Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
33
slabe din punct de vedere financiar reprezinta dovada tendintei de intarire a controlului autoritatilor
centrale asupra celor locale, o centralizare in adevaratul sens al cuvantului. Masurile nou anuntate in
domeniul administratiei publice locale lovesc in acelasi timp in autonomia comunitatilor din Republica
Moldova si astfel in democratia locala oricum destul de firava. Procesul de descentralizare fiscala este
dus doar pana la jumatate, deci inca nu permite autoritatilor locale sa se bazeze pe un buget stabil si
predictibil in acelasi timp. Din acest motiv stadiul investitiilor publice, esentiale pentru dezvoltarea
locala nu este foarte avansat. Accesul la alte metode de suplimentare a veniturilor proprii cum sunt
imprumuturile este, de asemenea, foarte restrans. Nu exista o coordonare intre descentralizarea
serviciilor publice si descentralizarea financiara, astfel autoritatile publice locale intampina mari
greutati in a-si administra comunitatile si a oferi servicii de calitate cetatenilor sai.
Ar trebui sa mentionam ca in actuala sa formula, reforma administrativ-teritoriala este mai
degraba impotriva decat in favoarea unui nou model de administrare. Acest negativism al modelului
propus de guvern se manifesta prin lichidarea unor institutii validate in ultimii ani, cum ar fi institutiile
Prefectului si cele ale Consiliilor judetene, precum si a altor instrumente care au servit baza
consolidarii autonomiei guvernelor locale.
Aceste actiuni reprezinta tentative de a reabilita vechiul sistem administrativ de comanda, prin
implementarea unor metode si practici perimate, destinate pentru regimul de dictatura. Lipsa de
informare serioasa a intregului proces de reformare si absenta experientei profesionale a functionarilor
publici, care au dus la ineficacitatea politicii administrative in acest sens.
In calitate de stat suveran si independent, organizat in baza relatiilor economiei de piata si a
pluralismului politic, statul nostru desigur nu mai poate fi guvernat dupa retetele vechiului regim
sovietic. Republica Moldova de astazi trebuie sa raspunda nevoilor curente, dar si celor de viitor,
nevoi inedite si complexe, in raport cu care trebuie sa se adapteze, sa se transforme si sa se
perfectioneze. In acest context statul nostru are nevoie de politici publice clar definite si strategii de
dezvoltare proiectate sa serveasca unor dinamici sociale si institutionale complexe, iar aceasta este
posibil doar prin dezvoltarea administratiei publice prin intarirea autonomiei colectivitatilor locale si
coborarea centrelor decizionale spre nivelurile de baza, precum si o judicioasa dimensionare a
unitatilor administrativ-teritoriale.
Administratia publica isi indeplineste functiile in cadrul unui proces amplu de gestionare a
resurselor, obiectivelor si functiilor pe care societatea le considera importante. Acest proces implica
organizarea detaliata a capacitatilor organizatorice din mai multe sectoare ale sistemului politic si
economic, ceea ce inseamna ca efortul de a planifica reforma din administratia publica locala nu este
un registru al intentiilor, ci o abordare sistematica a proceselor majore care interactioneaza si solicita
imbunatatire datorita situatiei curente din acest domeniu si tendintelor generale in dezvoltarea
administratiei publice locale. Este important de a sublinia diferenta care trebuie sa existe intre
initiativa de planificare a reformei si aparatul operational de luare a deciziilor, pastrarea autonomiei lor
poate feri autoritatile centrale de excesiva improvizare in tratarea directiilor strategice de dezvoltare
ale administratiei publice locale.
Armonizarea legislatiei interne din Republica Moldova cu prevederile continute in Carta
Europeana privind autonomia locala si legislatia comunitara a Uniunii Europene, impun niste conditii
deosebit de grele asupra activitatilor legislative si de coordonare a organismelor din administratia
publica locala. Din aceste considerente, reforma administratiei publice locale trebuie sa se focalizeze
pe urmatoarele schimbari:
34
oferirea unor informatii mai bune si mai pertinente asupra obiectivelor si principiilor
schimbarilor legislative, imbunatatind comunicarea cu publicul asupra acestui proces,
implicand cercurile profesionale, de cercetare, business si corporative, in scopul de a
orientarea spre pregatire de legislatie noua, fata de practicile mai vechi de amendare a
legilor si producerea de amendamente partiale sau incomplet coordonate cu restul
legislatiei;
Reforma din administratia publica locala este un proces complex si axat pe mai multe
dimensiuni, implicand relatia pe care o are acest domeniu cu o sumedenie de actori: cetateni,
societatea civila, sectorul privat, actorii politici, autoritatile de stat si organismele europene.
Din aceste considerente, reforma trebuie sa fie structurata si administrata coerent, ca un
program unitar, tinand cont de interesele si relatiile specifice cu fiecare dintre acesti actori nationali si
internationali. In aceste sens guvernul trebuie sa utilizeze in mod adecvat instrumentele formale de
schimbare in administratia publica locala, adica legislatia, hotararile de guvern, planurile de actiune si
implementarea, reorganizarile, anularea unor functii ineficiente, formarea de noi institutii, alaturi de
alte instrumente, neformale care ar avea scopul de stimulare a interesului public, de a initia si favoriza
sentimentul de cooperare in vederea identificarii de noi idei si de imbunatatire a performantelor,
stabilirea unor indicatori de calitate in domeniul administratiei publice locale. In virtutea importantei
deosebite pe care acest proces il are pentru calitatea guvernarii, in ansamblul sau, reforma trebuie sa
fie gestionata de guvern, iar ministrii trebuie sa poarte responsabilitate pentru performantele pe care le
vor atinge. Este necesar ca reforma sa fie privita ca un ansamblu de programe individuale, structurate
in proiecte tehnice, avand propriile responsabilitati, obiective si rezultate controlabile, pentru care vor
fi alocate fondurile necesare. Fiecare program sau proiect planificat in cadrul acestei initiative de
reforma trebuie sa aiba propriul sau manager ale carui drepturi si obligatii trebuie sa fie clar definite.
Pentru proiectarea reformei este necesar sa fie selectati cei mai competenti experti in domeniu
avand drept obiective functionale anumite atributii cum ar fi:
1. Pregatirea conceptului de reforma, strategia, planul de actiune si bugetele necesare.
2. Analiza problemelor si necesitatilor.
3. Coordonarea generala a activitatilor si masurilor legate de reforma.
4. Monitorizarea si evaluarea progreselor reformei.
5. Diseminarea informatiei legata de aceasta reforma si mobilizarea sustinerii publice.
6. Organizarea schimburilor de experienta si utilizarea experientei europene ca model.
7. Coordonarea asistentei tehnice si consultarilor internationale in sprijinul reformei.
8. Implementarea acestui proces in administratia publica.
Este firesc ca in tranzitia economica si politica spre o societate libera si democratica, aceste
schimbari de structuri administrative sa fie supuse unor puncte de vedere contradictorii. Este firesc ca
probleme similare de ordin institutional cu un caracter conflictuant si contradictoriu sa apara chiar si in
tarile politic stabile. Nu exista un sistem ideal de administratie, bun de copiat pentru toate tarile.
ADMINISTRAIE I MANAGEMENT PUBLIC 6/2006
35
Problema este de alta natura, este necesar de cautat caracteristicile unui sistem de administratie publica
locala, care sa se potriveasca specificului social si cultural, traditiilor administrative si politice
specifice, dar imbinandu-le cu standarde internationale de referinta si autoritate.
Bibliografie:
1. POPA VICTOR; MUNTEANU IGOR, De la centralism spre descentralizare, Bucuresti, Editura
Cartier, 1998.
2. CASAGRANDE CLAUDE, Schita de recomandare despre situatia democratiei locale si
regionale in Moldova.
3. POPESCU CORNELIU-LIVIU, Autonomia locala si integrarea europeana, Bucuresti, Editura
ALL BECK, 1999.
4. MOCANU VICTOR, Descentralizarea serviciilor publice, concepte si practici, Chisinau, Editura
TISH, 2001.
36