Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
perioada comunista am folosit atat rezultate publicate, cat si informatii construite retrospectiv,
din sondajul efectuat in 2000. Acelasi studiu este folosit pentru a descrie mobilitatea din
perioada postcomunista. Avand in vedere ca sondajul a fost realizat dupa mai mult de 10 ani
de la schimbari sistemice, rezultatele ar trebui sa indice noua structura socioeconomica si nu
doar o structura comunista reziduala, o reminiscenta a structurii comuniste.
Urmand traditia generala a studiilor privind inegalitatile sociale, acest articol dezbate
mobilitatea in doua cadre conceptuale: atat fluxurile dintre cat si relatii intre originile sociale
si destinatiile indivizilor. Acesti doi termeni se aplica la pozitiilor din structura sociala. Totusi,
pozitiile din structura sociala au fost conceptualizate diferit: (I) drept grupuri ocupationale, in
cadrul paradigmei mobilitatii sociale dintre clase sociale (Breen, 2004; Erikson si Goldthorpe,
1992; Erikson, Goldthorpe si Portocarero, 1982; Goldthorpe, 1980; Goldthorpe si Hope,
1974) (II) drept statusuri socioeconomice in cadrul paradigmei dobandirii statusului (Blau si
Duncan, 1967; Ganzeboom si Treiman, 1996; Ganzeboom, de Graf si Treiman, 1992; Rijkem,
1999; treiman, 1976). Este dincolo de scopul acestui articol sa argumenteze in favoarea uneia
sau alteia dintre cele doua abordari. Mai degraba, analizele urmaresc sa preia avantajul din
interiorul ambelor abordari. Din acest motiv am examinat pozitiile sociale atat din punct de
vedere al claselor sociale, cat si al statusului (indexului) socioeconomic.
fortata i.e. indusa de schimbari in structura sociala atunci mobilitatea sociala nu este atat
un indicator al faptului ca societatea a devenit mai egalitara (sau mai putin inegalitara), ci mai
degraba a faptului ca a trecut printr-o restructurare economica importanta (vezi Connor, 1979)
Featherman, Jones si Hauser au formulat ipoteza conform careia pattern-ul genotipic
al mobilitatii (mobilitatea circulatorie) din societatile industriale cu o economie de piata si un
sistem familial nuclear este fundamental acelasi (1975: 341). In discutarea acestei ipoteze, o
interpretare a notiunii de circulatie a dezvaluit existenta unor confuzii intre fluxurile de
mobilitate si si interactiunile (corelatiile) din tabelul de mobilitate (pentru explicatii privind
aceste incorente vezi Slomczynski si Krauze, 1988). Fluxurile se refera la frecvente. Totusi,
cativa cercetatori considera ca indicatorul pattern-ului mobilitatii circulatorii este de fapt odds
ratio (Hauser si Grusky, 1988), care tine de relatia de asociere (Simkus, 1995a). Intr-un alt
cadru conceptual, relatiile din tabelul de mobilitate sunt masurate comparand sansele (ratele)
relative de mobilitate, care corespund notiunii de fluiditate sociala din lucrarea lui Erikson,
Goldthorpe si Portocarero (1982). Pentru a estima sansele relative de mobilitate sociala, ne
putem baza pe odds ratio. Odds ratio si ratele de risc sunt concepte cruciale pentru a masura
relatiile dintre clasele sociale de origine si destinatie.
Clasa sociala nu este singura abordare pentru a investiga dinamica inegalitatilor
sociale. Studii ale mobilitatii sociale sunt de asemenea bine inradacinate in ideea ca originile
si destinatiile ar trebui sa fie exprimate ca status socioeconomic mai degraba decat drept clasa
sociala. Aceasta traditie este asociata cu cercetarea dobandirii statusului (status attainment)
(vezi lucrarea lui Blau si Duncan, 1967). Modelul dobandirii statusului cerceteaza
mecanismul prin care originea sociala, atributele prescrise (ascribed) ale unei persoane
conditioneaza statusurile sale ocupationale succesive, in ce masura are loc aceasta
conditionare si felul in care statusul social din prima perioada a vietii influenteaza
oportunitatile viitoare de schimbare a statusului. Statutul ocupational este reprezentat ca un
continuum ierarhic si este operationalizat prin scale de prestigiu ocupational si indici
socioeconomici (SEI) (vezi Blau si Duncan, 1967; Ganzeboom, Graf si Treiman, 1992;
Ganzeboom si Treiman, 1996).
In cercetarea dobandirii statusului, una din metodele utilizate pentru evaluarea masurii
in care oportunitatile devin din ce in ce mai (in)egale cu timpul consta in examinarea
caracteristicilor distributiei bivariate a statusului social al fiilor si al tatilor. Pentru a determina
modul in care structura stratificarii se schimba, se pot analiza schimbarile privind valorile
medii si abaterile standard ale SEI a tatilor si fiilor.
Mai mult decat atat, se poate determina modul in care originea sociala afecteaza
destinatia sociala in termenii dobandirii statusului. Analizele de regresie bazate pe metoda
celor mai mici patrate (least squares regression analysis) si analiza de varianta pot fi folosite
pentru a examina atat efectul total (gross) al SEI al tatilor asupra SEI al fiilor, cat si efectul
direct (net) obtinut prin controlarea altor variabile. Dintre aceste variabile de control folosite
in determinarea statusului socio-economic la maturitate, cea mai importanta s-a dovedit a fi
educatia. Cercetarile de dobandire a statului au demonstrat frecvent ca educatia mediaza in
mare masura relatia de asociere dintre origine sociala si destinatie (Treiman si Yip, 1989; vezi
Breen si Jonsson, 2005, pentru o sinteza a cercetarilor recente in ceea ce priveste inegalitatea
de oportunitati). Importanta educatiei (ca variabila de mediere n.t.) este cruciala si in
societatile socialiste. Connor (1979) releva faptul ca, in tarile socialiste, schimbarile in
structurile economice si politice faciliteaza rolul educatiei in transmiterea statusului
ocupational: o birocratizare mai mare functioneaza in combinatie cu abolirea posibilitatii de
a mosteni averi personale, conferind astfel educatiei o semnificatie si mai mare in procesul
dobandirii statusuluiu (Connor, 1979: 133). Intrebarea este atunci daca efectul direct al SEI
al tatalui se mentine chiar daca controlam educatia individului.
Date si Metode
Datele analizate in acest articol provin din doua surse. Datele de baza privind
mobilitatea intergenerationala pentru perioada comunista din Romania provin din 1979, din
cartea numita Socialism, Politics and Equality de Walter Connor, care foloseste datele
prezentate de catre Honorina Cazacu (1974) in Mobilitate Sociala. Acestea provin, la randul
lor, dintr-un studiu realizat de Centrul de Cercetari Sociologice a Academiei Romane de
Studii Politice si Sociale. Din moment ce datele folosite de Cazacu implica barbatii casatoriti,
capi de familie (inclusiv divortati si vaduvi), peste 25 de ani, cu domiciliul in Bucuresti si in
comuna rurala Calugareni, Connor combina cele doua grupuri si le pondereaza conform
proportiilor de populatie urbana si rurala din Romaniei anului 1970 (40,8%, respectiv 59,2%)
pentru a realiza un studiu cvasi-national (Connor, 1974: 128).
Datele estimative prezentate de Connor (1979: 122) in tabelul 4.5 Intergenerational
Mobility, Romania (1970) formeaza baza analizelor de mobilitate intergenerationala si a
pattern-urilor de mobilitate din Romania socialista. M-am bazat pe informatia relatata in acest
tabel pentru a examina fluxurile dintre categoriile sociale de origine si de destinatie, dar si
pentru a surprinde sansele relative de mobilitate. Am standardizat datele lui Connor la 1000 de
cazuri, si am redenumit trei dintre cele patru categorii ocupationale pe care el le foloseste in
conformitate cu titlurile ocupationale curente. Folosesc eticheta de profesionisti
(professionals) pentru categoria angajatilor cu studii superioare in domeniul tehnic sau alte
domenii, pentru liberi profesionisti, oameni de afaceri si comercianti. Am pastrat eticheta lui
Connor de lucratori non-manuali rutinieri pentru categoria de lucratori salariati in domeniul
tehnic sau al serviciilor cu o educatie secundara. Lucratori manuali este eticheta pentru
categoria muncitorilor calificati si necalificati, artizani din cooperative de productie si din
4
sectorul privat si fermierii constituie categoria fermierilor privati sau din (cooperativele de)
stat. Astfel, schema surprinde importante diviziuni intergrupale din societatile comuniste
(Simkus, 1995b; Slomczynski si Shabad, 1997).
Datele ce cuprind informatii despre comunismul tarziu si postcomunismul din
Romania sunt luate din studiul Poverty, Ethnicity and Gender in Eastern Europe, 2000
(PEGEE) despre conditiile de viata din Bulgaria, Ungaria, Polonia, Romania, Rusia si
Slovacia (cercetare realizata sub conducerea lui Ivan Szelenyi). Scopul acelui studiu a fost
examinarea relatiilor dintre transformarile urmate caderii comunismului si cresterea
inegalitatii sociale, care au condus, printre altele, la cresterea saraciei. Chestionarele includ
seturi extensive de intrebari legate de compozitia sociodemografica a gospodariilor, situatia
economica, istoria ocupationala si perioadele de somaj ale membrilor gospodariei, cat si
mobilitatea sociala. Sondajele au fost realizate pe esantioane reprezentative la nivel national,
pentru fiecare tara. Pentru Romania esantionul a cuprins 1,504 de gospodarii selectate
folosind metoda pasului. Respondentii individuali au fost selectati dintre membrii gospodariei
prin metoda tabelului Kish (vezi Kligman si Szelenyi, 2002). In plus, esantionul pentru
Romania cuprinde un subesantion de gospodarii sarace si unul de romi, ultimul nefiind inclus
analiza de fata.
Am examinat distributiile variabilelor de stratificare sociala din PEGEE si le-am
comparat cu distributiile variabilelor corespunzatoare din recensamantul populatiei.
Esantionul national suplimentat de subesantionul de gospodarii sarace reflecta mai bine
distributia populatiei (dupa aceste variabile) decat esantionul obtinut fara aceasta ajustare. De
exemplu, esantionul national subestimeaza proportia fermierilor si a birocratilor, in timp ce
supraestimeaza proportia muncitorilor manuali din fabrici. Din acest motiv, in studiul de fata,
combin datele din esantionul national cu cele din subesationul de gospodarii sarace.
Pentru a crea o paralela intre studiile Honoriei Cazacu si cele ale lui Connor, am redus
esantionul la barbatii casatoriti, peste 25 de ani. Am renuntat totusi la aceasta restrictie atunci
cand am comparat rezultatele pentru 1988 si 2000. Pentru a determina daca unele rezultate
sunt induse de faptul ca populatia analizata se suprapune intr-o oarecare masura, partile critice
ale analizei au fost realizate pe doua grupuri distincte, formate din respondenti cu varste
cuprinse intre 21-32 de ani in 1988 si, respectiv, 2000.
Metode
Cele doua perspective teoretice majore care au fost utilizate in acest studiu difera in
ceea ce priveste modul in care informatiile referitoare la ocupatie trebuie sa fie
operationalizate. Astfel, pozitia din structurile sociale este examinata folosind o abordare
duala. Pe de o parte, intrebarile mele de cercetare se refera la fluxuri si relatii (de asociere)
intre categorii, adica intre clasele sociale. Pe de alta parte, ele pun problema in termenii unor
variabile de tip interval, adica ai indicatorilor de status socioeconomic.
Pentru a crea categorii ocupationale care sa indice clasa sociala a respondentilor si a
tatilor, am agregat unitatile de baza din ISCO-1988. Ma bazez pe Indicele Socio-Economic
International al Ocupatiilor (ISEI) (vezi Ganzeboom, Graf, si Treiman, 1992), acest indice
fiind o variabila continua ce reflecta statusul socio-economic in comunism si in structura
(sociala) de dupa 1989.
Tabelul 1 prezinta tehnicile statistice utilizate pentru a raspunde intrebarilor de
cercetare din acest studiu. Mai intai, pentru a compara nivelul mobilitatii structurale si a
mobilitatii circulatorii (de schimb), cat si stabilitatea sociala din perioada comunista si cea
postcomunista, am descompus frecventele observate de mobilitate in frecvente de mobilitate
Rezultate
Rezultatele studiului sunt prezentate cu privire la cele patru intrebari de cercetare
mentionate mai sus.
Total
33
87
220
660
1,000
A. MOBILITATEA STRUCTURALA
Originea sociala
Profesionisti (cadre superioare)
Muncitori nonmanuali rutinieri
Muncitori manuali
Fermieri
Total
A. MOBILIT. CIRCULATORIE
Originea sociala
Profesionisti (cadre superioare)
Muncitori nonmanuali rutinieri
Muncitori manuali
Fermieri
Total
Total
0
36
65
353
454
Total
10
24
29
12
75
Total
70
130
460
340
1,000
Total
0
7
162
153
322
Total
38
69
127
70
348
Tabelul 5
Coeficientii regresiei multinominale (erorile standard) si Odds Ratio pentru clasele
sociale si originea sociala, 1970
Originea sociala
Profesioniti (cadre superioare)
Muncitori manuali
Fermieri
-0.568
(0.215)
0.567
0.885**
(0.165)
2.423
-
1.508**
(0.143)
4.517
-1.466**
(0.320)
0.231
1.593
(0.142)
4.917
*Categoria de referinta
N=1,117 ; -2 log likelihood = 662.6; chi-square=611.5 (df=12); Cox and Snell R2=0.457 ,
Nagelkerke R2=0.488; interceptul (constanta a) nu a fost inclus in model
Tabelul 6
Coeficientii regresiei multinominale (erorile standard) si Odds Ratio pentru clasele
sociale si originea sociala, 2000
Originea sociala
Profesioniti (cadre superioare)
Muncitori manuali
-1.099**
(0.272)
0.333
0.000
(0.192)
1.000
-1.045
(0.267)
0.352
Fermieri
-0.944
(0.445)
0.389
0.916
(0.916)
2.500
0.721**
(0.278)
2.056
Cel mai important rezultat al comparatiei dintre analizele pentru cele doua perioade de
timp este reducerea valorilor pseudo- R2: Cox si Snell R2 = 0.457 , Nagelkerke R2 = 0.488
pentru 1970, respectiv Cox si Snell R2 =0.266, Nagelkerke R2 = 0.283 pentru 2000.Pe
ansamblu, relatia dintre clasa sociala a tatalui si cea a respondentului devine mult mai slaba in
urma transformarilor sistemice . Rezultatul nu depinde de clasa sociala a fermierilor o
10
0.361
1.000
0.687
11.0
2.9
0.318
0.687
1.000
39.3
16.2
11
12
Se
0.036
0.132
Beta
0.043
0.637
1.443
Se
0.050
0.216
2.423
Beta
SE
0.043
0.034
0.037
0.137
0.826
0.205
0.003
4.174
0.742
-0.055
0.546
-0.283
3.154***
-1.656*
0.646**
-0.004
-13.018
Beta
SE
Beta
0.080
0.100*
0.046
0.094
0.658
3.763***
-2.024
-0.691
0.011**
5.252
0.221
1.202
0.319
0.004
6.420
0.684
-0.061
-0.454
0.576
N=684 ; Model 1:F 0 253.248; ajustat R2=0.424 ; Model 2 :F= 130.435; ajustat R2=0.486
N=391 ; Model 1:F 0 177.572; ajustat R2 =0.475; Model 2:F=77.944; ajustat R2=0.496.
***p<0.001; **p.<0.01; *p<0.05
13
Tabelul 9
Regresia indexului socioeconomic (SEI) al respondentului in 2000 asupra SEI-ului
tatalui, SEI-ul respondentului in 1988 si educatia respondentului
Model 1
Model 2
Variabile independente
B
SE
Beta
B
SE
Beta
SEI-ul tatalui
0.154**
0.053
0.120
0.069 0.051
0.054
SEI-ul respondentului 1988 0.773*** 0.043
0.735
0.575*** 0.053
0.547
Educatia respondentului
---------1.748*** 0.294
0.309
Constanta
4.640
2.240
-4.472
2.600
N=253; Model 1: F=181.570; ajustat R2=0.588 .
Model 2: F=149.447; ajustat R2 =0.638.
***p<0.001 ;**p<0.01 ; *p<0.05.
1988, in timp ce rezultatele din Tabelul 11, exprimate in termeni de relatii dintre statusuri
socio-economice (SEI), indica exact opusul, pentru aceeasi perioada.
Acesta este un rezultat foarte important, ce indica faptul ca clasa sociala, definita aici
pentru perioada comunista, si statusul socioeconomic reprezinta dimensiuni distincte ale
inegalitatii sociala; pentru o argumentatie teoretica in acesta privinta, in contextul societatilor
postcomuniste, vezi Slomczynski si Shabad (1997), Eyal, Szelenyi, si Townsley (1998) si
Domansi (2000). Practic, clasa sociala nu explica decat aproximativ 25-35% din varianta SEI,
lasand astfel spatiu suficient pentru pattern-urile divergente ale relatiilor (dintre statusuri
n.t.). Trebuie subliniat faptul ca in analizele prezentate in acest studiu am utilizat schema
clasei sociale dezvoltata initial de Cazacu (1974) pentru perioada comunista. Alte scheme de
clasa sociala pot produce rezultate diferite. Voi reveni asupra acestei remarci la sfarsitul
articolului.
CONCLUZII SI DISCUTIE
Scopul acestui articol a fost sa examineze modul in care mobilitatea intergenerationala s-a
schimbat datorita transformarilor politice si economice in societatea romaneasca dupa caderea
regimului comunist . Urmand traditiile cele mai importante in studierea inegaliatii, m-am
concentrat asupra pattern-urilor de fluxuri si relatii atat din punct de vedere a clasei sociale,
cat si a status-ului socioeconomic.Acest fapt a ridicat intrebari specifice de cercetare , a caror
rezultate sunt rezumate mai jos.
1. In Romania postcomunista, fluxurile dintre categoriile originii sociale si destinatiei
sociale arata foarte diferit in 2000, in comparatie cu 1970. Nivelul mobilitatii observate este
mai mare decat a fost, si aceasta constatare este valabila si pentru componenta circulatorie (de
schimb) a mobilitatii sociale. In timp ce in 1970 doar 7% a fluxurilor observate se datorau
schimburilor de indivizi in cadrul categoriilor sociale, in 2000 mobilitatea circulatorie
reprezinta 34.8% din mobilitatea observata. Singura asemanare dintre cele doua perioade este
ca mobilitatea circulatorie ramane asimetrica: miscarile ascendente sunt mai numerose decat
cele descendente. Per ansamblu, aceste schimbari indica faptul ca societatea romaneasca
prezinat o deschidere mai mare in urma proceselor de democratizare.
In acelasi timp, exista, totusi, diferente in pattern-ul mobilitatii structurale. Nivelul sau in
2000 este cu 13 procente mai redus decat in 1970 si categoriile sociale ce experimenteaza cele
mai puternice efecte structrurale se schimba de-a lungul timpului. Sub comunism, cele mai
multe fluxuri ascendente au fost din categoria fermierilor (agricultorilor) in cea a muncitorilor
manuali. In 2000, mobilitatea fortata este cel mai des intalnita in randul muncitorilor
manuali, ce se muta in categoria muncitorilor nonmanuali rutinieri. Aceste schimbari nu sunt
suprinzatoare, reprezentand consecinta logica a transformarilor pe scala larga dupa 1989.
Introducerea principiilor economice referitoare la piata libera a insemnat privatizare si cu
acesta a venit si inchiderea sau micsorarea intreprinderilor de stat, dintre care cele mai multe
operau in industrie. Oamenii au trebuit sa isi gaseasca slujbe noi iar expansiunea sectorului
serviciilor le-a oferit acesta posibiliate .
2. In termeni de relatii intre categoriile clasei sociale de origine si destinatie, dupa
schimbarea sistemica, relatia dintre clasa de origine si clasa de destinatie slabeste. In 2000,
probabiliatea mostenirii sociale este mult mai scazuta pentru toate grupurile:de exemplu , fii
de fermier au acum doar de doua ori mai multe sanse sa devina fermieri decat muncitori
nonmanuali rutinieri (comparat cu 1970, cand sansele erau aproximativ de cinci ori mai mari)
si pentru cadrele superioare (professionals) probabilitatea mostenirii sociale nu mai este
semnificativa statistic. In plus, sansele de a se muta din categoria fermierilor in cea a
15
muncitorilor manuali a descrescut de-a lungul timpului, fapt ce are sens in contextul economic
postcomunist.
3. Au fost analizate schimbarile in pattern-urile de fluxuri si relatii (dintre pozitiile
sociale) in era postcomunista, comparativ cu perioada comunismul tarziu, anume 1988. In
ceea ce priveste caracteristicile distributiei status-ului social al tatilor si al respondentilor,
rezultatele indica faptul ca diferenta intre SEI-ul tatilor si cel al respondentilor nu este mult
mai ridicata in 2000 decat a fost la sfarsitul erei comuniste, iar diferenta observata nu este
statistic semnificativa.
4. Efectul SEI-ului tatilor asupra SEI-ului fiilor, desi nu era semnificativ in 1988,
devine semnificativ in Romania postcomunista. Aceasta constatare se mentine chiar daca se
controleaza si alti factori determinanti, dintre care cel mai important este educatia. In timp ce
in comunismul tarziu relatia de dependenta dintre varsta si SEI-ul respondentului a avut forma
unui U intors, in 2000 observam o crestere accelerata a SEI-ului odata cu varsta
respondentului. Nesiguranta economica caracteristica mediului postcomunist, precum si un
anumit tip de proces selectiv poate explica acest rezultat: in primul rand , in societatea
romaneasca, unde instabiliatatea economica merge mana in mana cu nivelul insuficient al
pensiilor, indivizii vor incerca sa isi mentina slujbele si dupa varsta obisnuita de pensionare;
in al doilea rand, indivizii cu un grad mai ridicat de educatie, care sunt deja mai bine
pozitionati in structura ocupationala, isi vor mentine cu mai multa usurinta pozitia, in timp ce
persoanele cu o pozitie inferioara in structura ocupationala sunt mult mai pasibili de
pensionare.
n afara educatiei, ce are un impact similar (pozitiv) asupra pozitiei sociale a indivizilor
indiferent de tipul de regim politic, cealalta variabila ce are efecte directe comparabile este
gender-ul. Contrar asteptarilor, a fi barbat afecteaza in mod negativ pozitia sociala. Cu toate
acestea, efectul de interactiune semnificativ dintre SEI-ul tatalui si gender arata ca pattern-ul
este substantial diferit pentru barbati si femei (i.e. relatia de dependenta dintre SEI al tatalui si
SEI al respondentului este mai puternic in cazul barbatilor deca in cazul femeilor n.t.)
Rezultatele pentru 1970-2000, exprimate in termeni de fluxuri si relatii dintre clasele
sociale, indica o deschidere crescanda a societatii romanesti, in timp ce rezultatele pentru
1988-2000, exprimate in termeni de fluxuri si relatii dintre statusuri socio-economice
(indicate de SEI), sugereaza exact opusul mai putina deschidere in era postcomunista. Un
test important a dezavaluit rezulate similare si pentru populatia ce nu se supranune, anume
indivizii cu varsta cuprinsa intre douazeci si unu treizeci si doi ani, in 1988 si, respectiv, 2000.
Astfel, rezultatele aparent contradictorii indica faptul ca status-ul socioeconomic si clasa
sociala reprezinta doua dimensiuni distincte ale inegalitatii sociale, demonstrand utilitatea
unei abordari complexe ce include ambele dimensiuni.
Cu toate acestea, slabirea relatiei de determinare dintre origine si destinatie sociala,
abordate in termeni de clase sociale, nu ar trebuie interpretata ca un argument pentru
reducerea importantei clasei sociale in era postcomunista. Trebuie observat faptul ca analizele
prezentate aici folosesc o schema de clasa potrivita mai degraba perioadei comuniste decat
celei postcomuniste. Dupa 1989, au aparut noi clase sociale (angajatori si lucratori pe cont
propriu), cateva clase si-au pierdut importanta politica (muncitorii manuali) si altele s-au
despartit (cadrele superioare, professionals, in manageri si experti). Este nevoie de noi studii
de mobilitate sociala, ce nu sunt bazate pe tabele de mobilitate patratice. Aceste studii ar
trebui sa puna capat traditiei bine inradacinate, in conformitate cu care mobilitatea sociala se
petrece intr-o structura sociala stabila.
16
Tabelul 10
Regresia clasei sociale a respondentului asupra clasei sociale a tatalui, pentru
respondentii cu varsta cuprinsa intre 21-32 ani, in 1988 si 2000
Originea sociala/
Status social actual
Profesionisti
1988
Exp(B
)
1.333
1.667
0.333
-0.251
-14.355
-14.355
0.504
0.000
0.000
0.778
0.000
0.000
0.750
5.250
0.250
-0.452
-0.452
-1.705*
0.483
0.483
0.769
0.636
0.636
0.182
Muncitori manuali
Profesionisti
Muncitori manuali
Fermieri
0.529
6.471
0.529
-2.197**
-0.192
-2.757**
0.398
0.187
0.516
0.111
0.825
0.063
Profesionisti
Muncitori manuali
Fermieri
B
0.288
0.511
-1.099
-0.636
1.867**
-0.636
SE
2000
0.764
0.730
1.155
0.412
0.261
0.412
SE
Exp(B)
Fermieri
Profesionisti
-0.916
0.592
0.400
-2.251**
0.743
0.105
Muncitori manuali
1548**
0.348
4.700
-0.236
0.345
0.789
Fermieri
-0.357
0.493
0.700
-0.999*
0.442
0.368
N=255; -2 log likelihood =301.7; chi-square=263.1 (df=12); Cox si Snell R2=0.644,
Nagelkerke R2=0.686
N =212 ; -2log likelihood034,9; chi-square=150.1(df=12);Cox si Snell R2=0.507,
Nagelkerke R2=0.541
Tabelul 11
Regresia indexului socioeconomic (SEI) al respondentului asupra SEI-ului tatalui ,
educatia si gender-ul respondentului, pentru respondentii cu varsta cuprinsa intre 21-32
ani, in 1988 si 2000
1988a
2000b
Variabile
B
SE
Beta
B
SE
Beta
independente
SEI-ul tatalui
0.014
0.058
0.014
0.175*
0.088
0.049
Educatia
2.739*** 0.307
0.508
3.244*** 0.440
0.552
respondentului
Gender
-2.068
1.360
-0.082 -5.506** 2.066
-0.179
Constanta
6.785
3.453
0.438
4.947
aN=254; F=31.192; ajustat R2=0.263
b.N=134; F=41.489; ajustat R2=0.475
***p<0.001;**p<0.01 ; *p<0.05
17