Cuprinsul

1. Notiunea si durata dreptului de autor_________________2-4

2. Obiectele dreptului de autor_________________________4-5
3. Operele care nu constituie obiecte ale dreptului de autor__6
4. Subiectii dreptului de autor__________________________6-8
5. Bibliografie_______________________________________9

1.

Notiunea si durata dreptului de autor

"Dreptul de autor" este o sintagma care defineste legislatia ce se refera la

protectia operelor de creatie. Prin "oper de creatie" se ntelege orice creatie
intelectuala, incluznd aici atat lucrarile stiintifice si tehnice, cat si cele datorate
imaginatiei: literatura, pictura, muzica, arhitectura, coregrafie etc). Dreptul de
autor rezerva autorilor operelor de creatie dreptul exclusiv de a autoriza folosirea
operei lor n orice mod. Prin aceasta se confera operelor de creatie calitatea unui
bun care poate fi cedat sau transferat intr-un mod analog bunurilor materiale. Cele
dou premize fundamentale pe care se bazeaza dreptul de autor se gasesc n
drepturile fundamentale ale omului, consemnate ca atare n Declaratia universala a
drepturilor omului:
1. Fiecare are dreptul la protectia intereselor morale si materiale ce decurg din
orice productie stiintifica, literara sau artistica al carui autor este;
2. Orice persoana are dreptul sa ia parte n mod liber la viata cultural a
societatii, sa se bucure de arte si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile
ce rezult de aici;
Din aceste premize decurg cele dou ratiuni importante care au condus la
instituirea dreptului de autor n societatea moderna. n primul rnd pentru ca
autorul sa poata ramane stapan pe folosinta care este data operei sale si sa poata
pretinde, in aceasta calitate, o remuneratie.
Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si
asupra altor opere de creatie intelectuala este recunoscut si garantat in conditiile
prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de
ordin moral si patrimonial.
Constitutia Republicii Moldova garanteaza libertatea creatiei artistice literare
si stiintifice . Si anume articolul 33 din Constitutia apara drepturile cetatenilor la

proprietatea intelectuala , interesele lor materiale si morale ce apar in legatura cu

diverse genuri de creatie intelectuala .
De rand cu Constitutia Republcii Moldova , Codul civil , Legea Republicii
Moldova privind dreptul de autor si drepturile conexe Nr.nr. 139 din
02.07.2010 (adoptata la 27.09.2010 si intra in vigoare de la 01.01.201), au creat o
baza de drept reala si suficienta activitatii intelectuale si muncii creatoare.
Rezultate ale activitatii acestor persoane sunt considerate , opere stiintifice , literare
si de arta .Raporturile dintre creatorii , fauritorii acestor lucrari si alte persoane in
privnta folosirii creatiilor , se reglementeaza de normele speciale ale institutului de
drept civil dreptul de autor. Dreptul de autor reprezinta , ca institutie a dreptului
civil , in sine totalitatea normelor de drept care reglementeaza relatiile personale
nepatrimoniale si cele patrimoniale legate de crearea si folosirea operelor stiintifice
, literare si de arta de asemenea sunt reglamentate in cadrul acestei institutii si
relatiile obstesti ce se stabilesc intre autori sau licentiatii acestora si alte persoane ,
inclusiv folosirea operelor. Legea Republicii Moldova nr. 293-XIII din 23
noiembrie 1994 prin articolul 1 alineatul 2 reglementeaza relatiile care apar in
legatura cu crearea si valorificarea operelor .
Conform articolului 4 capitolul II , protejaza operele creatiilor intelectuale in
domeniul literaturii , artei si stiintei , exprimate intr-o anumita forma obiectiva ce
permite a le reproduce , atit publicate cit si nepublicate , indiferent de forma ,
destinatia si valoarea fiecareia precum si de procesul ei de reproducere .
Domeniul de actiune a legii se extinde asupra :
a. Operelor , indiferent de locul primii lor publicatii , titularii dreptului de autor
al caror sunt persoane fizice sau juridice din Republica Moldova .
b. Operele publicate pentru prima data in Republica Moldova indiferent de
cetatenia titularului dreptului de autor .

c. Altor opere in corespundere cu tratatele internationale , la care Republica

Moldova este parte.
Principiile de baza ale dreptului de autor sunt: libertatea creatiei artistice si
stiintifice prezumtia de autor , care inseamna ca autorul se foloseste in
exclusivitate de dreptul de autor al creatiei sale , acest drept decurge din insusi
faptul crearii lui . Un alt principiu este imbinarea intereselor personale ale autorului
cu interesele societatii , cea ce-ar insemna ca de exemplu folosirea operei autorului
de catre alte persoane platindu-se o remuneratie sau chiar fara aceasta , daca
folosirea se efectueaza in interesul societatii de catre biblioteci , institutii asemenea
lor . Alte principii ar fi asa ca , oferirea autorilor largi drepturi patrimoniale si
nepatrimoniale , remunerarea muncii de creatie intelectuala in conformitate cu
volumul si calitatea muncii , procedeul juridic de aparare a dreptului de autor , si
altele .
Ca institutie a dreptului civil , dreptul de autor reprezinta in sine ansamblul
normelor de drept , care reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele
patrimoniale , legate de crearea si folosirea operelor stiintifice , literare si de arta.

2. Obiectele dreptului de autor

Majoritatea legislatiilor nu cuprinde o enumerare a categoriilor de opere
protejate in cadrul dreptului de autor, marginindu-se la o definitie cu caracter
general, fie la o referire la cele trei mari categorii din clasificarea doctrinala si
anume: opere literare, artistice si muzicale. In unele cazuri opera muzicala este
inglobata in categoria operelor artistice.
Operele stiintifice sunt uneori mentionate separat.

La noi in legislatie, legislatorul a enumerat operele protejabile si anume,

conform articolului 6 punctul 2 al legii cu privire la dreptul de autor si drepturile
conexe, ele sunt:
a. Opere literare (carti, brosuri, articole, programe pentru computer, etc);
b. Opere dramatice si muzicale, scenariile, proiectele de scenarii, libretele,
sinopsisul filmului;
c. Opere muzicale, cu sau fara text;
d. Opere coreografice pantomimele;
e. Opere audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu dispozitive, etc.);
f. Opere de pictura, sculptura, grafica si alte opere de arta plastica;
g. Opere de arhitectura, urbanistica, si de arta horticola;
h. Opere de arta aplicata;
i. Opere fotografice si operele obtinute printr-un procedeu analogic
fotografierii;
j. Hartile, planurile, schitele si operele plastice referitoare la geografie,
fotografie, arhitectura si alte stiinte;
k. Opere derivate si integrate (traducerile, adaptarile, prelucrari ale operelor
literare, de arta, stiintifice, aranjamente operelor muzicale, precum si
enciclopediile, antologiile, culegerile, bazele de date, etc.)
l. Alte opere.
Astfel, obiecte ale dreptului de autor sunt operele sub care se subintelege
sistemul ideilor, gandirilor si aspectelor ce au primit exprimare obiectiva fiind
redate in forme concrete, accesibil de a fi sesizate pentru om.
5

Dreptul de autor ocroteste operele editate, precum si cele care n-au fost
scoase la lumina tiparului, adica needitate. Opera conform articolului 507 Cod
Civil al Republicii Moldova se considera aparuta, publicata, daca a fost editata,
transmisa la radiou si televiziune, interpretata in public.

3. Operele care nu constituie obiecte ale dreptului de autor

Dreptul de autor organic este legat de activitatea intelectuala creatoare, dar
nu orice activitate atrage dupa sine crearea operelor considerate ca obiecte
dreptului de autor, astfel, conform articolului 7 a Legii privind dreptul de autor si
drepturile conexe, nu constituie obiecte ale dreptului de autor:
a. Documentele oficiale (legile, hotararile judecatoresti, alte documente);
b. Simbolurile si sistemele statului (drapelele, stemele, ordinile, semnele
monetare etc.);
c. Creatiile populare;
d. Comunicarile cu caracter informational referitoare la diverse evenimente si
fapte.
De asemenea dreptul de autor nu se extinde asupra ideilor, metodelor,
proceselor, sistemelor, procedeelor, conceptiilor, principiilor sau descoperirilor.

4. Subiectii dreptului de autor

Subiect al dreptului de autor este persoana, pe baza muncii creatoare a carei
este alcatuita opera literara, de arta sau stiintifica, precum si persoana care a primit
acest drept.
Legislatia Republicii Moldova defineste subiectul dreptului de autor
autorul si anume in calitate de autor poate fi persoana fizica sau juridica a
Republicii Moldova persoana fizica indiferent de cetatenie, daca opera a fost
6

editata pentru prima data pe teritoriul Republicii Moldova, precum si persoanele

fizice si juridice ale altor state in corespundere cu conventiile internationale
bilaterale sau multilaterale, astfel prin Hotararea Parlamentului Republicii
Moldova Privind aderarea Republicii Moldova la unele conventii internationale
de la 2 martie 1993 din aceasta zi Republica Moldova a aderat la conventia
Mondiala cu privire la dreptul de autor, astfel cetateanul oricarui stat care a aderat
la aceasta conventie se foloseste in privinta operelor sale, pentru prima data scoase
in lumina tiparului pe teritoriul statului sau, de dreptul de ocrotire in orice alt stat
subiect al dreptului de autor in statul-parte la aceste conventii.
Dupa cum s-a mentionat mai sus legislatia Republicii Moldova recunoaste ca
subiect al dreptului de autor atat persoana fizica cat si persoana juridica. Cu toate
acestea in doctrina exista problema subiectului, persoana juridica.
Crearea unei opere fiind o activitate intelectuala, rezulta ca numai persoana
fizica, singura succeptibila de a avea o asemenea activitate poate avea calitatea de
autor.
Principiul adevaratului autor are consecinte importante cat priveste
transmisiunea dreptului de autor.
In doctrina subiectii dreptului de autor se impart in doua grupe: subiecte
primare si subiecte derivate sau secundare.
Subiect primar ar fi autorul nemijlocit, creatorul operei, prin a carei munci
intelectuala a fost creata opera, iar subiect derivat este persoana care a dobandit in
virtutea unor anumite imprejurari, unele prerogative ale dreptului de autor,
prerogative care in mod normal apartin autorului originar, ca subiecti derivati pot fi
mostinitorii autorului, studiourile de cinema si alte organizatii, precum si insusi
statul.

Dreptul de autor al persoanei juridice nu poate fi sau deriva creatia operei,

caci din faptul crearii unei opere nu rezulta decat calitatea de autor a celui care a
creat-o carui legea ii recunoaste si calitatea juridica de subiect al dreptului de autor.
Dreptul de autor al persoanei juridice ar putea deriva din drepturile de autor
ale persoanelor fizice care au creat opera, insa pentru aceasta ar trebui sa
prezumam ca aceste persoane au consimtit in favoarea persoanei juridice cesiuni
partiale ale facultatilor ce le apartin, care sa formeze continutul dreptului de autor
al persoanei juridice. E de mentionat faptul ca daca asemenea cesiuni sunt admise
de lege in ceia ce priveste drepturile patrimoniale, ele nu sunt posibile in ceia ce le
priveste facultatile personale nepatrimoniale din cauza caracterelor acestora de a fi
intim legat de persoana autorului.
Cu toate acestea in anumite cazuri persoanele juridice devin, in virtutea legii,
subiecte ale dreptului de autor, un drept care este lipsit de anumite prerogative si in
primul rand de cea de calitatea de autor.
Prin urmare orice persoana fizica care da la iveala o opera de creatie
intelectuala este autor al acesteia si de indata ce opera sa de creatie a luat o forma
concreta, dobandeste si calitatea juridica de subiect al dreptului de autor in privinta
acelei opere.
In persoana juridica dimpotriva nu poate avea niciodata calitate de autor,
lipsindu-i insusirile spirituale pe care le implica opera de creatie intelectuala, dar
poate dobandi in virtutea unei dispozitii a legii, calitatea juridica de subiect al
dreptului de autor, in temeiul desfasurarii unei activitati de initiere, organizare si
coordonare.
Problema pe care o ridica persoana juridica ca subiect al dreptului de autor
este in crestere in special in cadrul anumitor categorii de opere, ca de exemplu cele
audiovizuale si este accentuat prin deschiderea protectiei in cadrul dreptului de

ajutor unor opere pentru care solutia logica ar fi fost protectia specifica ca de
exemplu programele pentru ordinatoare.
Dreptul de proprietate industriala are o tendinta de a sterge hotarele care
exista in el si dreptul de autor. Vom aminti in aceasta ordine de idei, pozitia
organizatiei AIPPI, la sesiunea de la Geneva (13 iulie 1990) cand reprezentantul ei,
Therry Mallet-Vieville a tinut sa sublinieze pozitia comitetului de experti in
problema calitatii de subiect al dreptului de autor, aratand ca aceasta calitate nu
poate apartine decat persoanelor fizice, o persoana juridica nepritind dobandi
exercitiul acestui drept de cat de la titularul persoana fizica.

Bibliografie:
1.

Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe Nr.nr. 139

din 02.07.2010 (adoptata la 27.09.2010 si intra in vigoare de la
01.01.2011);

2.

V. Volcinschi, D.Chirosca, Dreptul proprietatii intelectuale

-Chisinau, Editura Museum, 2001;

3.

Y. Eminescu, Dreptul de autor, Bucuresti, Lumina Lex, 1997;

4.

Viorel Ros, Dreptul proprietatii intelectuale, Bucuresti 2001;