1

Constitutia din 1866

Cei care au organizat detronarea lui Cuza, au instalat un guvern

provizoriu si au inceput demersurile pentru a gasi un domnitor. Aceasta
problema era dezbatuta si de Puterile Garante care isi exprimau ingrijorarea
in legatura cu tendintele republicane si de independenta ale romanilor.
Rusia si Turcia foloseau prilejul pentru a cere separarea si ocupatia
militara. Aparea chiar propunerea ca romanii sa fie intrebati din nou asupra
viitorului, ca in 1857.
Pe plan intern atat liberalii cat si conservatorii erau in majoritate in
favoarea aducerii unui print strain pe tronul Romaniei, ca solutie eficienta si
sigura pentru stabilitatea politica si sociala.
Prin intermediul Frantei s-a perfectat aducerea in tara a lui Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen, ruda cu regele Prusiei si var dupa mama cu
Napoleon al III-lea.
Carol a acceptat propunerea si, cu acordul tatalui sau, al regelui
Prusiei si al cancelarului Bismark, a plecat in Romania. Din cauza
conflictului austro prusac, printul a calatorit cu un pasaport fals din
Zurich, Viena, Pesta, pana la Turnu Severin, fiind insotit de I. C.
Bratianu.
In dimineata zilei de 10 mai a fost proclamat domn de catre Adunare
si a depus juramantul catre tara.
Adunarea legislativa, aleasa cu o luna inaintea venirii lui Carol, s-a
transformat in Adunare Constituanta, luandu-si misiunea de a discuta, apoi
de a vota proiectul unei constitutii. Dupa aprinse dezbateri intre conservatori
si liberali, noua lege fundamentala a fost promulgata de domn la 1 iulie
1866.
A fost intocmita o constitutie dupa modelul belgian intrucat Belgia,
tara mica si fara o pozitie strategica importanta obtinuse recunoasterea
independentei si neutralitatea teritoriului sau inca din 1831. De altfel, dupa
abdicarea lui Cuza propunerea de a ocupa tronul Principatelor a fost facuta
lui Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold, in speranta ca
modelul politic belgian se va repeta.
Constitutia din 1866 a fost prima constitutie interna romaneasca
si ea a fost promulgata fara aprobarea marilor puteri. Inspirata din constitutia
belgiana, ea era un act de factura liberala care curpindea o serie de principii
inaintate ca:
- suveranitatea poporului;

reprezentanta nationala;
guvernarea reprezentativa si responsabila;
separarea puterilor;
monarhie ereditara;
libertati si drepturi cetatenesti.

Constitutia prevedea organizarea Romaniei pe baza separarii

puterilor in stat.
Puterea executiva apartinea Domnului si guvernului.
Domnitorul avea prerogative foarte largi:
- numea si revoca ministri;
- avea drept de aministitie politica;
- numea si confirma in toate functiile publice;
- avea dreptul de a bate moneda;
- conducea armata;
- avea dreptul de dizolvare a Parlamentului;
- avea drept de veto;
- acorda distinctii si decoratii.
Puterea legislativa apartinea Parlamentului format din Camera
Deputatilor si Senat.
Principala atributie a Camerei Deputatilor era aceea de a discuta si
vota bugetul tarii.
Parlamentul avea dreptul de interpelare, de initiativa si sanctionare a
legilor.
Domnitorul putea sanctiona si promulga legile si avea dreptul de veto
absolut.
Puterea judecatoreasca se exercita prin Curtile de judecata si
tribunale. Sentintele si hotararile acestora se pronuntau in virtutea legii si se
executau in numele domnului.
Constitutia insera principalele drepturi si liberati cetatenesti:
-

libertatea constiintei;
libertatea invatamantului;
libertatea presei;
libertatea intrunirilor si asocierilor.

Sistemul electoral
Constitutia includea un nou sistem electoral bazat pe vot censitar.
Pentru Adunarea Deputatilor erau stabilite, dupa criteriul averii 4 colegii;
primele 2 cuprindeau proprietari funciari, iar al treilea burghezia, liber
profesionistii, ofiterii in retragere, votul fiind direct.
In al patrulea colegiu unde votau taranii, votul era indirect. Pentru
Senat existau doua colegii in care isi exprimau optiunea proprietarii funciari
si de imobile
Concluzie:
Constitutia din 1866 a fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a
independetei. Ea prevedea ereditatea domniei si atributiile unui domn
suveran, depasind statutul de autonomie recunoscut prin tratatele
internationale. In acelasi timp legea fundamentala a Romaniei nu amintea de
suzeranitatea otomana si garantia colectiva a puterilor europene.
Dictionar
Vot censitar vot bazat pe avere; activismul este dat de o limita a
impozitului(cens) perceput de stat.
Amnistie act prin care se inlatura raspunderea penala pentru o
infractiune.
Colegiu electoral categorie electorala care cuprinde cetatenii cu
aceeasi avere sau rang social.
Plebiscit( sin.referendum) consultare a cetatenilor care se pronunta
prin da sau nu asupra unui proiect de lege sau a unui act de importanta
deosebita.