DETERMINAREA

LOCUINTEI

NECESARULUI

DE

CALDURA

PENTRU

INCALZIREA

1. Principiul metodei de calcul a necesarului de caldura

pierderile de caldura sunt calculate pentru conditii statice si parametrii constanti;
inaltimea camerei nu va depasi 5 m;
temperaturi egal distribuite (temperatura aerului si temperatura de proiectare)
2. Necesarul de caldura pentru incalzire
Instalatiile din cladiri trebuie sa asigure in perioada rece a anului necesarul de caldura pentru
incalzire, ventilare si preparat apa calda de consum.
Metoda de calcul este reglementata prin STAS 1907 potrivit careia necesarul de caldura
pentru incalzire Qh se determina cu relatia

A
Q 1 Q
T
i
100

[W]

(1)

QT - pierderile de caldura prin elementele de constructie in W;

- Qi - necesarul de caldura pentru incalzirea aerului rece infiltrat din exterior in W;

suma adaosurilor pentru compensarea efectului suprafetelor reci si pentru

orientare in %;
2.1.Pierderile de caldura prin transmisie
Aceste pierderi au loc atat prin elementele de constructie exterioare (daca sunt mai multe se
numeroteaza 1, 2,...,i) in contact cu aerul pe ambele fete QE cat si prin elementele de
constructie in contact cu solul Qs .

Q Q
Ei

[W]

(2)

Pierderile de caldura prin elementele de caldura in contact cu aerul pe ambele fete:

t t
QEi mS i R e
o
in care :
m - coeficient de masivitate termica ;
S - suprafata elementului de constructie ;
T= Ti-Te [oC] diferenta intre temperatura aerului interior si temperatura aerului din
camerele invecinate sau a aerului exterior.
-Ro - rezistenta termica totala la transferul de caldura a elementului de constructie in m2oC/W.
Coeficientul de masivitate m este dependent de indicele de inertie termica D al elementului de
constructie, putandu-se calcula cu relatia:
m = 1.225 - 0.05D
Pentru elementele de constructie fara inertie termica D 1 (usi, ferestre), coeficientul de
masivitate are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar pentru elemente de constructie interioare
(plansee, pereti interiori), acesta se va considera m = 1.
Elementul
de beton
fereastr
u
construcie
m
1,02
1,2
1,2

La pierderile de caldura prin transmisie, calculate pentru fiecare incapere in parte, se adauga
adaosuri procentuale pentru orientareA si compensarea efectului suprafetelor reci Ac .

A A A
O

Adaosul pentru orientare

Acest adaos se aplica in scopul diferentierii pierderilor de caldura ale incaperilor diferit
expuse radiatiei solare, o singura data pentru peretele cu orientarea cea mai defavorabila si
este dat in tabelul:
Valori ale adaosului de orientare
Orientare N
AO[%]
+5

NE
+5

E
0

SE
-5

S
-5

SV
-5

V
0

NV
+5

Adaosul pentru compensarea efectelor suprafetelor reci

Acest adaos se aplica pentru imbunatatirea confortului termic in incaperile constructiilor
civile. Valorile acestui adaos se aleg din nomograma din figura 4 in functie de rezistenta totala
medie a incaperii.

OM

ST (ti t e )
QT

[(m2 0C)/W]

(3)

unde :
- St - suprafata totala a incaperii (pereti interiori, exteriori, planseu, pardoseala)
- Te - temperatura exterioara conventionala de calcul;
- Qt - pierderile de caldura prin transmisie ale incaperii;
Exceptii:
Adaosul de compensare nu se acorda urmatoarelor incaperi :
- in care oamenii poarta imbracaminte de strada;
- incaperilor incalzite prin radiatie;
2

- incaperilor in care oamenii desfasoara o munca medie sau grea;

2.3.Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului rece patruns in incapere
Debitul de caldura Qi necesar pentru incalzirea aerului exterior patruns in incapere rezulta din
insumarea necesarului de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile
ferestrelor si usilor Qf si debitul de caldura Qu necesar incalzirii aerului patruns prin
deschiderea usilor.
Qi = Qf +Qu [W]
Debitul de caldura Qf pentru incalzirea aerului rece infiltrat prin rosturile elementelor mobile
se determina cu relatia:
n care:
E - factor de corectie depinde de numarul de nivele ale cladirii, tipul cladirii; pentru cladiri
civile cu mai putin de 12 nivele E = 1;
l suma lungimilor rosturilor elementelor pentru care exista posibilitatea de deschidere in
exterior.
Cazuri:
o In cazul in care elementele deschizibile se afla pe acelasi perete lungimea este egala cu
suma lungimilor rosturilor de pe acelasi perete.
o
Daca acestea se afla pe doi pereti alaturati atunci lungimea este egala cu suma
lungimilor rosturilor.
o Daca se afla pe trei pereti exteriori atunci se ia in calcul maximul dintre suma
lungimilor a doua rosturi aflate pe,pereti alaturati.
o Altfel daca se afla pe doi pereti opusi lungimea este egala cu maximul dintre suma
lungimilor rosturilor de pe un perete.
i - coeficient de infiltratie depinzand de tipul cladirii precum si de materialul din care sunt
confectionate usile;
v - viteza vantului de calcul se alege in functie de zona eoliana (din tabelul 4).
Debitul de caldura Qu pentru incalzirea aerului rece patruns in incapere se determina cu
relatia:
Qu =0,31 Su n(Ti-Te),
in care: Su - suprafata usii cu frecventa cea mai mare de deschidere,iar n reprezinta frecventa
de deschidere a usii

E (i l ) v 4 / 3 (ti te )

[W]

(4)

3.Calculul necesarului de caldura Q

Calculul se face conform STAS 1907 pentru fiecare camera in parte.
Datele se trec in tabelul de calcul.
4.Determinarea rezistentei termice a elementelor de constructii
Rezistenta termica se calculeaza cu relatia:

1
1
ROS b m
[m2oC/W]
i b m e
unde:
1

(4)

- rezistenta la transfer termic superficial prin suprafata interioara;

x
- rezistenta termica a stratului omogen de grosime x si conductivitate x ;
x
1

- rezistenta la transfer termic superficial prin suprafata exterioara.

Mrime
conductivitate termic-beton
conductivitate termic-vat mineral
grosime beton
grosime vat mineral
coeficient superficial la interior
coeficient superficial la exterior
Destinaia ncperii
ti[oC]
Denumirea
localitii
Alba-Iulia
Alexandria
Arad
Bacu
Baia Mare
Brlad
Beclean
Beiu
Bist. Nsaud
Brlad
Blaj
Botoani
Braov

te
[oC
]
-15
-15
-15
-15
-15
-18
-18
-15
-18
-15
-15
-15
-18

Materialul tmplriei

Lemn
Metal
Zona eolian
I
II
III
IV

Simbol
b
vm
b
vm
i
e

camer de locuit
18

U.M.
W/(m2 oC)
W/(m2 oC)
m
m
W/(m2 oC)
W/(m2 oC)

baie
20

Valoare
2,03
0,04
0,25
0,05
8
24

casa scrii
14

Denumirea
localitii

te
[oC]

Denumirea
localitii

te
[oC]

Denumirea
localitii

te
[oC]

Brila
Bucureti
Buzu
Clrai
Ceahlu
Clan
Constana
Craiova
Deva
Fgra
Focani
Galai
Gheorghieni

-15
-15
-15
-15
-18
-15
-12
-15
-15
-18
-15
-15
-18

Giurgiu
Huedin
Hunedoara
Iai
Lugoj
Mierc. Ciuc
Oradea
Petroani
Piatra Neam
Piteti
Ploieti
Reghin
Reia

-15
-15
-15
-15
-12
-18
-12
-15
-18
-12
-12
-18
-12

Rm.Vlcea
Roman
Satu Mare
Sibiu
Slatina
Sinaia
Sovata
Suceava
Tecuci
Timioara
Tulcea
Vaslui
Zalu

-18
-18
-15
-15
-15
-18
-18
-15
-15
-15
-15
-15

Se/Si

<3
>3
<6
>6

Cldiri greu permeabile, cu

ferestre:
simple cuplate fixe
i [W s 4/3/(m2 oC)]
0,116
0,093
0,035
0,093
0,081
0,020
0,058
0,058
0,018
0,046
0,046
0,015

Amplasamentul cldirii
n localitate
v
v4/3
8,0
16,0
5,0
8,55
4,5
7,45
4,0
6,35

Cldiri permeabile, cu ferestre:

simple

cuplate

fixe

0,0160
0,130
0,081
0,060

0,140
0,116
0,081
0,060

0,040
0,030
0,524
0,020

n afara localitii
v
10,0
7,0
6,0
4,0

v4/3
21,54
13,39
10,90
6,35

Denumirea
materialului

Densitatea
aparent

Conductivitatea Coeficientul de Factorul

termic
asimilare
rezistenei la
termic
permeabilitate
la vapori

[kg/m3]

[W/(nK)]

Betoane(cp=840J/Kg K)
1. Beton armat
2600
2,03
2. Beton simplu cu 2400
1,62
pietri
3. Beton simplu cu 1600
0,58
zgur granulat
4. Beton simplu cu 1400
0,46
zgur expandat
Vat mineral si produse din vat mineral(cp=750 J/Kg K)
1. Vat mineral
60
0,042
2. Saltele din vat 100...130
0,040
mineral-SCI60
3. Saltele din vat 120...150
0,045
mineral-SCP70
Zidrie din crmizi(cp=840J/Kg K))
1. Zidrie din crmizi 1800
0,80
pline
2. Zidrie din crmizi 1550
0,70
cu guri verticale
ELEMENTUL DE CONSTRUCIE VITRAT
TMPLARIE EXTERIOAR(FERESTRE)
1.
simpl, cu o foaie de geam
2.
simpl , cu un geam termoizolant
3.
simpl , cu doua foi de geam la distan de 2...4 cm
4.
cuplat , cu doua foi de geam la distan de 4...8 cm
5.
dubl , cu doua foi de geam la distan de 8...12 cm
LUMINATOARE
1.
cu o foaie de geam
2.
cu un geam termoizolant
3.
cu doua foi de geam la distan de 1...3 cm
PEREI EXTERIORI VITRANI
1.
geam profilat tip U, montat simplu
2.
geam profilat tip U, montat dublu
3.
geam profilat tubular
4.
plci presate din sticl , tip S (Nevada), montate simplu
5.
plci presate din sticl , tip S (Nevada), montate dublu

sm[W/(m2 K)]

1/KD

17,90
15,36

24,3
21,3

7,50

7,1

6,25

6,5

0,37
0,50

1,1
1,3

0,59

1,3

9,51

6,1

8,26

5,0
Ros [(m2 oC)/W]
Toc i cercevele
din lemn
metalice
0,19
0,17
0,33
0,28
0,31
0,26
0,39
0,32
0,55
0,44
0,18
0,29
0,27
0,18
0,29
0,27
0,22
0,42