Sunteți pe pagina 1din 4

Calin file din poveste

de Mihai Eminescu
Poet, prozator, publicist, aparinnd perioadei marilor clasici, Mihai Eminescu este socotit de
cititorii romni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura
romn. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII i XIX, i-a asimilat viziunile poetice
occidentale, creaia sa aparinnd unui romantism literar relativ ntrziat.
Prin el literatura noastra a patruns in universalitate. Temele poeziei sale sunt natura, dragostea
si istoria patriei.
Primul sau volum din 1883 cuprinde majoritatea capodoperelor sale. Mihai Eminescu
debuteaz cu poezia De-a avea.
A scris basme n proz (Ft-Frumos din lacrim, Frumoasa lumii) i n versuri Clin
Nebunul, Clin (file din poveste), Fata-n grdina de aur avnd ca surs de inspiraie folclorul
romnesc.
Clin (file din poveste) a fost publicat la 1 noiembrie 1876 i este un poem de dragoste. Are
ca izvor de inspiraie basmul versificat Clin Nebunul i cuprinde tema folcloric a Zburtorului.
Zburtorul este un tnr frumos, un fel de duh care sdete sentimentul iubirii n sufletul
tinerelor fete, iar aici este un voinic frumos, capabil de sentimente puternice (Eminescu schimb
astfel sensul tradiional al legendei). Ideea realizrii acestui poem i este dat de versificarea
basmului Clin Nebunul. Motivul a constituit punctul de plecare pentru multe creaii literare cum
ar fi: Zburtorul de Ion Heliade Rdulescu, Sburtorul, Crai Nou de VasileAlecsandri, Luceafrul
de Mihail Eminescu, care au, din aceast cauz, un profund specific naional.
Mihai Eminescu a indragit creatia populara si si-a dat seama de valoarea ei artistica si filozofica,
l-a cules si l-a versificat fapt care explica titlul poemului cu precizarea din paranteza. Eminescu
abandoneaz firul narativ din basmul amintit i creeaz un poem romantic, alctuit din opt
fragmente, lsnd pe cititor s participe, cu fantezia lui, la umplerea spaiilor dintre acestea.
Poemul nu poate fi incadrat total intr-o specie, el contine mai multe elemente eminesciene si
anume: elemente filozofice si de basm.
Primul tablou infatisaza cadrul natural,de basm, apare motivul visului specific
romanticilor si pe care il intalnim in operele lui si care semnifica o stare, o liniste interioara: Stai
ca somnul s te prind./ Ce tresari din vis deodat?. Apare motivul iubirii, oglinda simbolizeaza
o trecere intre doua lumi: Si n fata ta frumoas/O s tie o oglind,/S te vezi pe tine nsti
/Vistoare, surznd. Trecerea prin oglinda arata trecerea intr-un taram de basm, este un vis in
vis. Personajele sunt masti lirice, voci lirice, purtatoare de semnificatii.
Tabloul este o descriere facuta cu ajutorul imaginilor vizuale,auditive si olfactive.In
realizarea imaginilor vizuale sunt folosite figuri artistice ca epitetele,inversiunea ,epitetele
metaforice si personificarea.
Primul tablou prezinta elemenete specifice eminesciene, specifice basmelor : luna,
codri, voinic. Apar epitetele metaforice, luna ca o vatra de jaratic, rumenind codri. Este
descrisa atmosfera trista relatata prin tanguiosul glas de clopot, innegurata, prin castelul
singuratic si ziduri de cetatuie De departe-n vi coboar tnguiosul glas de clopot / Pe
deasupra de prpstii sunt ziduri de cettuie., vers care aduce un decor romantic cu un
castelacatat de pietre sure, pe care un voinic cu greu le suie, spre a cuceri inima frumoasei
fete de mprat, ascuns n iatacul tinuit. Aseznd genunchiu i mn cnd pe-un colt cnd pe
alt col. Atmosfera este in continuare romantica, relatata prin panza de paianjancare pare colb

de pietre scumpe.
In continuare apar alte elemente eminesciene care contribuie la descrierea fetei rupta din
povesti, asemenea basmelor Al ei chip se zugrveste plin i alb : cu ochiu-l msuri. Descrierea
fetei prin Parul galben , pielea alba, sprancenele arcate aduc elemente populare care
simbolizeaza frumusetea si puritatea fetei. Apare dorinta fetei de a se intalni cu voinicul: A ei
gur-i descletat de-a suflrii sale foc,/ Ea zmbind i mic dulce a ei buze mici, subiri ;/ Iar
pe patu-i i la capu-i presurai-s trandafiri., trandafirul simbolizeaza pasiunea pe care o
declanseaza.
Gestul de a fura inelul printesei reprezinta puntea dintre ei, o promisiune a unei reveniri.
Si inelul scump i-l scoare de pe degetul cel mic /S-apoi pleac iar n lume nzdrvanul cel
voinic.
n fragmentul al doilea, fata de mprat constat efectele venirii Zburtorului i n tain l
cheam: Zburtor cu negre plete, vin la noapte de m fur. Chemarea apare ca un motiv
eminescian ce apare si la Luceafarul, apar si contrastele eminesciene ea blonda, el zburator cu
plete negre
Ascensiunea sentimentului de iubire n sufletul fetei de mprat o remarcm n fragmentul al
treilea, cnd eroina se contempl, asemeni lui Narcis, n oglind i constat c este
frumoas: Cum c ea frumoasa fat a ghicit c e frumoas.
Pentru Eminescu femeia e idol iar aici rolurile se inverseaza, fata il vede si ea ca pe un
idolIdol tu. In continuare sunt relatate sentimentele, intensitatea acestora Si strngndu-l taren brae, era mai ca s-l omor.Oglinzile descriu imaginarea scenei cu iubitul, apar
diminutivelecamaruta, singurica, fata este asemuita cu Ileana Cosanzeanaparul galben.
Chemarea Cum nu vine zburtorul, ca la pieptul lui s caz?reprezinta o trezire din vis,
apare din nou imaginea de narcisismdaca ochii mei imi plac. Apare descrierea iubitului
asemenea descrierii lui Catalin din Luceafarul, Doritor ca o femeie, i viclean ca un copil !"
Tabloul patru reprezinta intalnirea in cadrul noptii Se trezi din somn deodat de srutu-i
fermecat.
Avem o evaziune n basm, dar, n acelai timp, n vis: Al vieii vis de aur ca un fulger, ca o clipi iar unitatea o d trirea sentimentului de iubire. Viata si trecerea ei ca fulger sau clipa este
suprapusa asupra acestor gesturi de iubire, adverbul fericiteste hiperbolizat cu asupra de
msur.Interjectia ah simbolizeaza intensitatea dorintei si misterulnu-ti aflu nume arata ca el
o vede ca un ideal al iubirii, nu ca pe o muritoare.
Clipele de bucurie sunt urmate de cele de durere din fragmentul cinci. Zburtorul, potrivit
destinului su, trebuie s dispar. Fata de mprat, prsit, triete clipe dramatice: S-au fcut
ca ceara alb. faa ro ca un mr. Tabloul descrie suferinta dupa cel iubit, sentimentul de
dortremur dureros Toat ziua la fereastr suspinnd nu spui nimic. Suferinta este transpusa
si in elemenetele din naturasi stele plang , ajunge la apogeu si intuneca gandireapustie din
sicriu. Apar lacrimile fetei care scurg rumenirea, mandra ca de trandafiri, comparatia fetei cu
smaraldul rar.
Suferinta ei afecteaza intreaga lume daca ea piere: si nici stii ce pierde lumea si apare
armonia intre starea sufleteasca a fetei si natura.
Tabloul sase descrie alungarea fetei din castel si este descrisa suferinta regelui. Ea este
alungat, dar mai apoi i btrnul crai, cu barba-n noduri, trimite zadarnic crainici ca s-o
gseasc i s-o aduc napoi.
In fragmentul al aptelea, Zburtorul se ntoarce sub forma unui voinic, numit Clin. El gsete
fata dup apte ani ntr-o colib, unde tria ascuns cu biatul ei. Este o evaziune romantic n
natur, dar n acelai timp, prin descrierea realist, un fragment din viaa social.

Fragmentul al optulea este cel mai bine realizat, sub aspect poetic, i cuprinde nunta din
codru dintre Clin i fata de mprat. Este un fragment de basm, dublat de o nunt alegoric ntre
un fluture i o floare {mireasa viorica), alegorie care ar vrea s defineasc parc iubirea prin
metafora un fluture pe-o floare.
Tabloul incepe cu un "de" ipotetic care plazeaza totul sub semnul farmecului natural.
Cele doua verbe"vezi"si "auzi"ne deschid imaginea tranzitorie de la padurea de stejar la
padurea de mesteceni. Epitetul metaforic " padurea de arama"ne sugeraza o padure de stejar si
epitetul"padurea de argint"ne sugeraza padurea de mestecani. Padurea personificata glasuieste
mandru.Totul este invalui de culorile alb si argintiu:"iarba pare de omat". Albul este simbolul
eternitatii. Natura este personificata pentru ca"trunchii vejnici"au suflete sub coaja si suspina cu
glas vrajit. Izvoarele suspina si ele ''zdrumicate peste pietre''. Sunt folosite doua metafore unice in
literatura noastra (''cuibar rotind pe ape''si ''bulagari fluizi'')care ne sugeraza stralucirea si
farmecul noptii. Stralucirea noptii,care a cuprins padurea este amplificata de imaginea lunii care
''zace''. Verbul "zace"are sensul de intensitatea luminozitatii lunii,care mareste misterul cadrului
naturii. Luna este simbolul iubiri si al farmecului.
Totul este invaluit de miresma florilor ce dau vazduhului calitatea de "tamaiet".Cadrul
natural este paradisiac si este realizat prin acumularea de imagini vizuale ,auditive si olfacive
care poarta amprenta genului eminescian.
Partea a doua a poemului ne prezinta imaginea nunti imparatesti .
Cadrul de basm este prezent prin dimensiunea hiperbolica a nuntii(''caci din patru parti a
lumii imparati si-imparatese/Au venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese).
Pentru personejele traditionale a nuntii (nunul si nuna) sunt folosite elementele cosmosului
(mandrusoare, mandra luna).
Ceilalti oaspeti au coborat din lume basmelor .Enumerarile din versuri ne
sugereaza(imparatii si imparatese ,feti frumosi cu par de aur,zmei cu solzii de otele , cititorii cei
de zodii si sagalnicul Pepele").multimea impresionanta a nuntii imaratesti .Toata nunta este
invaluita de o admosfera solemna caracterisica nuntii imparatesti .
Ne apar porteretele craiului si al fetei de imparat. Craiul (socru mare) este inafatisat cu o
figura grava (''sta teapan cu schiptu in mana intre perine de puf").
Portretul fetei de impararat este desenat cu epitete, este sugerata perfectiunea feminina si
frumusetea miresei.
Ea este gingasa , cu fata rosie ca marul,emotionata, bucuroasa, dar si sfioasa("de noroc is
umezi ochii"). Ea paseste gratios("vine mladioasa").
Modelul de frumusete in conceptia poporului roman este mireasa printesa. Ea are par de aur
moale", fata ii este rosie ca marul", o stea in frunte poarta". Florile albastre pe care le are in par
sugereaza simbolul iubirii,apare imaginea iubitei din poezia Floare albastra Ea este
perfectiunea feminina precum si in folclor este Ilena Cosanzeana.
Ritualul nuntii trece la solemniatea si gravitate la masa unde veselia nuntasilor se
instaleaza.Vinul se toarna in cani viorile rasuna si cobza tine hagul.
Descrierea din partea a treia este realizata intr-un alt ton. Raportarea la nunta traditionala
roamanesca este si mai pregnanta aici. Alegoria nunii gzelor sugereaz pregtirea i
desfurarea nunii mprteti. Furnicile duc sacii de fain, ca s coac pentru nunt pine i
colaci. Albinele aduc miere, cariul face cercei, greierele este vornic, un bondar zice un cntec,
fluturele este mirele, ali fluturi i fac o suit, narii joac rolul de lutari, mireas este o floare
delicat, viorica. Felul n care mireasa viorica i ateapt sfioas, n dosul uii, mirele este o
atitudine uman. Un greier crainic sprinten sare pe masa mprteasc i-i cere iertare pentru
faptul c pornesc i gzele o nunt alturi.

Este o subtil not de critic social, cu aluzii evidente la epoc. Se poate face o analogie cu
poezia Concertul n lunc de Vasile Alecsandri. Alegoria este un procedeu venit din literatura
clasicist. Gsim deci i n aceast poezie romantic elemente de realism i de clasicism.
La nunta gazelor participa un intreg alai ("nunta intreaga"): nuntasii veseli ( "purici cu
potcoave de otel"), "un bondar rotund in pantec", care prin comportare si tinuta sporestre
farmecul nuntii, neamurile mirelui ("fluturi multi de multe neamuri") si norodul curios
("gandaceii", "carabusii").
Alaiul de la nunta gazelor este prezentat prin intermediul personificarilor si al
enumeratiei, scotand astfel in evidenta trasatura definitorie a fiecaruia si multimea lor.
La nunta gazelor, mire este un "flutur", "cu musteata rasucita", care sade intr-o caleasca
facuta dintr-o cojita de aluna si trasa de "locuste". Acesta este simbolul cochetariei masculine, un
aventurier, in sfarsit capatuit si mandru de isprava sa, urmat de aproape de neamuri, la fel de
galanti si curtezani ("toti sagalnici si berbanti"). Prezenta miresei (care este o planta) este
infatisata intr-un singur vers si sugereaza gingasia, timiditatea si emotia puternica, insusiri firesti
la o mireasa, in acest moment crucial al existentei ("Iar mireasa viorica i-asteapta-ndaratul usii").
Daca insusirile "mirelui flutur" se opun solemnitatii, sobrietatii lui Calin, "mireasa viorica" este la
fel de emotionata, gingasa si fericita ca si fata de imparat.
La nunta gazelor este mult zgomot, un adevarat vacarm care atrage atentia tuturor, ea
fiind, ca organizare, o nunta tipic taraneasca: in apropierea mirelui se afla lautarii ("Vin tantarii
lautarii"), neamurile, ceilalti nuntasi, intregul alai, pretutindeni este zarva si veselie, iar nunta este
condusa de un greier-vornic, "crainic sprinten", care cere permisiunea de a porni nunta gazelor
alaturi de cea imparateasca. Greierul vornic si craiul socru sunt de fapt figurile pitoresti ale celor
doua nunti.
Cu duiosie si umor este realizat si portretul greierului care aminteste, prin solemnitate si
prin importanta, de portretul craiului, dar de data aceasta solemnitatea este simulata, deoarece
personajul insusi se dovedeste a fi un actor perfect, care-si studiaza, exagerand, tinuta, gesturile si
chiar vocea ("Ridicat in doua labe, s-a-nchinat batand din pinten. El tuseste, isi incheie haina
plina de sireturi ...").
Motivul comunicatii om-natura este sintetizat in ultimul vers :-"Sa iertati,boieri, ca nunta s-o
pornim si noi alturi".
Rolul ultimei parti pare a fii descrierea cu incantarea treditiei romnesti de nunta ,dar poate si
inviorarea tabloului anterior care prea coplesit de emotia personajului principal, a miresei.Se
stabileste, astfel un echilibru intre solemnitate si voiosie gravitate si buna dispozitie caracteristici
oricarui moment solemn , nunta.
Stilul eminescian se caracterizeaz printr-un imaginar romantic de basm, prin originalitate
i muzicalitate, prin simplitate i profunzime, prin specific naional, prin marea varietate a
mijloacelor de versificaie