etc.)necesita existenta utilajelor frigorifice iar
conditiile igienico-sanitare trebuie asigurate din
momentul primirii lor si pana in momentul vanzarii
catre populatie;
desfacerea produselor alimentare necesita o serie de operatiuni tehnice
de pregatire si prelucrare a marfurilor pentru vanzare
ce se executa in unitatile comerciale (taiere, dozare,
cantarire etc.) fapt ce necesita un utilaj adecvat
acestor operatiuni, precum si calificarea necesara
personalului operativ;
satisfacerea in bune conditii a cerintelor populatiei si obtinerea unei
eficiente ridicate fac necesar ca in sortimentul unora
din magazinele care desfac marfuri alimentare sa se
includa o serie de marfuri nealimentare de cerere
curenta (produse chimice, articole de menaj,
cosmetice etc.);
Asemenea trasaturi fac ca sectorul marfurilor alimentare sa se caracterizeze
printr-o larga varietate de forme de distributie, fiecare dintre ele prezentand
caracteristici specifice:
comert alimentar general;
comert alimentar specializat in vanzarea anumitor produse care
necesita, prin natura lor, conditii speciale de vanzare
fie in ceea ce priveste tehnologiile de comercializare,
fie cu privire la personalul folosit si formele de
distributie (de pilda vanzarile de peste, carne etc.,
care, cer un lant frigorific complet sau vanzarile de
produse alimentare dietetice, care pe langa tehnica
comerciala adecvata, implica si prezenta unui
personal calificat si specializat in probleme de nutritie
sau alimentatie rationala).
Alimentatia publica este o activitate specifica in reteaua comerciala

care are ca obiect ansamblul activitatilor interdependente de aprovizionare,
productie, desfacere si de asigurare a conditiilor necesare consumului unor
produse alimentare superior prelucrate, in scopul satisfacerii nevoilor de
consum ale populatiei.[17] Activitatile care se desfasoara in cadrul
alimentatiei publice sunt[18]:
Activitatea de productie, care consta in transformarea unor materii
prime alimentare in preparate culinare sau de
cofetarie. Caracteristic este faptul ca o parte dintre
materiile prime transformate sunt in acelasi timp si
bunuri de consum ce se pot utiliza fara prelucrari
prealabile, iar altele devin comestibile numai ca
rezultat al respectivelor prelucrari.
Activitatea comerciala clasica, pe masura ce preparatele de
bucatarie si de cofetarie, precum si alte produse
semipreparate sunt puse la dispozitia cumparatorilor
si transferate in sfera consumului prin intermediul
actului de vanzare. Sub aspectul continutului acestei
activitati, nu se poate face nici o deosebire intre
vanzarile realizate in unitatile cu amanuntul din
comertul alimentar si cele din cadrul unitatilor de
alimentatie publica. De asemenea, caracterul
comercial al activitatii de alimentatie publica poate fi
argumentat, in plus, atat prin structura activitatii
unor unitati de alimentatie publica ce nu dispun de
spatiu comercial pentru consumatori - chioscurile care vand si produse alimentare ce nu au trecut prin
nici un proces de prelucrare prealabil, cat si prin
aceea ca frecvent apar cazuri cand unitatile
comerciale alimentare vand si unele preparate sau
semipreparate de alimentatie publica.
Activitatea de vanzare a preparatelor, a semipreparatelor si a
bauturilor, in vederea consumului pe loc al acestora.
Prestatiile de servicii din alimentatia publica au in
vedere asigurarea unor conditii corespunzatoare si
civilizate de consum, cum ar fi: pregatirea mesei,
servirea mancarurilor si a produselor complementare
etc. De asemenea, in vederea asigurarii unei
ambiante placute, serviciile respective se
completeaza cu organizarea unor conditii deosebite
de confort, muzica, divertisment etc.
Dintre principalele unitati de alimentatie publica pentru servirea
consumatorilor amintim[19]: restaurantele clasice, restaurantele cu
specific, restaurantele specializate, restaurantele cu autoservire, berarii,
baruri de noapte, baruri de zi, cafe-baruri, cofetarii, restaurantul rutier etc.
Comertul cu marfuri nealimentare reprezinta, sub aspectul
dimensiunilor si structurilor sale, sectorul cel mai important din cadrul
comertului cu amanuntul deoarece produsele ce fac obiectul acestei

activitati urmeaza sa satisfaca, in consum, cerinte foarte variate, incluzand
atat trebuinte de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populatiei,
cat si trebuinte ce tin de consumul intermediar sau al stocurilor de investitii.
Caracteristici ale comertului cu marfuri nealimentare[20]:
Marfurile nealimentare sunt cumparate in urma unei alegeri minutioase
din partea cumparatorilor, care compara diferite
varietati ale aceleiasi marfi. In anumite situatii
cumparatorul cere anumite marci sau tipuri de
produse (televizoare, aparate radio, aparate de
fotografiat, frigidere etc.)
Marfurile comercializate sunt foarte variate ceea ce presupune
adoptarea unor sisteme de aprovizionare
corespunzatoare, formarea sortimentelor si tehnologii
comerciale specifice,
O buna parte a marfurilor nealimentare sunt dependente de moda
(confectii, palarii, incaltaminte, marochinarie etc.)
ceea ce presupune modalitati specifice de informare,
aprovizionare si comercializare;
Desfacerea unor noi sortimente de produse necesita o prezentare
specifica, folosirea unor metode corespunzatoare de
comercializare si de organizare a activitatii
comerciale (uneori chiar noi tipuri de unitati
comerciale (de exemplu aparitia magazinelor cu
specific comercializarea telefoanelor mobile);
un personal comercial cu o pregatire complexa si o vasta retea de
desfacere cu amanuntul;
se confrunta cu segmente de populatie a caror cerere se caracterizeaza
printr-o mare mobilitate,
marfurile comercializate sunt in general substituibile, fenomen ce ofera
cumparatorilor posibilitatea de a proceda la multiple
si frecvente inlocuiri in procesul de consum.
Aceste caracteristici au generat si sisteme distincte de organizare a vanzarilor, pe grupe de
marfuri, in functie de caracterul cererii populatiei, de proprietatile merceologice ale produselor si
varietatea sortimentelor ce caracterizeaza fiecare grupa de marfuri. Astfel, marea varietate a
sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe urmatoarele
domenii de activitate[21]:
comertul cu autovehicule;
comertul cu piese si accesorii pentru autovehicule;
comertul cu motociclete, biciclete, piese si accesorii;
comertul cu carburanti si lubrifianti pentru autovehicule si motociclete;

comertul cu produse farmaceutice;
comertul cu articole medicale si ortopedice;
comertul cu produse de parfumerie, cosmetice si de toaleta;
comertul cu produse textile;
comertul cu imbracaminte si accesorii, produse din blanuri;
comertul cu incaltaminte, articole din piele si accesorii de voiaj;
comertul cu mobila, articole de iluminat si tesaturi pentru locuinta;
comertul cu articole si aparate electrice de uz gospodaresc, radio,
televizoare etc.;
comertul cu articole de fierarie, vopsitorie, sticla si articole din sticla;
comertul cu carti, papetarie, rechizite etc.
Toate aceste subramuri au particularitati proprii sub aspectul organizarii retelei, tehnologiilor
comerciale, relatiilor economice cu industria, formelor de aprovizionare etc., in acelasi timp,
preocuparile pentru asigurarea cresterii eficientei activitatii comerciale din acest domeniu au
generat si tendinte de concentrare a activitatii comerciale in cadrul unor mai mari unitati
comerciale. Asemenea tendinte au dus la aparitia unor magazine universale si generale, care
ofera cumparatorilor conditii superioare de achizitionare a marfurilor si o gama larga de servicii
comerciale. Alaturi de aceste mari suprafete, comertul cu produse nealimentare foloseste si o
retea larga de unitati mai mici, prin intermediul carora sunt comercializate diverse grupe de
marfuri care implica prezentare deosebita, consultatii de specialitate, ambianta in procesul de
cumparare etc. Exemple de asemenea grupe pot constitui articolele culturale, electronice,
muzicale, foto, blanurile, unele confectii etc.
Comertul specializat de marfuri nealimentare
Trasatura caracteristica a comertului specializat de marfuri nealimentare consta in aceea ca

foloseste forme si strategii foarte variate de comercializare. Principalele directii de specializare a
comertului nealimentar, conturate pana in prezent, sunt urmatoarele[22]:
specializarea mono-produs, care constituie forma cea mai raspandita.
Consta in asigurarea sortimentului unui singur produs, pe care il declina in
mai multe directii sau puncte de referinta (ex: magazine de desfacere a
costumelor de baie, magazine de comercializare a aparatelor foto etc.);
specializarea mono-sector - ofera o categorie mai larga de produse si
intr-un sortiment extensiv.
specializarea mono-clientela are in vedere segmentarea pietei pe
grupe de varsta si retinerea, pentru aprovizionare, numai a unei parti dintre
acestea, de exemplu magazinele cu produse de moda pentru femei, pentru

barbati, pentru copii etc.
specializarea mono-tema are in vedere axarea activitatii comerciale pe
anumite teme sau obiective. De exemplu, comercializarea produselor
puternic tehnologizate, comercializarea produselor dietetice;
specializarea multi - sectoriala are in vedere lanturi de magazine
specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai
multor ramuri de comert specializat.
Structura formelor de vanzare utilizate in comertul cu amanuntul
Clasificarea formelor de vanzare in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza
vanzarea marfurilor:
comert stabil, realizat printr-o retea de unitati bine delimitate din punctul
de vedere al amplasarii si perioadei de functionare;
comert prin unitati clasice;
comert prin automate.
comert mobil, realizat prin intermediul unor puncte de vanzare in
continua miscare;
comertul fara magazine.
1. Comertul stabil:
Comertul stabil desfasurat prin intermediul unitatilor clasice se prezinta in forma cea mai
obisnuita de comert, reprezentand baza comertului cu amanuntul. Caracteristici[23]:
se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de
diferite profiluri si marimi, in raport cu complexitatea sortimentala a fiecarei
grupe de marfuri.
asigura conditiile necesare pentru o larga expunere a sortimentului, pentru
o alegere neingradita a marfurilor de catre consumatori, precum si pentru
prestarea unor servicii comerciale care contribuie la ridicarea confortului
procesului de cumparare.
Se folosesc tehnici comerciale complexe si metode de vanzare foarte
variate.
Forme de vanzare utilizate in comertul stabil:
Vanzarea clasica realizata prin intermediul magazinelor este cea mai
veche forma de vanzare. Caracteristici:
se poate utiliza in procesul de comercializare a oricarui tip de produs;
ofera o mare varietate de posibilitati de materializare (la vanzator in

magazinele sale; la cumparator, prin intermediul
vizitelor efectuate de reprezentantii comertului cu
amanuntul; in locuri diverse, cum ar fi pietele,
arterele comerciale, foaiere sau expozitii);
vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert, el
devenind chiar mai important decat insusi produsul.
Actiunile vanzatorului in cadrul acestui tip de
activitati comerciale au un dublu efect: prin
cunostintele sale despre produs el are menirea de a
argumenta si demonstra, punand astfel in valoare
calitatile produsului; prin cunostintele referitoare la
vanzari, el poate actiona in vederea sporirii increderii
cumparatorului potential, eliminandu-i astfel teama si
inspirandu-i increderea necesara in alegerea
produsului, transformandu-i dorinta in act de
cumparare.
Vanzarea prin autoservire este o forma moderna, rapida in care actul
de vanzare cumparare se realizeaza direct, fara intermedierea vanzatorului.
Primele magazine pe baza de autoservire au fost organizate in SUA, in
deceniile doi si trei ale secolului XX. In prezent, intr-o serie de tari, printre
care SUA, Suedia, Germania etc., autoservirea in comertul alimentar,
cuprinde 75-90% din volumul total al vanzarilor de marfuri.
[24] Caracteristici[25]:
absenta vanzatorilor si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau
plac ori interesul pe care il suscita marfurile
prezentate;
accentul pus pe importanta vizualizarii produselor printr-o ambalare si
prezentare bine individualizata, o etalare
corespunzatoare si o publicitate la locul vanzarii bine
structurata si programata;
promovarea unui management al magazinului axat pe o buna organizare
a fluxurilor de marfuri si de cumparatori, folosind in
acest sens sisteme adecvate de amplasare a
raioanelor si dispunere a marfurilor;
se vand produse alimentare si de consum curent, bunuri de folosinta
indelungata, precum si n serie de combinatii produsservicii.
Astfel, aceasta forma de vanzare este folosita in:
supermagazine - unitati comerciale cu o suprafata comerciala de pana la
2500 mp, care asigura un sortiment mai larg, axat,
indeosebi, esentialmente, pe marfuri alimentare.
Hipermagazine, unitati comerciale cu o suprafata de pana la 3000 mp, in

care predomina sortimentele de marfuri
alimentare si care combina, in procesul de vanzare
multiple servicii comerciale, facilitati de pret,
precum si alte metode de atragere si
permanentizare a diferitelor segmente de
cumparatori;
magazinele discount - unitati comerciale care propun o larga varietate de
produse nealimentare ce sunt oferite la preturi
inferioare celor practicate pe piata.
drugstore - magazine create initial pentru a vinde produse farmaceutice,
dar care astazi tind sa comercializeze toate tipurile
de produse: tigari si produse de tutun, ziare si
reviste, carti, papetarie, jucarii, discuri,
parfumerie, imbracaminte etc., toate intr-o gama
sortimentala redusa. Magazinele tip drugstore se
disting de alte puncte de vanzare cu amanuntul
prin cadrul, ambianta si orarul lor de functionare.
Altfel spus, aceste unitati practica pentru o serie
de produse formula unei distributii de masa,
pentru altele formula unei distributii selective.
Cele care practica distributia de masa sunt
organizate in stil 'bazar', cele cu distributie
selectiva promoveaza stilul 'boutique'; prima
categorie este amplasata in centre comerciale sau
centrele micilor orase, cea de a doua in zone
selecte ale oraselor, in pasaje etc[26].
cargouri - unitati comerciale cu mari suprafete de vanzare, in cadrul
carora cea mai mare parte din sortimentele oferite
este constituita din marfuri nealimentare din
categoria produselor de consum curent si a
bunurilor de folosinta indelungata.
Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin
vanzator, consta in:[27]
cresterea volumului de desfacere a marfurilor datorita alegerii directe a
marfurilor de catre cumparatori si scurtarea duratei medii a unei
cumparaturi;
cresterea capacitatii de vanzare a magazinelor pe m.p. sala comerciala,
intrucat mai multi cumparatori pot sa-si aleaga marfurile in acelasi timp;
reducerea numarului de personal in raport de unitatile similare ca
suprafata, dar cu vanzatori;
sporirea productivitatii muncii pe lucrator ca urmare a cresterii volumului
de desfacere si a folosirii mai judicioase a personalului din magazin;
reducerea relativa a cheltuielilor de circulatie, datorita reducerii numarului

de lucratori;
sporirea rentabilitatii operatiunilor;
Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de vanzare cu
rol de completare in cadrul activitatii de ansamblu a comertului cu amanuntul. Caracteristici:
ofera un sortiment de marfuri foarte restrans, punand un accent deosebit
pe articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent;
sunt utilizate tehnologii comerciale automatizate, atat pentru prezentarea
si distributia produselor, cat si cu privire la taxarea si manipularea
numerarului realizat;
are avantajul desfasurarii continue, fara orare de functionare si al
amplasarii fara restrictii in locurile de trafic maxim sau in punctele cu cerinte
mai deosebite (gari si autogari, scoli, camine pentru diferite categorii de
populatie etc.);
poate rezolva unele necesitati de baza (apa, diverse bauturi racoritoare,
paine, sandviciuri etc.) sau de completare, in situatii speciale (ciorapi,
batiste, cravate, lame si aparate de ras, drogherie etc.).
Avantajele comertului prin automate[28]:
Pentru consumatori comoditatea si rapiditatea cu care isi pot procura
produsele dorite.
posibilitatea efectuarii cumparaturilor la orice ora din zi sau din noapte, in
zilele de sarbatoare,
Pentru comerciant - usurinta exploatarii (sortiment simplu, aprovizionare
pe masura diminuarii stocurilor din automate, program itinerant de
aprovizionare etc.).
Cheltuielile de intretinere sunt reduse, personalul de aprovizionare redus
(un singur lucrator poate incarca automatul si ridica incasarile de la mai
multe unitati);
eficienta ridicata a activitatii comerciale respective; daca automatul sau
bateria de automate este bine plasata, ele asigura o cifra de afaceri ridicata,
ceea ce duce la o rapida amortizare a automatelor respective si la o crestere
considerabila a profitului, tinand seama ca personalul comercial nu intervine
decat in procesul de aprovizionare;
se simplifica decontarea marfurilor;
se imbunatatesc conditiile de igiena in vanzarea marfurilor;
se reduce numarul vanzatorilor;
cheltuieli de circulatie reduse etc,

2. Comertul mobil
Comertul mobil - reprezinta o varianta a activitatii comerciale cu amanuntul, care are o larga
raspandire si se realizeaza sub diverse forme. Pentru functionarea punctelor de vanzare se
folosesc diverse mijloace si utilaje, intre acestea, mai importante apar: tonetele fixe sau mobile,
chioscuri mobile, furgonete sau autofurgonete, autobuze-magazin, auto-baruri etc.
Forme de organizare a comertului mobil[29]:
deplasarea itineranta, pe distante mici, a unor vanzatori ambulanti,
care ofera un sortiment foarte restrans de produse, in cele mai frecvente
cazuri, chiar un singur articol; prin aceasta deplasare sunt satisfacute cerinte
intamplatoare ale unor persoane sau ale unor mici colectivitati; Exemple:
vanzarea de porumb fiert pe plaja, sau a fructelor etc.
gruparea unor unitati mobile de diferite specializari, in cazul pietelor
obisnuite de marfuri ce au un program cotidian, oferind sortimente similare
cu cele din reteaua stabila. Procedeul are avantajul ca prezinta marfurile la
vedere, in calea trecatorilor; de asemenea, restrangandu-si sortimentul pot
oferi marfurile in stare proaspata si intr-o prezentare deosebita (cand este
vorba de marfurile alimentare), sau articole de noutate in prima aparitie;
concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, in zilele de targ,
iarmaroace etc. O asemenea concentrare poate avea in vedere zeci si chiar
sute de unitati, constituind astfel o oferta la fel de variata ca si cea dintr-un
magazin general;
organizarea unui comert mobil itinerant, realizat cu ajutorul unor
mijloace de transport speciale, bine adaptate si amenajate, avand la baza
programe stabile de deplasare, cu orare de oprire si functionare pentru
fiecare zona sau localitate de pe itinerariul convenit. O asemenea varianta a
comertului mobil poate fi folosita atat in interiorul localitatilor pentru
aprovizionarea populatiei cu marfurile de cerinta curenta (paine, lapte,
legume, fructe, sifoane etc.), cit si pe o zona mai larga de localitati, in acest
al doilea caz, preocuparile au in vedere asigurarea unei oferte mai bogate,
accentul cazand, in special, pe bunuri de folosinta indelungata (covoare,
produse electrotehnice, aparate electronice etc.). Aceasta varianta, bazata
pe unitati mecanizate se foloseste si in cadrul unor campanii agrare, de
constructii, defrisari, amenajari funciare etc., care concentreaza mase de
populatie pentru perioade mai mari de timp. In asemenea situatii se
deplaseaza in zonele respective autobuze-magazin, baruri amenajate special
si chiar mici restaurante.
Caracteristici ale comertului mobil[30]:
poate fi folosit atat ca o activitate de baza, cat si ca un comert de
completare in diferitele zone in cadrul carora isi desfasoara activitatea;
poate asigura aprovizionarea cu un mare numar de produse a populatiei
dintr-o serie de mici localitati satesti izolate, in centre turistice, in timpul
sezoanelor de maxima solicitare, precum si a locuitorilor din unele cartiere

urbane, care nu dispun de o suficienta retea stationara;
asigura gruparea flexibila si capitala a unor unitati foarte mici, de diferite
profiluri, prin intermediul carora poate pune la dispozitie o oferta de marfuri
variata, pentru masele de populatie concentrate in anumite zone, cu ocazia
unor evenimente deosebite (diverse manifestari sportive, culturale, politice
etc.) sau, asa cum s-a mai aratat, cu ocazia unor evenimente comerciale
periodice (targuri, oboare, expozitii etc.);
are o mare capacitate de acoperire a zonelor in care actioneaza, putand
deplasa operativ partizi si sortimente diverse de marfuri de consum stabile
sau ocazionale, contribuind astfel la cresterea gradului de satisfacere a
cerintelor pietei in profil teritorial;
3. Comertul fara magazine
Comertul fara magazine - reprezinta un sistem de vanzari cu amanuntul, in cadrul caruia

comerciantul apeleaza la o larga paleta de practici comerciale pentru a pune la dispozitia
cumparatorilor marfurile de care au nevoie, fara a necesita prezenta acestora in magazine sau alte
puncte de vanzare.
In functie de mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor[31]:
vanzari la domiciliu,
vanzarile prin corespondenta,
vanzarile electronice,
a. Vanzarea la domiciliu are in vedere o tranzactie comerciala de bunuri
sau servicii realizata prin intermediul unui vanzator care viziteaza la
resedinta lor particulara, cumparatori potentiali preselectati. Procesul
respectiv se deosebeste de vanzarile realizate de catre comertul ambulant
prin faptul ca are in vedere o vizitare sistematica a tuturor locatarilor unui
imobil de locuinte, a unei strazi, a unui cartier sau a unei localitati. Printre
produsele ce formeaza obiectul vanzarilor la domiciliu se regasesc: articole
de vestimentatie si accesorii, produse de infrumusetare, produse de
intretinere casnica, produse alimentare, aparate de bucatarie etc.
Avantaje:
personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu este, in
general, mai motivat decat personalul folosit in
magazine, deoarece este platit din comisioane;
favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele procese care
constau in a genera cumparari de marfuri din stoc
pentru a le revinde la altii, atrasi de noutatea
sistemului serviciilor sau chiar a produselor).
Dezavantaje:
dezvoltarea la populatie a sentimentelor de nesiguranta;

reducerea numarului de femei prezente la domiciliu cu ocazia vizitelor
personalului comercial si, ca atare, lipsa
partenerilor de tranzactii;
dificultati in recrutarea, formarea si supervizarea vanzatorilor;
existenta unei legislatii mai rigide in unele tari ale lumii, cu privire la
aceasta forma de comert;
influente negative generate de atitudinea consumatorilor, care intr-un
numar destul de ridicat, considera ca vanzarea la
domiciliu prezinta mai multe inconveniente decat
avantaje. De altfel, in acest sens, insisi specialistii
de marketing considera vanzarile respective ca o
modalitate agresiva, personalul comercial implicat
folosind mijloace neloiale, promisiuni si alte
practici pentru a influenta deciziile de cumparare,
in plus, se apreciaza ca vanzarea la domiciliu nu
respecta legea concurentei comerciale.
b. Vanzarile prin corespondenta. Cumparatorul trimite unitatilor
specializate o comanda scrisa cu toate elementele necesare (denumirea
marfii, felul, marimea, pretul, adresa cumparatorului etc.), in baza caruia
unitatea comerciala expediaza marfa. Plata marfii se face anticipat, odata cu
trimiterea comenzii prin posta se trimite contravaloarea marfii comandate,
plus o anumita suma pentru acoperirea cheltuielilor de transport si
expediere, fie ramburs in cele mai multe cazuri.
Avantaje:
Cheltuielile de circulatie sunt mai reduse (personal redus, cheltuieli
pentru chirii mai reduse, baza tehnico-materiala
mai redusa);
cresterea, fara prea mari eforturi din partea firmelor comerciale, a
numarului de cumparatori pe baza de catalog,
prospecte, liste de produse etc;
posibilitatea de adaptare a programelor de marketing la scopurile
clientelei vizate;
absenta restrictiilor geografice cu privire la vanzare;
Dezavantaje:
costuri ridicate determinate de elaborarea si operationalizarea fisierelor,
sortimente restranse de propuse si preturile practicate intre doua
publicatii de cataloage;
serviciile furnizate cumparatorilor depind de calitatea activitatii altor

prestatori;
gradul de returnare a marfurilor este mai ridicat decat in comertul cu
amanuntul traditional.
Comertul electronic (e - commerce)
Internet-ul poate fi un instrument foarte folositor pentru orice companie, mare sau mica, de nivel
local, national sau mondial atunci cand este folosit intr-un mod corespunzator. El poate fi folosit
pentru publicitate si pentru a oferi unei game foarte largi de persoane informatii despre firma
respectiva sau poate fi folosit chiar mai mult, la firmele care se ocupa de comert, prin
implementarea unui sistem de comert electronic prin care firma respectiva sa isi poata largi piata
de desfacere a produselor pe care le comercializeaza.
Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia Organizatiei Economice de Cooperare si
Dezvoltare (OECD), reprezinta desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet,
vanzarea de bunuri si servicii avand loc of-line sau on-line[32].
Comert electronic inseamna, in acceptiune 'traditionala', utilizarea in retele cu valoare adaugata a
unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicatilor fax, codurilor
de bare, transferului de fisiere si a postei electronice. Extraordinara dezvoltare a
interconectivitatii calculatoarelor in Internet, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta
tot mai evidenta a companiilor de a folosi aceste retele in aria unui nou tip de comert, comertul
electronic in Internet, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele noi. Este
vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumparaturi prin retea, consultand cataloage
electronice 'on' pe Web sau cataloage 'off' pe CD-ROM si platind prin intermediul cartilor de
credit sau a unor portmonee electronice.[33]
Pentru altii, comertul prin Internet reprezinta relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre
furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de comunicatii 'traditionale' prin fax, linii de
comunicatii dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata. In fine, o alta forma a comertului
prin Internet implica transferul de documente - de la contracte sau comenzi pro forma, pana la
imagini sau inregistrari vocale.
'Comertul electronic (e-commerce, pe scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de
comert care foloseste echipamente electronice pentru a mari aria de acoperire (locul in care se
pot afla potentialii clienti) si viteza cu care este livrata informatia. EC ofera oportunitatea de a
comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali clienti in primul rand prin
eliminarea barierelor geografice dintre clienti si comercianti.[34]
Dezvoltarea fara precedent din ultimele doua decenii a tehnologiilor informationale determinate
de necesitatea stocarii si a transmiterii rapide a informatiilor cu cele mai mici costuri, a
revolutionat comertul global, comertul direct sau cu amanuntul, redefinind principiile clasice ale
marketingului. Astazi, termenul de Comert Electronic a devenit sinonim cu cresterea profitului.
Comertul Electronic consta in derularea unei afaceri, ca activitate generatoare de valoare,
avand ca suport reteaua Internet si utilizarea unor pachete de programe software specifice.
Comertul Electronic este cheia competitivitatii intreprinderilor in era informationala,

asigurand[35]:
accesul la noi segmente de piata (noi clienti);
cresterea vitezei de derulare a afacerilor;
o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale;
reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.;
simplificarea procedurilor;
cresterea competitivitatii.
Pe plan mondial, Comertul Electronic nu mai este o simpla activitate care concentreaza doar
eforturile intreprinderilor, aflate in competitia de a castiga noi clienti si de a raspunde cat mai
bine exigentelor acestora. In prezent, Comertul Electronic a devenit o componenta principala a
politicilor de dezvoltare economica ale guvernelor tarilor dezvoltate (SUA, Comunitatea
Europeana, Japonia, etc.).
Prin masurile luate la nivel guvernamental de catre tarile puternic industrializate in vederea
stabilirii unor reglementari unice in ceea ce priveste realizarea tranzactiilor comerciale pe suport
electronic, Comertul Electronic a devenit o componenta fundamentala a comertului mondial.
Accesibilitatea tehnologiilor informationale legate de Internet, costul scazut al acestora, precum
si relativa independenta de tehnologiile clasice, toate acestea permit economiilor tarilor mai putin
dezvoltate si agentilor economici din aceste tari o integrare rapida in acest nou domeniu de
activitate.
A devenit ceva obisnuit ca firmele sa se faca cunoscute prin intermediul retelei Internet,
publicand cu ajutorul paginilor Web date despre serviciile pe care le ofera si despre produsele pe
care le comercializeaza.
In tranzactiile comerciale clasice distingem patru etape diferite:
-
informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing;
incheierea contractului comercial;
vanzarea produsului sau a serviciului;
plata produsului sau a serviciului;
In figura de mai jos este prezentat modul in care se reflecta aceste patru etape in cazul comertului
electronic[36]:
Avand in vedere definitia data mai sus, cele mai raspandite modele pentru comertul electronic
implementate sunt[37]:
-
business to business (B2B);
business to consumer (B2C).
business to government (B2G).
Tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca ambele parti participante la tranzactia

comerciala, atat vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii.
Tranzactiile B2C se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatori-mari companii. In acest
caz, factorul uman este mult mai important, interactivitatea fiind caracteristica de baza in decizia
de cumparare.
Alte relatii stabilite prin intermediul retelei Internet, adiacente comertului electronic, sunt:
-
government to government (G2G),
government to business (G2B),
government to consumer (G2C),
consumer to government (C2G),
consumer to business (C2B);
consumer to consumer (C2C), fiind sintetizate in tabelul de mai jos:
Guvern (G)
Intreprinderi (B)
Consumatori
(C)
G2G
G2B
G2C
Coordonare
informare
informare
B2G
B2B
B2C
Administratie,
logistica
comert
electronic
comert
electronic
Guvern (G)
Intreprinderi
(B)
C2G
Consumatori
(C)
achitare taxe
on-line
C2B
comparatie
preturi
C2C
licitatii on-line
Un rol aparte in dezvoltarea comertului electronic il au relatiile business to government (B2G)

si government to bussiness (G2B), care prin realizarea unui mediu de informare interactiv, rapid
si eficient, pot contribui la constientizarea agentilor economici asupra avantajelor acestui nou
domeniu comercial: Comertul Electronic.
Pentru ca o companie sa isi faca cunoscuta existenta si obiectul de activitate prin Internet, ea
trebuie sa isi construiasca un site pe care sa puna informatiile necesare. Aceste site-uri sunt in
general construite de oameni care se ocupa in special cu asa ceva, numiti design-eri de pagini
WEB. Insa pentru a construi un site, managerul firmei trebuie sa stie ce sa ceara de la cel pe care
il angajeaza pentru aceasta actiune. In general, exista patru tipuri de site-uri:
-
cu pagini statice,
cu pagini dinamice,
orientate pe baze de date;
magazine virtuale.
Site-urile cu pagini statice sunt cele mai simple de realizat si prezinta informatii de
ordin general: obiectul de activitate al firmei, reclama firmei si modul de contact.
Site-urile cu pagini dinamice sunt site-uri la care informatiile prezentate trebuiesc actualizate
periodic. Un astfel de tip de site poate fi folosit de exemplu de o firma de transport care percepe
diverse tarife pentru anumite tipuri de transport. Periodic, acest site trebuie actualizat pentru a se
opera eventualele modificari care au avut loc in oferta firmei.
Site-urile care folosesc baze de date sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe
produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror actualizare se face mult mai usor prin
modificarea directa a bazei de date, site-ul operand automat modificarea necesara.
Magazinul virtual este cel mai complicat si mai costisitor tip de site. El este destinat celor care
vor sa faca comert prin Internet, prin intermediul cartilor de credit. Site-ul trebuie sa fie in
legatura permanenta cu o banca si cu un emitor de carti de credit pentru a verifica veridicitatea
datelor introduse de catre cumparator. Mai mult, sistemul de siguranta trebuie sa fie cat se poate
de avansat pentru a proteja site-ul impotriva 'teroristilor electronici'.
Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura minimul necesar pentru dezvoltarea
unei afaceri prin Internet[38] are in vedere:
prezentarea generala a politicii firmei, obiectivele firmei (un mesaj care
va descrie cel mai bine afacerea, personalizandu-va, cu scopul de a castiga
increderea potentialilor dumneavoastra clienti);
prezentarea informatiilor generale despre firma (adresa firmei, adresa
magazinului, telefon, fax, e-mail, persoane de contact, etc.);
furnizarea de informatii despre produsele pe care le produceti:

fotografii ale produselor,
descrierea succinta a produselor (din punct de vedere tehnic, calitativ,
etc.),
preturile produselor,
termene de livrare, modalitati de plata, etc.;
rubrica de 'Noutati', in vederea cresterii increderii clientilor, precum si

marirea traficului site-ului;
posibilitatea de extindere a afacerii trebuie prevazuta prin initierea unei
rubrici de 'Recrutare/Posturi vacante' unde potentialii specialisti pot sa-si
introduca datele personale on-line;
posibilitatea ca un potential cumparator sa va trimita o comanda prin
simpla selectarea a produselor pe care le doreste - o pagina web care
centralizeaza comanda facuta, si solicita date despre cumparator.
Un alt lucru important la un site este aspectul grafic. La acesta trebuie

acordata multa atentie deoarece imaginile trebuie sa fie armonios integrate,
sa nu fie obositoare si nici prea multe, deoarece atunci site-ul se va incarca
mai greu. Un site care se incarca in mai mult de 2 minute este aproape de
'faliment', deoarece este foarte posibil ca cel care il viziteaza sa se
plictiseasca asteptand si sa treaca la vizitarea unui alt site mai rapid.
Numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa este lunga, atunci
ea este greu de retinut. Cele mai cautate site-uri sunt cele de genul
www.nume_site.com. Numele site-ului este bine sa fie numele firmei sau,
daca este prea lung, o abreviere a acestuia. Este nerecomandata folosirea
fractiunilor 'tech', 'cyber', etc. deoarece sunt lipsite de impact. Numele
trebuie sa fie simplu.
este recomandat ca site-ul sa fie schimbat periodic (6 luni, 1 an) sau cel
putin schimbat din punct de vedere al structurii si al prezentarii, in
conformitate cu ultimele noutati aparute.
Persoanele care obisnuiesc sa cumpere prin Internet vor fi atrase de site daca[39]:
paginile web si imaginile se descarca repede;
site-ul web are o structura logica si clara;
ofera posibilitati diversificate de navigare;
sistemul de comenzi on-line este usor de folosit si sigur;
ofera gratuitati care sa le starneasca interesul.
O data realizat site-ul web, el trebuie stocat pe un server web. Acest lucru se poate face contra
cost la furnizorul de servicii Internet sau fara taxe, pe un server gratuit. Dezavantajul in acest din
urma caz este ca firma care intretine serverul gratuit poate sa introduca pe paginile site-ului web
reclame ale altor firme, lucru care poate fi mai mult sau mai putin suparator.
Aceste aspecte tehnice ale site-ului trebuie completate cu aspectele comerciale.
In primul rand, trebuie sa faceti cunoscuta existenta site-ului web:

prin introducerea site-ului in motoarele de cautare. Astfel, daca firma
respectiva se ocupa cu comercializarea cartilor
editate de o anumita editura, daca cineva pe Internet
cauta cu ajutorul unui motor de cautare informatii
despre aceste carti sa apara si site-ul firmei care
comercializeaza aceste carti. Insa, acest lucru uneori
costa, in special daca site-ul este afisat printre
primele. Daca va fi afisat la numarul 57 de exemplu,
puteti fi aproape siguri ca nu il va vizita nimeni. In
general, este bine sa se faca o verificare, cautand in
motorul de cautare cateva cuvinte cheie pentru a
vedea daca site-ul firmei va apare listat.
adresa site-ului web trebuie prezentata pe toate materialele publicitare

ale firmei (pe cartile de vizita, pe cataloagele cu
produsele fabricate, in antetul corespondentei etc.);
anunturile la mica publicitate trebuie sa cuprinda si adresa site-ului web;
toti partenerii de afaceri, furnizori si clienti trebuie informati despre
existenta site-ului web.
Firma trebuie sa fie foarte prompta cu clientii care o contacteaza prin
intermediul site-ului:
comenzile primite trebuiesc prelucrate fara intarziere;
clientului trebuie sa i se aduca la cunostinta permanent stadiul comenzii
pe care a facut-o etc.;
sectiunea de 'Alte servicii', precum si 'Intrebari' nu trebuie sa lipseasca
din bara de navigare.
Nu in ultimul rand, firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile
facute de clienti care se afla la mare distanta si sa nu excluda posibilitatea
exporturilor.
Intrebari cu variante de raspuns
Raspuns
corect
Comertul cu ridicata consta in:

achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi
furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import
etc., pe care le revand in cantitati mici direct
populatiei sau altor consumatori;
achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea
acestora, in partizi asortate, catre comertul cu
amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care
cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor
ulterioare;
operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de
la intreprinderile producatoare si din import, si pe
care le revand tot in cantitati mari intreprinderilor
comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu
ridicata etc.
Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Raspuns
corect
Comertul cu amanuntul, consta in:

achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la diversi
furnizori interni, intreprinderi cu ridicata, din import
etc., pe care le revand in cantitati mici direct
populatiei sau altor consumatori;
achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea
acestora, in partizi asortate, catre comertul cu
amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care
cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor
ulterioare;
operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de
la intreprinderile producatoare si din import, si pe
care le revand tot in cantitati mari intreprinderilor
comerciale cu amanuntul sau altor intreprinderi cu
ridicata etc.
Raspuns
corect
Dintre trasaturile comertului cu ridicata amintim:

actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi
economice. In cadrul activitatii de comert cu ridicata
atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt
intreprinderi sau diferite organizatii economice,
sociale si din administratia publica;
atat cumpararile cat si vanzarile de marfuri se realizeaza
in partizi mari;
mijloceste legatura intre productie si veriga comerciala cu
amanuntul; marfurile nu se vand deci de catre
intreprinderile cu ridicata direct consumatorilor,
activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata
fiind cea de intermediere intre producatori si
comerciantii cu amanuntul.
Raspuns
corect

genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli
materiale si banesti necesare intretinerii retelei de
depozite, plata personalului etc.;
marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in
sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie
mai lenta, ceea ce influenteaza atat relatiile
economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor,
cat si relatiile financiar-bancare de pe piata
capitalurilor;
specializarea pe categorii de produse este generata de
natura produselor care formeaza obiectul
tranzactiilor realizate de intreprinderi;

Raspuns
corect

marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in
sfera circulatiei, avand astfel o viteza de circulatie
mai lenta, ceea ce influenteaza atat relatiile
economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor,
cat si relatiile financiar-bancare de pe piata
capitalurilor;
specializarea pe categorii de produse este generata de
natura produselor care formeaza obiectul
tranzactiilor realizate de intreprinderi;
marfurile sunt destinate in cea mai mare parte
consumului individual;
Raspuns
corect
6 In raport cu producatorii, sistemul de relatii bazat pe

prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje,
dintre care amintim:
servicii de consultanta si informare a consumatorilor;
ajustajul unor produse,
asigura continuitatea activitatii comerciale,
o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste
orientarea marfurilor in raport cu cererea,
Raspuns
corect

asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de
la un sezon la altul sau de la o zona la alta;
asigurarea transportului marfurilor la domiciliul
consumatorilor,
prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare, permite
producatorilor sa-si continue fara intrerupere
activitatea, evitandu-se astfel orice stagnare a
productiei ce s-ar putea interpune intre momentul
realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii
acestora.
Raspuns
corect

asigura producatorilor multiple servicii logistice legate
mai ales de stocarea marfurilor, eliberandu-i astfel
de sarcinile depozitarii si conditionarii marfurilor,
scutindu-i de cheltuielile materiale, financiare si
forta de munca generate de procesul de stocare;
ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si
producatori, permite acestora din urma de a avea
informatii pretioase asupra modului in care le sunt
primite produsele;
participa activ la stimularea vanzarilor, prospectand
detailistii, stabilind si realizand cataloage,
documentatii,
Raspuns
corect
9 In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al

comertului cu ridicata este dat, de o serie de avantaje, dintre
care amintim:
poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor
alaturi de diferitele categorii de vanzatori si, intr-un
mod general, la toate formele de actiune capabile a
ajuta detailistii si, deci, in ultima analiza, de a
antrena consumatorul;
joaca un rol foarte important in ceea ce priveste
informarea detailistilor;
livreaza spre comertul cu amanuntul in cantitatile pe care
acestea le pot stoca sau le pot vinde intr-o unitate
de timp, corespunzator posibilitatilor financiare.
Raspuns
corect
10 In raport cu comertul cu amanuntul, rolul economic al

comertului cu ridicata este dat, de o serie de avantaje, dintre
care amintim:
comertul cu ridicata permite, in frecvente cazuri,
detailistilor, de a beneficia de preturi mai joase
decat daca s-ar aproviziona direct de la producator,
ca urmare a sistemelor de reduceri care nu se
acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati
foarte mari;
asigurarea unui pret de echilibru fara oscilatii puternice de
la un sezon la altul sau de la o zona la alta;
comerciantii cu amanuntul prin faptul ca se pot
aproviziona de la un comerciant cu ridicata
important au si avantajul simplificarii si usurarii
muncii administrative generata de intocmirea
comenzilor, facturilor, receptiilor, corespondentei
diverse etc.
Raspuns
corect
11 Dintre functiile comertului cu ridicata amintim:

asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu
amanuntul;
cumpararea unor cantitati mari de produse in vederea
aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a
comertului cu amanuntul, precum si a altor categorii
de cumparatori;
asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de
complex, punand la dispozitia populatiei absolut
toate produsele realizate de producatorii industriali
sau agricoli;
Raspuns
corect
12 Dintre functiile comertului cu amanuntul amintim:

asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu
amanuntul;
cumpararea unor cantitati mari de produse in vederea
aprovizionarii fara intrerupere si in sortiment variat a
comertului cu amanuntul, precum si a altor categorii
de cumparatori;
sau agricoli;
Raspuns
corect
13 Pentru realizarea functiei de stocare a unor mari cantitati

de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari normale a
fluxului de produse catre detailisti, societatile din cadrul
comertului cu ridicata trebuie:
sa-si mobilizeze mari sume de bani, corespunzator
valorilor din stoc;
sa asigure depozite de mare volum sau suprafata;
sa doteze depozitele cu instalatii speciale necesare
conservarii in bune conditii de temperatura, grad de
luminozitate si umiditate constanta, a tuturor
produselor stocate;
Raspuns
corect
14 In cadrul formelor de vanzare utilizate de comertul cu

ridicate, vanzarea marfurilor prin depozit se practica pentru
urmatoarele categorii de produse:
vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si
alimentatie publica, realizate prin reteaua
comerciala, cu plata in numerar sau pe credit;
produse cu sortiment complex care necesita
transformarea sortimentului comercial, aceasta
datorita multiplelor relatii economice ce le intretin
cu intreprinderile producatoare si existenta unei
baze tehnico-materiale adecvate;
produse de sortiment simplu care nu pot fi dirijate direct
catre comertul cu amanuntul datorita capacitatii
limitate de depozitare si vanzare a acestora si care
prin volumul si frecventa ridicata a cererii trebuie sa
existe in permanenta in stoc, pentru asigurarea
ritmicitatii aprovizionarii;
Raspuns
corect
15 In cadrul formelor de vanzare utilizate de comertul cu

ridicate, vanzarea marfurilor prin depozit se practica pentru
urmatoarele categorii de produse:
produse cu caracter sezonier care sunt acumulate in stoc
atat in scopul asigurarii unei aprovizionari prelungite
in tot timpul anului (legume, fructe etc.);
produse care necesita o anumita pregatire pentru vanzare
in genul operatiunilor de sortare, preambalare,
imbuteliere etc.,
vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor
categorii de mestesugari, reparatori, instalatori etc.,
realizata prin unitati special amenajate sau cu regim
special de aprovizionare;
Raspuns
corect
16 In cadrul comertului cu ridicata, printre avantajele vanzarii

marfurilor prin depozit se pot aminti:
posibilitati de formare si livrare a sortimentului comercial;
conditii mai bune de pastrare si depozitare a bunurilor
comparativ cu conditiile oferite de producatori;
realizarea unei aprovizionari ritmice si in cantitati optime
a retelei comerciale cu amanuntul.
Raspuns
corect
17 Dintre produsele pretate la comercializarea marfurilor prin

tranzit amintim:
marfurile alimentare, usor alterabile (carne, peste, lapte
etc.);
marfurile alimentare si nealimentare in sortiment simplu;
marfurile alimentare si nealimentare in sortiment
complex;
Raspuns
corect
18 Dintre avantajele comertului prin tranzit amintim:

incetinirea procesului de circulatie a marfurilor;
asigurarea unui flux continuu in miscarea marfurilor de la
furnizor la unitatile comerciale cu amanuntul;
reducerea cheltuielilor de stocare, circulatie, personal de
manipulare etc.
Raspuns
corect
19 Dintre serviciile realizate de comertul cu amanuntul

amintim:
servicii de consultanta si informare a consumatorilor;
ajustajul unor produse, asigurarea transportului marfurilor
la domiciliul consumatorilor;
instalarea si garantiile postcumparare, diverse servicii
personale (frizerie, coafura) etc.
Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c
Raspuns
corect
20 Dintre elementele specifice comertului cu amanuntul

amintim:
consumului global;
vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor de
credit;
marfurile se desfac in cantitati mici, corespunzator
consumului unei persoane sau familii intr-o anumita
perioada de timp;
Raspuns
corect
21 Dintre elementele specifice comertului cu amanuntul

amintim:
prin vanzarea lor, marfurile parasesc sfera circulatiei
marfurilor, intrand in sfera consumului;
consumului individual;
vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor
banesti;
Raspuns
corect
22 In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele

categorii de operatiuni comerciale:
vanzarile de marfuri alimentare, nealimentare si
alimentatie publica, realizate prin reteaua
comerciala, cu plata in numerar sau pe credit;
vanzarile de ziare, reviste etc. pe baza de comanda;
vanzarile de bunuri, efectuate prin magazinele de
consignatie, din depunerile de obiecte facute de
populatie;
Raspuns
corect
23 In comertul cu amanuntul se cuprind urmatoarele

categorii de operatiuni comerciale:
vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor
categorii de mestesugari, reparatori, instalatori etc.,
realizata prin unitati special amenajate sau cu regim
special de aprovizionare;
livrarile de energie electrica si termica prin intermediul
unitatilor specializate in distributia unor asemenea
servicii;
vanzari ocazionale efectuate catre diferite tipuri de
institutii si intreprinderi publice sau private, care au
in vedere o serie de produse alimentare destinate
consumurilor sociale;
Raspuns
corect
24 Dintre functiile comertului cu amanuntul amintim:

comertul cu amanuntul cumpara marfuri pe care apoi le
revinde in cantitati mari in functie de cerintele
consumatorului individual;
asigura prezenta unitatilor sale in toate zonele, localitatile
si punctele populate;
sau agricoli.
Raspuns
corect
25 Tinand seama de caracteristicile merceologice ale

grupelor de marfuri care formeaza obiectul activitatii
comertului cu amanuntul, literatura de specialitate grupeaza
activitatea acestui sector in urmatoarele domenii distincte:
comertul cu marfuri alimentare, alimentatia publica,
comertul nealimentar;
reteaua de unitati de desfacere, utilajul comercial folosit,
formele de organizare a muncii;
de productie, comerciala clasica, de vanzare a
preparatelor;
Raspuns
corect
26 Formele variate de exercitare a comertului cu amanuntul,

prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste:
preparatelor;
Raspuns
corect
27 Activitatile care se desfasoara in cadrul alimentatiei

publice sunt:
preparatelor;
Raspuns
corect
28 Dintre caracteristicile ale comertului alimentar, amintim:

marfurilor alimentare fiind marfuri cu cerere curenta, de
prima necesitate pentru populatie este necesar ca
unitatile comerciale sa fie amplasate cat mai
aproape de consumatori;
existenta unei retele de magazine care sa comercializeze
totalitatea marfurilor alimentare, asigurand astfel
cumparatorilor posibilitatea procurarii produselor
necesare intr-un timp redus;
marfurile nealimentare comercializate sunt foarte variate
ceea ce presupune adoptarea unor sisteme de
aprovizionare corespunzatoare, formarea
sortimentelor si tehnologii comerciale specifice;
Raspuns
corect
29 Dintre caracteristicile ale comertului alimentar, amintim:

marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre
ele prin structura cererii de marfuri a populatiei ceea
ce face ca ele sa fie procurate impreuna (paine,
carne, fructe, legume, mezeluri, branzeturi, lactate
etc.) si sa necesite organizarea vanzarii lor intr-un
singur loc;
marfurile alimentare fiind usor alterabile necesita conditii
speciale de pastrare, o tehnica speciala si rapida de
vanzare.
desfacerea produselor alimentare necesita o serie de
operatiuni tehnice de pregatire si prelucrare a
marfurilor pentru vanzare ce se executa in unitatile
comerciale (taiere, dozare, cantarire etc.);
Raspuns
corect
30 Dintre caracteristicile comertului cu marfuri nealimentare,

amintim:
marfurile nealimentare sunt cumparate in urma unei
alegeri minutioase din partea cumparatorilor, care
compara diferite varietati ale aceleiasi marfi;
desfacerea produselor nealimentare necesita o serie de
operatiuni tehnice de pregatire si prelucrare a
marfurilor pentru vanzare ce se executa in unitatile
comerciale (taiere, dozare, cantarire etc.);
marfurile comercializate sunt foarte variate ceea ce
presupune adoptarea unor sisteme de aprovizionare
corespunzatoare, formarea sortimentelor si
tehnologii comerciale specifice,
Raspuns
corect
31 Dintre caracteristicile comertului cu marfuri nealimentare,

amintim:
producerea unor noi sortimente de produse necesita o
prezentare specifica, folosirea unor metode
corespunzatoare de comercializare si de organizare
a activitatii comerciale;
o buna parte a marfurilor nealimentare sunt dependente
de moda (confectii, palarii, incaltaminte,
marochinarie etc.) ceea ce presupune modalitati
specifice de informare, aprovizionare si
comercializare;
un personal comercial cu o pregatire complexa si o vasta
retea de desfacere cu amanuntul;
Raspuns
corect
32 Marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a

impus structurarea acestui comert pe urmatoarele domenii
de activitate:
comertul cu autovehicule; comertul cu piese si accesorii
pentru autovehicule;
comertul cu motociclete, biciclete, piese si accesorii;
comertul cu carburanti si lubrifianti pentru autovehicule si
motociclete;
Raspuns
corect
33 Comertul specializat de marfuri nealimentare cu

specializarea mono-produs, consta in:
asigurarea sortimentului unui singur produs, pe care il
declina in mai multe directii sau puncte de referinta
(ex: magazine de desfacere a costumelor de baie,
magazine de comercializare a aparatelor foto etc.);
ofera o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment
extensiv;
are in vedere lanturi de magazine specializate ce au ca
obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea
mai multor ramuri de comert specializat.
Raspuns
corect

specializarea mono-sector, consta in:
extensiv;
Raspuns
corect

specializarea multi-sectoriala, consta in:
extensiv;
Raspuns
corect
36 In cadrul formelor de vanzare utilizate in comertul cu

amanuntul, comertul stabil are urmatoarele caracteristici:
se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati
comerciale de diferite profiluri si marimi, in raport cu
complexitatea sortimentala a fiecarei grupe de
marfuri;
asigura conditiile necesare pentru o larga expunere a
sortimentului, pentru o alegere neingradita a
marfurilor de catre consumatori, precum si pentru
prestarea unor servicii comerciale care contribuie la
ridicarea confortului procesului de cumparare;
ofera un sortiment de marfuri foarte restrans, punand un
accent deosebit pe articole de stricta necesitate din
categoria produselor de uz curent;
Raspuns
corect
37 Vanzarea clasica realizata prin intermediul magazinelor

este cea mai veche forma de vanzare si are urmatoarele
caracteristici:
se poate utiliza numai in procesul de comercializare a
produs de lux;
ofera o mare varietate de posibilitati de materializare (la
vanzator in magazinele sale; la cumparator, prin
intermediul vizitelor efectuate de reprezentantii
comertului cu amanuntul etc.);
vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de
comert, el devenind chiar mai important decat insusi
produsul.
Raspuns
corect
38 Vanzarea prin autoservire se realizeaza direct, fara

intermedierea vanzatorului si are urmatoarele caracteristici:
prezenta vanzatorilor cat si libertatea clientului de a
circula dupa bunul sau plac ori interesul pe care il
suscita marfurile prezentate;
accentul pus pe importanta vizualizarii produselor printr-o
ambalare si prezentare bine individualizata, o
etalare corespunzatoare si o publicitate la locul
vanzarii bine structurata si programata;
se vand produse alimentare si de consum curent, bunuri
de folosinta indelungata, precum si o serie de
combinatii produs-servicii.
Raspuns
corect
39 Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in

comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin vanzator, consta
in:
cresterea volumului de desfacere a marfurilor datorita
alegerii directe a marfurilor de catre cumparatori si
scurtarea duratei medii a unei cumparaturi;
scaderea capacitatii de vanzare a magazinelor pe m.p.
sala comerciala, intrucat mai multi cumparatori pot
sa-si aleaga marfurile in acelasi timp;
reducerea numarului de personal in raport de unitatile
similare ca suprafata, dar cu vanzatori;
Raspuns
corect
40 Eficienta vanzarii marfurilor prin autoservire, in

comparatie cu forma vanzarii marfurilor prin vanzator, consta
in:
sporirea productivitatii muncii pe lucrator ca urmare a
cresterii volumului de desfacere si a folosirii mai
judicioase a personalului din magazin;
reducerea relativa a cheltuielilor de circulatie, datorita
reducerii numarului de lucratori;
sporirea rentabilitatii operatiunilor;
Raspuns
corect
41 Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de

automate are urmatoarele caracteristici:
ofera un sortiment de marfuri foarte bogat, punand un
sunt utilizate tehnologii comerciale automatizate, atat
pentru prezentarea si distributia produselor, cat si cu
privire la taxarea si manipularea numerarului
realizat;
are dezavantajul desfasurarii continue, fara orare de
functionare si al amplasarii fara restrictii in locurile
de trafic maxim sau in punctele cu cerinte mai
deosebite (gari si autogari, scoli, camine pentru
diferite categorii de populatie etc.), ceea ce necesita
o prezenta constanta a personalului de intretinere;
Raspuns
corect
42 Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de

automate are urmatoarele caracteristici:
poate rezolva unele necesitati de baza (apa, diverse
bauturi racoritoare, paine, sandviciuri etc.) sau de
completare, in situatii speciale (ciorapi, batiste,
cravate, lame si aparate de ras, drogherie etc.);
ofera un sortiment de marfuri foarte restrans, punand un
are avantajul desfasurarii continue, fara orare de
functionare si al amplasarii fara restrictii in locurile
de trafic maxim sau in punctele cu cerinte mai
deosebite (gari si autogari, scoli, camine pentru
diferite categorii de populatie etc.);
Raspuns
corect
43 Dintre avantajele comertului prin automate amintim:

pentru consumatori comoditatea si rapiditatea cu care isi
pot procura produsele dorite;
se complica decontarea marfurilor;
creste numarul vanzatorilor din magazinele de
specialitate;
Raspuns
corect
44 Dintre avantajele comertului prin automate amintim:

posibilitatea efectuarii cumparaturilor la orice ora din zi
sau din noapte, in zilele de sarbatoare,
pentru comerciant - usurinta exploatarii (sortiment
simplu, aprovizionare pe masura diminuarii
stocurilor din automate, program itinerant de
aprovizionare etc.);
cheltuielile de intretinere sunt mari, personalul de
aprovizionare redus (un singur lucrator poate incarca
automatul si ridica incasarile de la mai multe
unitati);
Raspuns
corect
45 Care din urmatoarele reprezinta forme de organizare a

comertului mobil:
deplasarea itineranta, unitati mobile de diferite
specializari;
concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, comert
mobil itinerant;
vanzarea la domiciliu, vanzarea prin telefon, vanzarea
prin corespondenta;
Raspuns
corect
46 Din cadrul formelor de organizare a comertului mobil,

deplasarea itineranta consta in:
deplasarea, pe distante mici, a unor vanzatori ambulanti,
care ofera un sortiment foarte restrans de produse,
in cele mai frecvente cazuri, chiar un singur articol;
gruparea unor unitati mobile de diferite specializari, in
cazul pietelor obisnuite de marfuri ce au un program
cotidian, oferind sortimente similare cu cele din
reteaua stabila;
concentrarea unitatilor mobile in anumite zone, in zilele
de targ, iarmaroace etc.
Raspuns
corect
47 Caracteristicile comertului mobil sunt:

poate fi folosit atat ca o activitate de baza, cat si ca un
comert de completare in diferitele zone in cadrul
carora isi desfasoara activitatea;
are o mica capacitate de acoperire a zonelor in care
actioneaza, contribuind astfel la reducerea gradului
de satisfacere a cerintelor pietei in profil teritorial;
poate asigura aprovizionarea cu un mare numar de
produse a populatiei dintr-o serie de mici localitati
satesti izolate, in centre turistice, in timpul
sezoanelor de maxima solicitare, precum si a
locuitorilor din unele cartiere urbane, care nu dispun
de o suficienta retea stationara;
Raspuns
corect
48 Dintre dezavantajele vanzarii la domiciliu, care are in

vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii
realizata prin intermediul unui vanzator care viziteaza la
resedinta lor particulara, cumparatori potentiali preselectati,
amintim:
influente negative generate de atitudinea consumatorilor,
care intr-un numar destul de ridicat, considera ca
vanzarea la domiciliu prezinta mai multe
inconveniente decat avantaje;
personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu
este, in general, mai motivat decat personalul folosit
in magazine, deoarece este platit din comisioane;
favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele
procese care constau in a genera cumparari de
marfuri din stoc pentru a le revinde la altii, atrasi de
noutatea sistemului serviciilor sau chiar a
produselor);
Raspuns
corect
49 Dintre dezavantajele vanzarii la domiciliu, care are in

vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii
realizata prin intermediul unui vanzator care viziteaza la
resedinta lor particulara, cumparatori potentiali preselectati,
amintim:
personalul comercial care se ocupa de vizitele la domiciliu
este, in general, mai motivat decat personalul folosit
in magazine, deoarece este platit din comisioane;
reducerea numarului de femei prezente la domiciliu cu
ocazia vizitelor personalului comercial si, ca atare,
lipsa partenerilor de tranzactii;
existenta unei legislatii mai rigide in unele tari ale lumii,
cu privire la aceasta forma de comert;
Raspuns
corect
50 Vanzarile prin corespondenta au urmatoarele avantaje:

cheltuielile de circulatie sunt mai reduse (personal redus,
cheltuieli pentru chirii mai reduse, baza tehnicomateriala mai redusa);
cumparatori pe baza de catalog, prospecte, liste de
produse etc.;
posibilitatea de adaptare a programelor de marketing la
scopurile clientelei vizate;
Raspuns
corect
51 Vanzarile prin corespondenta au urmatoarele dezavantaje:

absenta restrictiilor geografice cu privire la vanzare;
costuri ridicate determinate de elaborarea si
operationalizarea fisierelor,
sortimente restranse de propuse si preturile practicate
intre doua publicatii de cataloage;
Raspuns
corect
52 Comertul electronic (E - Commerce), in conceptia

Organizatiei Economice de Cooperare si Dezvoltare (OECD),
reprezinta:
desfasurarea unei afaceri prin intermediul retelei Internet,
vanzarea de bunuri si servicii avand loc of-line sau
on-line;
utilizarea in retele cu valoare adaugata a unor aplicatii de
tipul transferului electronic de documente (EDI), a
comunicatilor fax, codurilor de bare, transferului de
fisiere si a postei electronice;
relatiile de afaceri care se deruleaza prin retea intre
furnizori si clienti, ca o alternativa la variantele de
comunicatii 'traditionale' prin fax, linii de comunicatii
dedicate sau EDI pe retele cu valoare adaugata;
Raspuns
corect
53 Comertul Electronic asigura:

accesul la segmentele de piata existente in apelarea
la noi clienti;
cresterea vitezei de derulare a afacerilor;
o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale;
Raspuns
corect
54 Comertul Electronic asigura:

reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de
publicitate, etc.;
simplificarea procedurilor;
cresterea competitivitatii.
Raspuns
corect
55 Dintre cele mai raspandite modele pentru comertul

electronic, tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca:
ambele parti participante la tranzactia comerciala, atat
vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii;
se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatorimari companii. In acest caz, factorul uman este mult
mai important, interactivitatea fiind caracteristica de
baza in decizia de cumparare;
sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe
produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror
actualizare se face mult mai usor prin modificarea
directa a bazei de date, site-ul operand automat
modificarea necesara.
Raspuns
corect
56 Dintre cele mai raspandite modele pentru comertul

electronic, tranzactiile B2C se caracterizeaza prin faptul ca:
ambele parti participante la tranzactia comerciala, atat
vanzatorul cat si cumparatorul, sunt institutii;
se realizeaza intre cumparatori individuali si vanzatorimari companii. In acest caz, factorul uman este mult
mai important, interactivitatea fiind caracteristica de
baza in decizia de cumparare;
sunt destinate firmelor care au in oferta foarte multe
produse, de ordinul sutelor sau chiar miilor si a caror
actualizare se face mult mai usor prin modificarea
directa a bazei de date, site-ul operand automat
modificarea necesara.
Raspuns
corect
57 Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura

minimul necesar pentru dezvoltarea unei afaceri prin Internet
are in vedere:
prezentarea generala a politicii firmei, obiectivele firmei
(un mesaj care va descrie cel mai bine afacerea,
personalizandu-va, cu scopul de a castiga increderea
potentialilor dumneavoastra clienti);
prezentarea informatiilor generale despre firma (adresa
firmei, adresa magazinului, telefon, fax, e-mail,
persoane de contact, etc.);
posibilitatea de extindere a afacerii trebuie prevazuta prin
initierea unei rubrici de 'Recrutare/Posturi vacante'
unde potentialii specialisti pot sa-si introduca datele
personale on-line;
Raspuns
corect
58 Structura 'clasica' a unui site web comercial, care asigura

minimul necesar pentru dezvoltarea unei afaceri prin Internet
are in vedere:
posibilitatea ca un potential cumparator sa va trimita o
comanda prin simpla selectarea a produselor pe care
le doreste - o pagina web care centralizeaza
comanda facuta, si solicita date despre cumparator.
Numele site-ului conteaza foarte mult. Daca adresa sa
este lunga, atunci ea este greu de retinut;
este recomandat ca site-ul sa nu fie schimbat periodic
deoarece modificarea structurii si a prezentarii l-ar
putea indeparta pe clientul fidel.
Raspuns
corect
59 Persoanele care obisnuiesc sa cumpere prin Internet vor fi

atrase de site-ul unei firme daca:
paginile web si imaginile se descarca repede;
site-ul web are o structura logica si clara;
ofera posibilitati diversificate de navigare;
Raspuns
corect
60 Aspectele comerciale, care trebuie avute in vedere la

crearea unui site sunt legate de:
trebuie facuta cunoscuta existenta site-ului web;
firma trebuie sa fie foarte prompta cu clientii care o
contacteaza prin intermediul site-ului;
firma trebuie sa fie pregatita sa onoreze comenzile facute
de clienti care se afla la mare distanta si sa nu
excluda posibilitatea exporturilor.
Teme de referate si discutie

1. Caracteristicile comertului cu amanuntul in Romania (comparativ cu alte
state)
2. Caracteristicile comertului cu ridicata in functie de bunurile

comercializate;
3. Rolul comertului cu amanuntul in imbunatatirea calitatii vietii.
4. Noi forme de vanzare, caracteristici, tipologie, implementare, baza
tehnico-materiala.
5. Comertul prin internet caracterizare, implementare;
Termeni cheie
Comert cu ridicata;
Comertul cu amanuntul;
Comertul alimentar;
Alimentatia publica;
Comertul nealimentar;
Comertul nealimentar specializat;
Comertul specializat pe mono-produs;
Comertul specializat pe mono-sector;
Comertul specializat pe mono-clientela;
Comertul specializat pe mono-tema;
Comertul specializat pe multi-sectorial;
Comert stabil;
Comert mobil,
Comertul fara magazine;
Supermagazine;
Hipermagazine;
Magazinele discount;
Drugstore;
Cargo uri;
Retelele de automate;
Vanzarea la domiciliu;
Vanzarile prin corespondenta;
Comert electronic;
Site-uri cu pagini statice;
Site-uri cu pagini dinamice;
Site-uri orientate pe baze de date;
Magazine virtuale;
[1] Crisan, Roman, Managementul intreprinderilor din turism si comert, partea a-I-a, Universitatea Crestina Dimitrie
Cantemir, Cluj-Napoca, 1994, p.38,
[2] Patriche, Dumitru (coord.), Bazele comertului, Universitatea Independenta Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1992, p. 143-144,
[3] Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 145.
[4] Idem, p.147,
[5] Ibidem,
[6] Fleseriu, Adam, Metode si tehnici de turism si comert intern si international, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir,
Cluj-Napoca, 1997, p. 289;
[7] Fleseriu, Adam, op.cit., p.290.

[8] Crisan, Roman, Managementul intreprinderilor din turism si comert, partea a-I-a, Universitatea Crestina Dimitrie
Cantemir, Cluj-Napoca, 1994, p.38,
[9] Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 152,

[10] Idem, p.153,
[11] Naghi, Mihai, Managementul intreprinderii din turism si comert, partea a- II-a, Universitatea Independenta Dimitrie
Cantemir, Cluj Napoa, 1995, p. 46;
[12] Patriche, Dumitru (coord.), op. cit., p. 153

[13] Idem, 154,
[14] Ibidem,
[15] Ibidem,
[16]Fleseriu, Adam, Metode si tehnici de turism si comert intern si international, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir,
Cluj-Napoca, 1997, p. 263,
[17] Crisan, Roman, op. cit., p. 39.
[18]Patriche, Dumitru, op. cit, p. 157,

[19] Fleseriu, Adam, op. cit., p. 119,
[20] Idem, p. 265-266,
[22] Patriche, Dumitru, op. cit, p. 159,
[23] Florescu, C, (coord.), Bazele comertului interior, Editura Academiei de studii Economice, Bucuresti, 1979, p.464,
[25] Florescu, C., (coord.), op. cit., p. 162-163,
[26] Torjdman, A., Le Commerce de detail American. Les ides nouvelles pour lEurope, Les Editions dOrganization, Paris,
1988, p. 107,
[27] Fleseriu, Adam, op. cit., p. 272-273,

[28] Fleseriu, Adam, op. cit., p. 275;
[29] Patriche, Dumitru, op. cit., p. 164,
[30] Idem, p. 165,
[31] Davidson, W. R., Sweeney, D.J., Staumpfl, R., Retailing Management, John Wiley & Sons, New York, Chichester,
Brisbane, Toronto, 1988, p. 23-25.,
[32] www.afaceri.net/articole/comertelecronic
[33] Patriciu, Victor-Valeriu, Sisteme electronice de plati, www.afaceri.net/articole/comertelecronic
[34] Cioata, Mircea, Plati electronice, www.afaceri.net/articole/comertelecronic/plati_elecronice
[35] www.business-online.ro

Principalele Forme de Comert

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Principalele Forme de Comert

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PRINCIPALELE FORME DE COMERT

Continutul, rolul si functiile comertului cu ridicata

Comertul cu ridicata efectueaza operatiuni de achizitionare de marfuri in cantitati mari de la

cu ridicata atat cumparatorul cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi

specializarea activitatii de comert cu ridicata pe categorii de produse.

Rolul comertului cu ridicata in circulatia produselor, trebuie analizat pe ansamblul economiei,

comertul cu ridicata participa activ la stimularea vanzarilor, prospectand

Asigurarea legaturilor intre producatori si comerciantii cu

In functie de particularitatile produselor si a modului de efectuare in intreprinderile comerciale

2. Vanzarea marfurilor prin tranzit. In aceasta forma de comercializare

Rolul economic al comertului cu amanuntul

Prin intermediul comertului cu amanuntul produsele sunt puse la

Comertul cu amanuntul cumpara marfuri pe care apoi le revinde in

Oferta diversa a comertului cu amanuntul, conditiile specifice de comercializare a fiecarei grupe

reteaua de unitati de desfacere,

utilajul comercial folosit,

formele de organizare a muncii etc.

marea majoritate a marfurilor alimentare sunt legate intre ele prin

Alimentatia publica este o activitate specifica in reteaua comerciala

comertului cu amanuntul deoarece produsele ce fac obiectul acestei

comertul cu carburanti si lubrifianti pentru autovehicule si motociclete;

Trasatura caracteristica a comertului specializat de marfuri nealimentare consta in aceea ca

acestea, de exemplu magazinele cu produse de moda pentru femei, pentru

ofera o mare varietate de posibilitati de materializare (la vanzator in

Hipermagazine, unitati comerciale cu o suprafata de pana la 3000 mp, in

reducerea relativa a cheltuielilor de circulatie, datorita reducerii numarului

cheltuieli de circulatie reduse etc,

sezoanelor de maxima solicitare, precum si a locuitorilor din unele cartiere

Comertul fara magazine - reprezinta un sistem de vanzari cu amanuntul, in cadrul caruia

dezvoltarea la populatie a sentimentelor de nesiguranta;

serviciile furnizate cumparatorilor depind de calitatea activitatii altor

Comertul Electronic este cheia competitivitatii intreprinderilor in era informationala,

accesul la noi segmente de piata (noi clienti);

cresterea vitezei de derulare a afacerilor;

o flexibilitate ridicata a politicilor comerciale;

reducerea costurilor de aprovizionare, de desfacere, de publicitate, etc.;

informarea comerciala referitoare la tranzactie: cercetarea de marketing;

incheierea contractului comercial;

vanzarea produsului sau a serviciului;

plata produsului sau a serviciului;

business to business (B2B);

business to consumer (B2C).

business to government (B2G).

Tranzactiile B2B se caracterizeaza prin faptul ca ambele parti participante la tranzactia

government to government (G2G),

government to business (G2B),

government to consumer (G2C),

consumer to government (C2G),

consumer to business (C2B);

consumer to consumer (C2C), fiind sintetizate in tabelul de mai jos:

Un rol aparte in dezvoltarea comertului electronic il au relatiile business to government (B2G)

orientate pe baze de date;

furnizarea de informatii despre produsele pe care le produceti:

rubrica de 'Noutati', in vederea cresterii increderii clientilor, precum si

Un alt lucru important la un site este aspectul grafic. La acesta trebuie

paginile web si imaginile se descarca repede;

site-ul web are o structura logica si clara;

ofera posibilitati diversificate de navigare;

sistemul de comenzi on-line este usor de folosit si sigur;

ofera gratuitati care sa le starneasca interesul.

In primul rand, trebuie sa faceti cunoscuta existenta site-ului web:

adresa site-ului web trebuie prezentata pe toate materialele publicitare

Comertul cu ridicata consta in:

Varianta corecta este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.