CURS - Profesionistii. Sub ale rap de dr afacerilor 18 + 19 .10.

2014 (Smaranda Angheni)

La examen Studiu de caz speta cu legislatia pe masa (LSC, OG44/2008) sediul societatii. Lg registrului
comertului 26/1990, cod civil, cod procedura civila, Manual Dr. comercial Smaranda Angheni - ch beck 2013.

Profesionistii. Subiecte ale raporturilor de dreptul afacerilor.

Introducere. Definitii
Dreptul afacerilor are o sfera mai restransa decat materia de baza, din dreptul francez, afaceri interne.
Regasim dr. afacerilor atat in dr. public cat si a dr. privat :
Dr. public
o Dr. administrativ acte administrative individuale (avize, autorizatii, licente, somatii etc). Ex.
revocarea unui act administativ emis legal (autorizatia de functionare a unui magazin);
o Dr. financiar/fiscal - fiscalitate, contabilitate simpla;
o Dr. penal infractiuni prevazute in dreptul special;
o Dr. Uniunii Europene;
o Dr. muncii;
Dr. privat
o contracte speciale;
o Dr.int privat lex societatis ;
Dr. afacerilor viata unei intreprinderi din momentul infiintarii pana in momentul desfiintarii (=> dreptul
afacerilor este mai mult decat dreptul comercial).
Def. restransa dr. afacerilor inseamna orice fel de reglementare care vizeaza in mod direct o tranzactie.
Reglementarea care vizeaza in mod direct constituirea, functionarea, dizolvarea unei societati, investirea unei
sume de bani sau a unui bun intr o afacere, adica intr o activitate profitabila.
Ceea ce particularizeaza afacerea e faptul ca subiectele participante la raportul juridic urmaresc obitinerea unu
profit, un beneficiu. Legiuitorul insa nu e consecvent in exprimare, in unele texte subiectele vizeaza in mod
expres un beneficiu, in altele un profit, in altele rezultatul activitatii. Dpdv al prof. (S.Angheni), subiectele
participante urmaresc obtinerea unui profit. In alte structuri asociative pot exista rezultate (ex. Universitatea)
financiare care au o anumita destinatie, sunt reinvestite, Dar NU SUNT profit (profitul se distribuie intre membri).
Societatea poate obtine (dupa clasificarea legiuitorului):
un profit;
un rezultat economic financiar;
un beneficiu in LSC (lg.31) legiuitorul nu e consecvent in exprimare (profit/beneficiu). In Cciv., in
cazul contractului de societate, legiuitorul foloseste termenul de beneficiu. Beneficiul este rezultatul
activitatii societatii. Art. 1881 Cciv.. Rezultat care in unele cazuri se distribuie asociatilor, dupa cum
acesta poate fi reinvestit. - Art.67 Lg.31 Cota-parte din profit
In cazul societatilor reglementate in Cciv., acestea sunt societati civile care nu urmaresc obtinerea unui profit, pe
cand in cazul societatilor comerciale, acestea sunt structuri asociative care au fost create in scopul obtinerii unui
profit.
In cazul afacerilor participa atat statul cat si celelalte structuri private.
1

Intreprinderile. Subiecte ale raporturilor dr afacerilor.

Aspectele importante legate de PFA, intreprinderea individuala, intreprinderea familiala (OG 44/2008).
Patrimoniul de afectatiune Art.31, 33 LSC + art.2lit.j) OG44/2008 PFA-ul va raspunde creditorilor cu
toate bunurile sale.
o Fondul de comert NU se confunda cu patrimoniul de afectatiune.
In patrimoniu sunt drepturi, obligatii, bunuri;
In fondul de comert sunt bunuri corporale (imobile, mobile, marfuri) si bunuri
incorporale (firma, emblema, clientela etc.)
o =>> fondul de comert se include in notiunea de patrimoniu (Fondul de comert este o
universalitate de fapt, NU include drepturi si obligatii).
Elem comune intre patrimoniu si fondul de comert un imobil/o masina afectata
activitatii poate fi atat in patrimoniu cat si in fondul de comert.
Actul prin care se constituie patrimoniu de afectatiune trebuie sa imbrace forma autentica
pt ca va fi inscris in CF.
Patrimoniul dpdv contabil cuprinde numai independenta financiara care creaza un statut (drepturi si
obligatii)
Regimul juridic al PFA sub aspectul:
o capacitatii juridice (cine poate fi PFA - persoana cu capacitate juridica deplina. NU si pers cu
capacitate de exercitiu anticipata)
o incapacitati persoana condamnata nu poate fi PFA
o Problema: daca PFA poate sa angajeze cu contract de munca o alta persoana care sa desfasoare
munca initial, nu putea, a intervenit o reglementare ulterioara care permite PFA sa angajeze alte
persoane cu contract de munca, insa pentru munci CONEXE, nu pentru activitatea declarata de
PFA -ex.pentru curatenie);
Intreprinderea familiala:
Act de constituire pot fi membrii si minorii de 16 ani, dar reprezentantul trebuie sa aiba capacitate
deplina de exercitiu.
PFA, intreprinderea familiala, intreprinderea individuala chiar daca nu au persoanlitate juridica, pot sta in
instanta/au capacitate procesuala.
Administratorul angajat incursiunea dr. muncii cu dr. afacerlor administratorul nu poate avea si calitatea de
salariat/angajat, fiind vorba de un contract de mandat atribuit administratorului de AGA.
Administratorul revocat din functie nu se pot plange impotriva hotararii de revocare, neputand fi reintegrat in
functie, putand cere doar daune interese. Ex. decanul nu poate fi repus in functia de decan daca a fost revocat,
fiind vorba de un mandat. (Nici instanta de judecata nu il poate repune in functie, chiar daca revocarea a fost
abuziva).
Administratorul- reprezentantul legal al societatii, nu are nevoie de imputernicire
Consilierul juridic/avocatul reprezentantul conventional, imputernicirea trebuie semnata de
administrator.
Administratorul nu isi poate substitui o alta persoana pentru indeplinirea mandatului, IN AFARA CAZULUI in
care a fost prevazut in actul constitutiv - Art.71 LSC.
Administratorul care da o procura unei alte persoane sa incheie un act, poate face acest lucru doar daca actul
incheiat este in beneficiul companiei (In mod exceptional, trebuie acordul AGA pentru ca administratorul sa poata
da o procura unei alte persoane).
2

Fundament juridic vs izvor de drept de studiat!

Statutul juridic al societatilor comerciale
LSC e o lege generala in materia societatilor, chiar in raport cu Cciv. Dar Cciv in rap cu alte disp, la randul sau,
este o lege generala. Altfel spus, C Civ reprezinta dr comun in materia structurilor societare/asociative, drept
comun pentru societatile comerciale, societatile cooperative, asocierea in participatie, societatile simple etc.
LSC este deci drept comun raportata la fiecare categorie de societate in parte. Mai departe, LSC se
completeaza cu Cciv.
Lg. societatilor nu reglementeaza o serie de aspecte comune tuturor formelor asociative, de ex:
In privinta aporturilor de capital LSC in art.16 prevede categoriile de aporturi. Nu le defineste in
substanta lor, ci doar le indica. De ex. aporturile in creante nu sunt definite, ci prevede unde este admisibil
sau nu.
Actiunile si partile sociale pot fi atat creante cat si bunuri (dpdv al dr. civil bunuri, dpdv al dr.comercial
aport de creante)
Felurile aporturilor la constituirea unei societati cat si la majorarea capitalului social. Suma aporturilor constituie
capitalul social. Majorarea capitalului social situatiile in care poate fi majorat capitalul social, care sunt bunurile
care-l pot majora. Cum se poate majora capitalul social din conversiunea datoriilor societatilor in actiuni (acorda
creditorului actiuni, primindu-l in societate, dandu-le actiuni).
Datoriile constau in sume de bani, apoi sumele respective sunt convertite in actiuni. Cand se majoreaza capitalul
social, in patrimoniul societatii avem aport in creante sau numerar? R: in numerar.
Aporturile in creante nu sunt permise la toate tipurile de societati. Cand legiuitorul vorbeste de majorarea
capitalului social nu distinge felurile aporturilor Art.210(2).
Capitalul social dpdv contabil are o anume fixitate. Fiecare bun are regimul juridic propriu.
Vs
Patrimoniul societatii dpdv juridic are un regim juridic diferit fata de capitalul social.

19.10.2014
Aportul la capitalul social munca, prestarea serviciilor nu constituie aport la capital. Dar pot constitui aport in
patrimoniul societatii la anumite forme de societate (societatea de persoane, dar NU si la S.A.).
De regula, aporturile trec in proprietatea societatii, dar e posibil ca in actul constitutiv aceste bunuri sa treaca
numai in folosinta societatii, ceea ce inseamna ca dreptul de dispozitie al bunurilor respective ramane la asociatul
care a cumparat acel bun.
Problema de practica judiciara: utilizatorii in cazul unui contract de leasing ar putea sa aduca ca aport la capitalul
social un bun? Da, daca nu a fost interzis prin contractul de leasing in mod expres.
Evaluarii aporturilor in natura art 16 alin(3) aporturile in creanta au acelasi regim jur ca si aporturile in natura
Exista in practica 2 opinii:
cand este prevazut expres ca este nevoie de evaluare in natura societatile prin actiuni constituite prin
subscriptie publica sau SA sau SRL cu un singur asociat.

In toate cazurile cand se pune probl unui aport in natura el trebuie sa fie supus unei expertize
(parere prof.) pt ca aceasta expertiza are caracter obiectiv, in timp ce evaluarea conventionala ar avea
caracter subiectiv.

Aporturile in materie de bunuri incorporale ele sunt evaluate de experti in mod obiectiv.
Numai firma nu poate fi separata de fondul de comert, in schimb toate celelalte elemente ale fondului de comert
pot fi separate clientela ar putea fi adusa ca aport la capital social, atunci cand aceasta nu e strans legata de
vadul comercial (Ex. Comerciantii care isi desfasoara activitatea intr un mall nu au clientela proprie, clientela
apartine mallului, se va evalua vadul comercial).
1882+349 aportul la capitalul social de bunurilor comune al sotilor se poate face doar cu acordul celuilalt sot.
Chiar daca celalalt sot isi da consimtamantul, acesta nu devine asociat, fiind doar coproprietar.
In cazul in care sotul asociat lipseste de la o adunare AGA, celalalt sot, desi nu e asociat, printr un mandat special
expres (sub semnatura privata sau forma autentica) il poate inlocui pe sotul asociat.
Sotii pot cesiona partile sociale intre ei.
In cazul in care se partajeaza bunurile comune, atribuim sotului care are calitatea de actionar partile sociale, iar
celuilalt i se atribuie o sulta evaluata in urma unei expertize.
Transferul nu este o instrainare.

Participarea la beneficii si pierderi

Una din mentiunile actului constitutiv este aceea la participarea la beneficii si pierderi. Este deci obligatorie, dar
daca nu se prevede se va aplica prevederea legala (art.67) ....se va atribui fiecarui asociat proportional cu cota de
participare la capitalul social.
Problema practica: Intr un act constitutiv s-a prevazut ca asociatul va obtine in fiecare an un dividend fix
indiferent de profitul societatii, intr un SRL, in urma contributiei partii sociale. Gresit: societatea are 2 acceptiuni
cea de contract si cea de persoana juridica, institutie juridica reglementata de lege (ori in privinta LSC, SRL ul nu
poate emite parti sociale preferentiale asa cum exista actiuni preferentiale, deci unii din detinatorii partilor sociale
nu pot fi preferati in obtinerea unor dividende sau unei parti din profit inaintea altor detinatori). Rezulta in cazul
nostru, clauza prevazuta in contract este o clauza nescrisa.
Aportul in munca nu poate constitui aport la capital.
Activitatea desfasurata de unul dintre asociati sub forma unor prestatii periodice care dau dreptul la o remuneratie,
dar in niciun caz la o parte din profitul net sub forma de dividende. Pot exista aceste prestatii care dau dr acelui
asociat sa incaseze o remuneratie (dar nu sub forma dividendului, ci sume care se platesc din patrimoniul
societatii), dar trebuia prevazuta in actul constitutiv sub aceasta forma .
Raspunderea asociatului care intarzie sa depuna capitalul social excluderea din societate este admisibila doar in
anumite societati, dupa punerea in intarziere (derogare de la regula aplicabila in comercial aceea ca debitorul se
afla de drept in intarziere). Ca sanctiune a persoanelor care nu pot fi excluse, exista mai multe sanctiuni precum
anularea actiunilor neachitate. - Art.222 lit.a) +1523 lit.d).
Drepturile pe care le au creditorii asociatilor masurile asiguratorii asupra actiunilor asociatului (partile sociale
nu se pot popri).
Practica generala: Adunarile AGA. Atributiile, Cvorumul, Majoritatea voturilor exprimate.
4

1. Adunarile ordinare cel putin o data pe an, adunarile extaordinare - de cate ori este nevoie.
2.Cvorumul adunarile extraordinare nr. actionarilor care reprezinta pana la din capitalul social. Adunarea
extraordinara poate adopta si hotarari care intra in atributiile adunarii ordinare pe principiul cine poate mai mult
poate si mai putin.
AGA extraordinara poate delega anumite atributii consiliului de administratie respectiv directoratului conform
art.114 LSC.
Abuz = imposibilitatea adoptarii unei hotarari. In cazul in care un actionar refuza sa si exprime votul cu privire la
o problema, judecatorul nu poate suplini consimtamantul acestuia, nu se poate pronunta pe oportunitate, ci
numai pe legalitate. Astfel, nu suntem in prezenta unui antecontract de vanzare, in care judecatorul poate obliga
cumparatorul sa incheie contractul, prin suplinirea consimtamantului acestuia.
Art 117 Convocarea AGA
Nulitate relativa:
Neconvocarea unui actionar este un caz de nulitate relativa a hotararii adoptate in lipsa acelui actionar.
Art.132
Nulitate absoluta:
Normele care privesc convocarea sunt norme cu caracter imperativ, de regula la nulitatea absoluta.
Societatea este persoana juridica.
Tertele persoane, creditorii trebuie sa fie protejate, atat mai mult actionarii care nu au fost convocati.
Daca se judeca atat in camera de consiliu cat si in sedinta publica, sanctiunea va fi nulitate relativa in cazul in care
se dovedeste existenta unui prejudiciu, pt. ca regula este la art.132 (9) cererea se judeca in camera de consiliu.
Art.222 - Dizolvarea societatii
Raspunderea:
SRL va raspunde si dupa lichidare in masura in care mai apar si alti creditori, la fel si in situatia
asociatilor cu rapsundere nelimitata doar pt activul net care le a fost atribuita dupa lichidare.
Asociatul administrator raspunde personal pe baza raspunderii delictuale si dupa lichidare.
Aporturile in creante NU sunt permise la toate tipurile de societati. Cand legiuitorul vorbeste de majorarea
capitalului social nu distinge felurile aporturilor art.210(2). Deci legiuitorul are in vedere aporturile in numerar.
La examen punem accent pe:
Raporturile de capital;
Inmatricularea societatilor;
o Constituirea societatilor
o Nulitatea soc. Inmatriculate
o Functionarea societatilor comerciale dispozitii comune (dividende,actiuni/parti sociale)
Hotararile AGA de cate feluri sunt, cum se constituie AGA, anularea hot. AGA (art 61,62 cererea de
opozitie);
Administrarea societatii SA;
Excluderea din societate;
Dizolvarea societatii;
Personalitatea juridica a societatii;
5