Instrumente optice

Cercetatorii au creat din aproape in aproape stiinta fizicii. Aceasta stiinta a evoluat mult si continua sa
se dezvolte, dar scopul ei, vast si ambitios, ramane acelasi: studierea fenomenelor naturale si definirea legilor
care le guverneaza. Fizica este stiinta care studiaza materia, energia si miscarea.
Plecand de la legile geometrice ale reflexiei si refractiei, au fost inventate numeroase instrumente
optice (lupa, ochelari, microscop, telescop) pentru a mari capacitatea de vedere a ochiului liber, cu alte
cuvinte, pentru a-l ajuta sa vada ceea ce este prea mic sau prea departeLentila convexa sau concava este
elementul de baza al tuturor acestor instrumente. Aceasta simpla bucata de sticla sau de plastic, cu suprafete
curbate, modifica traiectoria razelor de lumina care o traverseaza. Lentila redirectioneaza razele de lumina
venind de la un obiect, formand o imagine.
Ochiul uman
Ochiul este un instrument optic de o remarcabila simplitate, dotat cu o mare capacitate de adaptare.

Functioneaza in mod similar unui aparat fotografic. In spatele corneei transparente se gaseste irisul, un muschi
inelar care controleaza cantitatea de lumina ce intra in ochi prin pupila. O lentila focalizeaza aceasta lumina
pe retina din spatele ochiului, ajustand focalizarea pentru obiectele aflate la distanta si cele apropiate. Celulele
din retina trimit impulsuri catre creier prin nervul optic.
Retina are milioane de celule fotosensibile in forma de conuri si bastonase. Celulele in forma de bastonas
functioneaza la lumina slaba, dar nu raspund la culoare. Celulele in forma de con detecteaza culoarea, dar
functioneaza doar la lumina puternica.
Animalele care au doi ochi au capacitatea de a vedea binocular. Unul din ochi transmite creierului informatie
usor diferita de celalalt ochi. Comparand informatiile, creierul poate construi o imagine tridimensionala care
permite animalului sa-si dea seama de distantele la care sunt asezate obiectele.
Defecte de vedere
Oamenii miopi nu pot focaliza clar obiectele indepartate. Corneea si cristalinul lor focalizeaza razele de
lumina in fata retinei. Un remediu este purtarea ochelarilor cu lentile concave. O alternativa este utilizarea
laserului pentru eliminarea unei parti din cornee, alterand astfel distanta focala a ochiului.
Oamenii care sufera de hipermetropie nu pot focaliza bine obiectele aflate aproape. Corneea si cristalinul lor
nu pot deforma suficient razele de lumina astfel incat sa le focalizeze pe retina. Remediul este purterea
ochelarilor cu lentile convexe care ajuta corneea si cristalinul.
Fotografie si film
Inca din 1515, artistul, inginerul si omul de stiinta italian Leonardo da Vinci (1452-1519) a descris
modul in care poate fi realizata o imagine pe peretele unei camere intunecate, permitand luminii sa treaca

printr-o mica gaura in peretele opus. Acest model a fost numit camera obscura, care, in latina, inseamna
camera intunecata. Imaginea putea fi inregistrata desenand cu mana peste ea.
Becurile de blit si filmele pentru diapozitive color au aparut in anii 1930. Primele filme pentru obtinerea
fotografiilor color au fost lansate in 1941. Din anii 1980, aparatele foto pot focaliza automat lentilele si pot
expune filmul la cantitatea corecta de lumina. Azi, laboratoarele fotografice utilizeaza masini care
developeaza filmul si realizeaza fotografii color de toate dimensiunile.

Camerele digitale au un
sistem de lentile si o diafragma , similar aparatelor foto obisnuite. In locul filmului, ele folosesc pentru
detectarea imaginilor o placa fotosensibila realizata din materiale semiconductoare. Circuitele electronice
scaneaza placa si transforma informatia in cod digital binar. Un cip de memorie inregistreaza datele care pot fi
apoi transferate intr-un calculator mai mare pe care exista aplicatii software pentru ajustarea culorilor si a
contrastului fiecarei imagini. Unele dintre aceste aplicatii soflware pot chiar sa deplaseze parti ale imaginii si
sa adauge efecte speciale, cum ar fi distorsiuni si colorari. O imprimanta poate reproduce imaginea pe orice
material de la hartie la tricouri.

Microscoape
Microscoapele produc imagini marite ale obiectelor care sunt prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber.
Microscoapele electronice pot mari pana la 200.000 de ori.
Cel mai simplu microscop este format din doua lentile convexe suprapuse, ocularul si obiectivul. Obiectul
care trebuie observat este puternic iluminat si privit prin transparenta. Lentila convexa a obiectivului produce
o imagine a obiectului, care este la randul ei marita de lentila convexa a ocularului. Cele doua lentile isi
insumeaza puterile de marire, ceea ce in final produce o imagine foarte marita a respectivului obiect.
In imaginea alaturata ne este prezentat un microscop optic modern.
Microscoapele electronice formeaza imaginile utilizand electroni in loc de lumina. Fasciculele de electroni
sunt focalizate folosind campuri magnetice in loc de lentile de sticla.
Cele doua tipuri principale de microscoape electronice sunt : microscopul electronic cu transmisie sau TEM si
microscopul electronic cu scanare sau SEM.
Telescoape

Telescoapele optice aduna lumina de la obiectele indepartate si produc imagini marite. Exista doua
tipuri principale : telescoapele cu refractie au in fata o lentila mare care colecteaza lumina ; telescoapele cu
reflexie folosesc o oglinda concava. Pentru formarea imaginii, ambele tipuri de telescoape utilizeaza lentile
ocular.
Majoritatea astronomilor moderni utilizeaza telescoape cu reflexie. Acest lucru se datoreaza faptului ca
telescoapele cu refractie sufera de aberatie cromatica, o incetosare datorata focalizarii usor diferite a fiecarei
lungimi de unda de lumina printr-o lentila. Detectarea obiectelor lipsite de stralucire ar necesita lentile atat de
mari incat s-ar tasa si ar forma imagini deformate. Spre deosebire de lentile, oglinzile pot fi sustinute din
spate, deci dimensiunile lor sunt mai putin limitate de tasare. Oglinzile de sticla pot ajunge pana la diametre
de 5 metri. Ele sunt acoperite cu un strat de aluminiu care reflecta peste 95% din lumina.