PARTEA I

CURS: POLUAREA ATMOSFERICA SI SCHIMBARILE CLIMATICE

Anul 2010 2011
ZIUA si ORA: Luni (17:00-19:00)
Dr. Ing. Serena ADLER

Capitolul 1 Poluarea atmosferic cauze naturale si antropice (8 ore curs)

1.1. definitii si abrevieri relevante (aer, atmosfera, poluanti, emisii, imisii, etc.)
1.1.1. Definitii relevante (in lucru - adaugam pe masura ce veti solicita clarificari):
Acidificarea: schimbarea intr-un mediu natural al balanteichimice cauzate de cresterea in concentratie a
elementelor acide;
Atmosfer: cuvnt compus de origine greac (athmos = aer i spherein = sfer, nveli sferic), desemnnd
nveliul de aer al Pmntului (a se vedea planeta Pmnt). Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoas,
coninnd ns i urme de substane solide, prezente n stare fin divizat.
Troposfera ntre 0 km deasupra munilor nali i 7 km n zona polar i 17 km la tropice (inclusiv
tropopauza). Ea are o grosime medie de 11 km (1/600 din raza de 6371 km a Pmntului). Dac se
nchipuie un Pmnt cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863 mm.
Troposfera constituie 3/4 din masa total a atmosferei.
Stratosfera ntre 7 - 17 pn la 50 km (inclusiv stratopauza)
Mezosfera ntre 50 i 80 km (inclusiv mezopauza)
Termosfera numit i ionosfer ntre 80 i 640 km; denumirea de termo- este legat de creterea relativ
brusc a temperaturii cu altitudinea, iar cea de iono- de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen i
azot existeni, care astfel devin buni conductori de electricitate i au influen asupra transmisiilor radio.
Exosfera ntre 500 i 1000 km pn la ca. 100.000 km cu o trecere la spaiul interplanetar
Clima: totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatur, vnturi, precipitaii atmosferice) care caracterizeaz
starea medie multianual a unui loc; climat. 2. Regiune considerat sub raportul climei (1) specifice. Din lat.
Clima;
Compus organic: orice compus care contine cel putin elementul carbon si unul sau mai multe dintre elementele
urmatoare: hidrogen, oxigen, sulf, fosfor, siliciu, azot sau un halogen, cu exceptia oxizilor de carbon, a carbonatilor
si a bicarbonatilor anorganici;
Compus organic volatil (COV): orice compus organic avand un punct de fierbere initial mai mic sau egal cu
250C, masurat la o presiune standard de 101,3 kPa;
Continut de compusi organici volatili: masa de compusi organici volatili exprimata in grame/litru (g/l) in formula
unui produs in starea sa gata pentru utilizare. Masa de compusi organici volatili, intr-un anumit produs dat, care
reactioneaza chimic in timpul uscarii si care formeaza parte a stratului de acoperire nu este considerata ca parte a
continutului de compusi organici volatili;
Emisie de poluanti: eliminarea in atmosfera a unor poluanti solizi lichizi sau gazosi din surse punctiforme sau de
suprafata; prin norme de limitare preventiva a emisiilor : norme privind valorile concentratiilor maxime de poluanti
admise a fi eliminate in atmosfera de catre diferitele activitati antropice;
Emisie: evacuarea directa sau indirecta, de la surse punctiforme ori difuze ale instalatiei, de substante,
vibratii, caldura sau de zgomot in aer, apa ori sol.
Imisie: transferul poluantilor n atmosfer ctre un receptor (omul si factorii sistemului su ecologic, bunuri
materiale etc.). n conformitate cu ORDINUL Nr. 462 din 1 iulie 1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind
protectia atmosferei si normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare(Dex online). Prin imisie se intelege transferul poluantilor in atmosfera catre un receptor (omul si

factorii sistemului sau ecologic, bunuri materiale atc.); prin norme de imisie : norme privind valorile concentratiilor
maxime admisibile ale unor substante poluante in atmosfera;
Indicatorul de mediu: parametru sau valoare derivata din parametrii ce descriu starea mediului si impactul sau
asupra fiintelorumane, ecosistemelor si materialelor, presiunilor asupra mediului, fortelorconducatoaresi
raspunsurilorce caracterizeazaacel sistem.
nclzirea global este fenomenul de cretere continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n
imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele dou secole, dar mai ales n ultimele
decenii.
Surse stationare : constructii, utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, alte lucrari fixe care produc sau prin
intermediul carora se evacueaza susbstante poluante in atmosfera;
Valoare-limita de emisie: masa, exprimata in functie de parametrii specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii
care nu poate fi depasita in cursul uneia sau mai multor perioade de functionare functionare. Valorile limita de
emisie pot fi, de asemenea, fixate pentru anumite grupe, familii sau categorii de substante. Valorile limita de
emisie a substantelor se aplica la punctele de evacuare a emisiilor din instalatie, fiind exclus orice proces de dilutie
la stabilirea acestora.
1.1.2. Abrevieri relevante (in lucru - adaugam pe masura ce veti solicita clarificari):
MMP = Ministerul Mediului si Padurilor (generic autoritatea centrala de mediu)
ANPM = Agentia Nationala de Protectia Mediului
ARPM = Agentie Regionala de Protectia Mediului
ALPM = Agentie Locala de Protectia Mediului
UE = Uniunea Europeana
EEA = Agentia Europeana de Mediu
IPCC = Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei (orig: Intergovernmental Panel on Climate
Change)

1.2. poluani atmosferici specifici, limite si tendine ale politicilor de reglementare:

Sursele de poluare atmosferica
Pot fi fixe, sau mobile
Sursele fixe sunt constituite din: - dispozitivele de combustie industriale si menajere, care emit pulberi, oxizi de
carbon, de sulf, de azot, etc. Cu ct combustibilul este de calitate mai scazuta, arderea decurge cu randament mai
mic si se elimina cantitati mai mari de poluanti. Astfel, carbunii inferiori (lignitul, carbunele brun, turba, sistul
bituminos) lasa la ardere cantitati mari de cenusa, CO, CO2, SOx, NOx. Pacura elimina CO, CO2, SOx, iar gazul
metan (combustibil superior) numai CO2 si urma de CO;
- Instalatiile industriale din chimie, metalurgie, materiale de constructii etc. elimina oxizi de Fe, Mn, Cr, Ni, Zn,
Pb, Cd, Cu, SiO2, CO2, C, etc.;
- Vulcanii, apele statatoare (balti, mlastini) emit diverse gaze, vapori ;
- Rezidiile de orice provenienta, haldate pe sol, animalele si plantele n putrefactie constituie tot attea surse fixe
de poluare atmosferica.
Sursele mobile de poluare mprastie la distante mult mai mari dect sursele fixe, diversi poluanti. In aceasta
categorie intra: vntul, pasarile, apa, mijloacele de transport rutier, pe calea ferata, naval si aerian. Imprastierea
poluantilor este ntotdeauna influentata de miscarea aerului, care se realizeaza datorita diferentelor de temperatura
existente n doua regiuni adiacente.Temperatura modifica densitatea aerului, producnd curenti orizontali,
verticali, sau vrtejuri (turbioane).
In atmosfera Pamantului se gasesc atat gaze necesare proceselor biologice, cat si poluanti atmosferici. Atmosfera de
astzi a Pmntului conine azot (sau nitrogen) bimolecular (N2)n proporie de aproape 4/5 (78,2 %), oxigen
bimolecular (O2) (20,5 %), argon, Ar, (0,92 %), dioxid de carbon, CO2, (0,03 %), ozon, oxigen trimolecular (O3) i
alte gaze, praf, fum, alte particule n suspensie, etc.

Compoziia atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de cnd exist, de la o
atmosfer primitiv (a se vedea atmosfera primitiv a Pmntului) la cea actual, trecnd prin mai multe faze
intermediare, n decursul crora atmosfera i-a schimbat nu numai compoziia chimic, dar i alte caracteristici
precum ar fi densitate, grosime, transparen, i altele. Atmosfera este numit n vorbirea curent aer.
Parti componente:Atmosfera terestr are o mas de ca. 4,9 1018 kg i este alctuit in funcie de temperatur din
mai multe straturi, partea superioar a fiecrui strat terminndu-se cu o zon de aa-numit pauz:
Troposfera ntre 0 km deasupra munilor nali i 7 km n zona polar i 17 km la tropice (inclusiv tropopauza). Ea
are o grosime medie de 11 km (1/600 din raza de 6371 km a Pmntului). Dac se nchipuie un Pmnt cu
diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863 mm. Troposfera constituie 3/4 din masa total
a atmosferei.
Stratosfera ntre 7 - 17 pn la 50 km (inclusiv stratopauza)
Mezosfera ntre 50 i 80 km (inclusiv mezopauza)
Termosfera numit i ionosfer ntre 80 i 640 km; denumirea de termo- este legat de creterea relativ brusc
a temperaturii cu altitudinea, iar cea de iono- de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen i azot existeni, care
astfel devin buni conductori de electricitate i au influen asupra transmisiilor radio.
Exosfera ntre 500 i 1000 km pn la ca. 100.000 km cu o trecere la spaiul interplanetar
Troposfera stratul inferior al atmosferei aici au loc fenomenele metereologice. Dup procese fizico-radilogice
atmosfera poate fi submprit:
1. Ionosfera
2. Magnetosfera
3. Ozonosfera (16 - 50 km)
4. Hemosfera
Stratul cu vieuitoare
1. Biosfera (0 - 20 km)

Ciclurile climatice
Clima Pmntului a suferit dintotdeauna modificri ciclice, cu perioade de rcire i nclzire. Modificrile au
diferite durate, precum i diferite amplitudini. Se menioneaz urmtoarele tipuri de cicluri:
Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), n care temperaturile pot varia de la cteva grade, pn la cteva zeci de grade.
Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat n considerare n cazul schimbrilor climatice.
Ciclul anual (anotimpuri), n care variaia temperaturii i a altor parametri, de exemplu a concentraiei de dioxid
de carbon) este sesizabil pe un grafic care arat influena industrializrii.
Ciclul solar, cu o durat de cca. 11 ani, indic o variaie periodic a temperaturilor, care poate masca nclzirea
global.
Ciclul glaciar, care se ntinde pe durate de mii pn la sute de mii de ani i determin mari variaii climatice.

Ciclul solar
Ciclul solar, este o variaie a activitii solare cu o durat medie de 11,2 ani, ns se cunosc cicluri solare cu durate
ntre 8 i 15 ani. Se presupune c un ciclu solar este determinat de cmpul su magnetic, care se inverseaz o dat la
11 ani, un ciclu magnetic complet durnd de fapt 22 de ani. Activitatea solar este caracterizat prin numrul de
pete solare, numrul de erupii solare i radiaia solar. Cel mai bun indice este considerat cel al radiaiei de 2,8
GHz, adic a radiaiei cu lungimea de und de 10,7 cm.
Nu se cunoate prea bine influena ciclului solar asupra climei, ns lipsa petelor solare din a doua jumtate a
secolului al XVII-lea a coincis cu o perioad foarte friguroas, perioada minimului Maunder, numit mica
glaciaiune, sau mica er glaciar.

Ciclul glaciar
n ultimii 400 000 de ani au avut loc trei mari glaciaiuni. Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de
acum 1,8 milioane de ani) i pn astzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul staiei
Vostok, carotaje care pot extrage ghea de la adncimea de 3500 m. Vechimea gheii este de cteva sute de mii de
ani. Compoziia izotopic a oxigenului extras din ghea permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o
perioad n urm de pn la 700 000 de ani.

Descreterea grosimii gheurilor arctice ntre anii 1982 2007

Observaiile din satelit indic o reducere treptat a suprafeelor calotelor polare. n figura alturat se vede (n
momentul opririi) cu ct au fost gheurile mai ntinse n iarna anului 1982 fa de iarna anului 2007.
Vrsta medie a gheurilor arctice a sczut n perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani. nclzirea climei n aceast
regiune este de cca. 2,5 C, (n loc de 0,7 C n medie pe planet), iar grosimea medie a gheurilor a sczut cu 40 %
n perioada 1993 - 1997 fa de perioada 1958 - 1976.n 2007, observaiile din satelit au relevat o accelerare a
topirii banchizei arctice, cu o scdere a suprafeei sale cu 20 % n decursul unui singur an. Dac tendina continu,
unele observatoare consider c banchiza se va topi complet vara deja din 2013, n loc de 2030 ct se estima
nainte. Se sper c satelitul specializat CryoSat-2, care va fi lansat pe orbit n 2009 s furnizeze informaii mai
exacte cu privire la acest fenomen.
i n Antarctica apar fenomene de topire. nclzirea s-ar datora schimbrii direciei vnturilor dominante, a mririi
concentraiei gazelor cu efect de ser i a deteriorrii stratului de ozon. Desprinderea gheurilor de pe elful
Antarcticii a crescut n ultimul deceniu (pn n 2008) cu 75 %.

Retragerea i dispariia ghearilor, topirea zpezilor

Ghearii teretri sufer un proces de topire. Observaii disparate indic retragerea ghearilor ncepnd din anul 1800.
Msurtori regulate au fost fcute ncepnd din anul 1950 de ctre Serviciul Mondial de Urmrire a Ghearilor
(englez World Glacier Monitoring Service -WGMS) i de Centrul Naional de Date pentru Zpad i Ghea
(englez National Snow and Ice Data Center - NSIDC).
Retragerea ghearilor alpini, n special n vestul Americii de Nord, n Groenlanda, Asia, Alpi, Indonezia, Africa
(Kilimandjaro) i n America de Sud a fost folosit de IPCC n raportul su din 2001 drept prob a nclzirii
globale. Cazul particular al zpezilor de pe Kilimandjaro, care a fost iniial controversat, a fost reevaluat n urma
rapoartelor IPCC. n galeria urmtoare se prezint comparativ dou fotografii, prima fcut la 17 februarie 1993, iar
a doua la 21 februarie 2000. Kilimandjaro a pierdut n secolul al XX-lea 82 % din ghearii si, care se estimeaz c
vor disprea complet n jurul anului 2020.

Ridicarea nivelului mrii, acidifierea oceanelor, oprirea termosifonului salin

Creterea nivelului mrii n secolul al XX-lea.

4

Unul din efectele nclzirii globale este creterea nivelului mrii, efect care are dou cauze:

creterea volumului apei prin dilatare n urma nclzirii;

adaosul de ap provenit din topirea gheurilor din calotele polare i ghearii teretri.

Conform rapoartelor IPCC, n secolul al XX-lea nivelul oceanelor a crescut cu 0,1 - 0,2 m, ns efectul de cretere
va mai dura mult timp. Nu se pot face previziuni exacte, deoarece rezultatele depind de modelele emisiilor gazelor
cu efect de ser. n ritmul actual, se prevede o cretere a nivelulul mrii de 0,18 - 0,59 m la sfritul secolului al
XXI-lea i de 2 m la sfritul secolului al XXIII-lea.

Schimbri ale pH-ului suprafeei oceanelor ntre 1700 - 1990.

Dizolvarea n oceane a CO 2 suplimentar din atmosfer, presupus de origine antropic, a dus la scderea pH-ului
apei de la suprafaa oceanelor, adic la acidifierea lor. Se estimeaz c ntre anii 1751 i 1994 pH-ul suprafeei
oceanelor a sczut de la 8,179 la 8,104 (o schimbare de -0,075).

Vaporii de ap

Prezentarea schematic a elementelor componente ale circuitului apei n natur.

Cantitatea de vapori de ap din atmosfer depinde exclusiv de termodinamica atmosferei.Cantitatea de vapori de
ap pe care o poate conine aerul este n funcie de presiunea de saturaie, care, la rndul ei, depinde de temperatur.
Presiunea de saturaie a vaporilor de ap n atmosfer se poate exprima prin formule teoretice simple, sau, mai
exact, prin formule semiempirice (formule ale cror constante au fost determinate pe baza observaiilor
experimentale), cum sunt relaiile Wexler. Presiunea de saturaie a vaporilor de ap crete repede cu temperatura,
astfel c dac la 10 C 1 kg de aer uscat poate absorbi 7,73 g de ap, la temperatura de 30 C poate absorbi 27,52 g.
Presiunea local a vaporilor (practic concentraia lor local) determin viteza evaporrii. Un vnt uscat ndeprteaz
vaporii de ap formai, permind evaporarea unei noi cantiti de ap, ceea ce explic efectul de uscare al vntului.

La rndul su, vntul este generat de diferenele de presiune atmosferic, diferene care apar datorit diferenelor de
densitate ale aerului, densitate care depinde de temperatur. Se observ c temperatura i variaiile ei sunt
responsabile de cantitatea de vapori de ap n atmosfer. Efectul de ser al vaporilor de ap este ns natural i nu
exist nicio posibilitate tehnic de a influena cantitatea de vapori de ap din atmosfer n afar de ncercarea de a
reduce temperatura. De remarcat c evaporarea este reversibil, prin scderea temperaturii vaporii de ap se
condenseaz, efect observat toamna i iarna, cnd scderea anual a temperaturilor determin creterea
precipitaiilor.
Din cele prezentate, dei vaporii de ap sunt principalul gaz cu efect de ser, nu cu privire la el trebuie luate msuri
n cazul nclzirii globale (detalii la punctul 1.4. din desfasurator curs).

Poluanti atmosferici
Dioxidul de carbon

Ciclul carbonului n natur.

Carbonul este elementul principal care asigur viaa. Ca i alte elemente chimice, el este angrenat n natur ntr-un
circuit. Cea mai mare parte a combinaiilor sub form gazoas este format din dioxidul de carbon.
n figur sunt prezentate fluxurile de carbon ntre atmosfer i biosfer, hidrosfer i litosfer.

ntre atmosfer i biosfer: plantele n timpul nopii i animalele tot timpul elimin prin respiraie dioxid de
carbon. n timpul zilei plantele asimileaz carbonul din CO 2 i, cu ajutorul luminii solare, prin procesul de
fotosintez l transform n combinaii organice, elibernd oxigenul. Capacitatea biosferei de a asimila
carbonul este, totui, limitat.
ntre atmosfer i hidrosfer: CO 2 este un gaz relativ solubil n ap i exist un echilibru al concentraiei
CO2 n ap. Oceanele conin dizolvate cantiti imense de CO 2, care, n caz c echilibrul ar fi perturbat, ar
putea fi eliminate n atmosfer, ducnd la o perturbaie climatic extrem. Solubilitatea gazelor n ap
descrete pe msur ce temperatura apei crete, ca urmare la o nclzire a oceanelor, eliberarea CO 2 n
atmosfer este un pericol real.
ntre biosfer i litosfer: n trecutul ndeprtat, n special n carbonifer, o mare parte a plantelor din flora
din epoc au ajuns n pmnt, stocnd n litosfer carbonul din corpul lor sub form de zcminte de
crbune De fapt, se consider c n acea perioad atmosfera terestr coninea CO 2 n loc de oxigen, iar
plantele au transformat atmosfera, oxigenul de acum i lipsa dioxidului de carbon (concentraia actual de
numai 0,03 %) fiind de fapt urmarea acestei activiti.

ntre atmosfer i litosfer: actual carbonul este eliberat din litosfer n atmosfer sub form de CO 2 prin
activiti antropice (arderea combustibililor fosili). Se consider c n ultima jumtate de secol au fost
emise n atmosfer cantiti foarte mari de CO 2 i metan, care, prin efectul de ser au dus la nceperea
fenomenului de nclzire global.

ncepnd cu anul 1958 Roger Revelle, ajutat de Charles David Keeling au nceput s msoare concentraiile de CO 2
din atmosfer. Acestea au fost msurate Mauna Loa, n Hawaii. Aspectul n dini de fierstru al curbei se datoreaz
anotimpurilor. Majoritatea uscatului, pe care crete vegetaia, se afl n emisfera nordic. Primvara i vara
vegetaia asimileaz CO2 necesar creterii frunzelor, ca urmare concentraia de CO 2 din atmosfer scade. Toamna i
iarna frunzele se descompun elibernd CO2 i concentraia lui n atmosfer crete. Din grafic se vede c
concentraia de CO2 a crescut de la 316 ppm n pri volumice n anul 1960 pn la cca. 385 ppm n iarna anului
2007.

Metanul
Este o alt combinaie chimic sub form gazoas n care se gsete carbonul n atmosfer.
La cantiti volumice egale, metanul produce un efect e ser mai important dect dioxidul de carbon, ns datorit
concentraiilor sale mici n atmosfer, de cca. 1,8 ppm efectul global este mai mic, cam un sfert din cel al CO 2. De
la nceputul revoluiei industriale concentraia de metan n atmosfer a crescut cu 149 %.

Ozonul
Ozonul din straturile superioare ale atmosferei, dei este extrem de necesar pentru via prin faptul c reflect
radiaia n ultraviolet a Soarelui, reflect selectiv radiaia n infrarou emis de sol, ceea ce face ca el s produc un
efect de ser. Efectul de ser global al ozonului este greu de estimat exact, ultimele rapoarte ale IPCC estimeaz
acest efect la cca. 25 % din efectul dioxidului de carbon.

Alte gaze cu efect de ser

Alte gaze care produc efect de ser: protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile i fluorura de sulf.

Protoxidul de azot.
Compuii halogenai. Dintre acetia fac parte hidrofluorocarburile (freonii - CFC, HCFC, HFC; Freon-11 = R11 = CFC-11, Freon-12 = R-12 = CFC-12, Freon-113 = R-113 = CFC-113, Freon-22 = R-22 = HCFC-22),
perfluorocarburile (PFC) i hexafluorura de sulf (SF6). De subliniat c aceste substane, n afar de efectul de
ser, au un efect devastator asupra stratului de ozon.

Fenomene sinergice
Erupie a vulcanului Kanaga din Alaska.Vulcanismul este un factor a crui importan a fost subestimat pn
recent. Vulcanismul contribuie la nclzirea global n dou moduri:
prin gazele cu efect de ser (n general CO 2) care sunt coninute n magm;
prin cenua vulcanic, i aerosolii sulfuroi care obtureaz radiaia solar. [42]
Se consider c efectul vulcanilor n perioada preindustrial (nainte de 1850) a fost de nclzire, dar dup, efectul a
fost de rcire, datorit contribuiei la ntunecarea global.

Efectul antropic
Concentraiile de dioxid de carbon n perioadele glaciare i n prezent.
Activitatea uman n perioada industrializrii a dus la:

Emisii de dioxid de carbon ca urmare a arderii combustibililor fosili pentru transporturi, nclzire,
climatizare, producerea curentului electric n termocentrale i n industrie. Creterea emisiilor de CO 2 este
agravat de defriri, care se datoreaz tot activitii omului, defriri care reduc cantitatea de CO 2
absorbit de plante.
Emisii de metan, ca urmare a activitilor agricole, cum ar fi creterea vacilor i cultivarea orezului, datorit
scprilor prin neetaneitile conductelor de transport i distribuie a gazului metan precum i datorit
utilizrii solului.

Emisii de N2O ca urmare a folosirii ngrmintelor chimice i a arderii combustibililor fosili.

Emisii de compui halogenai datorit utilizrii freonilor n instalaiile frigorifice, n instalaiile pentru
stingerea incendiilor i ca agent de propulsie n sprayuri, precum i datorit utilizrii hexafluorurii de sulf
ca protecie mpotriva arcurilor electrice.
Creterea concentraiei aerosolilor, ca urmare a activitilor industriale, de exemplu mineritul la suprafa.

Alti poluanti reglementati

Dioxidul de sulf (SO2)
SO2 este anhidrida acidului sulfuros H2SO3. El este un gaz incolor, iritant al mucoaselor, cu un miros neptor i
gust acrior. Gazul este toxic, se dizolv bine n ap, formnd acizi sulfuroi. Dioxidul de sulf ia natere prin
arderea materialelor fosile ce conin cca. 4% sulf, ca i crbuni sau petrol. Aceste procese duc la poluarea intens a
mediului fiind cauza ploilor acide. Dioxid de sulf n stare lichid este un solvent pentru substane numeroase, din
care cauz este utilizat ca dizolvant. Este folosit de asemenea n industria alimentar ca i conservant al legumelor
i fructelor sau pentru dezinfectarea butoaielor de vin sau bere. Gazul descompune vitamina B1. n Europa, este
notat cu numrul E 220 fiind admis pentru produsele bio. Dioxidul de sulf mai este utilizat n industria
farmaceutic, sau a coloranilor, precum i la nlbirea hrtiei sau materialelor textile. n concentraii mari este toxic
pentru plante sau animale, polund apele i distrugnd prin ploile acide vegetaia pdurilor.

1.3. reglementarea reducerii de emisii prin conventii regionale si globale (exemplificare:

Conventia privind poluarea transfrontaliera la lunga distanta si Conventia cadru privind
schimbarile climatice)
Convenia privind poluarea transfrontier la lung distan
La sfaritul anului 1999 s-a definitivat i s-a deschis spre semnare un Protocol care s reuneasc cea mai mare parte
a poluanilor care faceau obiectul protocoalelor iniiale la aceasta Conventie (2 protocoale pentru compuii sulfului,
alte dou protocoale pentru compuii azotului, compui organici volatili, metale grele, compui organici
persisteni). Obiectivul noului Protocol este controlul i reducerea emisiilor de sulf, oxizi de azot, amoniac i
compui organici volatili care sunt produse de activiti antropice i care pot cauza efecte adverse asupra sntii
omului, ecosistemelor naturale, materialelor i culturilor, datorit acidificrii, eutrofizrii sau ozonului la sol, ca
rezultat al transportului atmosferic transfrontier. De asemenea Protocolul asigur, cat mai mult posibil i pe baza
abordrii in etape, ca depunerile atmosferice sau concentraiile s nu depeasc:

pentru rile Parte din zona geografic a EMEP (Programul Comun pentru Monitoring i Evaluare a
Transportului la Lung Distan a Poluanilor Atmosferici) i Canada, incrcrile critice cu aciditate, aa
cum sunt descrise in Anexa I a Protocolui propus;
pentru rile Parte din zona geografic a EMEP, incrcrile critice de nutrieni pe baz de nitrogen, aa cum
sunt descrise in Anexa I; i pentru ozon:
pentru rile Parte din zona geografic a EMEP, nivelurile critice de ozon, aa cum apar in Anexa I;
pentru Canada zona Standard de ozon; i
pentru SUA, Standardul naional de calitate a aerului ambiental pentru ozon.

Prevederi din Convenia privind poluarea transfrontier la lung distan

Angajamente de baz:
1. Fiecare Parte, avand limite de emisii in fiecare dintre tabelele din Anexa I, trebuie sa reduc i s menina o
reducere a emisiilor anuale in concordan cu valorile inscrise i perioadele specificate pentru aceasta in Anexa
II.
2. Fiecare Parte va trebui s aplice valorile limit specificate in Anexele IV, V i VI ale fiecarei noi surse
staionare din cadrul categoriei de surse staionare aa cum este identificat in aceste anexe, nu mai tarziu decat
perioada specificat in Anexa VII. Ca opiune alternativ, o Parte poate aplica strategii diferite de reducere a
emisiilor care ating nivele generale echivalente pentru toate categoriile de surse luate impreun.

3. Fiecare Parte, in baza posibilitilor tehnice i economice fezabile i considerand costurile i avantajele, poate
aplica valori limit specificate in anexele IV, V i VI ale fiecrei surse staionare existente in categoria de surse
respectiv, aa cum sunt identificate in aceste anexe.
4. Valorile limit ale arzatoarelor noi i a celor existente i instalaiile termice de inclzire care depesc 50 MW
termici i a noilor vehicule grele trebuie evaluate de Pari la sesiunile Organului Executiv, in scopul amendrii
Anexelor IV, V i VIII, nu mai tarziu de 2 ani dup data intrrii in vigoare a prezentului Protocol.
5. Fiecare Parte trebuie s aplice valorile limit pentru fiecare combustibil i sursa mobil noua aa cum sunt
identificate in Anexa VIII, nu mai tarziu decat perioada specificat in Anexa VII.
6. Fiecare Parte trebuie s aplice BAT (cea mai bun tehnic) pentru surse mobile i pentru fiecare surs nou sau
existent, considerand documentele cadru I pan la IV adoptate de Organul Executiv la a 17-a sesiune (decizia
1999/1) si orice alte amendamente.
7. Fiecare Parte trebuie s ia cele mai potrivite msuri, bazat, inter alia, pe criterii tiintifice i economice pentru
reducerea emisiilor de compui organici volatili asociate cu folosirea produselor ne-incluse in Anexa VI sau
VIII. Parile trebuie, nu mai tarziu decat a 2-a sesiune a Organului Executiv, dup intrarea in vigoare a
prezentului Protocol, s considere adoptarea unei anexe despre produse, inclusiv criterii de selecie a acestor
produse, valori limit pentru compui organici volatili coninuti in produse ne-incluse in anexele VI i VIII, cat
i perioada de aplicare a acestor valori limit.
8. Fiecare Parte trebuie:
(a) s aplice, cel puin minimal, msuri de control pentru amoniac aa cum se specific in Anexa IX, i
(b) s aplice, cand se consider potrivit, cele mai potrivite tehnici (BAT) pentru prevenirea i reducerea
emisiilor de amoniac, aa cum sunt listate in liniile directoare din documentul V adoptat de Organul
Executiv (decizia 1999/1).
9. Pevederile se aplica Partilor:
(a) acelora cu suprafaa total de pmant mai mare decat 2 milioane km ptrai;
(b) acelora pentru care emisiile anuale de sulf, oxizi de azot, amoniac i/sau compui organici volatili
contribuie la acidificare, eutrofizare sau formare de ozon in zonele aflate sub jurisdicia uneia sau mai
multor Pari.
10. O Parte aflat sub aciunea acestui paragraf trebuie:
(a) dac se afl sub incidena geografic a EMEP s se conformeze prevederilor acestui articol i Anexei II,
numai in cadrul valorilor fiecrui poluant pentru care se respect Anexa III; sau
(b) dac nu este sub incidena EMEP s se conformeze cu prevederile paragrafelor 1, 2, 3, 5, 6 i 7 i cu Anexa
II;
11. Canada i SUA trebuie, dup ratificare, acceptare sau aprobare a, sau acces la, prezentul Protocol, s transmit
Organului Executiv angajamentele lor de reducere a emisiilor, cu referire la oxizi de sulf, oxizi de azot i
compui organici volatili spre a fi automat incluse in Anexa II.
12. Prile trebuie, ca urmare a primei revizuiri in baza articolului 10, paragraf 2, i nu mai tarziu decat un an dup
terminarea revizuirii lor, s inceap negocierile pentru viitoarele obligaii de reducere a emisiilor.
Alte prevederi
Articolul 4: Schimbul de informaii i tehnologie
Articolul 5: Contientizarea publicului
Articolul 6: Strategii, politici, programe, msuri i informaii
Articolul 7: Raportare
Articolul 8: Cercetare, dezvoltare si monitoring
Articolul 9: Conformare
Articolul 10: Revizuirea Parilor de ctre Organul Executiv
Articolul 11: Soluionarea disputelor
Articolul 12: Anexele care sunt parte integrant din Protocol
Articolul 13: Amendamente i ajustri
Articolul 14: Semnturi
Articolul 15: Ratificare, acceptare, aprobare si acces
Articolul 16: Depozitar
Articolul 17: Intrarea in vigoare
Articolul 18: Excludere
Articolul 19: Texte autentice

Anexe:
Anexa I Incrcri i nivele critice
Anexa II Plafoane de emisii
Anexa III Zonele desemnate de management al poluanilor (PEMA)
Anexa IV Valori limit pentru emisii de sulf de la surse staionare
Anexa V Valori limit pentru emisii de oxizi de azot de la surse staionare
Anexa VI Valori limit pentru emisii de compui organici volatili de la surse staionare
Apendix I Plan de management al solvenilor
Apendix II Schema de reducere a emisiei
Anexa VII Calendar in baza articolului 3 (de aplicare a valorilor limita)
Anexa VIII Valori limita pentru combustibili si surse mobile noi
Anexa IX Msuri pentru controlul emisiilor de amoniac de la surse agricole

Convenia cadru a Natiunilor Unite privind schimbrile climatice

Istoricul conferintelor Partilor UNFCCC l-ati facut anul trecut (sa vedem daca descoperiti unde!).
Protocolul de la Kyoto subsecvent UNFCCC (PK)
PK este rezultatul negocierii Mandatului de la Berlin dat cu prilejul Primei Conferinte a Partilor la Conventie
(COP). Conventia cere sa se reduca si sa se stabilizeze emisiile de gaze cu efect de sera, iar PK aduce o tinta, adica
o reducere de cel putin 5% fata de anul de baza (1990 in UNFCCC) si 1989 pentru Romania (fiecare tara cu
economie in tranzitie a putut sa opteze pentru anul de baza pe care l-a considerat mai bun, deoarece in 1990 a fost
anul marilor schimbari politice ale fostelor state socialiste din regiune).
Romania are tinta de reducere de 8% adica aceeasi cu a UE. In cadrul UE sint tari member cu mai mult sau mai
putin fata de 8%, dar in niciun caz sub 5% care este minim pentru tarile din Anexa 1.
In continuare tarile in curs de dezvoltare nu au angajamente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
Care sunt gazele:
Dioxid de Carbon (CO2)
Metan (CH4)
(N2O)
(SF6)

Hydrofluorocarburi (HFCs)
Perfluorocarburi (PFCs)

Istoric semnare si ratificare Romania

(vezi si site MM)
Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice (UNFCCC)
Protocolul de la Kyoto
Strategia nationala a Romniei privind schimbarile climatice (2005-2007)
Planul national de actiune privind schimbarile climatice (2005-2007)
A 4-a Comunicare Nationala a Romaniei la UNFCCC
Romania's Report on Demonstrable Progress 2005
Romanias Initial Report under the Kyoto Protocol (Assigned Amount Report)
Bali Action Plan 2007
Pachet energie-schimbari climatice post 2012
Modificarea Directivei 2003/87/CE in vederea imbunatatirii si extinderii schemei de comercializare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera
Decizia privind efortul Statelor Membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, astfel incat sa se respecte
angajamentele Comunitatii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in anul 2020
Directiva privind promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie
Directiva privind captarea si stocarea dioxidului de carbon
Linii directoare privind ajutorul de stat in domeniul mediului
Inventarul emisiilor de gaze cu efect de sera

10

 Romanian NIR 1989-2007. National Inventory Report, submission 2009

CRF Tables 2009. Common Reporting Format, submission 2009
Adaptarea la efectele schimbarilor climatice si vulnerabilitate
Ghidul privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice (versiune engleza)
Scenarii de schimbare a regimului climatic in Romnia pe perioada 2001 - 2030
IPCC Fourth Assessment Report (SPM)
Carta Verde privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice
EU Green Paper on Adaptation
EU White Paper on Adaptation
O.M. 1170/29.09.2008 Ghid privind Adaptarea la efectele schimbarilor climatice (GASC)
Proiecte Joint Implementation
Memorandumuri de Intelegere
Lista proiectelor JI in Romnia
Lista scrisori de sustinere/aprobare
Ghidul pentru utilizarea mecanismului IMPLEMENTARE IN COMUN (JI) pe baza Modului II (art. 6 al
Protocolului de la Kyoto)
Documentul Initial de Prezentare a Proiectului (PIN) (F SC- 01-01)
Documentul de Descriere a Proiectului JI (PDD) (F SC-01-02)
Procedura nationala pentru utilizarea mecanismului IMPLEMENTARE IN COMUN (JI) pe baza Modului I
EU ETS
Legislatie Nationala si Comunitara
Constientizare. Legaturi utile / Awareness. Related links
Legislaie n domeniul schimbrilor climatice
Legea nr. 24 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra schimbrilor
climatice, semnat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992 (publicat in M.O. nr. 119/12.05.1994)
Legea nr. 3 din 2 februarie 2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenia-cadru a Naiunilor
Unite asupra schimbrilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 (publicat in M.O. nr. 81/16.02.2001)
Hotrrea Guvernului nr. 645 din 7 iulie 2005 pentru aprobarea Strategiei naionale a Romniei privind
schimbrile climatice (SNSC 2005-2007) (publicat in M.O. nr. 670/27.07.2005)
Hotrrea Guvernului nr. 1877 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Planului naional de aciune privind
schimbrile climatice (PNASC 2005-2007) (publicat in M.O. nr. 110/6.02.2006)
Hotrrea Guvernului nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naionale privind Schimbrile Climatice
(CNSC) (publicat in M.O. nr. 465/30.05.2006)
Hotrrea Guvernului nr. 1570 din 19 decembrie 2007 privind nfiinatrea Sistemului naional pentru
estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de ser rezultate din surse sau din reinerea prin
sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (publicat in M.O. nr.
26/14.01.2008)
Ordinul Ministrului nr. 1170 din 29.09.2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele
schimbarilor climatice GASC (publicat in M.O. nr. 711/20.10.2008)
Proceduri privind proiectele Implementare n comun (JI)
Ordinul Ministrului nr. 1122 din 17.10.2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului
"implementare n comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto) (publicat in M.O. nr.
957/28.11.2006)
Ordinul Ministrului nr. 297 din 21.03.2008 privind aprobarea Procedurii naionale privind utilizarea
mecanismului JI pe baza modulului I (publicat in M.O. nr. 308/21.04.2008)
EU-ETS (RO) Schema europeana de comercializare a creditelor de carbon
Hotrrea Guvernului nr 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de
gaze cu efect de ser, (publicat in M.O. nr. 554/27.06.2006) tranpune Directiva Consiliului nr. 2003/87/CE
din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect

11

de ser n cadrul Comunitii i de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (Text cu relevan pentru
SEE)
Hotrrea Guvernului nr. 60/2008 din 16 ianuarie 2008 pentru aprobarea Planului naional de alocare
privind certificatele de emisii de gaze cu efect de ser pentru perioadele 2007 i 2008-2012, (publicat in M.O.
nr. 126/18.02.2008)
Decizia 2004/280/CE din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect
de ser n cadrul Comunitii i de punere n aplicare a Protocolului de la Kyoto
Decizia Comisiei nr. 2007/589/CE de stabilire a ghidurilor privind monitorizarea i raportarea emisiilor de
gaze cu efect de ser n conformitate cu Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European i a Consiliului
Ordinul Ministrului nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea i operarea
registrului naional al emisiilor de gaze cu efect de ser, (publicat in M.O. nr. 680/2007)
Ordinul Ministrului nr. 1008/2006 pentru stabilirea competenelor i procedurii de emitere i revizuire a
autorizaiei privind emisiile de gaze cu efect de ser, (publicat in M.O. nr. 845/2006)
Ordinul Ministrului nr. 1897/2007 pentru pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaiei privind
emisiile de gaze cu efect de ser pentru perioada 2008-2012, (publicat in M.O. nr. 842/2007)
Ordinul Ministrului nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului Naional de
Alocare, (publicat in M.O. nr. 101/9.02.2007)
Ordinul Ministrului nr. 254/2009 din 12 martie 2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea
certificatelor de emisii de gaze cue fect de sera din Rezerva pentru instalatiile nou-intrate pentru perioada 20082012 (publicat in M.O. nr. 186/25.03.2009).

1.4. metode de inventariere a emisiilor poluante in atmosfera (Corinair, IPCC, etc.);

In general legislaia in domeniul mediului are la baz reglementarea cadru, fie prin legi cadru (la nivel naional), fie
prin directive cadru (la nivelul Uniunii Europene). In sectorul de calitatea aerului, acquis-ul comunitar cuprinde 9
directive i o hotarire privind schimbrile climatice (vezi reglementrile in Anexa 3 din lucrare). Directiva cadru
pentru evaluarea i managementul calitii aerului inconjurtor (96/62/CEE) stabilete urmtoarele principii de
baz:
obiectivele legate de calitatea aerului sunt definite in scopul de a evita, preveni i reduce efectele negative pe care
poluarea atmosferic le poate avea asupra sntii omului i mediului;
statele membre vor evalua calitatea aerului pe baza unor criterii i metode comune care s permit intercomparea
datelor;
accesul la informaie se va face conform normelor comunitare, informand publicul larg atunci cand se ating
concentraiile de poluani limit i pragurile de alert;
meninerea calitii aerului acolo unde aceasta indeplinete cerinele de calitate i luarea msurilor necesare
imbuntirii, acolo unde acest fapt se impune.
Exist legi specifice pentru toate elementele de mediu: ap, aer, sol, gestiunea deeurilor, diversitate biologica, etc.,
dar i reglementri speciale pentru pachete de probleme de mediu, cum ar fi: calitatea aerului i schimbrile
climatice, prevenirea i controlul polurii industriale, etc.). In cele ce urmeaz, analiza se axeaz pe reglementrile
relevante scopului prezentei lucrri. O strategie pentru protecia atmosferei vizeaz emisiile de poluani in
atmosfer, calitatea aerului inconjurator, dar i aspectele legate de monitorizarea acestora. In acest sens, standardele
de emisii sunt in general utilizate in formularea i aplicarea strategiilor de gestiune a aerului, in combinaie cu alte
instrumente de reglementare, de exemplu standarde de calitate a aerului. Aceste standarde fixeaz unele valori
maxim admisibile pentru emisiile poluante produse de activiti antropice, funcie de surse de poluare (centrale
termice, arztoare industriale). Sunt situaii in care gradul de detaliere este mai mare, mergand pan la surse
clasificate in funcie de combustibili i adesea funcie de tehnologiile utilizate.
In completare la normele naionale de emisii exist standarde regionale sau locale care pot fi mai restrictive, funcie
de starea mediului in acea zon. Decizia de amplasare a centralelor electrice sau a altor uniti poluatoare depinde
de nivelul standardelor de referin din acea zon; reglementarile mai stricte putand antrena consecine importante
asupra costurilor de conformare cu cerintele legislatiei de mediu ale respectivei zone.
In multe ri standardele de emisii au fost extinse, iar in ceea ce priveste Comisia European, aceasta a adoptat o
Directiv (noiembrie 1988) privind limitele emisiilor de dioxidului de sulf, oxizilor de azot i particulelor provenite
de la surse mari staionare, cu efect direct asupra uniformizrii nivelului minim al emisiei. Pentru unitile existente

12

sunt stabilite obiective generale pentru o reducere gradual i in etape a emisiei totale de poluani (procentajele de
reduceri sunt specifice rilor).
Standardele de emisii se bazeaz pe procese tehnologice mai curate i obinute in condiii avantajoase de pre.
Aceste standarde sunt strans legate de tehnologie i de multe ori necesit alegerea unor tehnologii standard de
referin (Best Available Technology-BAT) sau Bast Available Technology Not Entailing Excessive CostsBATNEEC). Acestea din urma au fost introduse de Comisia European in 1984, printr-o directiv cadru care
stabilete criterii pentru adoptarea unor msuri de prevenire sau reducere a polurii aerului produs de activiti
industriale. Directiva menionat a fost completat in 1988 prin adoptarea unor limite de emisii la noile uniti de
producie. Pentru unitile existente se cere adoptarea gradual a acestor tehnologii, pe baza unor criterii combinate,
in care elementul cost este de cele mai multe ori definitoriu.
In mod asemntor, in SUA, pentru uniti noi sau pentru cele modernizate se adopt termenul de Best Available
Control Technology BACT, care chiar in definiie cuprinde criteriul unui cost redus, Lowest Achivable Emission
Rate LAER. Este de menionat c aceste standarde BACT trebuie s fie cel puin tot atat de stricte ca i
tehnologia naional aleas ca baz standard. In cazul menionat mai sus, autoritile locale de mediu fixeaz limite
de emisii pe baza informaiilor privind tehnologiile disponibile.
Abordarea internaional a problemei polurii aerului pe distane lungi se bucur de un interes crescut in Europa,
Japonia i America de Nord. Dezbaterile legate de ploile acide cu efecte transfrontier au dus la iniierea unei
cooperari internaionale pentru controlul polurii aerului. In baza Conveniei privind poluarea transfrontier la
lung distan (Geneva 1979), in iunie 1984, Comisia European a introdus o directiv cadru pentru combaterea
polurii aerului provenit de la surse industriale. Aceast directiv cadru cere statelor membre s introduc un
sistem de autorizare iniial a unitailor industriale cu considerarea BATNEEC. Directiva propune trei etape de
reducere la nivelul emisiei de SO2 din anul 1980, pentru centrale peste 50 MW, cu o reducere general la nivel de
Comunitate de 25,43 i 60% pan in 1993, respectiv 2003. Statele i-au fixat obiective de reducere specifice, in
funcie de diferenele intre nivelele lor economice, energetice i de performanele de mediu. De exemplu: Belgia,
Germania, Frana i Olanda au obiectiv de reducere de 70% pan in 2003, cu dispens special pentru Grecia,
Irlanda i Portugalia care au 6; 25 respectiv 79% cretere a nivelului emisiilor pentru 2003. Aceeai directiv
introduce limite stricte pentru emisiile de particule, SO2 i NOx la toate instalaiile de ardere autorizate dup 1 iulie
1987. Limitele pentru particule sunt de 50 mg/Nm3 la centrale de peste 500 MW i 100 mg/Nm3 pentru centrale
sub 500 MW. Limita de NOx este 650 mg/Nm3. Pentru SO2, directiva introduce o scar ce depinde de mrimea
centralei, cu limite de 2000 mg/Nm3 la 50 MW (Directiva 94/66/EC) i 400 mg/Nm3 pentru 500 MW. Exist un
impact al naturii combustibilului, mai precis a cerinelor de desulfurare care se pot aplica. In spe, atingerea
limitelor menionate consider o desulfurare de 40% la centrale de 100 MW i 90% desulfurare la centrale de 500
MW.

Reglementari subsecvente
Reglementarile subsecvente vizeaz limitele maxim admisibile pentru poluani, metodologiile de analiz a
poluanilor i normele de aplicare. In continuare sunt prezentate valori specifice ale unor state din spaiul european,
dar i din grupul rilor OECD. Iata cateva exemple:
Danemarca, unde centralele electrice sunt reglementate printr-un sistem de alocare de cote care respect
inelegerile Comisiei in domeniul emisiilor atmosferice (pentru centrale mari cota de SO2 este 55 kt pentru 2000,
iar reducerea este pan la 33 kt pentru 2006. Un sistem similar de cote reglementeaz emisiile de NOx ce trebuie
reduse la 48 kt in 2000 i la 26 kt in 2006. Inventarele de NOx sunt ajustate s rspund exportului net de
electricitate. Emisiile de sulf ale altor utilizatori de energie sunt reduse prin scderea coninutului maxim admisibil
de sulf in combustibilii utilizai (de exemplu continutul de sulf maxim admisibil in crbunele neutilizat in centrale
este restricionat la 0,9%).
Frana are o legislaie in domeniul prevenirii polurii aerului pentru instalaii mari de ardere, care este in vigoare
din iulie 1976. Legea definete cadrul organizatoric pentru protecia calitii aerului, stabilind cateva standarde
naionale noi. Administrarea acestei legi aparine Prefecturilor. Standardele pentru SO2 si NOx se negociaz local,
caz cu caz. Pentru c energia este furnizat in proporie de 90% din surse nucleare, controlul emisiilor pentru restul
sectorului de producere este mai puin reglementat fa de alte state comunitare.
Germania are limite stricte pentru SO2 si NOx, atat la centrale noi, cat si la cele aflate deja in funciune. In baza
Reglementrii privind arderea in instalaii mari, din 1983, instalatiile de ardere mai mari decat 300 MW capacitate
termic, necesit un minim de 85% eliminare. In plus, Reglementarea pentru calitatea aerului din martie 1986 a
introdus standarde de emisii mai stricte pentru toate sursele care se situeaz in anumite limite, in toate sectoarele

13

industriale. In noul stat federal al Germaniei, standardele de mediu pentru centrale funcionand pe combustibili
fosili, din Germania de Vest, au intrat in vigoare la 1 iulie 1990, atat pentru centrale vechi, cat i pentru cele noi.
Spania are limite de emisii pentru instalaii de ardere mari care au fost fixate prin Directiva 88/609/CEE. Prin
Decret au fost adoptate in 1991 norme pentru limitarea emisiilor, inclusiv derogarea special permitand 60%
desulfurare i o limit de emisie de 800 mg/Nm3 in centrale noi, autorizate inainte de 31 decembrie 1999. Emisia
limit de 800 mg/Nm3 este pentru centrale care ard combustibil solid importat, cu rata de desulfurare de minimum
60% pentru centrale care ard combustibil solid indigen.
SUA are amendamente la Legea protectiei atmosferei (Clean Air Act), care reduc emisiile de SO2 i NOx cu 10
milioane tone i respectiv 2 milioane tone fa de anul 1980. Reducerea de emisii de SO2 se poate atinge printr-un
sistem nou, in dou faze, de permise comercializabile: anul 1995, in care se alocau cote de permise comercializabile
(cote de emisie), respectiv anul 2000 in care se puteau tranzaciona aceste cote intre unitile de pe teritoriul SUA.
Exist i un Program pentru ploi acide intrat in vigoare in 1985, in care reducerile de SO2 au fost atinse printr-o
combinaie de strategii (instalare de scrubere, inlocuirea carbunelui cu unul cu coninut sczut de sulf,
implementare de programe de gestiune de mediu la consumator pentru creterea eficienei energetice) i
comercializarea permiselor comercializabile de SO2.

Metode si metodologii de evaluare a emisiilor aplicate in Romania

Aplicarea metodologiilor de evaluare a emisiilor tip CORINAIR (emisii regionale) i tip IPCC (emisii globale) s-a
facut pentru inceput de catre fosta RENEL, care avea o contribuie important la poluarea atmosferic din Romania.
Deoarece in Captolul 2 se prezint pe larg modul de aplicare al acestei metodologii, in continuare se face referire
doar la unele aspecte cu caracter general.
Calculele se realizeaz urmrind evaluarea emisiilor poluante pe fiecare cazan din termocentral, apoi prelucrarea
valorilor de emisie-cazan la nivel de co i n final, la nivel de termocentral. Pentru aceasta se folosete consumul
de combustibili pentru fiecare cazan pentru perioada de timp care se dorete a fi inventariat.
Dup efectuarea calculelor clasice de combustie se efectueaz i calculul emisiilor poluante pentru fiecare tip de
combustibil n parte. Pentru aceast operaie se folosesc factorii de emisie. Acetia reprezint cantitatea de poluant
evacuat n atmosfer, raportat la unitatea de caldur introdus odat cu combustibilul n cazan. Ei pot fi
determinai n urma unor msurtori (de concentraii de poluani n gazele de ardere rezultate de la fiecare cazan) i
analize de combustibili utilizai n timpul msurtorilor (compoziia chimic elementar i puterea calorific
inferioar), sau utilizai conform diferitelor surse bibliografice. Se pot folosi fie ca valori deja calculate, fie ca
formule cu care s se efectueze calculele.
Valorile de emisie obinute pe fiecare central sunt nsumate iniial pe tipuri de centrale (pe crbune, pe
hidrocarburi), iar n final, pe ntregul sistem. Pentru cazul concret al termocentralelor din fostul RENEL nu s-au
calculat numai emisiile poluante spacifice modelului CORINAIR (dioxid de sulf, oxizi de azot, dioxid de carbon).
Metodologia CORINAIR
Prin Decizia Consiliului Comunitii Europene 85/338/EEC (OJ, 1985) s-a stabilit un program de lucru privind un
proiect experimental pentru colectarea, coordonarea i asigurarea uniformizrii informaiilor privind starea
mediului i resurselor naturale n Comunitatea European .
Programul de lucru a fost denumit CORINE CO-oRdination d` Information Environmentale si include un proiect
de uniformizare i organizare a informaiilor privind emisiile n atmosfer CORINAIR. Varianta CORINAIR
1990 a fost perfecionat n cooperare cu EMEP (Cooperative Programme for Monitoring and Evaluation of the
Long Range Transmission of Air Pollutants in Europe) i IPCC OECD.
Modelul CORINAIR 1990 pentru inventarierea emisiilor poluante, recunoate 11 principale sectoare de activitate,
stabilite de comun acord cu EMEP (instalaii de combustie publice, rezideniale, industriale; procese industriale;
extracia i distribuia combustibililor fosili; utilizarea solvenilor; transportul rutier; surse mobile i mecanisme;
tratarea i depozitarea deeurilor, agricultura, natura), generatoare a opt poluanti (dioxidul de sulf; oxizi de azot;
compusi organici volatili alii dect metanul; metan; oxid de carbon; amoniac; protoxidul de azot; dioxidul de
carbon ), fiind astfel posibil de aplicat n toate rile Europei.

14

Calculul emisiilor are n vedere factorii de emisie i activitile pentru care se realizeaz evaluarea. Instalaiile de
combustie publice (producerea energiei electrice i termice n termocentrale) evalueaz emisiile n mod deosebit
pentru dioxid de sulf i oxizi de azot.
O termocentral poate fi tratat ca un ntreg sau analizat cazan cu cazan. Diferenele de proiectare i funcionare,
de combustibil utilizat i/sau control al procesului tehnologic necesit diferii factori de emisie.
Emisia anual E este rezultatul activitii A i a unui factor de emisie FE care determin caracterul linear al
relaiei: Ei = FEi A , unde avem Ei emisia anual de poluant; FE i factorul de emisie al poluantului i ; A
puterea instalatiei.
Puterea instalatiei A si factorul de emisie FE i trebuie sa fie determinati la acelasi moment de functionare. Ca
putere a instalatiei se foloseste input-ul de energie exprimat n GJ.
Metodologia IPCC
Dupa ntlnirea organizat de OECD la Paris, n 1991, s-a trecut la elaborarea unei metodologii de inventariere a
emisiilor naionale ale gazelor cu efect de ser. PNUE i OMM au stabilit un organism, denumit Grupul
Interguvernamental pentru Schimbrile Climatice (IPCC), care s se ocupe iniial de problema temperaturilor
regionale, mai precis, de previziunile temperaturilor pe zone mari ale globului. In timp, sarcinile i orientrile
activitilor ntreprinse de ctre IPCC s-au schimbat, ele ajungnd - odat cu organizarea Conferinei pentru Mediu
i Dezvoltare, din iunie 1992, de la Rio de Janeiro - s transforme IPCC n organismul tehnic al conferinei, pentru
toate problemele tiinifice aferente.
Ghidul cu modelul IPCC se refer la: gaze cu efect de ser directe (dioxidul de carbon; metanul; protoxidul de
azot), grupele suplimentare de gaze cu efect de ser (cloro florocarburile; hidro-cloroflorocarbonaii; hexaflorura de
sulf; tetraclorura de carbon) i de asemenea estimrile pentru, precursori, sau gaze cu efect de ser indirecte (oxizi
de azot; compui organici volatili alii dect metanul; oxidul de carbon).
Sectorul de activitate energie se caracterizeaz in principal prin surse specifice cum sunt instalaiile de combustie,
transportul i exploatrile de combustibili solizi, lichizi i gazoi. In mod deosebit este urmarit emisia de dioxid de
carbon.
La fel ca i n cazul modelului CORINAIR, i modelul IPCC necesit adaptri, specifice sectorului energie i n
mod deosebit producerea energiei electrice i termice.
Sectorul energie - explicaii sintetice asupra provenienei
emisiilor de CO2
Emisia de CO2 se produce atunci cnd sunt ari combustibili care au la baz carbon. Estimarea emisiilor naionale
se bazeaz pe cantitatea de combustibil i pe coninutul de carbon din aceasta.
Arderea combustibilului este larg rspndit n multe dintre activitile economiei naionale i o nregistrare
complet a cantitilor de combustibil din fiecare tip consumat n fiecare activitate de folosin final este o
sarcin important, pe care unele ri nu au ntreprins-o.
Este posibil deinerea unei estimri corecte a emisiilor naionale de CO 2 prin precizarea coninutului de carbon din
combustibilii ce acoper economia rii. Stocul de combustibili este simplu de nregistrat i este mai mult dect
probabil ca statisticile s fie folositoare mai multor ri.
In realizarea bilanului combustibililor este important s se fac distincie ntre combustibilii primari (cei aflai n
natur), cum ar fi: ieiul, gazul natural i combustibilii secundari sau combustibili produi (benzina, pcura etc),
care sunt derivai ai combustibililor primari.
Bilanul carbonului se bazeaz n principal pe fondul de combustibili primari i pe cantitile nete de combustibili
secundari produi n ar.
Pentru calcularea cantitii de combustibili din ar, au fost alese spre studiu urmtoarele date, pe tipuri de
combustibil:
cantitile de combustibili primari produi (excluznd producerea combustibililor secundari);
cantitile de combustibili primari i secundari importai;

15

cantitile de combustibili primari i secundari exportai;

cantitile de combustibili folosii pentru buncre internaionale ce se folosesc n marin i aviaie;
creterile sau descreterile n stocurile de combustibili.

Pentru fiecare combustibil, producia i importul se nsumeaz, iar exportul, buncrele i variaiile de stoc se scad
pentru a se obine consumul aparent de combustibil. Producerea combustibililor secundari ar putea fi ignorat n
multe calcule, dac s-a luat deja n eviden carbonul din aceti combustibili n bilanul combustibililor primari din
care ei sunt derivai. Totui sunt necesare i informaii n legatur cu fabricarea unor produse din combustibili
secundari pentru a se putea aprecia carbonul stocat din aceste produse.
Procedura calculeaz bilanul de combustibili primari din economie, cu corectrile pentru import net (import export), buncre internaionale i variaii de stoc n cazul combustibililor secundari. Este important faptul c, n
cazurile n care exportul de combustibili secundari depete importul, va rezulta o valoare negativ. Aceasta este
corect i nu trebuie s surprind.
In cele prezentate mai jos a fost luat n considerare numai combustibilul ars direct, nu i cel stocat, importat sau
exportat.
Pentru termocentrale, inventarul s-a fcut numai pentru dioxidul de carbon.
In general, paii urmai n estimarea emisiilor de CO 2 sunt aceiai indiferent la ce scar se lucreaz.
Transformarea datelor privind combustibilul ntr-o dat comun (J).
Se are n vedere puterea calorific a combustibililor folosii inmulit cu cantitatea de combustibil. Unitatea de
msur putand fi MJ, GJ, TJ.
Selectarea factorilor de emisie se poate face ori prin calculul acestora din datele primare avute la dispoziie ori prin
extragerea din tabelele existente n literatura de specialitate. Factorii de emisie sunt necesari pentru convertirea
consumului de combustibil n coninut de carbon (corespunztor combustibilului) i se exprim n diferite uniti de
msur (de exemplu: tC / TJ - cantitate de poluant raportat la unitatea de activitate).
Corectarea valorilor obinute n funcie de coninutul de nearse din cenu.
Coninutul de nearse reprezint o mic parte din totalul de carbon existent n combustibil, care rmane nears.
Literatura de specialitate recomand mai puin de 1% nearse la combustia gazului metan, iar pentru pcur 1%. Este
cunoscut faptul c mai ales la crbuni procentul de nearse variaz n funcie de diferii factori care includ tipul
combustibilului, tehnologia de combustie, vrsta instalaiei, execuia reparaiilor, modul de funcionare; valoarea
poate ajunge pn la 3%. Inlturnd influena coninutului de nearse, conform literaturii, carbonul oxidat pentru
diferitele tipuri de combustibil va fi diferit (pentru crbune 0,98; pentru pcur 0,99; pentru gaze 0,995)
Transformarea carbonului oxidat ca emisie de CO2.
Valoarea reprezentnd coninutul de carbon oxidat (i corectat n funcie de coninutul de nearse) se transform n
emisie de CO2 prin multiplicarea cu raportul 44/12 (numrtorul reprezint masa molecular a dioxidului de carbon,
iar numitorul reprezint masa atomic a carbonului).
Din analizele efectuate pentru termocentrale care au aparinut CONEL, a rezultat c valorile de emisie
obinute cu modelul CORINAIR sunt mai mari decat cele obinute cu modelul IPCC.

1.5. metode de evaluare a calitatii aerului modelarea matematica;

Modelele de poluare a aerului se pot imparti in 3 clase generale: abordare determinism, modele statistice si
modele fizice.
Modelele deterministe sunt in principal legate de diferite tipuri de aproximari numerice (spre exemplu, diferenta
finita si tehnici finite) in solutia cotatiilor partiale ce reprezinla un proces fizic relevant de dispersie atmosferica.
Pentru acest proces, trebuie sa fie disponibil un inventar de emisii si trebuie sa se cunoasca in deosebi variabilele
meteorologice. Modelul determinist este cel mai adecvat pentru decizii planificate pe termen lung.

16

In contrast cu modelul determinist, cel statistic calculeaza concentratiile de aer din mediu, utilizand relatia
statistica stabilita intre parametrii meteorologici si ceilalti parametri. Doar concluziile semi cantitative pot fi
trasate pe baza unor aspecte privind calitatea aerului. Modelul statistic este foarte util pentru evaluarea pe termen
scurt a concentratiilor. Avantajul acestor modele consta in eforturile mici, care stimuleaza concentratia masurata
intr-un punct sau campul concentratiei. Nu este necesar nici un inventar de emisii. Dezavantajele, in afara de
masurarea concentratiei, sunt necesare. Ele pot fi utilizate, de asemenea, pentru a lua in considerare concentratia
flundamentului modelului determinist.
Pentru modelele fizice, este simulat un proces real la scara mai mica in laborator, prin experimente fizice, care
modeieaza trasaturile importante ale procesului initial care este studiat. In cazui unei situatii complexe de poluare a
aerului, atunci cand modelele deterministe si/ sau masuratorile campului experimental devin foarte costisitoare,
simularea din laborator, care utilizeaza modele la scara mai mica in tuneluri eoliene sau canale acvatice este
deseori cea mai buna abordare. Avantajul cel mai important al modelelor fizice este acela ca geometria modelului
scalar, cat si viteza fluxului si celelalte modele esentiale pot fi usor modificate si controlate. In general, modelarea
fizica trebuie utilizata ca instrument de cercetare in procesele atmosferice specifice. La scara de descrestere a
situatiei atmosferice prototip, acuratetea simularii modelului fizic creste.

Modelul determinist:
Majoritatea modelelor deterministe utilizeaza sau sunt echivalente cu solutiile de utilizare ale ecuatiei de difuzie.
Ecuatia de difuzie se bazeaza pe principiul conservarii masei. Fluxurile turbulente ale materialului sunt exprimate
prin relatia gradientului, exprimata prin fluxul turbulent, proportional cu gradientul concentratiei si ,,constanta"
proportionalitatii este denumita coeficient de difuzie.
Conditia granitei la suprafata solului trebuie stabilita si este deseori considerata a fi materialul de difuzare (gaze),
care nu este absorbit de sol, ceea ce inseamna ca materialul este ,,reflectat" in atmosfera. Celalalt caz extrem,
conform caruia tot materialul care ajunge la suprafata solului este absorbit, nu este adecvat, eel putin nu pentru
gaze. Reflectarea partiala a materialului in sol este cel mai realist caz, insa implicit declaratia celuilalt parametru,
care este denumit de obicei velocitate depusa.
Deseori, este stability conditia granitei pentru limita superioara a volumului de difuzie, in deosebi in cazul
inversiunii. In acest caz, de asemenea, este utilizata presupunerea reflectarii totale in limita superioara. Modelele
calculeaza concentratia intr-un punct al receptorului de la o sursa.

Modele de Stare
Conditia de stare fixa implica faptui ca toate variabilele si parametrii sunt constant in timp. Aceasta include
concentratia, insemnand . Totusi, solutile pentru starea fixa se obtin deseori cu ajutorul ecuatiei dependente de timp
insa cu toti parametrii meteorologici si ceilalti parametri, mentinuti constanti. Se poate calcula apoi in timp, pana
cand este atinsa starea fixa pentru concentratie. Modelul de stare fixa, prin natura presupunerii inerente a constantei
temporale a parametrilor, poate fi calculat doar pentru distante scurte (ordinea la 10 km) si pentru un timp de
parcurgere scurt (ordine la 2 ore), astfel modelele mentionate mai jos pot fi de asemenea utilizate pentru modelarea
starii fixe.

Modelul Gaussian
Ecuatia dispersiei Gaussian pentru o sursa cu un punct mai ridicat se obtine prin presupunerea profilurilor de
concentratie a agentilor poluanti in orice pozitie joasa a vantului. x, care are forma dc distribuire normals divariata.
Considerand umplerea unei singure cuve a fumalului. se fac urmatoarele supozitii: (a) profilurile de concentratie
pentru umplere sunt Gaussian, atat in directia y, cat si z, (b) constanta inseamna viteza vantutui, u, si directia, rata
de emisie a agentului poluant fix, continuu Q (c) dispersia in directia x este neglijabil comparata cu transportul

17

unui grup prin intermediut vantului, (d) agentul poluant este gazul stabil sau aerosolul, care nu reactioneaza chimic
sau este rezultat, (e) starea fixa si conditia de transport omogen, si (f) topografia nu este complexa
Unde h este inaltimea care elibereaza agentul poluant. Expresia este valabila din cuva furnalului, la distanta
scazuta a vantului, la care sistemul de umplere se intersecteaza cu solul.

Concluzie
In masura in care se iau in considerare aplicatiile de regularitate. Abordarea Gaussian pare a fi cea mai buna.
Gifford (1975), autoritate conduc&toare in domeniul dispersiei atmosferice a notat: formula Gaussian, utilizata in
mod corespunzator, este lipsita de stralucire ca instrument practic de modelare a difuziei. Este simpla din punct de
vedere matematic si mai mult, este in acord cu teoria mult prin lucru incomplet.
Derivarea ecuatiei de dispersie Gaussian necesita presupunerea conditiilor constante pentru intreaga distanta a
parcursului de umplere din punctul sursei de emisie la receptorul la nivelul solului cu vant la intensitate scazuta.
Totusi, nu putem spune cu certitudine rezonabila ca viteza vantului la inaltimea liniei centrale de umplere si clasa
de stabilitate atmosferica sunt cunoscute exact sau ca ele sunt constante pentru intreaga distanja a parcursului de
umplere. Indiferent daca aceasta omogeneitate apare de fapt este o problema de pura intamplare, in deosebi pentru
distante mari. De asemenea, determinarea vitezei exacte a vantului si a clasei de stabilitate atmosferica la inaltimea
liniei centraie de umplere necesita (a) cresterea predictiei de umplere exacts si (b) relatia exacta dintre viteza
vantului si altitudine ... nici una dintre ele nu se poate atinge.
Pe scurt, modelele Gaussian presupun o stare fixa ideaia a conditiilor meteorologice constante pentru distante
mari. geometrie de umplere idealizata , teren uniform plat, conservarea compieta a masei si distributia Gaussian
exacts. Aceste conditii ideale apar rareori.
Imprastierea poluantilor dintr-o sursa fixa, n plan orizontal acopera o arie eliptica, deoarece este influentata de
vnt si de miscarea de rotatie a Pamntului (fig.a).Imprastierea poluantilor din surse mobile, n miscare urmeaza
alte legi matematice (fig.b).

Imprastierea poluantilor n plan orizontal.

a - din sursa fixa; b - din sursa mobila.
Daca sursele sunt n apropiere, ntre ele zona sufera impurificarea cu ambii poluanti. Imprastierea poluantilor
depinde si de starea de agregare, iar la particulele solide si lichide si de marimea particulelor. Astfel, particulele
solide vor cadea mai repede, cu ct diametrul si densitatea lor sunt mai mari, cele lichide vor cadea la distanta mai
mare, diametrul mare favoriznd caderea, iar gazele vor fi transportate la distanta cea mai mare, polund o arie
mult mai mare (figura de mai jos).

18

Distanta de cadere a unor particule din atmosfera, fata de sursa de poluare. 1- particule mari; 2 particule mici; 3 - gaze.
Poluantii emisi din cosuri industriale formeaza egreta de dispersie. Considernd h naltimea cosului, h
naltimea de urcare a poluantului deasupra cosului, rezulta ca naltimea totala de urcare n altmofera a poluantului
este:
H = h + h
Daca sursa de poluare se afla amplasata lnga o constructie nalta, pot exista urmatoarele trei situatii: a naltimea sursei depaseste mult naltimea cladirii, deci poluarea se va regasi dupa cladire si la distanta; b - sursa
depaseste cladirea n naltime si agentul poluant se concentreaza n spatele cladirii; c - naltimile sunt egale si
poluarea se concentreaza n spatele cladirii.
Intensificarea poluarii atmosferice se poate ntmpla n urmatoarele situatii: - existenta n aceeasi zona
geografica a mai multor surse de poluare: intensificarea activitatii umane n zona; accidente n functionarea unor
instalatii (explozii, incendii,
evacuari fortate de poluanti n atmosfera, etc.); relief nalt, sau alte obstacole (cladiri
nalte, ziduri) care mpiedica diluarea prin mprastiere pe o arie mai mare a poluantilor; fenomene meteorologice
favorabile poluarii.
Relieful, n multe cazuri, datorita spatiului restrns si a miscarii reduse a curentilor de aer mpiedica dispersarea
poluantilor pe o suprafata mai mare si deci diluarea lor. Situatia se ntlneste n vai si depresiuni, unde n anumite
situatii poluarea se accentueaza.
Unele fenomene atmosferice pot amplifica poluarea. Astfel.: lipsa curentilor de aer (starea de calm), datorita unei
mase de aer cu densitate si presiune mai mare dect n zonele nvecinate. Starea poate dura ore, sau zile, timp n
care poluantii se acumuleaza, depasind concentratiile de prag admisibile; ceata, inversia termica, provocata de
mpiedicarea miscarii verticale a maselor de aer rece si cald . In mod obisnuit, aerul rece patrunde si ndeparteaza
aerul cald, ce poate fi si poluat. Dar n depresiuni, aerul cald se poate aduna la sute sau mii de metri altitudine,
pastrnd poluarea n zona.

19

Curentii de aer si precipitatiile ajuta la purificarea aerului, prin procese fizice de sedimentare, dizolvare n apa ,
procese chimice (reactii cu apa) si apoi depunere.
Procesele depind evident de natura poluantilor, starea lor de agregare, solubilitatea n apa, reactivitatea cu apa,
precum si de interactiunile dintre ei. De exemplu, SOx si NOx reactioneaza cu apa, dar n prezenta cu hidrocarburi
prezinta efect poluant sinergetic

Influenta factorilor climatici asupra dispersiei si transportului poluantilor

O problema suparatoare a omenirii o reprezinta, mai acut in acest secol al tehnologiei, legile naturii, adica
influenta naturii asupra fenomenului de poluare.Se stie, ca natura este caracterizata printre altele si de factorii sai
climatici, factori ce pot influenta fenomenul de poluare prin caracterul lor dispersiv sau transportoriu asupra
poluantilor.
Inainte de a prezenta informatii despre influenta factorilor climatici asupra dispersiei si transportului poluantilor,
trebuie sa se cunoasca fenomenul ce este schimbat, marcat de actiunea acestora si anume poluarea. Fenomenul
reprezinta impurificarea atmosferei cu particule de gaze sau vapori produse artificial sau a apelor naturale de
suprafata sau subterane cu ape uzate menajere si industriale. Poluarea este rezultatul oricarei modificari a mediului
ambiant, care determina un dezechilibru ecologic natural. Orice adaos de substanta sau forme de energie
(caldura, sunet) pe care mediul nu le mai poate dispersa, descompune sau recicla, conduce la aparitia poluarii.
Desi societate umana se afla intr-o continua dezvoltare se pare ca natura, ca de obicei imprevizibila, ne poate
surprinde, mai ales prin intermediul factorilor sai climatici. Acestia sunt: variatiile de temperature din atmosfera,
vantul, turbulenta aerului, umiditatea, precipitatiile si norii, fenomenele macrometeorologice. Factorii climatici pot
fi analizati atat la scara sinoptica (o zona orizontala de cca. 100 km lungime, de mica grosime, sub forma unei
calote plate ), cat si la scara aerologica (o zona de cateva zeci sau sute de metrii deasupra solului, unde curentii
ascendenti termici si de turbulenta, datorita solului si a reliefului sau , au o mare influenta asupra dispersiei).

Influenta variatiilor de temperatura asupra dispersiei si transportului poluantilor

Deoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de aer rece se absoarbe sub un strat de aer
cald ,are loc o inversiune termica, poluantii se acumuleaza la suprafata pamantului fiind mult mai daunatori pentru
sanatatea omului. Odata cu acest fenomen are loc si o distrugere a stratului de ozon aflat la aprozimativ 24 km de
pamant. Acest strat are rolul de a filtra radiatiile daunatoare ale Soarelui, radiatiile ultraviolete. Cand aceste nu
sunt oprite are loc efectul de sera, ce determina cresterea temperaturii medii a planetei, iar ca principal resposabil
in formare acestui efect este dioxidul de carbon. Tot legat de inversiunea termica, important este ca stratul de
inversiune termica actioneaza ca un capac impiedicand dispersia si transportul poluantilor. Mai mult aceste straturi
sunt propice formarii cetei, ca urmare a condensarii vaporilor de apa si a existentei poluarii sub forma de pulberi,
deci uneori si a smogului. Temperature poate determina mai multe tipuri de atmosfera, in functie de gradientul
adiabatic uscat si anume: atmosfera indiferenta, atmosfera instabila si atmosfera stabila. Gradientul adiabatic uscat
reprezinta masura cantitativa a racirii unei particule cand se ridica, adiabatic,in atmosfera uscata. Atmosfera
indiferenta esta atunci cand gradientul de descrestere a temperaturii atmosferei este egal cu gradientul adiabatic
uscat. Asadar intr-o astfel de atmosfera concentratia de poluantii este aceeasi in toate directiile, oricare ar fi pozitia
particulei in masa atmosferei are temperature egala cu atmosfera, deci dispersia si transportul poluantilor nu sunt
influentate, ci depind doar de parametrii cinetici ai jetului de poluant. Atmosfera instabila se formeaza atunci cand
conditiile de temperatura sunt supraadiabatice, adica descresterea temperaturii este superioara gradientului
adiabatic uscat.pentru un nivel dat, orice particular aflata intr-o miscare de coborare va ramane mai rece decat
atmosfera, va ave densitatea mai mare si va continua miscare in jos. Invers, daca particula va fi la orice nivel mai
calda decat mediul ambient, deci mai usoara, va continua sa se ridice. Atmosfera instabila este favorabila
dispersiei si transportului poluantilor, mai putin situatia in care masa de aer incarcata cu poluanti este obligata sa
coboare. Atmosfera stabila se intalneste atunci cand descresterea verticala de temperature este inferioara
gradientului adiabatic uscat. Daca particular de aer este supusa la o miscare ascendenta ea este mai rece decat
mediul ambient, are densitate mai mare si tendinta de a cobora. Daca particula de aer a primit un impuls vertical

20

dirijat in jos, ea este maicalda decat mediul si are tendinta sa urce. Ambele deplasari u ca rezultat revenirea la
nivelul initial. In conditiile unei astfel de atmosfere difuzia si transportul poluantilor nu sunt favorizate.

Vantul
Vantul reprezinta deplasarea orizontala a maselor de aer atmosferic datorita, in principal, diferentelor de presiune
dintre zonele de pe suprafata solului,cre se resimte pana la cca. 1 km altitudine. Acesta se caracterizeaza prin
directie si viteza. Se considera, conventional, vant daca viteza curentilor de aer este mai mare de 0,5 m/s. Pentu
viteze mai mici se considera calm atmosferic, perioada in care vantul nu influenteaza dispersia si transportul
poluantilor. Directia vantului reprezinta directia de miscare a poluantilor, de aceea un vant moderat va favoriza
dispersia si transportul poluantilor mult mai bine decat unul cu viteza mare, care are tendinta de a retine poluantii
la nivelul solului.

Turbulenta aerului
Turbulenta reprezinta starea de miscare a aerului in care se formeaza vartejuri, produse de curentii verticali de
convectie, in opozitie cu vantul, la care miscarea este orizontala. Este proportionala cu miscare vantului si
dependenta de constructiile de pe sol, forme de relief si de capacitatea de inmagazinare a caldurii. Dupa cauzele
care o provoaca, turbulenta se clasifica in termica, datorata diferentelor de temperatura ale aerului din apropierea
solului si dinamica, datorata frecarii dintre masele de aer si elementele orografice de la sol. Acest factor climatic
favorizeaza dispersia si transportul poluantilor. In opozitie cu miscarea turbulenta este miscarea laminara
caracteristica momentelor de acalmie, cand dispersia si transportul poluantilor are loc, dar prin difuzie moleculara
si procesul de sedimentare.

Umiditatea atmosferica, precipitatiile si norii

Umiditatea atmosferica este un factor climatic ce are un aspect nu foarte favorabil asupra dispersiei si transportului
poluantilor, ci din potriva ajuta uneori la formarea unor efecte foarte daunatoare vietii, precum ceata si chiar
smogul.Precipitatiile in opozitie cu ceata,contribuie la dispersia si transportul poluantilor la nivelul atmosferei,
insa influenteaza negativ solul si apele, deoarece toti poluantii ajung la nivelul acestor componenti, unde se
infiltreaza schimband proprietatile lor, deci are loc un fenomen de poluare. Solul poate fi poluat :
- direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ngrasaminte si pesticide aruncate
pe terenurile agricole ;
- indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial n atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti
poluanti spalati din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vnt de pe un loc pe altul,
infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
n ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati.
Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe
masura, nsa, ce naltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata
apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde n
suprafata. Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala n general atmosfera de agentii
poluanti si i depun pe sol, dar n acelasi timp spala si solul, ajutnd la vehicularea agentilor poluanti spre emisari.
Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea n adncime a solului. ntr-o oarecare masura poluarea
solului depinde si de vegetatia care l acopera, precum si de natura nsasi a solului. Poluarea apei se produce atunci
cand, in urma introducerii unor substante determinate solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufera
modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea
publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.

21

Norii, ca plafon compact, static si de joasa altitudine creeaza un spatiu inchis, in care dispersia si transportul
poluantilor nu sunt favorizate, insa atunci cand creeaza un plafon discontinuu si in continua miscare favorizeaza
fenomenele de dispersie si transport al poluantilor.

Fenomenele macrometeorologice
Un rol deosebit de nefavorabil asupra procesului de dispersie si de transport al poluantilor il au masele
anticiclonice (cu presiune atmosferica mare in raport cu imprejurarile). Exista zone pe glob unde frecventa si
durata maselor anticiclonice este mare, existenta acestora favorizand inversiunea termica, ceata si calmul
atmosferic, fenomene ce le-am caracterizat mai sus. Masele anticiclonice au o durat mai mare toamna si iarna, fata
de primavara si vara. Datorita acestor motive, cresterea nivelului de poluare in aceste zone a produs primele
accidente de masa, zone a caror poluare este sub control legislativ sever.
Dupa cum se constata factorii climatici au o influenta mare asupra dispersiei si transportului poluantilor.
Importanta lor este cu atat mai mare incat au puterea de a transforma un mediu prielnic vietii in unul total
neprielnic si invers. Deci natura ne poate fi atat prieten cat si dusman, de aceea e bine sa o putem intelege si sa
traim in perfecta armonie cu regulile ei si aceasta pentru binele societatii umane, intrucat nedreptatea o producem
noi si nu aceasta.

Administratia Nationala de Meteorologie a dezvoltat o serie de modele de dispersie la scara locala si regionala
dintre care unele sunt utilizate operativ in cadrul Sistemului de Prognoza a Poluarii Aerului iar altele sunt utilizate
pentru cercetare. In aceasta pagina Web puteti gasi informatii despre modele, precum si rezultate care pun in
evidenta gradul de poluare din orasele Baia Mare si Bucuresti.

Aplicatii
Sistemul de prognoza a poluarii aerului cuprinde:
1. Prognoza vremii la scara nationala cu o rezolutie de 10 km pas de grila - interval de prognoza - 48 de ore.
2. Prognoza poluarii aerului pentru principalii componenti chimici(SO2, NOx, Praf etc) produsi de sursele mari de
poluare in orasele Baia Mare si Bucuresti.
3. Prognoza poluarii aerului produsa de trafic la nivelul strazilor in Bucuresti.
4. Prognoza poluarii aerului la scara regionala in cazul unui accident chimic sau nuclear.
5. Scenarii de reducere a emisiilor si traficului in cazul depasirii concentratiilor maxim admisibile.
6. Evaluarea dispersiei poluantilor in atmosfera produse de surse noi (punctuale sau de suprafata in zone
industriale).
7. Integrarea automata a rezultatelor in harta GIS a zonelor analizate - vizualizari.
8. Prognozele si avertizarile sunt diseminate catre autoritatile locale.
9. Prognozele pot fi diseminate catre public -via Internet.
Modele
atmosferice
de
prognoza
a
vremii
Doua modele numerice tri-dimensionale de prognoza sunt utilizate in cadrul sistemului.
a)
Modelul
ALADIN
b)
Modelul
H.R.M
Datele la limita pentru rularea celor doua modele sunt luate din iesirile modelelor atmosferice ARPEGE respectiv
GME. Aceste date necesare integrarii sistemelor de ecuatii din cele doua modele sunt luate in fiecare zi. Modelul

22

ALADIN este rulat cu o rezolutie spatiala de 7 km, iar modelul germancu o rezolutie de 20 Km. Informatii
tridimensionale privind cimpul de vint, temperatura, precipitatii, fluxuri turbulente, radiatie etc, pot fi vizualizate la
fiecare
ora
ca
serii
de
timp
pentru
fiecare
zona
de
interes.
In figurile urmatoare sunt prezentate exemple de harti cu parametrii meteorologici prognozati cu cele doua modele
atmosferice
de
prognoza.

23

Prognoza

poluarii

aerului

la

scara

regionala.

Utilizind cimpul de vint prognozat cu ajutorul modelului HRM (High resolotion Regional Model) se realizeaza
prognoza cimpului de concentratii in cazul unui accident chimic sau nuclear pentru un interval de 48 de ore. Sursa
de poluare pentru care se poate realiza prognoza poate fi situiata in orice punct pe teritoeriul Romaniei. In prezent
modelul de prognoza a poluarii la scara regionala se ruleaza operativ (zilnic) pentru trei locatii: Cerna Voda, Tr
Magurele si Kozlodui. Rularea operativa se face pentru un caz de accident simulat, iar utilitatea acestyuiu sistem de
prognoza consta in faptul ca in cazul producerii unui accident dispunem de informatii privind directia de deplasare
a norului de poluant si zonele care urmeaza a fi afectate. In cazul in care un asemenea accident ar fi real sistemul de
prognoza permite rularea modelului de transpoprt al poluantilor pe baza informatiilor privind emisia reala de
poluant.

24

Prognoza

poluarii

aerului

la

scara

locala

Pe baza parametrilor meteorologici prognozati cu modelul atmosferic ALADIN prin utilizarea unui model de
dispersie la scara locala se realizeaza prognoza poluarii aerului in Bucuresti si Baia Mare. Inventarele surselor de
poluare din orasele Baia Mare si Bucuresti sunt realizate si transmise catre Administratia Nationala de Meteorologie
de
catre
Inspectoratele
de
Protectie
a
Mediului.
In figurile care urmeaza este prezentata evolutia norului de poluant prognozat pentru un interval de 48 de ore.
Utilitatea sistemului consta in faptul ca pentru perioadele in care sunt prognozate depasiri ale concentratiei maxim
admisibile autoritatiloe locale pot lua masuri de reducere a emisiei de poluant in zona respectiva.
Nota: Pentru cei interesati, Anexa model dispersie va prezinta un studiu de dispersie

1.6. probleme in dezbatere, efectul de sera, schimbari climatice, etc.).

nclzirea global este fenomenul de cretere continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmosferei n imediata
apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele dou secole, dar mai ales n ultimele decenii.
Temperatura medie a aerului n apropierea suprafeei Pmntului a crescut n ultimul secol cu 0,74 0,18 C.
Dac fenomenul de nclzire este cvasi-unanim acceptat de oamenii de tiin i de factorii de decizie, exist mai
multe explicaii asupra cauzelor procesului. Opinia dominant este c nclzirea se datoreaz activitii umane, n
special prin eliberarea de gaz carbonic in atmosfer prin arderea de combustibili fosili.
Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei (englez Intergovernmental Panel on Climate Change)
afirm c cea mai mare parte a creterii temperaturii medii n a doua jumtatea a secolului al XX-lea se datoreaz
probabil creterii concentraiei gazelor cu efect de ser, de provenien antropic. Ei consider c fenomenele
naturale ca variaiile solare i vulcanismul au avut un mic efect de nclzire pn n anii 1950, dar dup efectul a
fost de uoar rcire.
Teoria nclzirii globale antropice este contestat de unii oameni de tiin i politicieni, cum ar fi Claude Allgre
sau Vclav Klaus. nclzirea global are efecte profunde n cela mai diferite domenii. Ea determin sau va
determina ridicarea nivelului mrii, extreme climatice, topirea ghearilor, extincia a numeroase specii i schimbri

25

privind sntatea oamenilor. mpotriva efectelor nclzirii globale se duce o lupt susinut, al crei aspect central
este ratificarea de ctre guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluanilor care influeneaz
viteza nclzirii.

Evoluia climei
Evoluia n evul mediu

Temperatura n ultimii 2000 de ani, reconstituit. Reconstituirea se bazeaz pe analiza inelelor de cretere al
arborilor i pe grosimea ghearilor.
Figura alturat prezint evoluia temperaturilor n ultimii 2000 de ani. Temperaturile figurate n grafic reprezint
mediile pe cte un interval de 10 ani. ntruct nu exist msurtori de temperatur directe n aceast perioad,
temperaturile au fost reconstituite pe baza msurrii grosimii inelelor de cretere ale arborilor i a grosimii
ghearilor. Datarea inelelor arborilor se poate face pe baza determinrii concentraiei de carbon 14, activitatea
biologic n ultima mie de ani fiind prezentat n figura din dreapta.

Activitatea biologic dup determinrile cu 14C, n ultima mie de ani.

Variaiile climatice n evul mediu n-au fost aa de mari ca n perioadele glaciaiunilor. Totui, n ultima mie de ani
se observ o perioad cald n secolele al X-lea i al XI-lea, perioad numit maximul medieval. Este epoca n care
vikingii au descoperit Groenlanda, al crui nume, ara verde indic un peisaj cu vegetaie, nu acoperit de zpezi
i gheuri.n continuare ns, n perioada (1550 - 1850) a urmat o rcire, mica er glaciar, n care iernile au fost
foarte reci, n special cea dintre anii 1708 - 1709.

Evoluia n perioada actual

Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea i nceputul secolului al
XXI-lea constituie cea mai cald perioad din ultimii 2000 de ani (vezi figura mai sus). Epoca actual este mai
cald cu cteva zecimi de grad fa de maximul medieval. Evoluia temperaturilor, conform Global Historical
Climate.
Network (romn GHCN - Reeaua pentru urmrirea climatului global), n ultimii ani este urmtoarea:
Creterea temperaturii medii anuale fa de media perioadei 1951 - 1980, conform GHCN
Anul

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

26

Creterea de
temperatur C

0,35

Anul

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Creterea de
temperatur C

0,48

0,12

0,14

0, 56 0,55

0,24

0,49

0,38

0,62

0,30

0,54

0,40

0,57

0,33

0,33

0,57

Romnia nu face excepie, la conferina Msuri de adaptare i reducere a impactului schimbrilor climatice
raportndu-se creteri ale temperaturii cu 0,5 C n ultimul secol.
2007 a fost anul temperaturilor record. Iarna dintre 2006 - 2007 a fost cea mai cald din ultimii 100 de ani, de cnd
exist observaii meteorologice n Romnia. Totodat, n prima lun a anului 2007, a fost depit temperatura
maxim absolut a lunii ianuarie la 24 de staii meteorologice. Tendina de nclzire s-a meninut i pe timpul verii.
n luna iulie s-a nregistrat un numr record de 148 de cazuri cu temperaturi maxime zilnice egale sau mai mari de
40 C. Comparativ, n luna iulie a anului 2004, maxima de 40 C a fost atins sau depit doar de dou ori. La
Calafat, n luna iulie s-a atins temperatura de 44 C.[11] Temperatura maxim absolut a verii s-a nregistrat n toate
cele trei luni: la 53 staii n iunie, 94 staii n iulie i la 17 staii n august. Totodat, a fost atins numrul maxim
lunar de zile consecutive caniculare, n care s-au nregistrat temperaturi de peste 35 C i de nopi consecutive
tropicale, cu temperaturi mai mari de 20 C. n general, anul 2007 este considerat un an al fenomenelor
meteorologice extreme. i n anul 2008 n Romnia au aprut nc de la nceputul verii atenionrile de canicul.

Cauze ale nclzirii

Ponderea diferiilor factori n forcingul radiativ n 2005 relativ la situaia din anul 1750.
Clima se schimb datorit forcingului extern, n funcie de influena deplasrii pe orbit n jurul Soarelui, erupiilor
vulcanice i efectului de ser. Ponderea diverselor cauze ale nclzirii este n studiu, dar consensul oamenilor de
tiin este c principala cauz este creterea concentraiei gazelor cu efect de ser datorit activitilor umane din
epoca industrializrii. n special n ultimii 50 de ani, cnd se dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu
toate astea, exist i alte ipoteze, care atribuie nclzirea variaiilor activitii solare. Efectele forcingului nu sunt
instantanee. Ineria termic a solului i oceanelor duce la presupunerea c starea curent a climei nu este n
echilibru cu forcingurile. Studiile pe modelele climatice indic c, chiar dac concentraiile gaselor cu efect de ser
s-ar menine la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai nclzi cu 0,5 C.

27

Efectul de ser
Explicaia fenomenului

Bilanul energetic stabilizat al atmosferei terestre.

Efectul de ser este un fenomen natural prin care o parte a radiaiei terestre n infrarou este reinut de atmosfera
terestr. Efectul se datoreaz gazelor cu efect de ser care reflect napoi aceast radiaie.
n figur sunt prezentate fluxurile termice n atmosfer, n regim stabilizat. Din radiaia solar incident, de
342 W/m2 cota de 107 W/m2 este reflectat de atmosfer i sol. Restul este reinut n atmosfer sau ajunge pe sol.
Din totalul de 559 W/m2 (67 + 24 + 78 + 390) din atmosfer, 235 W/m2 sunt radiai n afara atmosferei, iar restul de
324 W/m2 se rentorc pe Pmnt datorit efectului de ser. n acest fel se nchide bilanul energetic (342 = 107 +
235). Efectul actual al existenei gazelor cu efect de ser este c temperatura medie a Pmntului este cu cca. 33 C
mai mare dect ar fi n lipsa lor, adic este de cca. +15 C n loc s fie de -18 C. n acest sens, efectul de ser este
benefic, el asigurnd nclzirea suficient a Pmntului pentru a permite dezvoltarea plantelor aa cum le
cunoatem noi azi.
Dac concentraia gazelor cu efect de ser crete, echilibrul prezentat este perturbat, cota de 235 W/m2 se
micoreaz iar cea de 324 W/m2 crete, diferena de flux termic se acumuleaz n atmosfer, care astfel se
nclzete. De aceea, termenul de efect de ser este folosit cel mai adesea n vorbirea curent pentru a evidenia
contribuia unor anumite gaze, emise natural sau artificial, la nclzirea atmosferei terestre prin modificarea
permeabilitii atmosferei la radiaiile solare reflectate de suprafaa terestr. Principalul element responsabil de
producerea efectului de ser sunt vaporii de ap, cu o pondere de 36 - 70 % urmai de dioxidul de carbon, cu o
pondere de 9 - 26 %, metanul, cu o pondere de 4 - 9 % i ozonul, cu o pondere de 3 - 7 %.Alte gaze care produc
efect de ser, ns cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile i fluorura de
sulf.

Emisii ale gazelor de ser, pe cap de locuitor, n anul 2000.

De la nceputul revoluiei industriale concentraia de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. Aceste niveluri sunt mult
mai mari dect cele msurate n cadrul programului Ice Core, i sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de
milioane de ani.
Producerea de CO2 prin arderea combustibililor fosili, a cror ponderi n perioada 2000 - 2004 au fost:

arderea crbunelui: 35 %

28

arderea combustibililor lichizi: 36 %

arderea combustibililor gazoi: 20 %
instalaiile de facl la extragerea i prelucrarea hidrocarburilor: 1 %
alte hidrocarburi: 1 %
producia de ciment: 3 %
alte surse (transport maritim i aerian necuprins n statisticile naionale): 4 %

Dup cum se vede din figurile alturate, pe ri, cele mai mari emisii de CO 2 le au Statele Unite ale Americii,
urmate de China, Indonezia, Rusia, India i Brazilia. Emisiile de CO2 ale SUA se datoraz economiei sale, mare
consumatoare de petrol, iar ale Chinei i Rusiei datorit industriilor lor energetice bazate pe arderea crbunilor.

Efecte ale nclzirii

Efecte asupra atmosferei
Creterea umiditii la Boulder, Colorado.
Efectele asupra atmosferei se manifest prin creterea vaporizaiei, a precipitaiilor i a numrului furtunilor. Dup
cum s-a spus mai sus, creterea temperaturii duce la creterea cantitii de vapori de ap care poate fi coninut n
atmosfer. Dei n secolul al XX-lea vaporizaia s-a redus ca urmare a ntunecrii globale, n perioada actual
vaporizaia crete datorit nclzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului apei n natur trebuie s
creasc i nivelul precipitaiilor. Creterea precipitaiilor poate duce la intensificarea eroziunii n unele zone, de
exemplu n Africa, ceea de poate duce chiar la deertificare, sau la favorizarea creterii vegetaiei n zonele aride.
Unii oameni de tiin consider c vaporizaia crescut va genera furtuni. n general uraganele apreau doar n
Atlanticul de nord. Totui, n 2004 a aprut primul ciclon n Atlanticul de sud, ciclonul Catarina, care a afectat
Brazilia. Dei a avut o vitez a vntului de 40 m/s (144 km/h), unii dintre meteorologii brazilieni zic c n-ar fi fost
uragan. Nu exist consens cum c acest uragan ar fi legat de nclzirea global, dar unele modele climatice prevd
apariia cicloanelor n Atlanticul de sud ca urmare a nclzirii globale. Se spune c n a doua jumtate a secolului al
XXI-lea va crete numrul de furtuni n zonele temperat i arctic din emisfera nordic i n zona antarctic, ns
mecanismul furtunilor nu este limpede. Furtunile care nu sunt de origine tropical depind de gradientul termic, care
scade n emisfera nordic, deoarece regiunile polare se nclzesc mai mult dect restul emisferei.

Efecte asupra litosferei

Incendiu de pdure n 25 iulie 2007 n Grecia.
nclzirea global determin ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui, favoriznd incendiile de
pdure. ntre 20 iunie i 8 iulie 2008 n California se declanaser deja 18 000 de incendii, devastnd 241 600 ha.[72]
n afar de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele
despduririlor. Dei prin ardere se creeaz un efect sinergic, totui, prin nclzire regiuni mai nordice devin propice
pentru dezvoltarea pdurilor, astfel c efectul incendiilor de pdure asupra fenomenului de nclzire global este
incert. Un efect cert este ns eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian i a gheii. Se estimeaz c
n urmtoarele decenii ar putea fi eliberate pn la 70 de miliarde tone de metan, un gaz cu efect de ser foarte
puternic.

Efecte asupra biosferei

IPCC prezint o serie de observaii privind influena nclzirii globale asupra biosferei, observaii care arat
destabilizarea local a climei i dereglarea anotimpurilor. Aceste observaii nu sunt ns distribuite uniform, 96 %
din ele au fost efectuate n Europa i America de Nord i doar 2,75 % n alte continente. Conform acestora,
anotimpurile apar desincronizat fa de prevederile astronomice, cu un avans local de pn la dou sptmni. Acest
lucru influeneaz de exemplu perioadele de migraie ale psrilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al
130 de specii de animale a artat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu, iar n unele zone, de exemplu la Torino,
chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu.

29

Fenomenul se observ i la plante. n Europa, frunzele i florilor apar n medie mai repede cu 2,4 - 3,1 zile, iar n
America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe deceniu. Momentul atingerii maximului anual al CO 2 n atmosfer n emisfera
nordic confirm avansul anotimpurilor, n 1990 el fiind atins cu 7 zile mai devreme ca n 1960.

Consecine
Economice
Raportul UE privind consecinele nclzirii globale asupra mediului de securitate atrage atenia asupra faptului c
topirea gheurilor arctice ar putea face exploatabile resurse naturale ca pescuitul, sau zcmintele de gaze naturale i
petrol care sunt momentan blocate sub platforma continental ngheat. Acest lucru ar putea genera divergene
ntre Rusia, Statele Unite, Canada, Norvegia i Danemarca.

Asupra agriculturii
Un timp s-a crezut c nclzirea global are efecte benefice asupra agriculturii datorit creterii concentraiei de
CO2 asimilabil prin fotosintez. Creterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor n locuri unde acest lucru nu
era posibil, de exemplu cultivarea orzului n Islanda. Tot aceast nclzire poate determina deplasarea zonelor de
pescuit spre nord. Dei n unele locuri, de exemplu n Siberia, nclzirea este favorabil, n altele, de exemplu n
Africa, ea are efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea deertului Sahara peste Sahel.

Asigurri
Asigurrile sunt direct afectate de modificrile climatice. Se estimeaz c numrul catastrofelor naturale s-a triplat
fa de anii 1960, iar din acestea, 35 - 40 % se datoreaz nclzirii globale.

Transport
Drumurile, pistele de aterizare, cile ferate, conductele pot fi afectate de variaiile de temperatur mai mari, pot
avea o durat de serviciu mai mic i pot necesita ntreinere sporit. De exemplu, topirea permafrostului poate
afecta aeroporturile.

Inundaii
Ridicarea nivelului mrii duce la acutizarea problemelor inundaiilor, n special a zonelor foarte joase, cum sunt
cele din Olanda, Bangladesh i la Veneia. n zonele inundabile triesc adesea comuniti foarte srace, deoarece
este singurul teren fertil la care au acces. Srcia face s nu poat plti asigurri, ceea ce face s nu-i poat
compensa pierderile n caz de dezastre naturale.

Trecerea de nord-vest
Topirea gheurilor arctice n perioada de var poate deschide trecerea de nord-vest, care n 2007 s-a deschis
navigaiei n mod natural pentru prima oar n istorie. [ Acest lucru scurteaz cu cca. 5000 de mile marine
(9000 km) rutele navelor ntre Europa i Asia, n special a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul Panama.

Sntate
Creterea temperaturilor mrete riscul afeciunilor cardiovasculare [91] i mrete concentraiile de ozon troposferic,
care este un poluant care poate produce astm bronic.[92] Organizaia Mondial a Sntii (OMS) apreciaz c
procesul de nclzire global este vinovat de moartea anual a 150 000 de persoane i mbolnvirea altor 5 milioane
din cauza valurilor de cldur sau a diferitelor calamiti naturale declanate de acest proces.
n Romnia, n iunie 2008 canicula a determinat 187 de cazuri care au necesitat ajutor medical, din care 139 n
Bucureti.

Lupta mpotriva nclzirii globale

Modele climatice, previziuni

Previziuni privind nclzirea global fcute nainte de 2001 de diverse modele climatice.

30

Pentru a se putea analiza msurile care se impun pentru combaterea nclzirii globale este nevoie de evaluarea att a
evoluiei climei n viitorul imediat i mai ndeprtat, ct i a efectului msurilor propuse. n acest scop au fost
elaborate diverse modele climatice, cu care, folosind calculatoare puternice se obin previziunile. Aceste modele
iniial simulau doar modificrile de temperatur i deplasrile maselor de aer atmosferic i de ap ale oceanelor,
fenomene tratate cu mijloacele CFD. Ulterior modelele au fost dezvoltate, ncluznd efectul de ser (inclusiv ciclul
carbonului i efectul antropic), efectul aerosolilor, al norilor, al utilizrii solului, al oceanelor i al forcingului
radiativ. Aceste modele sunt acceptate de comunitatea tiinific i pot simula nclusiv variaii climatice sezoniere,
fenomenul El Nio, variaia nivelului apei n nordul oceanului Atlantic, sau chiar evoluia temperaturilor n ntregul
secol al XX-lea.
Previziunile au fost elaborate de CCSR, NIES, CCCma, CSIRO, Hadley Centre, GFDL, MPIM, ] i NCARpe baza
scenariilor SRES A2 privind emisiile, n ipoteza c nu se ia nicio msur pentru reducerea emisiilor.
Distrubuia geografic a nclzirii n secolul al XXI-lea, bazat pe modelul climatic HadCM3.
Harta alturat privind distribuia temperaturilor a fost elaborat folosind modelul HadCM3 (Hadley Centre
Coupled Model, version 3) i presupune scenariile actuale privind creterea economic i a emisiilor de gaze de
ser. n figur, nclzirea medie global corespunde la cca. 3,0 C.
Desigur, modelele prezint nc un oarecare grad de incertitudine, datorat n cea mai mare parte modelrii
fenomenelor care se petrec la scar mic, cum ar fi modelarea norilor, a celulelor de furtun i a circulaiei de aer
locale, datorit reliefului local. n plus, posibilitile modelelor sunt limitate de capacitatea de calcul a
calculatoarelor actuale. Cu toate astea, IPCC consider modelele climatice drept instrumente pertinente pentru
obinerea previziunilor privind evoluia climei. Aceste modele estimeaz c clima global se va nclzi cu 1,1 6,4 C n cursul secolului al XXI-lea. Estimrile variaz din cauza faptului c nu poate fi prevzut evoluia
emisiilor de gaze care cauzeaz efectul de ser.

Dezbateri social-politice
Unul dintre primele articole care au semnalat nclzirea global a fost The Discovery of the Risk of Global Warming
Tema a fost reluat pe larg n diferite cri. n decembrie 1997 160 de ri au participat la Kyoto la negocieri privind
emisiile de gaze de ser, negocieri finalizate prin Protocolul de la Kyoto. Prin acest protocol rile industrializate se
oblig ca n perioada 2008 - 2012 s reduc emisiile poluante cu 5,2 % n comparaie cu emisiile din 1990. La
negocieri n-au participat SUA i Australia, responsabile de cca. 30 % din emisii.Recent Australia a ratificat
protocolul, SUA rmnnd singura ar industrializat care nu l-a ratificat.
Actual, n scopul dezbaterii problemei nclzirii globale se organizeaz anual Conferina Naiunilor Unite privind
Schimbrile Climatice, ajuns n 2007 la cea de a 13-a ediie. Ultimele conferine au avut loc la Montreal (2005),
Nairobi (2006) i Bali (2007). La ultima s-au discutat probleme ca: reducerea despduririlor, dezvoltarea, adoptarea
i transferul de noi tehnologii, examinarea raportului IPCC, ghidul de implementare al articolului 6 al Protocolului
de la Kyoto, cele mai bune practici privind folosirea solului etc.
Al Gore, fost vicepreedinte al SUA n timpul preediniei lui Bill Clinton, n cartea sa, An Inconvenient Truth (Un
adevr incomod) prezint zece prejudeci care circul cu privire la nclzirea global:
1. Nu exist un rspuns comun al oamenilor de tiin la ntrebarea dac oamenii sunt cei care cauzeaz
schimbrile climatice.
2. Multe lucruri pot afecta climatul - aa c nu are niciun sens s ne facem prea multe probleme n legtur
cu CO2.
3. Variaiunile climatice n timp sunt normale, aa c schimbrile pe care le observm acum fac parte dintrun ciclu natural.
4. Gaura din stratul de ozon provoac nclzirea global.
5. Nu putem face nimic n legtur cu criza mediului. Este deja prea trziu.

31

6. Straturile de ghea din Antarctica i sporesc dimensiunile, aa c, pesemne nu este ad4evrat c

nclzirea global face ghearii i banchizele s se topeasc.
7. Avertismentele oamenilor de tiin provin numai din faptul c oraele rein cldura i nu au nimic de-a
face cu gazele de ser.
8. nclzirea global este ceva bun, pentru c ne va scpa de iernile reci i va face ca plantele s creasc
mai repede.
9. nclzirea global este rezultatul prbuirii unui meteorit n Siberia la nceputul secolului al XX-lea.
10. Temperaturile nu cresc peste tot, aa c nclzirea global este un mit.

Msuri
In cadrul UE se discut despre limitarea nclzirii globale, care prevede msuri pentru limitarea nclzirii globale la
2 C, n contrast cu adaptarea la nclzirea global, care prevede msuri pentru reducerea efectelor nclzirii
globale.
Limitarea nclzirii globale se reduce practic la limitarea concentraiilor de CO 2 la 400 - 500 ppm n volum. Valorile
n ianuarie 2007 sunt de 383 ppm i cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depire a celor 2 C ar
trebui ca nivelele de CO2 s fie stabilizate imediat, ceea ce nu se ntrezrete prin prisma programelor actuale Calea
propus este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin reducerea consumurilor energetice i utilizarea
energiei din surse regenerabile.

Economia de energie
Una dintre cele mai bune aciuni pentru reducerea nclzirii globale este reducerea consumului de energie prin:

Adoptarea de tehnologii moderne, care nu sunt energointensive. Acest lucru este valabil n special pentru
Romnia, a crei industrie se bazeaz pe tehnologii vechi. Consumul specific de energie primar pe
unitatea de venit naional este n Romnia de circa dou ori mai mare dect media din Uniunea European.
Reducerea consumului energetic prin reducerea iluminatului artificial. Pentru popularizare, n 2007 Sydney
a avut iniiativa stingerii luminilor timp de o or, iniiativ la care au participat 2,2 milioane de case i
ageni economici. n 29 martie 2008 la iniiativ au aderat nc 23 de orae mari din lume [125] i au participat
50 de milioane de oameni, iar n 2009 ora Pmntului a fost n 28 martie, orele 20:30 - 21:30, inta finnd
un miliard de becuri stinse.
Eficientizarea transportului prin folosirea hidrogenului drept combustibil n locul hidrocarburilor, prin
folosirea biodieselului drept combustibil regenerabil i prin nlocuirea transportului cu camioanele cu cel pe
calea ferat.

Prin reducerea consumului de energie scade sarcina termocentralelor. Proporional scade cantitatea ce combustibil
consumat, deci emisiile de CO2 n atmosfer. Producia de CO 2 n Romnia depete pe cea a Regatului Unit
datorit tehnologiilor ineficiente.

Energiile alternative
n scopul reducerii emisiilor de CO2 se recomand utilizarea energiilor care nu se bazeaz pe tehnologia de ardere,
cum sunt energia solar, energie hidraulic i energia eolian. Captarea energiei solare este dificil, actual
recomandrile sunt ca ea s fie captat sub form de biomas. Energia hidraulic exploatabil actual este limitat i
nu poate satisface cererea, ns ea joac un rol cheie n acoperirea vrfurilor de sarcin. Energia eolian este
disponibil doar n anumite zone, iar randamentul captrii sale este sczut.

Biomasa
Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de
vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologic. Dei prin arderea lor carbonul coinut n ele este
eliberat n atmosfer sub form de CO 2, acest carbon provine chiar din CO 2 din atmosfer, captat n procesul de

32

fotosintez. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea
combustibililor fosili, care introduce n atmosfer noi cantiti de CO 2. Totui arderea lemnului nu este o soluie
bun, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durnd cca. 30 de ani. O soluie
alternativ este arderea porumbului,[130] care n cultur se reface anual. n acest caz culturile de porumb joac rolul
unui imens captator solar, ecologic. Pentru asigurarea necesitilor energetice este nevoie de cultivarea cu porumb
destinat arderii a cca. 15 % din suprafaa agricol. Opiunea este sprijinit de American Corn Growers Assocication
(AGCA - romn Asociaia Cultivatorilor de Porumb Americani) i National Corn Growers Assocication (NGCA romn Asociaia Naional a Cultivatorilor de Porumb). Arderea se poate face att n termocentrale, care ns
trebuie echipate cu instalaii de ardere adaptate acestui tip de combustibil, ct i n instalaii de nclzire individuale
care ard boabe de porumb n loc de pelei, instalaii care se gsesc n comer.
Alt cale este fermentarea porumbului n vederea produciei de etanol, ns aceasta este considerat o cale mai puin
eficient. Tot drept culturi energetice pot fi considerate culturile de floarea soarelui, soia i n special rapi, uleiul
rezultat (biodiesel) putnd nlocui relativ simplu combustibilul pentru motoarele diesel ale autovehiculelor.

Energia nuclear
Dei n urma accidentului de la Cernobl energetica nuclear a intrat ntr-un con de umbr, recent, prin prisma
reducerii emisiilor de CO2, este reluat fezabilitatea acestei soluii.

Concluzii

nclzirea global este, conform observaiilor, un fapt incontestabil.

Comunitatea tiinific admite c principala cauz a nclzirii globale este creterea concentraiei de CO 2
din atmosfer ca rezultat al activitii umane.
Efectele nclzirii globale degradeaz calitatea vieii pe Pmnt.
Omenirea poate i trebuie s ia msuri pentru oprirea contribuiei sale la nclzirea global.

Aici incepem Capitolul 2 !

Capitolul 2 - Transferul de tehnologii prin instrumente juridice internationale de

reducere a poluarii atmosferice (8 ore curs)
2.1. UNFCCC si PK baza de dezvoltare a aplicarii mecanismelor flexibile specifice
Articole de baz din Protocolul de la Kyoto
Mecanisme Kyoto (art. 6, art. 12 si art 17)
Tarile din Anexa 2 (dezvoltate) pot aplica mecanisme flexibile tip JI (art 6 PK) cu tarile cu economie in trazitie (si
Romania este in acest grup de tari cu economie in tranzitie) ; acest mecanism este prin proiecte si unitatile de
reducere a emisiilor (ERU) se pot transfera tarii care a furnizat tehnologia care prin aplicare reduce emisiile ;
reducerile de emisii trebuie insa sa raspunda unor criterii (aditionalitate, suplementaritate, sa existe registre
nationale, sa fie raportari comune pentru proiectele ce produc aceste reduceri de emisii).
Tarile din Anexa 2 (dezvoltate) pot aplica mecanisme flexibile tip CDM (art. 12 PK) cu tarile in curs de dezvoltare.
Proiectele in acest caz produc reduceri certificate de emisii (CER) ; aceste proiecte sint mai atractive pentru tarile
dezvoltate, pentru ca nu exista angajamente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru aceste tari in
curs de dezvoltare.
Toate tarile parte la PK pot aplica transfer de credite de carbon (conf. Art. 17 PK) ; Europa are si o schema proprie
EU-ETS de comercializare a unitatilor de emisii.
Baza de aplicare a mecanismelor flexibile este stipulata dupa cum urmeaza:
Articolul 3 (articol care se refer la angajamente):
Prile incluse in Anexa 1 vor asigura, individual sau in comun, ca emisiile antropice agregate ale gazelor cu efect
de ser exprimate in dioxid de carbon total echivalent, cuprinse in Anexa A, s nu depaeasc cantitile atribuite,
calculate ca urmare a angajamentelor de limitare cantitativ i reducere a emisiei inscrise in Anexa B i in

33

concordan cu prevederile acestui Articol, in scopul reducerii emisiilor globale a unor astfel de gaze cu cel puin
5% fata de nivelul anului 1990 in perioada obligatorie 2008-2012.
Articolul 6 (articol care se refer la activiti comune de tip Joint Implementation, care se pot aplica intre state
dezvoltate din Anexa I i ri cu economie in tranziie din aceeai Anex):
Pentru a-i indeplini obligaiile ce ii revin din Articolul 3, orice Parte inclus in Anexa 1 poate transfera ctre, sau
achiziiona de la, orice alt Parte, uniti de reducere a emisiilor rezultate din proiecte ce au ca scop reducerea
emisiilor rezultate din activitatea uman de la surse sau intensificarea absorbanilor de gaze cu efect de ser in orice
sector al economiei, asigurandu-se:
(a)
Orice astfel de proiect are aprobarea Parilor implicate;
(b)
Orice astfel de proiect are ca scop o reducere a emisiilor de la surse, sau creterea absorbanilor suplimentar
la ceea ce rezult din proiectul iniial;
(c)
Nu se achiziioneaz nici o unitate de reducere a emisiilor dac nu se respect obligaiile din Articolele 5 si
7; i
(d)
Achiziionarea de uniti de reducere a emisiilor va fi suplimentat cu aciuni interne in scopul indeplinirii
angajamentelor din Articolul 3.
Articolul 17: (permite utilizarea permiselor comercializabile prin uniti de reducere a emisiilor care pot fi
transferate rilor in baza negocierii intre Pri)
Conferina Prilor va defini principiile relevante, modalitile, regulile i liniile directoare, in special pentru
verificarea, raportarea i contabilizarea comercializarii emisiilor. Parile incluse in Anexa B pot participa in
comercializarea emisiilor pentru scopurile indeplinirii angajamentelor in baza Articolului 3. Orice asemenea
comercializare va fi suplimentar aciunilor interne care au scopul indepliniri angajamentelor de limitare cantitativ
i reducere a emisiilor in baza acestui Articol.
Se poart in continuare negocieri pentru aplicarea, deocamdata in faz pilot, a mecanismelor menionate in
articolele 6 i 17. Desigur ca utilizarea acestor mecanisme este o cale pentru stimularea investiiei de mediu din
rile gazd.

BIBLIOGRAFIE
http://www.mmediu.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare
http://www.eea.europa.eu/ro/themes/air/about-air-pollution
http://www.ecomagazin.ro/surse-ale-poluarii-aerului/

http://www.meteoromania.ro/
BOTNARIUC N., VLADINEANU A.-ECOLOGIE
BARBEA M., URSU P.-POLUAREA SI PROTECTIA ATMOSFEREI
www.postuniversitar.ro
www.hydrop.pub.ro

34