Sunteți pe pagina 1din 7

Enzimele si rolul lor in organism

Enzimele sunt substante complexe (molecule proteice)


ce participa la foarte multe reactii ce au loc in organismul nostru.
Acestea sunt catalizatori specifici ce impreuna cu coenzimele regleaza
procesele biochimice din organism.
Fara ele fructele nu s-ar coace, semintele nu ar germina, nu am putea
gandi, nu am putea digera alimentele si absorbi substantele nutritive
prezente in acestea etc.
Enzimele sunt implicate in mii de procese biochimice ce se desfasoara in
organismul nostru.
Cea mai mare absorbtie a elementelor nutritive are loc in intestinul
subtire.Ficatul, vezica si pancreasul participa la digestie si absorbtie.
Stomacul este locul unde alimentele sunt transformate intr-un amestec
numit chim. Chimul trece in intestinal subtire, scena unei digestii
aditionale ,absorbtie si transport de elemente nutritive.Secretiile ficatului si
ale pancreasului sunt varsate in duoden, pentru a spori digestia. Enzimele
secretate de pancreas digera proteinele, carbohidratii si grasimile.
In corpul nostru se gasesc aproximativ 2700 enzime diferite care impreuna
cu coenzimele formeaza aproximativ 100000 de compusi ce ne ajuta sa
vedem, sa simtim, sa auzim, sa digeram hrana si sa gandim.
Enzimele ajuta in lupta impotriva imbatranirii, obezitatii, colesterolului,
ajuta sistemul imunitar, curata colonul, desi compun grasimile, cresc
inteligenta, detoxifiaza organismul, elimina bioxidul de carbon din plamani
etc.

Enzimele nu pot distruge o celula vie dar pot descompune o celula moarta.
Acest lucru se intampla datorita faptului ca o enzima nu poate traversa
membrana celulara a unei celule vii, dar atunci cand celula moare poate
face acest lucru si astfel compusii prezenti in celula moarta pot fi
reutilizati.
Desi enzimele se gasesc in cantitati mici acestea sunt foarte puternice si
30 de grame de pepsina pura pot digera aproximativ doua tone de albus de
ou.

Cum actioneaza enzimele


Cand consumam alimente, enzimele prezente in acestea sunt activate de
caldura si umezeala din cavitatea bucala si impreuna cu enzimele produse
de organism digera o parte din alimente inainte ca acestea sa ajunga in
stomac.
Alte enzime digera hrana pe tot traseul ei pentru ca apoi enzimele
metabolice sa foloseasca nutrientii respectivi pentru a regenera tesuturile
existente si pentru a produce tesuturi noi.
Fiecare celula din organism depinde de un anumit grup de enzime. Fiecare
enzima are o anumita functie. De exemplu o enzima care digera proteine nu
digera si grasimi.
Enzimele sunt impartite in doua categorii:
Enzime digestive digera hrana
Enzime metabolice regleaza procesele metabolice interne
Enzimele digestive sunt impartite in enzime digestive proprii (produse de
organism) si enzime digestive preluate din alimente.
O enzima digestiva poate actiona asupra unei substante numai in prezenta
apei si a unei anumite cantitati de acid sau alta substanta alcalina. La
randul lor, alte enzyme necesita prezenta anumitor minerale, cum ar fi
calciul, magneziul, potasiul,etc. Aceste substante se numesc
coenzyme( cea mai cunoscuta fiind coenzima Q10).
Substantele determinate asupra carora actioneaza enzimele sunt denumite
substratur i; enzimele care actioneaza asupra amidonului se numesc
amilaze ;ptialina este amilaza salivara. Enzimele care actioneaza
asupra proteinelor se numesc proteaze , enzima gastrica e denumita

pepsina , enzima pancreatica- tripsina sau chimotripsina , iar enzima


care descompune grasimile se numeste lipaza.

Inamicii enzimelor
Enzimele sunt sensibile la caldura si la pH si de aceea mancarea gatita la
temperaturi ridicate si procesarea industriala a alimentelor le distruge.
Atunci cand gatim mancarea la temperaturi ridicate denaturam toate
enzimele si astfel se ajunge la alimente nedigerate in intestine ce pot, sub
influenta bacteriilor, sa intre in putrefactie si sa produca toxine ce ajung
apoi in sange si organe. Acest fenomen se numeste autointoxicare si este
caracteristic persoanelor ce au probleme de digestie (in general
persoanele ce sufera de constipatie).
Atunci cand ingeram enzime din alimente inseamna ca organismul nostru
trebuie sa depuna un efort mai mic pentru a digera alimentele respective
datorita scaderii productiei interne de enzime.
Metalele grele, deshidratarea si razele ultraviolete le inactiveaza.
Varsta este foarte importanta in productia de enzime. Cercetarile arata ca in
cazul amilazelor persoanele cu varsta cuprinsa intre 21-31 de ani au o
cantitate de amilaze (in cavitatea bucala) de 30 de ori mai mare decat
persoanele cu varsta cuprinsa intre 69-100 de ani.

Folosirea enzimelor in vindecarea bolilor


Multe persoane stiu ca enzimele sunt folosite doar in probleme legate de
digestie, dar acestea pot fi folosite pentru a trata un numar foarte mare de
boli.
Acestea pot fi folosite in tratarea: imbatranirii premature, artritei,
problemelor sistemului circulator, problemelor aparute in zona genitala
(femei), herpesului, lupusului, bolilor autoimune, sclerozei multiple,
infectiilor si problemelor de greutate.

Suplimente cu enzime
Folosind aceste suplimente ajutam organismul sa digere hrana si reducem
cantitatea de enzime digestive pe care trebuie sa o produca si astfel acesta
poate sa se concentreze pe producerea de enzime metabolice.

Spre deosebire de marea parte a enzimelor preluate din alimente, cele


continute in aceste suplimente nu sunt distruse de acidul gastric. Cand
alegeti un supliment trebuie sa va asigurati ca acesta contine proteaze,
amilaze, lipaze si lactaze.
Suplimentele cu enzime sunt necesare in urmatoarele cazuri: incercati sa
va reveniti dupa o boala, aveti glicemia scazuta, probleme ale glandelor
endocrine, obezitate si stres si pot fi folosite si pentru tratarea bolilor
mentionate putin mai sus.
Enzimele par a fi substantele minune ce vindeca toate bolile. Nu este cazul.
Ele au multe beneficii datorita faptului ca sunt necesare in multe procese
metabolice si de aceea un plus de enzime (pana la nivelul optim) va avea,
in aproape toate cazurile, efecte benefice.

Sfaturi pentru un aport ridicat de enzime


- deschideti capsulele si presarati continutul peste alimente(nu prea calde)
pentru ca acestea sa poata incepe digerarea lor. Daca sunt in capsule,
dureaza pana acestea se dizolva in interiorul stomacului;
- consumati apa pentru ca enzimele se activeaza doar daca apa este
prezenta;
- in cazul celulazelor din alimente trebuie sa mestecati bine mancarea
pentru ca acestea sunt prezente la nivelul fibrelor si trebuie eliberate in
timpul masticarii;
- consumati multe fructe si legume proaspete;
- semintele crude, alunele crude si nucile crude contin inhibitori ai
enzimelor. Consumul de alimente ce contin inhibitori enzimatici produce
umflarea pancreasului. Cel mai mare continut de inhibitori enzimatici il au
alunele crude si germenii de grau.

Exista patru metode prin care pot fi eliminati


inhibitorii :
- prin ridicarea temperaturii alimentului respectiv (prin aceasta metoda se
distrug enzimele si se pierd si alti nutrienti cum ar fi vitaminele
termosensibile).
- inmuierea, clatirea si incoltirea alimentelor respective. Aceasta metoda
distruge inhibitorii enzimatici si creste continutul de enzime de 3-6 ori.
- a treia metoda consta intr-un aport ridicat de enzime pentru a elimina
inhibitorii enzimatici.
- fermentarea cerealelor si semintelor elimina inhibitorii enzimatici, aduce

un plus de microorganisme benefice si elimina anumite substante toxice


din cereale si seminte.
Cerealele si semintele contin acid fitic ce blocheaza absorbtia calciului,
fosforului, fierului si zincului si astfel o dieta bogata in cereale integrale
nefermentate poate duce la o concentratie scazuta a mineralelor respective
in sange. Acest acid este distrus prin fermentarea cerealelor si semintelor.
Fermentarea distruge inhibitorii enzimatici si descompune
glutenul,zaharurile si alte substante greu de digerat din cereale si seminte.
Pentru a obtine cereale si seminte fermentate le puteti pune in zer, iaurt
sau kefir si trebuie sa le lasati minim 7 ore (in cazul cerealelor) si minim 12
ore in cazul semintelor.
Nu uitati ca alimentele mentionate mai sus au un continut ridicat de
proteine, grasimi nesaturate si antioxidanti si nu trebuie eliminate din
alimentatia noastra.
- sarea este un inhibitor indirect al enzimelor asa ca trebuie consumata in
cantitati mici.

Toxicitate si simptome ale consumului ridicat de


enzime
Persoanele ce au consumat suplimente cu enzime au raportat, in cateva
cazuri, balonare, gaze, acnee, mici dureri de cap. Aceste simptome sunt
temporare si este modul in care organismul se repara. In timpul
consumului de suplimente trebuie sa consumati apa mai multa pentru a
ajuta la purificarea organismului.
Cele mai bune rezultate sunt obtinute dupa ce au fost consumate
suplimente timp de 12 saptamani.

COENZIMA Q10
Coenzima Q10 sau ubiquinona face parte dintr-un complex enzimatic ce
ajuta celulele sa transforme glucidele in energie.
Este un compus esential in dezvoltarea si functionarea corespunzatoare a
organismului, poate fi produsa de acesta si nu este neaparat nevoie sa fie
obtinuta din surse externe.

Conform studiilor efectuate pana in acest moment, cantitatea produsa de


organism si cea procurata din alimente asigura necesarul zilnic de Q10, dar
odata cu inaintarea in varsta scade si productia ei.
Exista mai multe forme ale coenzimei Q, dar coenzima Q10 este cea mai
importanta si cel mai mult studiata.
Coenzima Q10 a fost descoperita in 1957. Cantitati importante au fost
descoperite in muschiul inimii si de aceea cercetatorii au devenit interesati
de legatura dintre coenzima si bolile de inima. In 1961, s-a gasit o legatura
intre cancerul la san si nivelul scazut de CoQ10 din sange.
Exista cateva studii care sugereaza ca Q10 poate avea rolul de a intari
sistemul imunitar si ca este un bun antioxidant. Cercetatorii testeaza in
prezent aceasta coenzima pentru a vedea cum influenteaza evolutia unor
afectiuni ca bolile de inima, cancerul etc.
Pana in acest moment nu au fost obtinute rezultate clare in ceea ce
priveste implicarea coenzimei Q10 in tratarea afectiunilor mentionate mai
sus.
Cateva studii preliminarii sugereaza ca suplimentarea cantitatii de
coenzima poate ajuta organismul sa previna si sa combata anumite
afectiuni, dar in acest sens sunt necesare mai multe cercetari.
Cele mai multe studii au fost efectuate pe animale si rezultatele acestora
nu sunt in totalitate valabile si pentru oameni.
Studii mici au aratat ca aceasta coenzima poate reduce deteriorarea
muschiului cardiac, deteriorare provocata de chemoterapie, dar Q10
reduce eficacitatea rodioterapiei si chemoterapiei si astfel cei mai multi
medici oncologi nu recomanda suplimetarea cantitatii de Q 10 in timpul
tratamentelor respective.
Nu exista studii care sa arate ca aceasta coenzima poate influenta durerile,
scaderea in greutate sau cresterea poftei de mancare, dar au fost efectuate
studii ce arata ca aceasta nu influenteaza sau influenteaza prea putin
nivelul colesterolului sau al trigliceridelor si performanta fizica.
Nu exista dovezi stiintifice clare ca suplimentele ce contin Q10 prelungesc
viata sau ca influenteaza semnificativ degradarea organismului pe masura
ce se inainteaza in varsta.
Datorita faptului ca suplimentele alimentare nu trec prin acealsi proces de
verificare ca medicamentele, acestea pot contine alte substante decat cele
mentionate pe eticheta sau contaminanti si de aceea efectele secundare

pot fi produse de substantele straine si nu de substanta activa. Datorita


acestui aspect efectele secundare mentionate mai jos trebuie tratate ca
fiind incomplete.
Tinand cont de cele mentionate mai sus, principalele efecte adverse
raportate au fost: dureri de cap, arsuri la nivelul sistemului digestiv,
insomnii, contractii musculare involuntare, diaree, iritatii ale pielii si
oboseala.
Putine lucruri sunt cunoscute in ceea ce priveste dozele recomandate
(pentru adultii sanatosi) si efectele pe care le are asupra organismului
consumul prelungit de suplimente ce contin coenzima Q10.
Exista studii ce au aratat ca aceasta coenzima poate interactiona cu
medicamentele ce subtiaza sangele ceea ce poate produce sangerari
prelungite.
Dupa cum am mentionat mai sus, datorita faptului ca este un antioxidant
puternic, Q10 poate interactiona cu anumite medicamente conventionale
folosite in tratarea cancerului.
Aceasta coenzima este produsa de toate celulele organismului uman, dar
poate fi obtinuta si din alimente.
Cele mai importante surse de CoQ10 sunt: carnea de vita, pestele, carnea
de pui, soia, uleiul de rapita, alunele, nucile si fisticul.
In cazul suplimentelor absorbtia compusului pur este foarte slaba
(aproximativ 10%), dar aceasta poate fi crescuta prin introducerea
grasimilor in compozitia acestora.