de Mircea Eliade

Nuvela La ignci a fost elaborat la

Paris in iunie-iulie 1959.
La 15 iunie am inceput s scriu

nuvela La ignci. Lucrnd

opt-nou ceasuri pe zi, am
reusit s-o inchei si s-o transcriu
la 5 iulie. Christinel a citit-o in
aceeasi sear. Emotia si
entuziasmul ei mi-au confirmat
certitudinea c La ignci
marcheaz inceputul unei noi
faze a creatiei mele literare.

( M.Eliade in Memorii, Ed. Humanitas

1997, pag.497)

Titlul nuvelei

Sugereaz o hierofanie,
loc de manifestare a
sacrului ascuns in profan
(irecognoscibilitatea
sacrului)
Locul numit La ignci
este o lume liber de
contingenele timpului si
ale spaiului

Ieirea din timpul

istoric
Erosul
Logosul
Moartea
Creaia

Labirintul
Timpul
Memoria

Structura discursului narativ

Plan
Plan
Plan
Plan

real (episodul I)
ireal (episoadele II-IV)
real (episoadele V-VII)
ireal (episodul VIII)

Pendularea personajului ntre

real (Bucureti) i ireal
(grdina igncilor, bordeiul i
casa cea mare) red un
itinerar spiritual: de la profan
la sacru, de la via la moarte

Incipitul nuvelei

Reprezentarea veridic
a realitii este dublat
in proza fantastic de
semnificarea ei
Nuvela incepe cu o
cltorie obisnuit cu
tramvaiul, repetat de
3 ori pe sptmn,ca
un ritual,de profesorul
de pian, Gavrilescu:

Umblu cu
tramvaiul sta
de 3 ori pe
sptmn

Tramvaiul, simbol al lumii reale, al

timpului linear, trece pe lng
grdina tigncilor, despre care
oamenii discut intr-un mod
misterios, cu toate c nimeni nu
tie nimic sigur.
Tigncile au venit demult,spuse
vecinul.(timp mitic)
Grdina apare ca un spatiu mitic.

n tramvai se vorbete
despre NUCII care dau
umbr i TEII care se
zreau din grdin, cu
un miros mbietor.
NUCUL ncepe s dea umbr
numai dup 30,40 de ani
- ( auto)cunoatere la vrsta maturitii ca i pers. lui M.Sadoveanu in
Hanu Ancuei
TEIUL= protector al iubirii ca i la
Eminescu

Gavrilescu intr la ignci, atras fiind de umbra grdinii si

de rvreo
coare: sut de metri
La

n susul strzii era parc

o oaz de umbr
( o fin percepie a irealului)

De trei ori afirm, nainte de a

intra la ignci:

trziu

Prea

(trziu pentru a se
intoarce in real, grania spre ireal
a fost trecut).

IEDERA= plant a zeului

Dionysos folosit pt a trezi
un delir mistic la femeile
care i refuzau cultul.
Reprezint ciclul venic al
mortii i al renaterii, mitul
vesnicei reintoarceri( timp
ciclic-intoarcerea in trecut)

TRANDAFIRII, ascuni in
buruieni, reprezint iubirea
care nu a putut crete
din cauza obstacolelor

CAFEAUA= simbol al
practicilor ezoterice, ghicitul

BABA=Cerberul care cere

vama ( in tradiia
romneasc morii i
pltesc vama).

DISCUIA DESPRE CEAS dintre

Gavrilescu si baba asezat la punctul
de hotar dintre cele doua trmuri
sugereaz alt curgere temporal:

Avem timp. Nu e nici trei.

Ceasul care iar a stat sugereaz
ideea c in locul acesta al pragului, al
vmii, timpul exterior este mpletit in
jurul unei clipe de graie, ora trei.

FETELE= ielele, fetele

care in mitologia
romneasc, se spune,
ca dansau dezbrcate
i il vrjeau pe cel
rtcit noaptea

Odat ajuns in bordei

(episodul al III-lea),
Gavrilescu ncalc
interdicia de a nu
bea multa cafea i
intr in jocul fetelor.
Trebuie s ghiceasc
iganca din cele trei
(o tiganc, o
grecoaic, o evreic).

Esueaz ns, pentru c

i amintete de
Hildegard, se
pierduse, se rtcise
n trecut.
Rtcete prin ntuneric,
ntr-un labirint al
obiectelor amorfe,
spatiu haotic:

Unde sunteti?
Unde v-ati
ascuns? (mitul
Ariadnei)

In partea a III-a Gavrilescu prsete

bordeiul igncilor i aude huruitul
mecanic al tramvaiului, semn al timpului
istoric.
Este refuzat de real:
Bancnota ieit din uz
D-na Voitinovici se mutase de 8 ani, de
cnd se cstorise Otilia
La el acas locuiesc oameni stini
Elsa plecase de 12 ani in Germania (afl
de la crciumar)

cteva ore la tignci=12 ani in lumea real

Vrea s revin la ignci

pentru a cere o
explicaie.
Se intoarce cu un birjar,
fost dricar.
Trec pe lng o
biseric; era sear si
mirosea a regina
nopii.

In partea a IV-a, ultimul episod

prezint intlnirea cu
Hildegard,iubita lui din tineree,
in casa cea mare.
Aceasta este mediatoarea
trecerii dincolo; il duce cu birja
fostului dricar spre pdurealabirint, spre o nunt in cer.
Hildegard s-a nscut in Germania, in urm cu
1000 de ani, a fost clugari vizionar si o mare
cunoscatoare a secretelor plantelor.

nuvelei este deschis, pentru

c pstreaz ambiguitatea, condiie a
fantasticului: -Toi vism,spuse.

Asa ncepe. Ca ntr-un vis

O iau prin pdure pe drumul la
mai lung (ne amintete de c ltoria lui
Dante)

nu ne grbim i hei
tineree! sunt ca un refuz al mortii.
Replicile

Elsa si Hildegard

simbolizeaz iubirea fizic, efemer. Existena alturi de Elsa l-a

aruncat in condiia de modest profesor de pian. Dup
disparitia lui ea l-a ateptat doar civa ani.

este simbol al iubirii spirituale, eterne. Ea este

nemoaica, cea care nu doarme niciodat (iubirea etern a
Penelopei). Hildegard il ateapt i n viaa de dincolo ca o
Beatrice.
Pierderea lui Hildegard in tineree ar constitui pcatul
personajului, iar regsirea ei, in casa cea mare, tot tnr,
sugereaz regsirea muzei, a iubirii spirituale, capabil s-l
conduc pe artist spre a-si recupera adevrata conditie:aceea
de creator.

Fixarea cunotinelor
REAL:
Timp /
linear
Spaiul:Bucuretiul
interbelic
Iubire matrimonial,
fizic, trectoare

IREAL:
TIMP O circular
Spaiul: grdina,
bordeiul igncilor
Iubire ideal,
spiritual, venic

Sacrul camuflat n profan

- Bucureti
-Tramvai
-Caldura
-Bani
-Profesor
-Oameni
ignorani
-numere pare

-Grdina
-Iedera
-Spinii ce ascund trandafirii
-Nucii, teii
-Cifra trei,apte (nr.impare)
-Fetele-iele
-Baba-Charon
-artist

Trsturile prozei fantastice

Existena celor dou planuri: real i ireal

Apariia subit a unui element misterios, inexplicabil,
care perturb ordinea fireasc a realitii
Dispariia limitelor de timp i de spaiu la apariia
elementului misterios / ireal
Ezitarea eroului i a cititorului de a opta pentru o
explicaie a evenimentului

Compoziia gradat a naraiunii ntreine tensiunea epic

Finalul ambiguu, deschis

Fantasticul

O intruziune brutal a misterului n cadrul vieii

reale. (P.C. Castex)
O nclcare a ordinii recunoscute, o rupere
aproape insurmontabil de lumea real.
(Roger Caillois)
ntr-o lume care este evident a noastr, cea
pe care o cunoatem, [...] are loc un eveniment
ce nu poate fi explicat prin legile acestei lumi
familiare. (Tzvetan Todorov)

Prof. Cadle Ana Mihaela

Colegiul Tehnic Al Roman
Aled, Bihor

Octombrie 2007