Durerea

Este cel mai frecvent simptom, definindu-se ca o senzatie neplacuta raportata la un segment al corpului,
reprezentand perceptia unui stimul ce poate reprezenta o leziune tisulara potentiala sau imaginara.
Conducerea durerii: stimuli nociceptivi de la nivelul pielii si viscerelor stimulare terminatii nervoase
ale neuronului aferent primar care face sinapsa cu al-2-lea neuron de la nivelul maduvei sau bulbului
axonii deutoneuronilor formeaza caile ascendente ce ajung la talamus de unde sunt proiectate in cortexul
somato-senzitiv cai descendente bulbospinale catre coarnele posterioare ale maduvei, nivel la care
este controlata transmiterea durerii.
Caracterele semiologice ale durerii:
1. topografia durerii (localizarea si iradierea): durerea apare de obicei in apropierea zonei
afectate,putand fi localizata intr-un segment sau la un viscer, iar iradierile sunt uneori
caracteristice si pot da informatii despre complicatiile bolii
2. caracterele temporale ale durerii (debut acut/cronic, durata, mod de terminare acut/treptat)
Clasificarea durerii dupa evolutia in timp:
- dureri de tip acut apar ca urmare a unei stimulari nociceptive =>
a. durere acuta = durere cu durata de maxim ore pana la zile, de intensitate variabila
b. durere recurenta acuta = durere produsa prin stimulare nociceptiva continua sau recurenta produsa
prin procese patologice cronice
c. durere acuta/cronica continua = durere produsa prin stimulare nociceptiva continua (ex durerea
neoplazica)
- dureri de tip cronic nu au o stimulare nociceptiva evidenta, durata peste 6 luni (limita arbitrara)
fiind produse, mentinute si intensificate de diferiti factori (ex o afectiune dureroasa pentru care nu
exista tratament: artroza, neuropatia DZ, neoplazii; factori neurologici initiati de o boala somatica si
care persista dupa ce boala de fond s-a vindecat: leziuni ale nn senzitivi; factori psihologici)
3. calitatea durerii (modul ei de descriere) (arsura,strangere,corset etc)
Tipuri caracteristice de durere:
- colicativa = data de spasmul/distensia exagerata a unui organ cavitar; e foarte intensa, repetitiva
- durere pulsatila apare prin procese inflamatorii sau iritative in cavitati inchise sau sub tensiune sau
in leziuni arteriale inflamatorii
- claudicatia = durere ca o crampa resimtita intr-o masa musculara in timpul efortului si care cedeaza
in repaus, datorata ischemiei in zona respectiva
- junghiul = durere bine localizata, intensa, cu caracter de impunsatura de cutit (ex afectiuni
inflamatorii ale seroaselor)
4. aspectul cantitativ al durerii = intensitatea durerii nu poate fi cuantificata, pragul durerii
variind intre indivizi (factorul subiectiv e primordial)
5. factori care produc sau agraveaza durerea si factori care reduc sau amelioreaza durerea (ex
pozitii antalgice, manevre de calmare a durerii etc)
6. manifestari asociate durerii (ex transpiratii, palpitatii, greata etc)
1

Dureri clinice:
1. dureri somatice superficiale
- provin de la SN periferic
- stimulul nociceptiv este de obicei evident
- bine localizate
- intensitatea durerii este proportionala cu intensitatea stimulului
- similare cu alte dureri somatice prezente in antecedentele bolnavului
2. dureri somatice profunde
- provin de la structurile neuromusculare si de la viscere
- cel mai frecvent declansate de inflamatie
- de obicei difuze si iradiate
- asociate cu semne nespecifice (ex greata etc)
3. dureri reflectate, la distanta
- pot insoti durerile somatice (mai frecvent pe cele profunde)
- au localizare cutanata, in zonele cu aceeasi inervatie spinoasa in care ajung terminatiile nervoase ce vin
de la organul bolnav
4. dureri neuropatice
- sunt legate de lezarea directa a structurilor nervoase
- nu exista stimul nociceptiv evident
- exista semne asociate de lezare nervoasa (ex alterari senzitive)
- ades cu caracter sfredelitor sau de curent electric
5. dureri psihogene = dureri imaginare, fara nicio legatura cu un stimul nociv, aparute ca raspuns la
frica, depresie, vina etc.
Cefaleea
= durere a extremitatii cefalice, inclusiv durerea cu punct de plecare in regiunea fetei si durerea din
regiunea cervicala, cu durata prelungita, de ore-zile.
Cefalalgia = durere de cap paroxistica, intensa, de durata mai scurta, de obicei sub o ora.
Structuri cu sensibilitate dureroasa:
1. tegumentul
2. tesutul subcutanat
3. nervii cu traiect intracerebral
4. anumite zone ale durei mater (zonele din vecinatatea sinusurilor si venelor cerebrale)
5. sinusurile venoase, venele mari, arterele mari
6. mucoasele cavitatilor din viscerocraniu
Stimuli care pot declansa durerea:
1. distensia (pentru artere)
2. compresia (pentru nervi)
3. inflamatia (pentru toate structurile)
4. tractiunea (pentru toate structurile)
5. variatia presiunii intracerebrale
2

Tipuri de cefalee:
1. migrena = cefalee de origine vasculara care survine in accese cu frecventa si cu durata variabile (de
la ore la 1-2 zile), cu evolutie cronica, declansarea accesului migrenos putand fi legata de efort,
stress, stari emotionale, alimentatie etc.
- mecanism: hiperreactivitate a vaselor cerebrale la diferiti stimuli (la debut o faza vasoconstrictoare + o
faza de vasodilatatie in perioada de stare)
- are 2 forme: migrena neurologica (clasica, cu prodrom) si migrena comuna (nu are prodrom)
- este mai frecventa la femei
- prodromul (aura) consta in prezenta manifestarilor neurologice la debut, la nivelul analizatorilor vizual
si auditiv (scotoame scintilante); se datoreaza unei faze initiale vasoconstrictorii si dispare la instalarea
durerii; in acest moment tratamentul este cel mai eficient
- criza de migrena urmeaza manifestarilor neurologice; cefaleea are ca localizare o jumatate a craniului
si fetei (hemicranie), este pulsatila, se asociaza cu fotofobie, intoleranta la zgomot, greata si varsaturi, are
o durata de ordinul orelor si cedeaza treptat, fiind urmata de o stare de epuizare
2. cefaleea cu crize apropiate (cluster headache) = crize succesive de durata mica, separate prin
intervale mari de liniste, avand ca fenomene de insotire fenomene locale vegetative unilaterale (ex
lacrimare, rinoree, eritem localizat) si ca mecanism vasodilatatia.
3. cefaleea psihogena (de tensiune) (isterica) = senzatie de constrictie catre regiunea vertexului,
acoperind partea superioara a craniului (durere in casca)
- mecanism: tonus crescut, cu contractia musculaturii scalpului
- are durata variabila (zile, saptamani)
- intensitate suportabila
- frecventa variabila (apare la intervale mari: luni)
- de obicei asociata cu manifestari de suferinta psihoafectiva (ex anorexie, astenie psihogena etc)
4. cefaleea din bolile neurologice:
- tumori cerebrale => cefalee continua, progresiva, insotita de varsaturi explozive
- procese inflamatorii (meningite) => cefalee insotita de febra, fotofobie, pozitie caracteristica in cocos
de pusca
- hemoragie => cefalee brutala, cu debut brusc
5. alte cefalei:
cefaleea auriculara (in leziuni ale urechii externe, canalului auditiv, timpanului, urechii medii)
cefaleea oculara (ex glaucom, vicii de refractie: astigmatism, hipermetropie)
cefaleea de origine dentara
cefaleea din hipertonia musculara (ex contractura musculaturii cefei la dactilografe e resimtita
occipital) si spondiloza cervicala
cefalei medicale (in boli febrile, infectioase, respiratorii, cardiovasculare etc) (cefaleea hipertensiva
cronica, repetitiva, de obicei occipitala, insotita in caz de encefalopatie hipertensiva de vertij, tulburari de
vedere, varsaturi)
3