Sunteți pe pagina 1din 11

Credintele false, superstitiile si magia

Despre falsul misticism


Omul inainte de caderea in pacat nu avea o cunoastere patimasa, cunoastea lumea prin Dumnezeu
si nu in afara relatiei cu El. Omul din ziua de astazi se multumeste cu franturi din realitate, iar daca face
un efort in a privi lumea ca pe un intreg recurge la magie si superstitie.
Superstitiile sunt o mostenire din paganism, in care se practica pe scara larga, prezicerile si
invocarile magice ale puterilor suprafiresti, din convingerea ca zeii pot fi siliti prin anumite cuvinte si
gesturi, sa comunice viitorul si sa vina in ajutorul celor care ii cheama.
Traim inca in plin paganism, viata noastra este sufocata de falsele credinte. E inca foarte
inradacinata in subconstientul nostru si manifestata in practici, credinta in interventia unor forte
nevazute care nu au nimic de-a face cu invatatura crestina.
La Osea IV, 12 Dumnezeu mustra pe evrei ca intreaba lemnul. Se aruncau bete in aer si din
pozitia lor in urma caderii, se tragea o concluzie. Astazi avem ceva asemanator in datul in carti. De
asemenea se citea viitorul in pahar: Pentru ce ati furat cupa din care bea stapanul meu si din care el
ghiceste? (Geneza XLIV, 5). Ceva asemanator avem cu ghicitul in cafea.
Tot in prezicerea viitorului sta si considerarea anumitor zile ca norocoase pentru inceperea unei
activitati, iar a altora ca lipsite de noroc. Martea este socotita o zi nenorocoasa, in vechime ea era
inchinata lui Marte zeul razboiului. Multi se tem de numarul 13. Avem in Occident hoteluri unde la
camere intalnim numarul 12 bis si nu 13. Teama isi are poate cauza in faptul ca Iuda care era al 13 - lea
l-a vandut pe Hristos. Se pierde din vedere ca dupa Inaltarea lui Hristos au fost 13 Apostoli ( s-au
adaugat Matia si Pavel), si prin ei lumea a fost adusa la crestinism.
Si visul a ajuns sa joace un rol important in viata omului. Insa, sensul visurilor nu-l cunoastem, de
cele mai multe ori ele au o cauzalitate organica sau pshihologica. Prezicatorii atribuie visurilor rosturi
revelatorii. Pentru ca se credea ca prin vise isi comunica zeii vointa, oamenii cautau permanent sa aiba
visuri revelatorii. Dormeau pe mormitele celor decedati si considerau visurile de acolo drept comunicari
ale celor din lumea de dincolo.
In loc de a cauta vindecarea prin rugaciune si prin indreptarea vietii - dar si prin mijloacele
naturale ale medicinei, omul cauta vindecarea fara nici un efort moral si intelectual.
Crestinismul are la baza Revelatia divina care s-a produs in mare parte prin viziuni. Dar ele se
caracterizeaza prin: sunt lipsite de o forma asemanatoare formelor din lume, sunt rare si servesc unui
scop de mare misiune si presupun o curatire desavarsita de patimi. Ca lumea supranaturala nu are forme
asemanatoare celor pamantesti si ca in general nu se face cunoscuta prin astfel de forme, ne spune
Sfantul Apostol Pavel. In rapirea sa in al treilea cer, a auzit cuvinte de nespus, care nu-i sunt date omului
sa le rosteasca (II Cor.XII,4). Iar despre bunatatile vietii viitoare spune:ochiul nu le-a vazut si urechea
nu le-a auzit si la inima omului nu s-a suit(I Cor II, 9).
Desigur Patericul admite si aratari ceresti. Sfantul Simeon Teologul vorbeste adeseori cu Hristos in
lumina, iar in cursul disputei isihaste Biserica noastra a formulat invatatura despre vederea luminii
dumnezeiesti.
Faptul ca vorbim de vederi, dar ca ele sunt rare, ni se arata ca Dumnezeu nu suspenda ordinea
naturala, dar o face intr-un mod cu totul supranatural si in vederea mantuirii. Sfantul Apostol Pavel a
avut o singura rapire si vorbeste o singura data despre ea si abia dupa 14 ani silit de cei care ii contestau
autoritatea, dar si atunci o anunta simplu fara a o descrie in amanunte.
Scrierile ascetice daca vorbesc de rapire sau de vederea luminii dumnezeiesti, considera ca acestea
nu pot avea loc decat dupa curatirea de patimi.
Ignoranta este mediul propice de raspandire a falsului misticism. Acest fals misticism coboara
supranaturalul, transformandu-l in ceva obisnuit. Credinta luminata este aceea care nu-I atribuie lui

Dumnezeu nici una din insusirile si functiile naturii. A pune manifestarile lui Dumnezeu in rand cu
manifestarile naturii, inseamna a uita ca trebuie sa trecem prin granite invierii, ca si Hristos, pentru a ne
intalni cu lumea supranaturala. Afirmand intalnirea noastra cu Hristos in ordinea naturala, inseamna a
uita ca El a intrat prin inviere in alta ordine.
Cei ce vad minuni si vederi la tot pasul au schimbat marirea lui Dumnezeu celui nestricacios, cu
asemanarea omului celui stricacios (Rom I,23).
Credinciosul asteapta scaparea de anumite greutati, nu de la o indreptare a vietii sale, ci de la
miracole care il dispenseaza de eforturi morale in vederea indreptarii vietii sale.
INDOIALA IN CREDINTA
Credinta vine din auz si auzul prin cuvntul lui Dumnezeu, spune Sfnta Carte. Credinta vine din
cuvnt. Credinta noastr n Dumnezeu ne vine si se ntreste n noi din predica preotului la biseric, din
sfaturile date de btrni, din citirea crtilor sfinte si mai ales din cuvintele si nvtturile pe care le
auzim si le citim zilnic din Sfnta Evanghelie.
Dar n Sfnta Scriptur auzim c unii sfinti, din Vechiul si Noul Testament, s-au ndoit n credint.
Asa s-a ndoit Avraam. Cci atunci cnd i-a zis Domnul: Eu sunt Domnul Care te-a scos din Urul
Caldeii, ca s-ti dau pmntul acesta de moste-nire..., a zis Avraam: Stpne Doamne, pe ce voi
cunoaste c-l voi mosteni?... Atunci a zis Domnul ctre Avraam: S stii bine c urmasii ti vor fi pribegi
n pmnt strin, unde vor fi robiti si apsati patru sute de ani (Facerea 15, 7, 13). Si au stat n robie 430
de ani. De aceea a ntrebat Moise: "De ce, Doamne, au trecut cei 400 de ani, c s-au mplinit anii?" Si a
zis Dumnezeu: "Anii s-au mplinit, dar canonul pentru pcatele poporului, nu". Deci, n loc de 400 de
ani, le-a dat canon de stat n robie 430 de ani.
De ce n-a murit Moise n pmntul fgduintei, ci a murit la muntele Nebo? Cci Moise, care a
condus poporul acela, a fost cel mai blnd om de pe fata pmntului, cum se spune la Numerii: Moise
ns era omul cel mai blnd dintre toti oamenii de pe pmnt (Numerii 12, 3). Pentru o greseal nu a
intrat n pmntul fgduintei. Pentru o greseal l-a pedepsit Dumnezeu s nu treac Iordanul: pentru c
s-a ndoit la stnca Rafidim. C Dumnezeu i-a spus: Ia toiagul si adun obstea, tu si Aaron, fratele tu, si
griti stncii naintea lor si ea v va da ap; si le veti scoate ap din stnc si veti adpa obstea si
dobitoacele ei.
A luat deci Moise toiagul din fata Domnului, cum poruncise Domnul. Si a adunat Moise si Aaron
obstea la stnc si a zis ctre obste: Ascultati, ndrtnicilor, au doar din stnca aceasta v vom scoate
ap? Apoi si-a ridicat Moise mna si a lovit n stnc cu toiagul su de dou ori si a iesit ap mult si a
but obstea si dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul ctre Moise si Aaron: Pentru c nu M-ati crezut, ca s
artati sfintenia Mea naintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veti duce voi adunarea aceasta n
pmntul pe care am s i-l dau (Numerii 20, 8-12). Pentru ndoiala aceasta, Moise n-a vzut pmntul
fgduintei.
De ce a suferit Sfntul Simeon Btrnul 283 de ani, cti ani au fost de la faraonul Ptolomeu
Filadelf pn la Hristos? Pentru c s-a ndoit. N-a crezut c Hristos Se poate naste dintr-o fecioar. Si i-a
dat Dumnezeu canon s mai triasc 283 de ani ca s vad pe Cel nscut din Fecioar.
Asa s-a ndoit si Toma la nvierea lui Hristos si a trebuit s fie mustrat oarecum de Hristos:
Fiindc M-ai vzut, Tomo, ai crezut, ferice de cei ce n-au vzut si au crezut. Hristos a pus astfel fericirea
a zecea dup nviere, ca s ntreasc credinta celor ce nu vd dar cred, precum suntem noi si cum
trebuie s fie toti crestinii pn la sfrsit. Ce spune Apostolul Iacov: Brbatul ndoielnic este nestatornic
n toate cile sale (Iacov 1, 8). Omul ndoielnic care zice: "Oare este sau nu Dumnezeu? Oare este iad,
sau nu este?" este ca un nor pe care l poart satana cum vrea, cci el nu crede cu fermitate, cu trie, n

existenta lui Dumnezeu. De aceea satana l duce oriunde.


S v dau o pild. A venit un mosneag deunzi si a zis:
- Printe, n ziua de Sfntul Vasile am vzut la restaurant mult lume. Vor merge toti aceia n iad?
Eu cred c nu vor merge toti.
I-am rspuns:
- Nu crezi dumneata, dar Duhul Sfnt ne spune n psalmi prin gura Sfntului Prooroc David: C
Tu esti Dumnezeu care nu voiesti frdelegea, nici va locui lng Tine cel ce vicleneste. Nu vor sta
clctorii de lege n preajma ochilor Ti. Urt-ai pe toti cei ce lucreaz frdelege (Psalm 5, 4-5). Nu
crezi dumneata c Dumnezeu nu-i prtas la frdelegile noastre? Ce spune Scriptura? Pentru ce ai asezat
asezmntul de lege al Meu prin gura Ta, iar tu ai urt nvttura si ai lepdat cuvintele Mele napoia ta?
(Psalm 49, 17-18). Si mai zice n psalmi: Pune-voi frdelegea ta naintea ta si te voi mustra.
Hristos a spus: Intrati pe poarta cea strmt, c larg este poarta si lat este calea care duce la
pieire si multi sunt cei care o afl. Si strmt este poarta si ngust este calea care duce la viat si putini
sunt care o afl (Matei 7, 13-14).
Deci nu te mira c merg multi la joc sau c cei care merg la bine pe crarea cea strmt sunt putini.
Tot lucrul bun este rar. Deci nu v ndoiti de cuvintele Mntuitorului. Nu sta la ndoial cnd e vorba de
a mplini porunca lui Hristos si de a te feri de pcate.
Dac n-a crutat Dumnezeu pe Avraam si pe Moise pentru ndoial, dac nu l-a crutat pe Toma si pe
altii care s-au ndoit, nu ne va cruta nici pe noi. Aceia au fost sfinti si Dumnezeu i-a pedepsit n aceast
viat ca s nu se munceasc n vesnicie.
Oare cti dintre crestinii de azi nu se ndoiesc n credinta n Dumnezeu? Cti nu caut dovezi si
zic: "Nu cred pn nu vd!" Cti nu caut s pipie rnile si coasta Mntuitorului, cutnd dovezi ale
existentei lui Dumnezeu. Credinta vine din auz, iar nu din pipire si vedere.
Cti dintre crestinii botezati nu zic: "Aici este raiul si iadul! Aici pe pmnt este totul!" Si nici
cnd se vd bolnavi, n fata primejdiei, a srciei, a mortii si nici mcar la btrnete nu se ntorc la
Dumnezeu ca s plng cu amar ca Petru, viata lor din tinerete, cheltuit n desfrnri, n rutti si n
necredint. Putini sunt cei ce se pociesc de pcate la btrnete. Cei mai multi mor asa cum au trit, n
ndoial, necredint si nepocint, spre a lor vesnic osnd.
Cu adevrat mare este credinta n Dumnezeu, nsotit de fapte bune! Dar cei ce zac n ndoial,
cad din dreapta credint apostolic n tot felul de secte si grupri religioase. Multi din cei ndoielnici se
smintesc de Biserica ntemeiat de nsusi Hristos; se smintesc de Maica Domnului, de Sfnta Cruce, de
sfintele icoane si de preoti; se smintesc de sfinti si de cinstea dat lor. Se smintesc de Tainele ntemeiate
de Hristos, de nvtturile Sfintei Scripturi, pe care o rstlmcesc dup mintea lor, spre a lor osnd si
amgirea multora.
S stm dar neclintiti n dreapta credint si s ne bucurm c suntem fii ai Bisericii lui Hristos de
dou mii de ani. Necredinciosii se leapd si caut s vad pe Dumnezeu cu ochi trupesti; ndoielnicii
vor s pipie rnile Domnului; cei slabi n credint caut minuni; sectele prsesc Biserica, rstlmcesc
dogmele credintei si vestesc alt Evanghelie; cei robiti de patimi amn pocinta, iar noi, fiii nvierii si
fiii lui Dumnezeu dup har, s-I rmnem credinciosi pn la sfrsit, stiind c cel ce va rbda toate pn
la sfrsit, acela se va mntui. Amin.

Invaturi corecte si invataturi gresite despre posture si zilele de post

Care sunt cele 12 vineri din an care se tin; ce semnificatie au?


Cartea cu cele 12 vineri din an este o carte apocrifa, nu este recunoscuta de sfintelesinoade si nu
trebuie luata in serios. Oricare ar fi ziua de vineri in care postim, postul este bine primit de Dumnezeu.
Vasele care au fost folosite la mancare de dulce, se pot folosi la mancare depost?
Vasele care au fost folosite la mancarea de dulce se spala bine si se pot folosi la mancareade post, in
afara de lingurile de lemn, care trebuie sa fie deosebite (schimbate).
Exista Postul Maicii Domnului de 12 zile pe an afara de 1-14 august ?
Afara de postul pe care il stim de la 1 la 14 august , nu exista alt post al Maicii Domnului.Cine a
scornit postul acesta, in care intra sambetele si duminicile si chiar unele sarbatori,acela nu a fost crestin
ortodox, pentru ca in sambete si duminici nu se ajuneaza, si cineajuneaza sambata si duminica si in
sarbatori calca canoanele si in loc de fapta buna sesocoteste pacat.
Copiii, de la ce varsta sa tina post, posturi intregi, miercurea si vinerea ?
E bine sa se obisnuiasca copiii cu postul de mici, dar tot asa, de la caz la caz; nu putem saimpunem
celor bolnavi, mai anemici, rahitici, pentru care mancarea este un medicament.
Femeile insarcinate au voie sa manance de dulce in post ?
Femeile fie insarcinate, fie lauze sau alaptand au dezlegare sa manance de toate, pentruintarirea
pruncului si sanatate.
Tinem post in deplasari de serviciu, armata, spitale sau statiuni ?
In acest caz faceti tot ce se poate ca sa tineti miercurile si vinerile; cei din statiuni si spitalepot posti
numai daca nu sunt anemici si daca nu fac un tratament mai tare, mai greu, carenecesita hrana. Iar cei
din armata, concentrati, acestia mananca ce li se da. Trebuie saevitam pe cat se poate sa avem bilet la
statiune in timpul posturilor.
Ce dezlegari sunt in posturi ?
Doar cele mentionate pe calendarul crestin ortodox cumparat de la biserica.
Postul iart pcatele.
Postul nu iart pcatele, ci le iart Hristos prin preot n Duhul Sfnt. Postul face parte dincuria
trupeasc, iar iertarea pcatelor din curia sufleteasc. Cine nu ine post latineree va ine regim la
btrnee!
Mai pcat este s pofteti mncarea de dulce n zi de post, dect s o mnnci.
Aceste vorbe circul mult prin popor i mare pcat fac cei ce le rostesc oprindu-i pe alii dea posti.
Sa lum un exemplu: dac dou persoane poftesc a jefui o banc, nimeni nu-ipoate pedepsi. Dac ns
au fcut-o, vor primi n mod sigur ani grei de pucrie. La fel estei n cazul nostru: a pofti la mncruri
este numai ispit; a mnca de dulce n post nseamn clcarea rnduielilor postului. ns aceste vorbe
(mai pcat este s pofteti dects bagi n gur), vin de la cuvintele Mntuitorului cu referire la adulter
(curvie): "Ai auzitc s-a zis celor de demult: s nu svreti adulter). Eu ns v spun vou c oricine
seuit la femeie, poftind-o, a i svrit adulter cu ea n inima lui "(Matei 5;27-28).
Lunea este postul Maicii Domnului.
Nu exist nicieri scris c lunea este postul Maicii Domnului. Conform cu porunca a doua aSfintei
Biserici Ortodoxe zilele de post rnduite sunt miercurea i vinerea, pentru camiercuri a fost vndut i
vineri a fost rstignit Domnul nostru Iisus Hristos.Postul de luni este facultativ i deci va fi inut numai
de acei cretini care au anumitenecazuri, pentru mplinirea unor dorine sau alungarea ispitelor. Cel mai
bine ar fi dac l-ar ine dumnealor cu binecuvntarea preotului duhovnic, cci altfel pot cdea n pcatul
mndriei i i-au pierdut astfel toat plata. Cei care au corpul (organismul) sanatos pot
posti. Postul de lunea nu este obligatoriu cum e cel de miercuri si vineri. Este insa de folos.
Este pacat sa mancam de dulce dupa ce ne-am impartasit in acea zi?
Daca mai este inca post, desigur ca nu-i bine. Daca insa postul s-a terminat, putem mancade dulce.
De exemplu dac suntem in postul Adormirii Maicii Domnului care tine intre 01 si1 5 a u g u s t s i n e
i m p a r t a s i m p e 6 a u g u s t d e S c h i m b a r e a l a F a t a , t r e b u i e s a c o n t i n u a m postul. Dar
daca ne impartasim pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului, putem mancade dulce.
Putem face pomana de dulce in posturi sau in zilele de post?
Nu, nicidecum. Asa ceva nu se mai numeste pomana, ci chiar este pacat.

Invataturi corecte si invataturi gresite despre rugaciune


Cand suntem tulburati de ganduri, griji, patimi la rugaciune, trebuie sa neoprim sau sa continuam
rugaciunea ? Sa certam la rugaciune pe diavolul pentruganduri ? Daca ne trezim noaptea, putem face
rugaciuni in pat?
Nu trebuie sa ne oprim, caci tocmai aceasta vrea diavolul, ci sa continuam rugaciunile,rugand pe
Dumnezeu sa ne izbaveasca de cel rau. Daca nu se poate face rugaciune altfel,e bine si in pat, cu
smerenie si credinta (in cazul bolnavilor, mai ales).
Cand se citeste Psaltirea si cine o poate citi ?
Psaltirea se poate citi pe toata perioada anului, in afara de perioada de la Craciun laBoboteaza si de
la Inviere la Duminica Tomii. Unii recomanda ca Psaltirea sa nu se citeascain sambete si duminici. O
poate citi oricine, dar se recomanda spovedanie buna, sa sefereasca de pacate si sa duca o viata
duhovniceasca. Celor care stau incurcati in unelepatimi, dracii au puterea sa le faca suparari. Asa ca se
recomanda multa curatiesufleteasca si trupeasca; si nu cantitate, psalmi la numar, ci calitate, adica traire
si simtirein smerenie.
Rugaciunea se combina cu inchinaciuni, metanii sau se face separat ?
Rugaciunea trebuie, in primul rand sa fie facuta in liniste, ca sa fie simtita, iar metaniile sefac dupa
rugaciune, fie de seara sau dimineata. Dupa fiecare metanie este bine sa se zica orugaciune scurta:
Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe minepacatosul sau Prea Sfanta Treime,
milostiva fii mie pacatosului!. Metanii poti face in tottimpul cand ai posibilitate si liniste.
Putem cere la rugaciune boala ?
In cazuri deosebite, de neintelegere cu trupul, daca nu putem birui anumite patimi si dacaavem
evlavie se poate cere boala, dar cand vine boala sa nu cartim. E bine insa sa ceremaltceva, ca nu suntem
chiar asa de tari sa rabdam boala fara sa cartim. Aceasta este ometoda extrema de a scapa de pacate. Si
nu cumva dupa ce ne vindecam, facem din noupacate?
Cum trebuie sa avem tinuta la rugaciune ? Pozitia, zicem in gand sau cu vocetare , in soapta, cu
mainile la piept, la pantece, sau ridicate; de unul singur saumai multi?
Imbracamintea pentru rugaciune trebuie sa fie cuviincioasa, pentru femei fusta, rochie, sanu fie
transparenta, pe cap cu basmaluta, iar barbatii nu in pantaloni scurti, maiou.Rugaciunea se poate face de
unul singur sau mai multi, in familie. Rugaciunea se poateface in gand sau cu voce tare, si in soapta,
dupa cum e locul si cazul. Sa alegem modul incare ne putem concentra mai bine la rugaciune. Mana
stanga se tine la piept iar cu dreaptase face semnul crucii si inchinaciuni. Cand esti singur poti sa stai si
cu mainile ridicate larugaciune.
Daca ne sculam noaptea si vrem sa facem rugaciune trebuie sa ne spalam pefata si pe maini ?
Daca ne sculam noaptea si vrem sa facem rugaciune, e bine sa ne spalam pe fata ca saalungam mai bine
somnul.
S nu te nchini pe negur sau dup ce se las ntunericul.
Acestea sunt lucruri fr nici o legtur cu rugciunea. Ct de frumos i explic IisusHristos femeii
samarinence c trebuie s ne nchinm "n duh i adevr" (Ioan 4;20-24).
Dup rugciunea de sear nu mai ai voie sa iei din camera c nu mai estevalabil rugciunea.
Vecernia este rugciunea de sear i dup ea mergem acas. Oare nu au valoarerugciunile
Vecerniei? Nu este adevrat. Facei rugciunea oricnd - nainte sau dupieirea din cas, i dac v vei
ruga cu credin rugciunile dumneavoastr vor fi primitede Dumnezeu.
Ce este otpustul?
Otpustul este partea de incheiere a oricarei slujbe. E de 2 feluri: mic si mare. Ceea ce estescris in
unele carti la sfarsitul acatistelor de exemplu, este valabil atunci cand acatistul estecitit in biserica de
catre preot. Cand citim acasa, nu e nevoie sa facem otpustul.Mai putem sa zicem in incheierea
rugaciunii asa: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilornostri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui
Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi,amin! (de altfel acestea sunt cuvintele asa-numitului
otpust mic). Nu este insa obligatoriusa zicem, dar este bine.

Despre magie
Magia i vrjitoria, pe ct de fascinante au fost privite cu scepticism, dar i cu curiozitate. Iat zece
lucruri despre evoluia vrjitoriei, istoria sa, dar i istoria condamnrii de ctre Biseric.

Vrjitoria a fost definit ca acel complex de credine superstiioase avnd drept scop obinerea
interveniei unor genii malefice sau a diavolului pentru a comite sacrilegii.

Vrjitoria reprezint un fenomen tipic n Europa cretin, dei exist antecedente i mrturii n
culturi necretine sau precretine.

Prezena practicilor magice este documentat din Paleoliticul superior, la toate civilizaiile. n
culturile orientale era rspndit prezicerea viitorului, dar i curentele amanice.

n timpul perioadei elenistice au cuprins spaiul mediteranean ritualuri magice, astrologice i


alchimiste, care mpreun cu elementele filosofice de origine gnostic, ntr-o sintez care a
funcionat n mediul arab i ebraic, au influentat magia medieval i renascentist european.

n majoritatea secolelor ce au cuprins Evul Mediu, activitatea vrjitoarelor i a vrjitorilor, chiar


dac, oficial, era condamnat, nu a dus, practic la persecuii.

ncepnd cu secolele XIV-XV, cei acuzai de vrjitorie au nceput s fie judecai i condamnai la
arderea pe rug n cadrul unei persecuii veritabile, caracterizat prin violen, n Germania,
Spania, Anglia, avndu-i ca autori nu numai pe catolici, dar i pe protestani.

Magia a gsit o puternic opoziie n Biseric, astfel c magii i vrjitoarele, mpreun cu


ereticii, au reprezentat principala int a tribunalelor Inchiziiei.

Alturi de un aspect rural al vrjitoriei care a evoluat datorit unui amestec de credine pgne
sau precretine, ca licantropia sau transformarea omului n lup, i credine cretine, dnd natere
unor ritualuri ca sabatul i orgiile demonice, a existat i un aspect orenesc, legat mai mult de
fenomenele de posedare de ctre demoni, la care se reaciona prin exorcisme.

ncepnd din secolul al XVIII-lea, asprimea persecuiilor s-a temperat treptat. O dat cu
afirmarea tiintei n secolul al XVII-lea, magia a fost considerat ca innd de domeniul
superstiiilor, Cultura iluminist condamnnd nu numai superstiiile i ritualurile magice, dar i
persecuiile mpotriva acestora.

Despre superstitii
Superstitiile au inceput cu secole in urma, cand stramosii nostri incercau sa-si explice
circumstantele misterioase sau evenimente prin cunostintele dobandite de-a lungul timpului .De
exemplu, inainte de dezvoltarea stiintei care exlica destul de multe lucruri obsnuite din zilele noastre,
totusi pentru oamenii acelor timpuri unele lucruri erau considerate ciudate cum ar fi de ce oglinzile arata
reflectiile noastre sau de ce ne apar umbre cand este soare, oameni din trecut au motivat ca o umbra sau
o reflectie a fost o parte din sufletul lor. Daca cineva a rupt ceva pe care umbra sau o reflectia a aparut,
oamenii credeau ca sufletul lor a fost vatamat. Prin urmare, atunci cand o persoana care a spart o
oglinda, se considerat ghinion sau un rau mare. Astazi, stim ca reflectiile si umbre nu fac parte din
sufletele noastre, dar inca se crede ca a sparge o oglinda este ghinion mare. Deci, o superstiie este "o

credinta sau o practica", care se agata de oameni, chiar si dupa noi cunostinte sau fapte dovedeasc
faptul ca aceste convingeri sunt neadevarate.
Superstitia este prejudecata care decurge din credina n spirite bune i rele, n farmece i vrji, n
semne prevestitoare, n numere fatidice sau n alte rmie ale animismului i ale magiei; p. ext.
practic superstiioas. - Din fr. superstition, lat. superstitio.
Ca o adevarat familie lingvistic, superstiiile se pot mprii n mai multe categorii: superstiii
legate de cas, de ciclurile vieii (botez, nunt, moarte), de corpul uman, de srbtori, de numere i
culori, etc. Despre alte categorii de superstiii, v lsm pe Dumneavostr s le descoperii semnificaia
sau realitatea n "Superstiii pgne i religioase", autor Mecari, Lemi Gemil, editura "tefan".
O caracteristic principal a superstiiilor este c acestea sunt specifice omului. De aici vine i
ntrebarea: ct de superstiioi suntem i mai ales ct de mult ne lsm viaa organizat de superstiii i
credine? Consider c aproape toi suntem superstiioi ntr-un fel sau altul, indiferent c este vorba de
credina noastr "oarba" n lucruri nedemonstrate sau de obiectele pe care le considerm norocoase i le
purtm ca talismane. Aici intervine adevrata problem: ct de mult ne organizm viaa pe baze
raionale sau pe astfel de obiceiuri ancestrale, motenite de la strbuni? i mai ales ct de mult, ne
influeneaz credina n superstiii viaa de zi cu zi?
n general, dac eti superstiios poi s i dai seama c n funcie de nite lucruri banale cu care
i ncepi ziua poi s tii dac i va merge bine sau nu, asta nseamn superstiie i credint n
superstiii. Dac ai nceput s crezi n superstiii atunci eti prins n mrejele lor i vrei sau nu, i vor
afecta viaa de zi cu zi. Pn n acest moment, nu exist dovezi concrete pentru superstiii, totul pornete
din corelarea unor evenimente pozitive sau negative cu anumite lucruri, iar dac vrem s credem n
astfel de "incidente" o facem fr s avem nici un argument sau vreo explicaie plauzibil.
Superstiiile sunt specific umane i nu sunt influenate de nivelul intelectual, ci mai degrab de
educaie (nu de lipsa ei) i de personalitate. n momentul n care i dorete ceva foarte mult, omul este
dispus s cread i s ncerce s satisfac aceste credine, s verifice prin intermediul unora anumite
aspecte ale reuitei lui. Superstiiile se bazeaz pe rmie ale magiei i animismului, pe concepii
retrograde, neconforme cu nivelul cunoaterii tiinifice, pe admiterea forei spiritelor bune i rele, a
miracolelor, farmecelor, vrajilor, semnelor prevestitoare, numerelor fatidice etc.
Originea, sursele care au alimentat superstiiile, evoluia acestora sunt cercetate temeinic de
etnografie i antropologie, care au realizri importante n acest domeniu, descoperindu-se sensurile unor
credinte mitico-magice strvechi desacralizate. tiina a dovedit cu deplin for c st n puterea
omului s aprofundeze cunoaterea legilor naturii, s investigheze mai temeinic materia, s ptrund n
tainele cele mai ascunse ale vieii. Nu exist nici un domeniu n care tiina s nu aib acces i mai ales
s nu rezolve problemele cunoaterii. De acest context, superstiiile care nu au nici o legtur cu
realitatea, cu experiena concret a umanitii, se detaeaz ca un produs anacronic, de origine mistic,
fr argumente ct de ct justificatoare. n faa prestigiului tiinei, a puterii raiunii, orice gest
superstiios dincolo de ncrctura sa antagonic, apare ca o expresia de respingere a valorilor gndirii
umane, a produselor raiunii obinute cu uriae sacrificii de-a lungul ndelungatei istorii a omenirii.
n mod particular, vom discuta relativ sumar despre superstiiile legate de jocul la loto. Toat
lumea viseaz s ctige premiul cel mare la Loto 6/49, dar realizarea acestui vis devine i mai dificil
cnd la mijloc nu este vorba doar de noroc.
Pentru ndeplinirea acestui vis, majoritatea persoanelor care joac la Loto au dezvoltat diverse
superstiii pentru a atrage norocul de partea lor. Astfel, unele persoane completeaz biletul cu acelai pix
de fiecare dat, fie merg la aceeai agenie Loto, sau i cumpr bilet mbrcai cu aceleai haine, sau
joac aceleai numere n sperana c ntr-o zi vor iei ctigtoare.
Alii prefer s cread n ntmplarea norocoas sau n semnele destinului: ei aleg numerele
strzii sau autobuzului pe care le-au vazut nainte de a intra n agenia loto sau i ncredineaz ansa
bilelor sau jetoanelor pe care le extrag aleatoriu n aceeai agenie.
Majoritatea juctorilor ezit s i completeze biletele loto cu numere ivite din "inspiriia lor
creatoare". O nemrturisit superstiie i face s cread c, pentru a ctiga, trebuie s fenteze soarta sau
s profite de ea ntr-un moment de neatenie. Cea mai frecvent opiune sau superstiie a romnilor
juctori la Loto rmne alegerea datelor de natere sau ale altor evenimente importante din viaa

fiecruia. S joci numerele pe care le-ai visat cu o noapte nainte sau s joci scheme logice, reprezint
alte metode de a-i ncerca ansele. Iar dac te mnnc n zona feselor este semn de de mare noroc, i
trebuie neprat s-i ncerci norocul la loto.

Cele mai comune superstitii :


1 - Ac - Este un semn de bine daca ai gasit un ac indoit.
2 - Acelasi cuvant - Daca spuneti acelasi cuvant in acelasi timp cu o alta persoana, puneti-va o dorinta.
3 - Ajun de Anul Nou - Ceia ce face-ti in ajun de Anul Nou ve-ti face tot anul.
4 - Anul Nou - Acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana
imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana,
vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca
tii paharul in mana, va fi un an vesel.
5 - Anul Nou prima zi - Imbracati ceva nou, nu spargeti nimic, nu imprumutati bani si nu faceti datorii,
nu plangeti.
6 - Ata rosie - O ata rosie prinsa la incheietura mainii copilului sau chiar a unui animal alunga deochiul.
7 - Baie de Craciun - Se zice ca daca faci baie in ziua de Craciun vei ramane curat tot anul.
8 - Bani - Daca dai bani de luni, vei cheltui toata saptamana iar daca primesti bani de luni iti va merge
bine toata saptamana.
9 - Bani - Aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar.
10 - Botez - Apa in care este botezat copilul trebuie turnata la radacina unui pom imediat dupa botez,
aduce noroc. In apa in care este scaldat copilul a doua zi dupa botez, nasii pun diverse obiecte prin care
ursesc copilului viitoarea soarta. Pot pune flori, bani de argint, miere, fructe si alte simboluri prin care
atrag asupra copilului trasaturile sale viitoare: noroc, frumusete etc
11 - Buburuza - Buburuzele sunt considerate aducatoare de noroc daca ti se aseaza in palma. Aduce
noroc sa gasesti o buburuza. Aduce ghinion sa omori o buburuza.
12 - Bufnita - Este semn rau daca vezi o bufnita ziua.
13 - Cai - Caii albi sunt intotdeauna considerati aducatori de noroc, fie ca ii vezi, fie ca ai unul.
14 - Caine - Daca un caine urla la o usa, e semn de moarte.
15 - Caine alb - Daca vezi un caine alb inainte de amiaza, e semn bun.
16 - Calcatul pe picior - In biserica, in timpul ceremoniei religioase, unul din miri il calca pe celalalt pe
picior. Se spune ca cel care va reusi acest lucru, va fi stap
17 - Calendar - Aduce ghinion sa agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
18 - Capul - Daca te doare puternic capul din senin, casti in continuu, fara sa-ti fie somn, daca iti curge
sange din nas sau ai stari de voma fara motiv, daca ti se congestioneaza fata, iti tiuie urechile, ai putea fi
deochiat.
19 - Casatorie - Cei cu doua vartejuri de par in crestet se vor casatori de mai multe ori.
20 - Ciori - Ciorile sunt considerate semn rau.
21 - Coltul mesei - Se spune despre cel care se aseaza la coltul mesei ca nu se va casatorii.
22 - Copii - Copiii nascuti in luna mai sunt bolnaviciosi si nu au viata usoara. Daca primul dinte al unui
copil iese pe gingia de jos, va avea viata lunga. Nu e bine ca un copil sa fie botezat cu acelasi nume a
unui frate care a murit. Copiii nu trebuie lasati sa se uite in oglinda pana la varsta de un an, caci se pot
deochia singuri.
23 - Copil vazut prima data - Atunci cand un copilul nou nascut este vazut prima data, trebuie oferiti
bani care se pun in scutec sau in leagan pentru somn bun.
24 - Cosar - Este un semn norocos sa intalnesti un cosar. Pune-ti o dorinta cand vezi unul, pentru ca se
va indeplini.
25 - Covoare, rufe - Se zice ca nu este bine sa bati covoarele dupa asfintit sau sa intinzi rufele spalate
dupa asfintit.
26 - Craciun si Anul Nou - Nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se
spele rufele
27 - Datorii - Este bine sa nu va gaseasca Anul Nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.

28 - Fata de masa - Se zice ca daca scuturi fata de masa dupa apusul soarelui vei ramane ne casatorit.
29 - Femeia gravida - Femeia gravida nu trebuie sa atinga animale, nu trebuie sa fure, altfel copilul ei
va purta un semn din nastere.
30 - Gardul - Este semn rau daca vantul ti-a daramat un gard.
31 - Gunoiul de Anul Nou - Nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar
gunoiul! E bine ca ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa.
32 - Iti ard obrajii - Daca ti se imbujoreaza si iti ard obrajii fara motiv, se zice ca cineva vorbeste
despre tine.
33 - Jocuri de noroc - Vei avea noroc daca joci jocuri de noroc cu carti imprumutate sau stai la masa de
joc pe o batista. Iti va aduce ghinion la jocurile de noroc daca fluieri in timpul jocului sau daca iti cade o
carte pe jos.
34 - Manusi - Iti va aduce noroc o pereche de manusi pe care le-ai primit sau le-ai gasit. Este semn rau
daca pierzi o manusa sau dai cuiva o pereche de manusi.
35 - Masa - Se zice ca cel ce se va aseza la masa in coltul acesteia nu se va mai casatorii.
36 - Matura - Daca te-ai mutat dintr-o casa nu-ti lua cu tine matura veche, este bine sa iti cumperi alta
noua si pe ce-a veche sa o arunci. Iti va aduce ghinion daca imprumuti matura cuiva.
37 - Maturat, gunoi - Daca cineva este maturat peste picioare se spune ca acela nu se va mai casatori,
iar acela care va trece peste gunoiul strans nu va avea parte de nunta.
38 - Mireasa - Daca mirele scapa verigheta la ceremonie atunci casatoria este una blestemata.
39 - Moneda - Este ghinion daca ridici o moneda de pe jos care este cu stema in sus. Daca aceasta este
cu stema in jos poti sa o ridici pentru ca moneda este una norocoasa.
40 - Moneda - Este ghinion daca ridici o moneda de pe jos care este cu stema in sus. Daca aceasta este
cu stema in jos poti sa o ridici pentru ca moneda este una norocoasa.
41 - Moneda gaurita - Iti va aduce noroc daca porti cu tine o moneda gaurita.
42 - Moneda in buzunar - Se zice ca este bine sa porti tot timpul o moneda in buzunarul de la haina.
43 - Monede - Iti vor aduce ghinion daca ai monede in ambele buzunare. Aduce noroc daca arunci o
moneda intr-o fantana.
44 - Nastere - Daca un copil se naste cu picioarele inainte, acesta va avea puteri magice sau
vindecatoare deosebite.
45 - Nasul - Daca te mananca nasul, anunta suparare. Dar mai exista si varianta ca daca te mananca
nasul, cineva vine sa te vada.
46 - Noaptea de Anul Nou - In Noaptea dintre ani poarta ceva rosu, iti va aduce noroc.
47 - Nou nascuti - Copii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt foarte norocosi.
48 - Numarul 13 - Sunt persoane care evita sa foloseasca cifra 13 pentru a desemna zilele din calendar,
numerele de strazi sau de apartament, folosind astfel numarul 12 bis. Ai ghinion daca numele tau are 13
litere.
49 - Numarul 7 - Numarul 7 are multe superstitii in diverse culturi. Lui Dumnezeu I-au trebuit 7 zile
pentru a crea lumea, de aceea orice asociere cu acest numar este considerata a fi de bun augur. Al 7-lea
fiu al celui de-al 7-lea fiu intr-o familie este considerat a fi cel mai norocos om. Ai noroc daca numele
tau are 7 litere.
50 - Nunta - Aduce noroc daca plangi la nunta sau la botez, iar daca in ziua nuntii ploua se zice ca vei
avea o viata imbelsugata. Nunta facuta in luna mai nu va tine mult.
51 - Ochiul - Daca ti se zbate ochiul drept, este de bine. Daca ti se zbate ochiul stang, este de rau.
52 - Oglinda - Daca spargi o oglinda e un lucru ingrozitor, pentru ca sapte ani de nenorociri se vor abate
peste tine timp de 7 ani de acum incolo. Se zice ca exista si metode de a evita consecintele spargerii unei
oglinzi. Trebuie sa culegi cu grija toate cioburile si sa le arunci intr-un rau. Doar asa ghinionul va fi
spalat.
53 - Oglinda - Aduce ghinion sa iti vezi chipul intr-o oglinda la lumina de lumanare. Este semn de
ghinion daca primesti in dar o oglinda.
54 - Paianjen - Daca ai norocul sa iti cada o panza de paianjen pe fata sau pe haine, atunci vei primi
bani.
55 - Palarie - Se zice ca iti va purta ghinion o palarie pe care o asezi pe masa sau pe pat.

56 - Palma - Daca te mananca palma dreapta, dai bani in curand. Daca te mananca palma stanga, vei
primi bani.
57 - Pantofi - Se spune ca daca asezi pantofii in pat acestia iti vor aduce ghinion. Este bine sa arunci cu
un pantof vechi dupa cel ce pleaca de acasa, pentru a abate norocul asupra sa. - Nu este bine sa mergi
incaltat numai cu un pantof, sau cu pantofi diferiti, pentru ca asta ar putea aduce moartea unuia dintre
parinti. Nu lasati pantofii incrucisati cand va descaltati pentru ca e semn de ghinion.
58 - Pantofi Craciun - Aduce ghinion sa porti pantofi noi de craciun
59 - Parul - Se zice ca daca in timp ce iti perii parul, pieptenele cade pe jos, vei avea mari dezamagiri.
60 - Pasare - Pasarea care bate la geam este semn de moarte.
61 - Patul - Daca ai inceput sa faci patul nu te opri inainte sa il termini ca sa faci altceva, altfel este
semn de ghinion. Aduce ghinion sa nu iti faci patul duminica.
62 - Peste - La pescuit, aduce noroc daca arunci primul peste prins inapoi in apa.
63 - Pisica - Daca iti intra in casa o pisica tigrata sau una cenusie, e semn ca vei intra in posesia unei
mari sume de bani. Daca pisica isi spala fata cu laba, anunta musafiri. Daca ineci o pisica, vei muri
inecat.
64 - Pisica alba - Aduce noroc sa vezi o pisica alba cand te duci la scoala. Aduce ghinion sa vezi o
pisica alba noaptea
65 - Pisica neagra - Daca o pisica neagra se indreapta spre tine e semn de noroc, dar daca iti taie calea,
ia norocul cu ea. Aduce noroc sa ai pisica neagra in casa, sa atingi o pisica neagra, sa iti intre in casa o
pisica neagra, sa te intampine o pisica neagra la usa cuiva, sa vezi trei pisici negre la rand
66 - Podea - Daca ai varsat apa pe podea nu este bine sa stergi apa cu piciorul.
67 - Portofel - Aduce ghinion sa daruiesti cuiva un portofel fara nici o moneda in el.
68 - Potcoava - Potoava in general este aducatoare de noroc, unii le pun chiar deasupra usii la intrare.
Daca gasesti o potcoava te poti considera un om norocos, mai ales ca in zilele noastre acestea sunt foarte
rare. Daca pui o potcoava deasupra usii de la intrare in casa , nu uita sa pui potcoava cu capete in sus.
69 - Prima persona in casa de Anul Nou - Prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi
din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e
barbat - va fi un an norocos.
70 - Sarea - Daca presari sare pe pregul unei case noi aceasta va proteja casa de rau. Este un de bine
daca aduci cu tine sare intr-o casa noua. Daca versi sarea pe masa este semn de cearta.
71 - Scara - Nu trebuie sa treci pe sub o scara, de orice fel ar fi ea, de zugrav, de biblioteca, de lemn
pentru urcat in copac. Daca treci pe sub ea, pune-ti o dorinta cand esti sub scara.
72 - Scari - Aduce ghinion sa urci o scara cu numar par de trepte.Nu e bine sa te intorci din drum cand
mergi pe scari sau sa depasesti pe cineva care merge pe aceeasi scara.
73 - Steag - Un steag nu trebuie sa atinga nici o data pamantul. Aduce ghinion.
74 - Talpa - Daca te mananca talpa de la piciorul drept, se anunta o calatorie.
75 - Topor - Se zice ca nu este de bine daca aduci toporul in casa, toporul in casa este semn de rau.
76 - Tuns in vinerea Pastelui - Se spune ca daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap
tot anul
77 - Umbrela - Nu este bine sa deschizi o umbrela in casa, nu darui cuiva o umbrela pentru ca este un
cadou cu ghinion. Tot semn de ghinion este daca asezi umbrela pe masa sau in pat.
78 - Urechea - Daca te mananca urechea dreapta, cineva te vorbeste de bine. Daca te mananca urechea
stanga, te vorbeste de rau.
79 - Usa - Se zice ca este ghinion sa iesi dintr-o casa pe alta usa decat pe cea pe care ai intrat.
80 - Vaci - E bine sa intalnesti turme de vaci pe drum.
81 - Vinerea Mare - Se spune ca lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata peste
an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube. Cel care moare in vinerea Pastelui,
va ajunge direct in rai
82 - Zilele de 13 - Sunt considerate aducatoare de nenorociri, boala, ghinion, se crede ca este cu mult
mai rau daca este 13 martie si pica intr-o vineri.
83 - Ziua nuntii - Este semn bun daca in ziua nuntii vezi un curcubeu sau intalnesti o pisica neagra ori
un cosar. Este semn rau daca in ziua nuntii vezi un calugar sau o maicuta.