Luceafarul

de Mihai Eminescu
-poezie romanticaRomantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al IXI-lea in
spatiul european.
Contextul

istoric

il

constituie

revolutiile

burgheze

democratice,lupta

pentru

independenta,filozofia idealista germana.

Manifestul literare Prefata la drama Cronwellde Victor Hugo.Trasaturile romantismului
sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si sentimental predominant,apare
subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o lume la alta,apare antiteza,amestecul
speciilor literare.
Sursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile exotice si exceptionalul.
Raportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apare
antiteza trecut-prezent.
Personajul literar este exceptional in imprejurimi exceptionale,este prezentat in aniteza cu un
alt personaj,este din toate mediile sociale.
Stilul este metaforic,apeleaza la cuvinte arhaice si populare. Speciile cultivate sunt specii
dramatice(drama

istorica

si

filozofica),specii

lirice(meditatie,elegia,romanta),specii

epice(nuvela istorica,balada,poemul,romanul). Cativa din reprezentantii acestui curent sunt Ion

Heliade Radulescu,Costache Negruzzi si Mihai Eminescu.
Poemul Luceafarul a aparut in 1883,in Almanahul Societatii Academice Social-Literare
Romania Juna din Viena,fiind apoi reprodus in revista Convorbiri literare. Poemul a pornit de la
anumite elemente precum:folclorice,filozofice si biografice.
Elementele folclorice sunt basmul romanesc Fata in gradina de aur cules de Richard
Kunish si motivul zburatorului prezent in prima parte a poemului. Elementele filozofice sunt
conceptiile filozofului Arthur Schopenhauer referitoare la opozitia dintre omul geniu si omul
comun.
Elementele biografice sunt ca viata poetului este ridicata la valoare de simbol.
Poezia Luceafarul de Mihai Eminescu este o poezie care apartine curentului literar
romantismul si este alcatuita din 98 de strofe organizate in patru tablouri.
Tabloul I cuprinde o poveste fanstastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi
diferite,tenurica si cosmica.
Tabloul al II-lea cuprinde o alta iubire,dar de data acesasta dintre doua individualitati
pamantene.
Tabloul al III-lea prezinta calatoria Luceafarului intr-un spatiu intergalactic catre parintele
sau ceresc Demiurgul pentru a-i cere dezlegarea din calitatea de nemuritor.
Luceafarul poarta aici numele de Hyperion.

Tabloul al IV-lea cuprinde fericirea cuplului pamantesc si nefericirea geniului.

In tabloul I spatiul este ireal,de poveste si timpul este irepetabil,de poveste. Fata de imparat nu
are

nume,traieste

in

castelul

de

la marginea

marii,nu

este

fiinta

oarecare,prea

frumoasa,una la parinti,vorbeste cu Luceafarul la fereastra comparata cu luna si cu

Fecioara.Ea manifesta dorinta de realizare prin iubire,se afla in spatii de trecere,fereastra si
patul il cheama pe Luceafar sa-i lumineze viata.
Luceafarul este fiinta superioara,geniul,se intruchipeaza in inger si apoi in demon.
Cele doua metamorfoze ale Luceafarului arata capacitatea acestuia de a-si lua alt chip
concret. Iubirea dintre cele doua fiinte apartinand unor lumi diferite sugereaza atractia
contrariilor. Oglinda este un alt element ce contribuie la comunicarea dintre cei doi si devine un
spatiu de trecere.
Antitezele la nivelul acestui tablou sunt:muritor-nemuritor,pamantesc-ceresc,viuneviu, susjos,lumina-intuneric,spatiu limitat-spatiu nelimitat.
In tabloul al II-lea timpul si spatiul sunt tot de poveste ,insa reale prin teluricul lor.
Fata si-a pierdut unicitatea,capata nume si seamana cu iubitul ei Catalin. Catalin este un copil
de casa,viclean,baiat din flori,isi incearca norocul in iubire.
Prima reactie a Catalinei este refuzul,manifestare specifica principiului feminin. Catalin ii da
Catalinei o lectie de iubire,manifestare specifica principiului masculin. Catalin devinde serios,iar
Catalina aspira spre inalt.
In tabloul al III-lea timpul si spatiul sunt diferite caci Hyperion calatoreste intr-o zona
prespatiala si pretemporala. Hyperion este cel ce merge pe deasupra,o forma individualizata a
absolutului. Demiurgul este material superior organizata creatorului universului. Calatoria lui
Hyperion semnifica un drum al cunoasterii.
Refuzul Demiurgului reprezinta atat soarta umana surprinsa in nimicnicimea ei cat si
imposibilitatea Luceafarului de a mai cobori treptele materiei universale.
In tabloul al IV-lea spatiul este terestru cu imagini specifice teluricului eminescian,cuplul
sta sub sirul lung de mandri tei. Luceafarul priveste din locul lui menit din cer si
categoriseste fata ca fiind chip de
lut. Catalin ramane barbatul unic prin iubire iar Luceafarul ramane prizonier al eternului
monolog.
Ce-a dea treia chemare a fetei adresata Luceafarului sa-i lumineze norocul reprezinta
dorinta fetei de a se asigura ca se afla sub protectia celei mai luminoase stele.
La nivel fonetic se utilizeaza cuvinte a caror sonoritate este usor modificata fata de
limbajul cotidian.
La nivel morfologic predomina verbele la imperativ,imperfect si perfect compus si este
prezent dativul etic viata-mi.
La nivel stilistic sunt prezente figuri de stil precum comparatiaa fost odata ca-n
povesti,antitezaun mort frumos cu ochii verzi,epitet inversabil frumoasa fata,metafora
dor de moarte.

La nivel prozodic masura versurilor este de 7-8 silabe,rima este incrucisata si ritmul este
iambic.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia Luceafarul de Mihai
Eminescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul.