Sunteți pe pagina 1din 24

Afazia

Definitie
Criterii de evaluare
Tipuri
Exemple

Apraxia

Definitie
Tipuri
Localizare cerebrala
Exemple

Agnozia

Definitie
Actul perceptiv faze
Tipuri
Exemple

Apraxia
Def: incapacitatea de a efectua in mod voluntar miscari
sau anumite miscari in prezenta conservarii motricitatii,
sensibilitatii, coordonarii capacitatilor de intelegere a
limbajului

Liepman distinge trei tipuri de apraxie:

Apraxie ideatorie
Apraxie ideomotorie
Apraxie melokinetica

Apraxia ideatorie

Definita ca o incapacitate de a realiza o succesiune de acte pentru a


atinge un scop, desi fiecare act in parte poate fi executat
Pierderea schemei actiunii (nu mai stie cum se foloseste), un deficit
de planificare, de manuirea corecta a obiectelor
O incapacitate de a realiza secvente complexe de miscari din cauza
unei programari incorecte a intregii secvente
Afecteaza ambele maini in maniera similara

Caracteristic: actiuni absurde (ia cheia si o baga in gura apoi o


freaca de fata, incearca sa scrie cu un cutit)

Localizare: leziuni ale extremitatii posterioare a primelor doua


circumvolutiuni temporale si ale plicii curbe

Este bilaterala cand leziunea este in stanga si unilaterala in leziunile


emisferului drept

Apraxia ideomotorie

Efectuare actiunilor simple este tulburata numai la comanda, pe cand


actiunile motorii automate si reflexe se executa de cele mai multe ori
normal; o disociatie automatico-voluntara
Este cea mai frecventa dintre apraxii; prezervarea gesturilor familiare
Bolnavul are in minte planul actiunii, il cunoaste, poate sa descrie ce
trebuie sa faca pentru a-l executa
Tulburare a functiei gestice intotdeauna accentuata de situatia de
examen care priveaza pacientul de spontaneitatea sa; intelegerea este
conservata
Poate fi testata prin imitarea gesturilor aleatorii ale examinatorului sau
prin simularea folosirii unor obiecte
Localizare:

leziunile corpului calos (unilaterala)


Regiunea parietala, girus supramarginal si portiuni din parietala
ascendenta
Leziuni frontale sau subcorticale

Apraxia melokinetica

O tulburare a formulei kinetice pentru miscarile intentionale


afectand toate formale de miscare, interesand in special miscarile
rapide, fine, distale
Miscarile sunt grosolane, simple, mutilate - pacientul nu poate
realiza miscari complexe precum cusutul, crosetatul, cantatul la
instumente
O apraxie inervatorie periferica a segmentului predominant
muschii mainii
Dificil de diferentiat de efectele unui sindrom piramidal sau
extrapiramidal moderat
Localizare:
In ariile motorii

Testarea apraxiei ideomotorii si ideatorii

Testul tipic: in fata bolnavului se aseaza un ciocan, o perie de


dinti, o foarfeca, o guma, un lacat cu cheie, o lumanare cu o cutie
de chibrituri pacientul este rugat sa ia fiecare obiect pe rand in
mana si prin cuvinte si gesturi sa arate cum se intrebuinteaza

Complexe: a simula ca se conduce un automobil, a simula ca se


bate la usa, a simula ca se indoaie si se desface o hartie, a simula
ca se aprinde o tigara, a simula ca se canta la pian

Membre superioare: a strange pumnul, a face salutul militar, a


spune la revedere, a se scarpina in cap, a pocni din degete

Apraxia constructiva

Dificultatea de a aprecia si de a analiza relatiile spatiale si de a


executa constructii mai simple sau mai complicate (nu poate
ansambla piese izolate, nu poate construi)
Evidenta mai ales in desen : se cere bolnavului sa deseneze un arc, o
cruce, un om, o bicicleta, figuri geometrice, figuri in perspectiva.

Leziuni in jumatatea posterioara a emisferelor drepte

Apraxia buco-faciala

Bolnavul nu poate executa miscari voluntare ale musculaturii fetei si


gurii la cerere
Bolnavul este pus sa: inchida/deschida ochii (apraxia pleoapelor), sa
scoata si sa dirijeze limba in diferite directii, sa fluiere, sa sufle, sa
plescaie, sa arate dintii, sa imite sarutul, etc.
Localizare:

Leziune frontala sau operculara centrala sau leziuni ale portiunii


anterioare a insulei
Leziuni unilaterale ale creierului tulburari bilaterale bucofaciale ex.
Afemie expresiva cu pertubatii ale inervatiei voluntare

Apraxia trunchiului

Bolnavul nu poate executa miscari voluntare ale musculaturii


trunchiului si membrelor inferioare
Bolnavul este rugat sa se intinda in pat, sa treaca din decubit dorsal in
decubit lateral
Cauze/ Localizare: tumori ale spleniului corpului calos care intereseaza
unii sau ambii lobi frontali; boala Pick cu importanta atrofie frontala

Apraxia mersului

O tulburare a mersului in absenta unei pareze a membrelor inferioare,


ataxiei sau unor tulburari de sensibilitate
Cauze/ Localizare: leziuni ale lobilor frontali, in special in tumori cu
invadare anterioara a corpului calos; leziuni subcorticale ale regiunii
prefrontale

Agnozia

Def: dificultate sau imposibilitate de a recunoaste obiectele


din lumea inconjuratoare in absenta unor tulburari ale
functiilor elementare senzitivo-senzoriale in domeniul in care
se exercita agnozia si in absenta unui deficit intelectual general
si a unor tulburari psihice.

O tulburare care afecteaza procesul de perceptie dincolo de


regiunea corticala senzoriala;
Tulburari de recunoastere care iau nastere in urma unor
prelucrari defectuoase ale mesajelor care vin pe unul dintre
canalele informationale.

Etapele realizarii procesului perceptiv

1. etapa perceptiva: se refera la caracteristicile stimulului


(intensitate luminoasa, angularitate, profunzime, culoare,
natura intermitenta a stimulului).
2. etapa de integrare a trasaturilor elementare tine cont de
simultaneitatea caracteristicilor, de relatia lor temporala si
spatiala, de miscarea lor, de diferentierea fond/figura.
(afectata in agnosia aperceptiva)
3. etapa asociatiilor intermodale si de comparare a
perceptiei cu stocul de imagini vizuale stocate in memorie
presupune asocierea de sens imaginii (afectata in agnosia
asociativa)

Agnozia tactila

Bolnavul nu poate identifica cu ochii inchisi un obiect pe care-l tine


in mana
Dificultati in recunoasterea formelor, texturii, greutatii si
dimensiunilor (astereognozie)
Se insoteste de obicei de mici tulburari de sensibilitate de tip cortical
(ahilognozie, tulburari in localizarea topografica a stimului tactil,
largirea campurilor Weber)
Poate fi simulata de tulburarile de sensibilitatea periferica, de pareza,
ataxie sau apraxie, afazie
Tipuri: amorfognozia (nu recunoaste marimea, forma, caracteristicile
spatiale), ahilognozia (nu recunoaste textura materialului), asimbolia
tactila (nu recunoaste obiectul)
Localizare:

Circumvolutie postcentrala, lobii parietali, emisfera ipsilaterala

Agnozia auditiva

O tulburare la nivelul prelucrarii stimulului in scoarta imediat dupa


receptia lui si inainte de a deveni constient
Agnozii

auditive verbale (surditate verbala pura),


auditive non-verbale (nerecunoasterea unor sunete familiare),
pentru muzica
auditive afective,
surditate corticala (distructia bilaterala a corexului auditiv primar)

Testare: i se cere bolnavului sa recunoasca vocile diferitelor persoane,


sa localizeze in spatiu sursa zgomotelor, sa recunoasca plansul unui
copil, stranutul, etc., sa indice cel mai intens dintre doua sunete, sa
recunoasca ritmuri, prozodia, sa recunoasca tipul sunetelor.
Localizare: jumatatea posterioara a primei circumvolutii temporale si
parte din cea de-a doua circumvolutie temporala a emisferei
dominante

Agnozia vizuala

Descriere: bolnavul vede un obiect care i se arata, dar nu poate


distinge caracterul si semnificatia lui, nu-l poate numi, nu poate
arata cum se intrebuinteaza si nu-si poate aminti daca l-a mai vazut
vreodata
Tipuri:

agnozia vizuala aperceptiva

agnozia vizuala asociativa

afazia optica

agnozia culorilor

agnozia vizuospatiala

alexia agnozica

prosopagnozia

simultagnozie

Agnozia vizuala aperceptiva


Incapacitate de a recunoaste stimulii vizuali din cauza unui deficit
in manipularea informatiei ce se situeaza dincolo de perceptia
vizuala;
Percep elementele care formeaza obiectul, le pot numi si descrie,
insa nu le pot combina intr-o imagine unitara, intr-o singura
perceptie
Nu pot copia si nici imperechea intre ei forme si obiecte
Sunt tulburate mecanismele de detectare a formei si unghiurilor
care intervin in modelarea stimulului
Nistagmusul optocinetic, discriminarea luminozitatii si a culorilor
pot fi prezervate
Cauze/ Localizare:

intoxicarea cu monoxid de carbon


leziune distructiva a lobului parietal drept postinferior
leziuni occipitale si a zonelor adiacente

Agnozia vizuala asociativa


Imposibilitatea de a numi, descrie si /sau de a indica intrebuintarea
unui obiect perceput vizual
Integrarea elementelor perceptive insa nu poate fi identificat
vizuosemantic pattern-ul integrat
Perceptia a fost corect efectuata dar stimulul este prost imperecheat
sau rau etichetat
Afectata legatura intre obiectul perceput si informatiile
inmagazinate despre acest obiect
Pacientii cauta activ indici tactili, auditivi sau olfactivi care-i pot
ajuta sa recunoasca obiectele si au tendinta sa atinga spontan
stimulii ce trebui identificati
Pot copia desene; au performante mai bune in indicarea obiectelor
decat cei cu agnozie aperceptiva
Localizare:

Zona occipito-temporala, uni/ bilaterala

Teste comparative
Aperceptiva

Asociativa

Denumire de obiecte

Desemnare de obiecte

Copiere

Desen la comanda

Imperechere de obiecte
identice

Imperechere categoriala

Afazia optica

Este un sindrom apropiat de agnozia vizuala, denumirea si indicarea


pe intrare vizuala sunt deficitare
Pacientul poate recunoaste stimulul insa printr-o disconexiune vizuoverbala centrii limbajului nu primesc decat o informatie vizuala
partiala, ceea ce da nastere unui comportament confabulatoriu
caracteristic; un deficit anomic.

Agnozia culorilor
Acromatopsia pierderea simtului cromatic, uneori restransa
la un hemicamp vizual

Pacientii nu pot numi sau imperechea culorilor si percep mediul


inconjurator intr-o nuanta de cenusiu
Testare: sa numeasca culorile vazute, sa arate culorile cerute de
examinator, sa sorteze un lot de culori dupa diferite criterii, sa
recunoasca imagini necorespunzator colorate.
Localizare:

Leziunile cortexului occipital infero-median, implicand in special


girusurile lingual si fuziform

Agnozia vizuospatiala

Presupune o dificultate de a intelege sau reproduce cele mai simple


relatii spatiale
Nu mai exista o detasare clara a obiectului de fond si de alte obiecte
invecinate
Pacientii nu pot copia, nu pot desena din memorie, nu pot construi bisau tridimensional
Localizare si semne clinice asociate:

In sindromul parietal de emisfera dreapata (nedominanta) impreuna cu


neglijarea hemispatiului stang, dezorientare dreapta-stanga, apraxie de
imbracare, topografo-agnozie

Alexia agnozica

Bolnavul nu este capabil sa citeasca un text, desi scrisul spontan si la


dictare sunt normale, fara ca el sa poata citi ceea ce a scris
Localizare /Cauze:

Leziuni unilaterale ale celei de a doua si a treia circumvolutiuni occipitale


ale emisferei dominante
Leziunea partii posterioare a corpului calos

Prosopagnozia

Agnozia pentru fizionomii


Bolnavul nu mai recunoaste persoanele, nici chiar pe cele mai
apropiate din jurul lui
Este o tulburare de sinteza, bolnavii putand in cele din urma
recunoste persoana dupa diferite detalii (buze, sprancene, timbru
vocal, etc.)
Localizare:

Girusul parahipocampic drept

Simultagnozia

Bolnavul, desi recunoaste cateva elemente izolate dintr-o


reprezentare grafica mai complexa, nu poate grupa elementele
izolate intr-un tot semnificativ
Pacientul sare de la o imagine elementara la alta fara a suprinde
relatia dintre ele, nu poate surprinde idea generala
Localizare/ Cauze: leziuni parieto-occipitale