Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

CONVENTIA DE ARBITRAJ
Art. 542, alin. (1) CPC: Persoanele care au capacitate deplina de
exercitiu pot conveni sa solutioneze, pe calea arbitrajului, litigiile intre ele, in
afara de acelea care privesc starea civila, capacitatea persoanelor,
dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra
carora partile nu pot sa dispuna.
Astfel, pentru ca un litigiu sa fie solutionat pe calea arbitrala, ar trebui
sa fie indeplinite 3 conditii:
-

Partile sa aiba capacitate deplina de exercitiu;

Partile sa incheie o conventie de arbitraj;
Aceasta conventie sa vizeze solutionarea pe calea arbitrala a unor
litigii care sa nu fie excluse din domeniul arbitrabilitatii.

Prima si cea de-a treia conditie reprezinta, de fapt, aspecte ce tin de

conditiile de valabilitate ale conventiei de arbitraj, respectiv prima conditie
mentionata aduce in discutie capacitatea de a incheia o conventie de
arbitraj, iar ultima conditie pare sa aiba legatura cu obiectul conventiei de
arbitraj.
Nu exista in CPC o definitie a conventiei de arbitraj, in ansamblul sau.
Insa, conventia de arbitraj se poate defini ca fiind un acord de vointa,
respectiv o conventie a partilor, prin care ele decid ca un litigiu, fie
deja nascut intre ele, fie un litigiu viitor, sa fie solutionat prin
arbitraj.
CARACTERE JURIDICE
1. Contract numit;
2. Contract sinalagmatic;
3. Contract solemn, singurul acord de vointa al partilor nefiind
suficient pentru incheierea valabila a acestui contract, fiind
necesara forma scrisa ad validitatem, chiar si a formei autentice in
unele cazuri;

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

4. Contract comutativ;
5. Contract cu executare succesiva, practic prestatiile partilor
executandu-se in timp, de la momentul declansarii litigiului si pana
la finalizarea acestuia;
6. Are natura juridica a unui act de dispozitie. Prin incheierea unei
conventii de arbitraj, partile renunta la garantiile specifice justitiei
statale. A incheia o conventie de arbitraj inseamna, practic, a
renunta la o serie de drepturi conferite de lege.
CLASIFICAREA CONVENTIEI DE ARBITRAJ
Sediul materiei: art. 549 CPC. Din acest text rezulta cele doua forme
ale conventiei:
1. CLAUZA COMPROMISORIE
Clauza compromisorie este o clauza contractuala, prin care
partile stabilesc ca litigiile ce se vor naste din contractul in care
este inserata clauza sau in legatura cu acesta sa fie solutionate prin
arbitraj art. 550 CPC. In acest text se prevede obligatia partilor de a
indica, sub sanctiunea nulitatii, modalitatea de desemnare a arbitrilor.
TRASATURI ESENTIALE

Clauza trebuie redactata in scris, sub sanctiunea nulitatii. De

principiu, conditia se considera a fi indeplinita in oricare din
urmatoarele situatii: fie o clauza propriu-zisa, inserata in contractul
principal, fie clauza imbraca forma unei conventii distincte de
contractul principal, dar la care contractul principal face trimitere, fie
clauza este inserata sau rezulta dintr-un schimb de corespondenta
intre parti. Trebuie avuta in vedere ultima situatie, cu atat mai mult cu
cat contractele intre profesionisti sunt din ce in ce mai schematice, mai
sintetizate; trebuie sa rezulte, practic, dintr-un sir de corespondenta
intre acestia;

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

Clauza trebuie sa indice, sub sanctiunea nulitatii, modalitatea

de desemnare a arbitrilor. In primul rand, cerinta este un element
de noutate, cel putin din punct de vedere formal in VCPC se prevedea
obligatia de indicare, insa nu se prevedea sanctiunea nulitatii. In
prezent, exista un text expres care prevede acest lucru.
In al doilea rand textul nu distinge el este incident indiferent de forma
arbitrajului (ad-hoc sau institutionalizat) ? Exista o asemenea cerinta si
in cazul arbitrajului institutionalizat? Nu. De altfel, CPC reglementeaza,
ca regula, arbitrajul ad-hoc. Exista cateva dispozitii referitoare la
arbitrajului institutionalizat (art. 616 621). Restul textelor sunt menite
a reglementa arbitrajul ad-hoc. Ca principiu, ceea ce se analizeaza,
potrivit CPC, vizeaza arbitrajul ad-hoc. Este suficient, in cazul
arbitrajului institutionalizat, sa se indice o curte de arbitraj sau regulile
de arbitraj ale curtii cu pricina, si conditia se va considera indeplinita.
De altfel, chiar art. 550 alin. (1) teza a II-a cuprinde o metiune in acest
sens.
Daca in conventia de arbitraj se spune ca litigiul va fi solutionat de X,
in calitate de arbitru unic, este indeplinita cerinta legala? Strict formal
nu. Pe de o parte, textul se refera la modalitate, si nu la indicarea
nominala a arbitrilor. Partile nici nu isi propun sa stie la momentul
incheierii contractului aceste lucruri. VCPC era putin mai clar sub acest
aspect, prevazand indicarea nominala a arbitrului.
In ceea ce priveste relatia clauza compromisorie contract, s-ar putea

face o discutie de tipul autonomie relativa intre acestea doua. Art. 550 alin.
(2) validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea
contractului in care a fost inscrisa. Textul poate spune oricum, este evident
ca, daca o persoana este incapabila, este incapabila de a incheia atat
contractul principal, cat si conventia de arbitraj.
In realitate, conceptul de autonomie relativa acopera foarte bine relatia
dintre clauza compromisorie si contract, respectiv, sunt situatii cand
nulitatea afecteaza doar contractul principal, fiind normal ca clauza

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

compromisorie sa-si pastreze valabilitatea, sa dea nastere competentei

arbitrilor de a analiza si de a pronunta nulitatea contractului principal, dar
sunt situatii exceptionale, in care nulitatea afecteaza si clauza, si atunci
arbitrii vor constata in mod prioritar ca este lovita de nulitate insasi clauza,
iar in privinta contractului se vor pronunta altii.
Clauza compromisorie este privita de literatura de specialitate ca fiind
un fel de mini-contract in evolutie (clauza deschisa), putandu-se completa
pana la momentul la care se naste litigiul. Ea corespunde practic unor
realitati evolutia contractului.

2. COMPROMISUL
Compromisul este o conventie prin care partile stabilesc ca un
litigiu existent sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se,
sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor, sau
modalitatea de numire a acestora, in cazul arbitrajului ad-hoc art.
551 CPC.
TRASATURI DEFINITORII
1. Se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii. Cerinta se
-

considera a fi indeplinita in urmatoarele situatii:

Compromisul imbraca forma unui contract distinct (situatia regula);
Compromisul poate rezulta dintr-un schimb de corespondenta;
Compromisul ar putea rezulta dintr-un schimb de acte procedurale,
adica din notificari intre parti; din coroborarea cererii de chemare in
judecata cu intampinarea; dintr-o intelegere scrisa a partilor, facuta
in fata tribunalului arbitral sau, mai exact, este sesizat tribunalul
arbitral, se constituie, sunt citate partile si la primul termen, pentru
ca nu rezulta din dosar actul procedural din care rezulta clauza

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

compromisorie sau compromisul, partile declara in scris ca recunosc

competenta respectivului tribunal arbitral.
2. Compromisul trebuie sa cuprinda, sub sanctiunea nulitatii,
obiectul

litigiului.

Spre

deosebire

de

compromis,

clauza

compromisorie face parte dintr-un contract, si atunci, prin raportare

la acel contract, rezulta si care este obiectul clauzei compromisorii.
Clauza compromisorie este privita ca o clauza deschisa, pe cand, in
cazul compromisului, la momentul la care se naste litigiul, nu se stie
daca se va vrea sa fie solutionat in arbitraj sau nu si obiectul.
3. Compromisul trebuie sa cuprinda numele arbitrilor

sau

modalitatea lor de desemnare. Sunt aplicabile observatiile

facute si in cazul clauzei compromisorii.
4. Compromisul, fiind rezultatul vointei partilor exprimata dupa
nasterea litigiului, poate interveni oricand, cata vreme nu a fost
pronuntata o solutie litigiului, de catre o instanta judecatoreasca,
altfel spus, poate interveni si cand a fost sesizata o instanta
judecatoreasca, cu conditia ca aceasta sa nu se fi pronuntat asupra
fondului art. 551 alin. (2): Compromisul se poate incheia chiar
daca litigiul intervenit intre parti este deja pe rolul unei alte
instante.
Comparatie clauza compromisorie compromis
Asemanari:
-

Ambele inlatura competenta instantelor judecatoresti de drept

comun;
Ambele confera arbitrilor puterea de jurisdictie;
Ambele prezinta o autonomie relativa fata de contractul principal.

Deosebiri:
-

in vreme ce clauza compromisorie priveste un litigiu viitor,

compromisul priveste un litigiu existent;

din punct de vedere formal, in situatia tip, clauza compromisorie
este inscrisa in contractul principal, deci presupune un singur

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

inscris, un singur instrumentum, pe cand compromisul presupune

-

existenta unui inscris distinct;

sunt situatii in care compromisul reprezinta unica modalitate de a
face incidenta jurisdictia arbitrala. Sunt situatii incompatibile cu o
clauza compromisorie. Sunt acele situatii in care raportul juridic nu
se naste dintr-un contract, din manifestarea de vointa a partilor, ci
dintr-un fapt juridic licit/ilicit. In asemenea situatii, tribunalul arbitral
va putea sa fie competent, dar numai in temeiul unui compromis.

CONDITILE DE VALABILITATE ALE CONVENTIEI DE ARBITRAJ

CONDITIILE DE FORMA
Regula este aceea ca o conventie de arbitraj se va incheia in forma
scrisa ad validitatem. Exceptia consta intr-o forma scrisa intensificata,
respectiv sunt situatii in care este necesara forma autentica, nu o simpla
forma scrisa pentru o conventie de arbitraj valabila. Art. 548 alin. (2) prevede
necesitatea formei autentice sub sanctiunea nulitatii absolute in cazul in care
conventia de arbitraj vizeaza litigii referitoare la transferul dreptului de
proprietate si/sau constituirea altui drept real asupra unui imobil.
CONDITIILE DE FOND
CAPACITATEA
Potrivit art. 542 alin. (1) CPC: persoanele care au capacitate deplina de
exercitiu pot conveni sa solutioneze, pe calea arbitrajului, litigiile intre ele, in
afara de acelea care privesc starea civila, capacitatea persoanelor,
dezbaterea succesorala, relatiile de familie, precum si drepturile asupra
carora partile nu pot sa dispuna.
A. In cazul persoanelor fizice
Regula este textul mentionat mai sus. Intrebarea teoretica este ce se
intampla cu persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu? E posibil
ori nu sa poata sa incheie o conventie de arbitraj, ori sa poata sa incheie o

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

conventie de arbitraj prin reprezentantul legal. Se apreciaza ca, in realitate,

persoaele care nu au capacitate de exercitiu nu pot sa incheie o conventie de
arbitraj. Nu se califica, din punct de vedere juridic, aceasta teza, doar apare
in literatura de specialitate. In realitate, este vorba de o incapacitate de
folosinta. De altfel, calificand ca act de dispozitie conventia de arbitraj, o
interpretare in sensul ca se poate incheia doar personal de persoanele care
au capacitate deplina de exercitiu, este lipsita de sens. Exista si autori care
considera ca se poate formula conventia de arbitraj si de catre reprezentantii
legali.
B. In cazul persoanelor juridice
S-a facut referire la acestea in contextul definirii trasaturilor definitorii
ale arbitrajului. Concluzia este ca, in legatura cu statul si autoritatile publice,
in dreptul intern nu pot incheia conventii de arbitraj decat daca sunt
autorizate prin lege, pe cand in arbitrajul international, raspunsul este de
principiu da, daca nu exista vreo interdictie anume. In legatura cu alte
subiecte de drept public, se poate, daca obiectul lor de activitate presupune
operatiuni economice art. 542 alin. (2) si (3) CPC.
CONSIMTAMANTUL
Legea nu contine prevederi speciale, ca atare se vor aplica regulile de
drept comun, respectiv consimtamantul sa fie serios, sa fie liber (neafectat
de vicii) si exprimat in deplina cunostinta de cauza.
Daca ar fi sa se analizeze viciile de consimtamant, este posibil sa ne
gasim cel mai probabil in prezenta erorii. Au fost observate, in literatura de
specialitate, situatii de tipul: eroare cauzata de caracterul esentialmente
voluntar al acestei forme de justitie privata, au fost situatii in care partile au
crezut ca sunt obligate sa recurga la arbitraj. De asemenea, au existat
situatii de eroare privind natura litigiilor arbitrabile, respectiv sa fi incheiat o
conventie de arbitraj pentru solutionarea unui litigiu care nu era arbitrabil,
sau sa nu fi incheiat o conventie de arbitraj asupra unui litigiu despre care se

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

credea ca nu era arbitrabil, dar de fapt era; eroare asupra calificarii

arbitrului.
In ceea ce priveste celelalte vicii de consimtamant: dol, violenta este
putin probabil sa existe situatii in practica, nefiind exclus sa se intalneasca
violenta asupra constrangerii economice (intr-un contract impus), sa se
ajunga sa se dovedeasca constrangerea economica -> violenta -> nulitatea
cauzei.
De leziune nu se pune problema, nici macar potrivit NCC, pentru ca
leziunea presupune sa se creeze o discrepanta intre obligatiile partilor, ceea
ce este foarte putin probabil.
OBIECTUL
Obiectul conventiei de arbitraj il reprezinta rezolvarea litigiului pe
calea justitiei private si scoaterea lui de sub incidenta justitiei
statale. Practic, aceasta este si principala prestatie la care se obliga partile,
aceea de a atribui competenta arbitrilor. Din conventia de arbitraj rezulta si
alte prestatii ale partilor.
Ca orice obiect al oricarui contract, acesta trebuie sa fie licit, iar
caracterul licit al obiectului conventiei de arbitraj duce cu gandul, automat,
la domeniul arbitrabilitatii, pentru ca obiectul conventiei de arbitraj il
reprezinta solutionarea unui anumit litigiu prin arbitraj, iar acel anumit litigiu
trebuie sa fie arbitrabil, altfel obiectul conventiei de arbitraj nu va fi unul licit.
CAUZA
Cauza trebuie sa existe, sa fie licita, sa fie morala. Intrucat conventia
este arbitraj este un contract accesoriu, si cauza acesteia este subordonata
cauzei contractului principal. Daca s-ar incheia, spre exemplu, un compromis
pentru solutionarea unui litigiu care nu exista sau care nu mai exista,
compromisul respectiv ar fi lovit de nulitate pentru lipsa cauzei.
EFECTELE CONVENTIEI DE ARBITRAJ

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

Efect negativ: Scoaterea litigiului de sub competenta instantelor de

drept comun, cu cateva exceptii, respectiv:

Daca paratul si-a formulat apararile pe fond, fara nicio exceptie

intemeiata pe conventia de arbitraj. Deci, nu invoca nulitatea
conventiei de arbitraj, solicita respingerea actiunii in plata pretului,
aratand o compensatie, sau ca si-a executat prestatia sau altcevam
dar nu spune ca este nula conventia de arbitraj, ci se apara pe fond si
atat. Practic, paratul depune intampinare la instanta judecatoreasca
sesizata de reclamant, in intampinare existand exceptii, aparari de
fond, insa niciuna dintre ele neprivind o cauza de nevalabilitate a
conventiei de arbitraj. Intr-un asemenea caz, instantele judecatoresti
raman competente nu se produce efectul negativ. Practic, partile,
printr-un mutuus dissensus, renunta la conventia de arbitraj, paratul

aparandu-se direct pe fond;

Conventia arbitrala este lovita de nulitate;
Conventia arbitrala este inoperanta (este valabila, ar trebui sa produca
efecte, dar nu produce). Spre ex: partile prevad ca litigiul va fi
solutionat de curtea de arbitraj X care in concret nu exista, de
persoana X care nu mai este in viata sau care refuza insarcinarea de
arbitru, sau partile spun ca litigiul va fi solutionat prin arbitraj in cazul
in care partile vor putea sa il organizeze in maximum 3 luni de la

nasterea litigului, iar partile n-au reusit sa faca acest lucru;

Daca tribunalul arbitral nu poate sa fie constituit din motive vadit
imputabile paratului: paratul nu raspunde la notificarea facuta de
reclamant in vederea realizarii arbitrajului, nu isi exprima niciun punct
de vedere cu privire la arbitrul propus de reclamant, paratul nu isi
exercita dreptul si obligatia de a numi arbitrul; paratul este practic cel
vinovat de imposibilitatea/dificultatea constituirii tribunalului arbitral.
Intr-un asemenea caz, se poate ca reclamantul sa se adreseze
instantelor judecatoresti pentru solutionarea litigiului.

Arbitraj comercial Curs 4

27.10.2014

Efect pozitiv: Investirea instantei arbitrale cu puterea de a solutiona

litigiul, constituind temeiul competentei acestuia. Practic, intr-un al
doilea timp, efectul pozitiv derivat ar fi acela al stabilirii cadrului
organizatoric si al procedurii arbitrale propriu-zise, fiindca ele deriva tot
din conventia de arbitraj.