INTRODUCERE

Mastitele reprezint infeciile de la nivelul glandei mamare, uni-i mai rar

bilateral.Infecia afecteaz de obicei snul segmentar, localizndu-se la nivelul unui
lob sau lobul mamar, adesea n cadranele laterale.
Debutul procesului inflamator se situeaz de obicei ntre a 8-a i a 15-a zi
dup natere, la luze care prezint fisuri mamelonare,alteori fr prezena acestor
modificri.
n timpul alptrii snul devine un organ receptiv la infecii, laptele fiind un
teren bun pentru dezvoltarea diferiilor germeni. Microbii ajung pe mamelon prin
intermediul minilor murdare sau a rufriei nengrijite i ptrund prin fisurile mici
de pe mamelon n circulaia sanguin sau limfatic.
Aici se nmulesc n voie i determin ntr-o prim etap o infecie local,
manifestat prin inflamaia esuturilor ( tumefiere, nroire intens, durere , caldur)
asociat cu febr i frison.
Cea mai comun bacterie este Staphylococcus aureus, dar alte bacterii ca de
exemplu Staphylococcus epidermis i Streptococii sunt uneori responsabili de
infecie.
n majoritatea cazurilor, pacientele acuz o stare general de ru, simptome
similare gripei, de obicei aprute cu cteva ore anterior observrii modificrilor
locale de la nivelul snului.
Dac tratamentul este instituit n momentul evoluiei, mastita poate fi oprit,
dac tratamentul ntarzie, esutul glandelor mamare abcedeaz, se formeaz o
cavitate care trebuie deschis printr-o incizie pentru a evacua puroiul colectat.
Cnd incizia nu se face la timp colecia purulent tinde s se evacueze
spontan prin piele. Dintre consecinele mastitei, cicatricile i scderea capacitii
funcionale a glandei sunt cele mai frcvente , uneori secreia lactat nceteaz cu
totul dup mastit.