Alimentatia corecta a copiilor

Generalitati
Sus
Regimul alimentar corect al copiilor este cel care furnizeza o
cantitate adecvata de nutrienti, in proportii corespunzatoare si
care este perfect adaptat etapei de dezvoltare in care se
incadreaza copilul. O alimentatie sanatoasa si adecvata
necesitatilor organismului este cheia asigurarii unei cresteri si
dezvoltari armonioase somatice, dar si psihice, emotionale si
afective. Dieta potrivita are un rol determinant in imbunatatirea
calitatii vietii, mentinerea unei bune stari de sanatate si cresterea
duratei medii de viata.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Dieta nou-nascutilor si sugarilor sub 4
luni
3. Dieta sugarilor intre 4-6 luni
4. Dieta sugarilor intre 6-8 luni
5. Dieta sugarilor intre 8-12 luni
6. Dieta copilului de 1 an
7. Recomandari pentru sugari
8. Dieta copiilor mari
9. De retinut!
Dieta nou-nascutilor si sugarilor sub 4 luni
Sus
In primele 4-6 luni de viata, specialistii recomanda ca dieta
sugarilor sa fie bazata in special (daca nu chiar in exclusivitate)
pe laptele matern (sugarul hranit prin alaptare la san) sau pe
formule de lapte suplimentate cu nutrienti care sa se adapteze
nevoilor si capacitatii de utilizare a organismului lor. In cazul
sugarilor hraniti la san, alaptatul se face fie la cerere (bebelusii
plang sau devin nelinistiti cand le este foame), fie o data la 2-4
ore (de 8-12 ori/zi). Pana in luna 4 de viata post-natala, sugarul isi
va reduce treptat numarul de alaptari la 4-6/zi, insa, in ansamblu,

cantitatea de lapte pe care o va consuma va creste. Sugarii

alimentati cu formule de lapte vor fi hraniti de 6-8 ori/zi, incepand
cu 60-150 de grame de produs la fiecare masa (realizand un total
de 480-1050 grame de-a lungul zilei). Ca si in cazul
bebelusilor alimentati la san, si cei hraniti artificial isi vor reduce
treptat numarul de mese, crescand insa cantitatea consumata de
fiecare
data
la
aproximativ
180-240
de
grame.
Specialistii recomanda hranirea bebelusilor cu lapte
matern, acesta, ca si procesul de alaptare in sine, avand
anumite beneficii, atat pentru copil, cat si pentru mama,
printre
care:
- asigurarea unei proportii si diversitati ideale de nutrienti
(carbohidrati,
lipide, proteine);
- este usor de digerat si poate fi asimilat in intregime de
organismul
bebelusilor;
- promoveaza functia sistemului imun, astfel sugarii dezvolta mai
rara infectii precum: otitele, raceala, gripa, care, daca apar, vor fi
mai
putin
severe;
- sugarul alaptat are mai putine sanse sa devina supraponderal
sau obez.
Alimentele solide si semisolide pot fi introduse in alimentatia
sugarului incepand din luna 4, insa parintii trebuie sa fie precauti
in legatura cu tipul acestora. Nu este recomandata introducerea
timpurie in dieta a mierii, deoarece exista riscul ca aceasta sa
contina spori ai unor microorganisme ce pot determina
aparitia botulismului, boala cu consecinte severe, pe care
sistemul imun al sugarului nu o poate combate in mod eficient.
De asemenea, dieta sugarului trebuie sa fie riguros controlata in
ceea ce priveste continutul in sare, deoarece rinichiul sau nu este
capabil inca sa regleze echilibrul hidrosalin al organismului.
Zaharul nu trebuie nici el introdus de la aceasta varsta, fiind de
preferat ca majoritatea glucidelor sa fie de provenienta vegetala,
si
anume
din
fructe.
Mama trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei, atat in
ceea ce priveste numarul de alaptari, cat si cantitatea da lapte
consumata la fiecare supt. Exista situatii in care copilul nu se
hraneste corespunzator pe parcursul zilei, sau este subponderal,
si trebuie trezit in timpul noptii pentru a fi alimentat. Parintii sunt

sfatuiti sa duca bebelusul periodic la control medical, pentru a se

putea aprecia in mod obiectiv dezvoltarea sa, cresterea in
greutate si talia. In cazul in care sugarul nu ia in greutate si
devine subponderal pentru varsta sa, medicul poate recomanda
mamei un anumit regim alimentar ce poate include
diverse suplimente nutritive, in functie de necesitati, sau
cresterea frecventei alaptarilor, prin trezirea nocturna.

Dieta sugarilor intre 4-6 luni

Sus
Intre 4-6 luni, un sugar sanatos si euponderal ar trebui sa
consume intre 850-1350 de grame de formule de lapte. Aceasta
este varsta la care se face, de obicei, trecerea de la dieta bazata
pe lapte matern sau pe formule fortifiate, la cea diversificata. Sub
4 luni nu este indicata introducerea solidelor in alimentatie
deoarece copilul se poate chiar asfixia mecanic cu ele, nefiind
capabil inca sa realizeze o deglutitie normala. De asemenea, nici
echipamentul enzimatic digestiv nu este pregatit pentru
degradarea
si
absorbtia
acestui
tip
de
alimente.
Specialistii se ghideaza dupa anumite criterii legate de
dezvoltarea fizica a copilului in aceste 4 luni atunci cand
recomanda
diversificarea
dietei,
printre
care:
dublarea
greutatii
de
la
nastere;
- capacitatea de a-si mentine capul si gatul in pozitie verticala,
fara ajutor, de a se ridica ajutat, de a da semne de satietate
intorcand capul de la san/biberon, sau prin refuzul de a deschide
gura;
- copilul incepe sa manifeste interes fata de alimentatia celorlalti
membri
ai
familiei.
La inceput, parintii pot incerca hranirea bebelusului cu cereale
speciale, cu suplimente de fier, combinate cu lapte matern sau
formulele consumate anterior. Consistenta acestui amestec poate
fi crescuta treptat, pe masura ce copilul devine capabil sa isi
controleze corect si eficient deglutitia. Aceasta combinatie poate
fi oferita de 2 ori/zi, insa in cantitati mici care sa fie alcatuite din

1-2 linguri de cereale uscate. Pe masura ce copilul se obisnuieste,

aceasta cantitate poate fi crescuta la 3-4 linguri de cereale.
Specialistii insista ca de la aceasta varsta hranirea sa se faca
folosind lingurita. In cazul in care exista indicatii speciale, cum ar
fi boala de reflux gastroesofagian, si numai la recomandarea
speciala a medicului, se poate incerca hranirea folosind biberonul.
Dupa ce copilul s-a adaptat noului regim si consuma cereale in
mod curent, se pot introduce si alte produse fortifiate cu fier.
Medicii recomanda parintilor introducerea unui singur tip de
cereale pe saptamana, astfel incat sa poata urmari daca sugarul
prezinta intoleranta digestiva la acesta sau dezvolta reactii
alergice.
Pe parcursul perioadei de initiere in alimentatia solida se mai pot
introduce si sucuri de fructe cu vitamina C (acestea pot fi date
copilului
dintr-un
pahar
de
mici
dimensiuni).
Alte alimente pe care pediatrii le recomanda sunt: branza
de vaci in combinatie cu orez pasat sau piure de legume (dupa
varsta de 5 luni), galbenus de ou fiert tare (NU si albusul, acesta
avand potential alergic).
Dieta sugarilor intre 6-8 luni
Sus
De la varsta de 6-8 luni sugarul devine capabil sa mestece
alimentele, sa stea fara sprijin, sa prinda si sa apuce diverse
lucruri
in
mana.
In aceasta perioada se recomanda mentinerea in dieta a laptelui
matern sau a formulelor de lapte, administrate de 3-5 ori/ zi.
Consumul lor se va diminua treptat, pe masura ce alimentele
solide
vor
deveni
majoritare
in
dieta.
De la 6 luni se pot introduce in alimentatia zilnica fructe si legume
pasate. Acestea trebuie integrate treptat in dieta, lasand copilului
o perioada de 2-3 zile in care sa se obisnuiasca cu ele, timp in
care parintii pot urmari modul in care raspunde organismul
micutului la acestea (aparitia unor simptome digestive, alergice).
Printre primele legume care pot fi consumate si care se pare ca
sunt si agreate de majoritatea sugarilor se afla: mazarea,
morcovii, cartofii, dovleceii, sfecla, fasolea, iar dintre fructe:
banane,
piersici,
pere,
caise,
pepeni.

Dupa varsta de 6 luni fructele, legumele (dar si cerealele) trebuie

incluse in dieta deoarece, prin continutul ridicat inglucide aduc
nutrienti
si
un
important
surplus
de
calorii.
Exista dieteticieni care recomanda introducerea unor cantitati
mici de legume inaintea fructelor, deoarece considera ca invers
copilul nu ar mai aprecia gustul lor ca fiind la fel de atragator ca
al fructelor. Cantitatea initiala de fructe si legume este de 2-3
linguri/portie, a cate 4 portii/zi. In timp ce se urmareste reactia
copilului la fructele si legumele din alimentatie se verifica in
acelasi timp si parametrii de greutate si dezvoltare psihosomatica. Cantitatea poate sa varieze intre 2 linguri si 2 cesti de
vegetale pasate. In timp se poate creste si consistenta efectiva a
alimentelor, acest lucru depinzand de tolerabilitatea digestiva.
Copilul poate fi incurajat sa se autoalimenteze (sub stricta
supraveghere a unui adult), punandu-i in mana mici cantitati din
diverse alimente. Totusi, se recomanda evitarea: feliilor de mere,
strugurilor, afinelor, alunelor, semintelor, popcornului, legumelor
dure negatite, fulgilor de cereale uscate, bomboanelor tari si
rotunde, untului de arahide, carnaciorilor, deoarece toate aceste
produse, precum si cele asemanatoare lor ca forma si consistenta
pot
cauza
asfixia
mecanica
a
sugarului.
Se recomanda evitarea alimentelor prea sarate sau prea dulci.
Sugarul poate fi lasat sa manance singur legume moi gatite,
fructe spalate si curatate de coaja, de tipul bananelor, piersicilor,
mici
bucati
de
graham,
biscuiti,
paste.
Tot in aceasta perioada se pot introduce in regim alimente ce
promoveaza cresterea sanatoasa a dintilor, cum ar fi painea
prajita, biscuitii nesarati sau covrigeii. Spre luna a 8-a bebelusul
poate incerca si carnea de pui sau peste, fiarta si tocata, initial
cate 30 de grame/zi, de 4 ori/saptamana. Alte recomandari
alimentare includ: consumul de ficat de pasare (dupa 6 luni),
de iaurt de casa cu biscuiti (se recomanda evitarea iaurturilor cu
fructe).
Dieta sugarilor intre 8-12 luni
Sus

De la aceasta varsta copilul poate deja sa se autoalimenteze sau

sa utilizeze un pahar, daca este ajutat, iar dupa 10 luni este
capabil sa mestece corect si sa inghita alimente moi, incepe sa
foloseasca
lingurita.
In ceea ce priveste dieta, aceasta poate contine in continuare
lapte matern sau formule de lapte (de 3-4 ori/zi). Carnea,
principala sursa de proteine si fier, poate fi introdusa in cantitati
crescande, sub forma fiarta, pasata sau tocata marunt. In cazul
sugarului alimentat la san, carnea poate deveni parte de baza a
regimului alimentar de la varsta de 8 luni (se considera ca pana la
aceasta varsta sugarul are depozite suficiente de fier, apoi
impunandu-se aportul exogen din surse animale si vegetale). Ca
si in cazul legumelor, fructelor, cerealelor, este indicata
introducerea unui singur sortiment de carne pe saptamana, in
portii de cate 3-4 linguri, sub forma tocata sau de carnaciori taiati
in felii cat mai subtiri. La 8-9 luni se poate adauga in dieta si
ciorba
de
perisoare.
Portiile de legume si fructe pot fi crescute la 3-4 linguri, de cate 4
ori/zi, iar dupa 9 luni copilul poate incerca smantana, branza,
mamaliguta.
Oul integral (albus si galbenus) se introduce in dieta doar dupa
primul
an,
datorita
riscului
de
aparitie
al alergiilor.
Pana la varsta de 1 an, majoritatea copiilor au abandonat
utilizarea biberonului (daca acesta este inca folosit, ar trebui sa
fie doar pentru apa). Dupa 9 luni, fructele si legumele pot fi
diversificate prin introducerea de kiwi, spanac, ardei gras, salata
verde,
marar,
patrunjel.
Specialistii recomanda evitarea unor fructe precum zmeura, fragi,
capsuni (datorita potentialului alergic) dar si excesului de mere,
pere sau prune, datorita riscului crescut de aparitie al diareei.
Dieta copilului de 1 an
Sus
Dupa ce copilul a implinit un an, laptele matern sau formulele de
lapte pot fi inlocuite cu lapte integral. Nu se recomanda inca
folosirea laptelui degresat sau semidegresat (cu procent de 2%
grasime) pana cand copilul nu implineste varsta de 2 ani,
deoarece organismul sau are nevoie de caloriile furnizate de

bogatul continut lipidic al laptelui. Laptele integral nu reprezinta o

optiune sanatoasa pentru dieta copilului sub 1 an (sugar),
specialistii demonstrand ca introducerea lui in dieta determina
atat
o
citopenie
sangvina
(cu
scaderea
numarului
de hematii,trombocite, leucocite), cat si un risc crescut de a
dezvolta diabet zaharat in copilarie. Consumul excesiv de lapte de
vaca este de evitat deoarece are un continut scazut in nutrienti si
prin cantitatea mica de fier pe care o aduce in organism,
predispune la aparitia anemiei. Branza facuta in casa si iaurtul pot
fi introduse in cantitati mici in dieta pe parcursul dezvoltarii
copilului.
La varsta de 1 an majoritatea nutrientilor ar trebui sa provina din
carne, fructe, legume, paine, cereale si lactate, in special lapte
integral. Diversificarea regimului este menita sa asigure necesarul
de vitamine
si
minerale al
organismului.
Dupa varsta de 1-1,5 ani, ritmul dezvoltarii nu mai este fel de
accelerat ca in perioada de sugar, insa se mentine in continuare
crescut (greutatea copilului nu se va mai dubla insa, ca pana la
aceasta varsta). Nevoile nutritionale la varsta de 1,5 ani scad
raportat la suprafata corporala, insa nu si la cheltuiala energetica.
Spre deosebire de sugar, copilul de 1 an are o activitate fizica mai
intensa pe masura ce devine capabil sa mearga si sa exploreze
mediul din jur. O caracteristica a acestei perioade este
reprezentata de numarul relativ crescut al meselor, 4-6/zi, care
sunt insa reduse cantitativ (copilul mananca putin si des).
Recomandari pentru sugari
Sus
Printre recomandarile facute de specialisti parintilor, se numara:
- evitarea diversificarii dietei prea devreme (sub 4 luni), prin
introducerea alimentelor solide, deoarece poate determina o
crestere in greutate mai mare decat este normal varstei;
- introducerea de alimente noi treptat, de preferat unul la cateva
zile, in intervalul acesta urmarindu-se aparitia unorreactii
alergice sau de intoleranta digestiva (urticarii, varsaturi, diaree);
- evitarea hranirii cu alimente semisolide sau de consistenta mai
crescuta
folosind
un
biberon;
- in cazul in care copilul nu pare sa agreeze noile alimente, parintii

sunt sfatuiti sa nu insiste pentru

introducerea acestora ceva mai tarziu.
Igiena alimentatiei sugarului

moment

si

sa incerce

- bebelusul poate fi hranit direct dintr-un borcanel daca se

foloseste intregul continut al acestuia; in caz contrar este indicata
utilizarea unei farfurii pentru a preveni contaminarea continutului
cu
bacterii
enterice
- recipientele in care se depoziteaza mancarea copilului trebuie sa
fie inchise etans si depozitate in frigider nu mai mult de 2 zile;
- bebelusul trebuie hranit cu o lingurita numai a lui si adaptata
marimii
sale;
- daca sugarul trebuie adormit utilizand un biberon, se recomanda
ca acesta sa nu contina lapte, sucuri de fructe sau alte bauturi
dulci, ci doar apa plata; parintii ar trebui sa incerce sa il
dezobisnuiasca de biberon deoarece acesta afecteaza dezvoltarea
normala
a
dintilor
- se insista pe evitarea alimentelor cu potential asfixiant.
Sfaturi utile
intre
mese
se
recomanda
consumul
de
apa;
- nu se recomanda hranirea copilului cu dulciuri sau cu bauturi
indulcite deoarece ii vor strica apetitul si ii vor afecta dentitia;
- se recomanda evitarea folosirii in exces a sarii, zaharului,
condimentelor sau aditivilor alimentari in exces in mancarurile
pregatite
pentru
bebelusi;
- produsele bazate pe cafeina ar trebui evitate (deci, fara ceaiuri
tari,
ciocolata,
cacao,
cafea);
- exista si cazuri in care bebelusii sunt nelinistiti pentru ca au
nevoie de atentie mai mult decat de mancare, situatie in care
parintii sunt sfatuiti sa petreaca mai mult timp in compania lor.
Dieta copiilor mari
Sus
Dieta copiilor are un rol determinant in ceea ce priveste starea de
sanatate, reflectata prin cresterea si dezvoltarea armonioasa si
conforma varstei. Ea trebuie sa se adapteze in permanenta
nevoilor calorice ale organismului copilului si adolescentului.

O dieta echilibrata este bazata pe toate principiile alimentare din

piramida alimentelor, un copil putand avea acelasi meniu ca si un
adult, insa in cazul lui difera cantitatea de alimente consumata,
precum
si
numarul
de
portii.
Dupa varsta de 2 ani medicii impun restrictii din punct de vedere
al continutului in lipide care ar trebui aduse in dieta. O dieta
hipercalorica poate asocia inca de la aceasta varsta un risc
crescut de aparitie al obezitatii, cu toate riscurile pe care aceasta
le implica: tulburari metabolice (inclusiv de metabolism glucidic,
cu aparitia rezistentei periferice la insulina si dezvoltarea
diabetului
zaharat),
tulburari
cardio-circulatorii.
In cazul in care copilul locuieste intr-o zona cu apa saraca in fluor,
medicul trebuie sa suplimenteze dieta cu acest oligoelement
important in dezvoltarea normala a dentitiei. O dieta cat mai
variata, care reuneste toate principiile alimentare (cereale,
legume, fructe, carne, lactate) are si rolul de a preveni aparitia
sindroamelor pluricarentiale. Specialistii insista ca toti nutrientii
esentiali unei dezvoltari armonioase sa aiba provenienta
alimentara si sa nu fie administrati sub forma de suplimente
vitaminice
farmaceutice.
Desi
medicii
nu
recomanda
administrarea unor astfel de suplimente in mod regulat unui copil
perfect sanatos, nici nu interzic parintilor acest lucru.
O dieta nesanatoasa poate expune copilul unor carente
polivitaminice sau minerale grave, cel mai frecvent fiind in
cantitati insuficiente nevoilor vitamina C, vitamina A, vitamina
B6, acidul
folic, calciul si fierul.
Consumul in cantitati limitate de produse lactate va determina un
aport insuficient de calciu, ceea ce va afecta direct procesul de
crestere si mineralizarea osoasa. Nevoia de calciu a organismului
se modifica pe parcursul cresterii, astfel: este de 400 mg/zi la 5
luni, de 600 mg/zi la 12 luni, 800 mg/zi intre 1-10 ani si de 1200
mg/zi la varste peste 11 ani. Alimente bogate in calciu sunt
laptele degresat, iaurtul si branza. Branza reprezinta si o sursa
importanta de vitamina A, sodiu si in cantitati mici, de vitamina B.
Alte produse precum brocoli, legumele gatite sau somonul (cu
oase) au un important continut in Calciu, insa copiii sunt greu de
convins
sa
le
consume.
In ceea ce priveste necesarul de fier al organismului, acesta

depinde de varsta, sex, rata de crestere si dezvoltare, depozitele

minerale preexistente dar si de capacitatea de absorbtie a
tractului digestiv. Fetele, in perioada adolescentei vor avea nevoi
mai crescute de fier datorita pierderilor pe cale menstruala. Surse
importante de fier sunt carnea, pestele, cerealele, spanacul,
mazarea si fasolea uscata.
De retinut!
Sus
Piramida alimentara a fost creata de specialisti cu scopul de a
orienta individul spre o dieta cat mai echilibrata si sanatoasa.
Utilizand recomandarile incluse in aceasta se pot realiza regimuri
continand produse variate, bogate in nutrienti in concentratii
optime, fara a destabiliza alimentatia prin surplusuri de calorii,
lipide (in special grasimi saturate si colesterol), zahar, sare.
Alimentele sunt aranjate in piramida, de la baza spre varf,
in functie de cantitatea ce trebuie consumata zilnic, astfel:
- la baza sunt cerealele integrale (faina de grau integrala, fulgi de
ovaz, orez brun) si cereale rafinate (paine alba, orez decorticat);
acestea sunt produse bogate in fibre, fier si multe din vitaminele
complexului B (tiamina, niacina, acid folic); se recomanda
consumul a 6-11 portii/zi (o portie putand contine o felie de paine,
un bol mic cu cereale, 100 grame de orez gatit);
- urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate 2-5 portii/zi),
importanta lor fiind data de continutul in fibre, vitamina C, acid
folic, potasiu;
- grupa proteinelor contine carne, peste, oua, legume uscate acestea asigura un aport important de fier si zinc, pe langa
bogatul continut in proteine; se recomanda 2-3 portii a cate 70100 grame/zi; pe aceeasi treapta ca importanta sunt plasate
produsele lactate (lapte integral, semi sau complet degresat,
branzeturi, iaurturi), deserturile pe baza de lapte (inghetata,
budinci); datorita continutului in calciu, potasiu, vitamina D, se
recomanda consumul a minim 3 portii/zi (mai crescut in cazul
copiilor,
adolescentilor
si
femeilor
ce
alapteaza);
- la varful piramidei se afla uleiurile, grasimile si dulciurile: ele
reprezinta cel mai mic procent de alimente din dieta si trebuie
consumate ocazional deoarece aduc multe calorii, in detrimentul

substantelor nutritive, pe care le contin in cantitati reduse. In

aceasta categorie sunt incluse uleiurile vegetale, margarina,
smantana, zaharul, bauturile carbogazoase si deserturile.