ISTORIA PSIHOLOGIEI

CURS
PROF.UNIV.DR.

MIHAI ANITEI

STRUCTURA CURSULUI
1. OBIECTUL ISTORIEI
PSIHOLOGIEI
2. PERIOADA ANTICA
3. PERIOADA
MEDIEVALA
4. RENASTEREA SI
ILUMINISMUL
5. EMPIRISMUL SI
ASOCIATIONISMUL
6. RATIONALISMUL SI
MECANICISMUL
7. PSIHOFIZICA SI
PSIHOLOGIA
EXPERIMENTALA

8. FUNCTIONALISMUL
9. BEHAVIORISMUL SI
NEOBEHAVIORISMUL
10. GESTALTISMULPSIHOLOGIA FORMEI
11. PSIHANALIZA
12. PSIHOLOGIA
UMANISTA
13.TENDINTE NOI IN
PSIHOLOGIE
14. PSIHOLOGIA IN
ROMANIA

1. OBIECTUL ISTORIEI PSIHOLOGIEI

PERSPECTIVE ALE STUDIULUI ISTORIEI :
- CA STUDIU SUBIECTIV
- CA INSEMNARE SCRISA A
TRECUTULUI
- CA CICLICITATE
- IMPORTANTA SI VALOARE
PSIHOLOGIA ARE O ISTORIE SCURTA DAR
OBSERVAREA SI STUDIUL FENOMENELOR PSIHICE
AU UN TRECUT LUNG

DE CE SA STUDIEM ISTORIA
PSIHOLOGIEI?
CHEIE PENTRU
INTELEGEREA
VIITORULUI

ALIMENTEAZA MODESTIA

NE INVATA
UN SCEPTICISM BENEFIC

ISTORIA

CUNOASTEREA ISTORIEI
INFLUENTEAZA
PROCESELE PSIHICE
UMANE

ESTE O CONTRIBUTIE LA
EDUCATIE

POATE ISTORIA SA FIE OBIECTIVA?

EVOCAREA EVENIMENTELOR
FARA A FI INFLUENTATE DE
IDEOLOGII:POLITICE
RELIGIOASE, FILOZOFICE

ASPECTUL OBIECTIV AL
ISTORIEI PSIHOLOGIEI

EVOCAREA EVENIMENTELOR
FARA IMPLICAREA SUBIECTIVA
A ISTORICULUI

PREZENTAREA
EVENIMENTELOR
ISTORICE DIN MAI
MULTE
PERSPECTIVE

MODEL PREDEFINIT SAU

DIRECTIE IN ISTORIE?
IPOTEZE
ALE DIRECTIEI
ISTORIEI
PSIHILOGIEI

IPOTEZA LINEARPROGRESIVA
FIECARE GENERATIE
SE CONSTRUIESTE
PE DESCOPERIRILE
GENERATIEI
ANTERIOARE

IPOTEZA HAOSULUI
IPOTEZA CICLICA
EXISTA UN FLUX SI
UN REFLUX
ISTORIA SE REPETA

STRUCTURA
REALIZARILOR OMULUI
POATE FI DISTRUSA DE
UN ACCIDENT
TEHNOLOGIC SAU
SISTEM POLITIC
DEFICITAR

CARE SUNT CRITERIILE DUPA CARE

PRETINDEM CA STIM ADEVARUL?
PRAGMATISMUL
AUTORITATEA
ESTETISMUL
CRITERII ALE
VERIDICITATII
ISTORICE
EMPIRISMUL

RATIONALISMUL

PRINCIPALELE ABORDARI ALE PSIHOLOGIEI

NICKY HAYES
SI
SUE ORRELL(1993)
PREZINTA SASE
ABORDARI

BEHAVIORISTA

BIOLOGICA

COGNITIVA

UMANISTA

DEZVOLTARII

SOCIALA

PSIHOLOGIA IN ANTICHITATE
1. GANDIREA
PSIHOLOGICA LA
EGIPTENI

2. PERSIA ANTICA

5. CHINA ANTICA
6. JAPONEZII SI
IMPLICAREA LOR IN
PSIHOLOGIE

3. GANDIREA
PSIHOLOGICA LA
EVREI
4.INDIA ANTICA SI
INFLUENTELE SALE

7 CULTURA SI
CIVILIZATIA GREACA IN
ANTICHITATE

GANDIREA PSIHOLOGICA LA EGIPTENI

-STIINTA EGIPTENILOR AVEA
UN CARACTER EMPIRIC SI
PRACTIC;
- II INTERESAU CAZURILE
CONCRETE MAI MULT
DECAT CELE ABSTRACTE;
- DESCOPERIREA
MATEMATICII ATADEZVOLT
LA GANDIREA ABSTRACTA;
- IN ARTA PERSONAJELE
ERAU PREZENTATE INTR-O
POSTURA RIGIDA,
SOLEMNA,CONVENTIONAL
A DOMINATE DE
IDEOLOGIE RELIGIOASA

GANDIREA PSIHOLOGICA LA EGIPTENI

IDEEA CONTINUITATII
VIETII DE DUPA
MOARTE
MUZICA- ROL
IMPORTANT IN
EXPRIMAREA
EMOTIILOR
AVEAU CUNOSTIINTE
DE MEDICINA SI
ANATOMIE

CIVILIZATIA SI CULTURA EBRAICA

DISTINGEAU
RELATIV CLAR ORGANELE
OMENESTI DAR NU SI
FUNCTIILE CORESPUNZATOARE

ORGANELOR LI
SE ATRIBUIAU
FUNCTII
PSIHICE

EVREII
STOMACUL PRODUCE
SOMN,
NASUL DESTEPTAREA
UNELE BOLI NERVOASE
ERAU TRATATE
PRIN MUZICA

INIMA-GANDESTE,
FICATUL E SEDIUL
PASIUNILOR,
RINICHII DETERMINA
STARILE DE
BUCURIE

CIVILIZATIA SI CULTURA PERSANA

CADRUL GEOGRAFIC-

ELEMENT DE ASIMILARE,
TRANSMITERE SI
INTERMEDIERE A
FORMELOR CULTURALE SI
DE CIVILIZATIE ORIGINALE

ROL IMPORTANT- CODUL

LUI HAMURABI

STATUS-URILE FAMILIARE
ERAU BINE STABILITE IAR
ROLURILE BINE
DETERMINATE

CIVILIZATIA SI CULTURA PERSANA

STIINTA SI MEDICINA

- NEINSEMNATA
PANA IN SEC AL-V-LEA

- SUB FORMA DE
VRAJITORIE
-MEDICINA S-A
DEZVOLTAT ODATA CU
INFLUENTELE
ELENICE INCEPAND
CU SECOLELE VI-VII

CULTURA SI CIVILIZATIA DIN INDIA

BUDISMUL
BUDDHAILUMINATUL(500 IH)
DOCTRINA ERA INCARCATA CU
PUTERNICE IMPLICATII
PSIHOLOGICE
-OMULUI

I SE IMPUNEAU
NORME MORALE:
A NU MINTI, A NU BEA
BAUTURI FERMENTATE,
STAPANIREA DE SINE,
COMPASIUNE,
INVINGEREA URII PRIN
IUBIRE.

CULTURA SI CIVILIZATIA DIN INDIA

BUDISMUL ERA MAI
MULT O MORALA DECAT
O RELIGIE,
FIIND MAI APROPIATA DE
EDUCATIA, MORALA SI
PSIHOTERAPIA DIN
ZILELE NOASTRE;
PROPORTIILE PERFECTE
ALE LUI BUDDHA,
GRATIA FORMELOR,
ARMONIA SUNT
CARACTERISTICILE
ARMONIEI SI ALE FIINTEI
SUPREME.

DOCTRINA BUDISTA SI CELE PATRU

ADEVARURI ASUPRA SUFERINTEI
NATURA SUFERINTEI
NASTEREA BOALA
BATRANETEA

CAI DE URMAT PENTRU

A INLATURA
SUFERINTA

PATRU ADEVARURI
ASUPRA SUFERINTEI

CAUZELE SUFERINTEI:
DORINTA DE A TE NASTE
INTR-O ALTA VIATA,
PASIUNILE,DORINTA
DE PLACERE SI BOGATIE

NECESITATEA DE
SUPRIMARE A SUFERINTEI
PRIN TEHNICI DE DETASARE
DE AMBITII DESARTE

BUDISMUL ANTIC SI DIVERSELE ORIENTARI IN

PSIHOLOGIA CONTEMPORANA
BUDISMUL NU CUNOSTEA CONCEPTUL
DE EU- SI DE SUFLET
FIINTA OMULUI FIIND CONSTITUITA DIN
CINCI ELEMENTE: CORP, INSTINCTE,
SENTIMENTE, PERCEPTII, CONSTIINTA;
-CALEA CARE ASIGURA MANTUIREA,
ERA SCAPAREA DE REINCARNARILE
VIITOARE PRIN ABANDONAREA DE
SINE SI A FAPTEI BUNE.
-ACEASTA ERA STAREA DE REPAUS
DEFINITIV, DE TOPIRE IN ABSOLUT:

NIRVANA
ACESTEA SUNT RELUATE DE:
PSIHOLOGIE TRANSPERSONALA,
EXPERIENTIALA, IN MEDITATIE ETC

SISTEME PSIHOLOGICE PRECURSOARE ALE

CURENTELOR DIN PSIHOLOGIE DE MAI TARZIU
1.

UN PRIM SISTEM FILOZOFIC

IMPARTEA REALITATEA IN SASE
CATEGORII: SUBSTANTA,
CALITATE, ACTIVITATE,
GENERALITATE,
PARTICULARITATE, INERENTA

2. YOGA- FOLOSEA TEHNICI YOGINE

DE ELIBERARE A PSIHICULUI DE
AMINTIREA TRECUTULUI SI
REINCARNARE.
3. SISTEMUL FILOZOFIC SAMKHIABAZAT PE DUALISMUL MATERIE
SPIRIT

TEHNICI BUDISTE DIN ANTICHITATE

PANA IN PREZENT

CULTURA SI CIVILIZATIA CHINEZA

TRADITIA- REZERVOR
SPIRITUAL ACTIV;
-SPATIUL GEOGRAFIC-A
OFERIT MARE VARIETATE
DE CONDITII NATURALE;
CULTURA CHINEZA S-A
DEZVOLTAT TOTAL
INDEPENDENT DE
CULTURA EUROPEANA
PANA IN SEC.al-XIX-lea;
FILOZOFIA CHINEZA PUNE
ACCENT PE ETICA
(GANDIREA ETICA
CHINEZA)

UNIVERS SI VIATA- YANG SI YING

Sec al-VI-lea I.H. AU APARUT
ELEMENTELE FILOZOFIEI
UNIVERSULUI SI VIETII: PRINCIPIILE
ANTAGONISTE SI COMPLEMENTARE

YANG- MASCULIN, LUMINA, CER,

SOARE;

YING- FEMININ, INTUNERIC, PAMANT,

LUNA, RECE;
ORICE LUCRU E COMPUS IN PROPORTII
DIFERITE DIN YANG SI YING;

EXCEPTIE O FAC : CERUL-YANG;

PAMANTUL-YING

CONFUCIUS SI CONFUCIANISMUL

CONFUCIUS- (Kong-Fu-zi)- A INTEMEIAT CONFUCIANISMUL SI A

DOMINAT CULTURA, MEDICINA SI STIINTELE MAI MULT DE 2000 ANI

CONFUCIANISMUL
SI TEMELE SALE
FUNDAMENTALE

CONDITIILE SI
RELATIILE
OM-SOCIETATE

SOCIETATEA
EXISTENTA SOCIALA
A INDIVIDULUI
SCOPUL: FORMAREA OMULUI
UTIL SOCIETATII;
OMUL TREBUIA SA PASTREZE O
ATITUDINE RESPECTUOASA SI
SINCERA

DAO SI DAOISMUL
LAO-ZI-DAO A INTEMEIAT DAOISMUL;
ACESTA AFIRMA: MOTIVUL PENTRU CARE E
GREU SA GUVERNEZI POPORUL CHINEZ STA IN FAPTUL CA
STIE PREA MULTE (APROPIATA DE FILOZOFIA EUROPEANA)
RELATIA OM-UNIVERS PORNIND
DE LA NATURA UNIVERSULUI

FILOZOFIA
DAOISTA
DAO- REPREZINTA REALITATEA ULTIMA;
PRINCIPIUL ORDINII IN SOCIETATE;
IN COMPORTAMENTUL SI GANDIREA
UMANA

TERAPIA PRIN ACUPUNCTURA SI

IGNIPUNCTURA
MEDICII CHINEZI CREDEAU: CA
BOLILE SI TULBURARILE FUNCTIONALE
APAR CAND ARMONIA DINTRE
UNIVERS SI INDIVID E RUPTA

TERAPIA PRIN ACUPUNCTURA: SAU STABILIT PESTE 120 PUNCTE PE

MERIDIANE CE CORESPUND
DIFERITELOR ORGANE ASUPREA
CARORA SE ACTIONA CU ACE (DIN
DIFERITE METALE)

TERAPIA PRIN IGNIPUNCTURA:

PRIN APLCARE DE PULBERE CE
CAUTERIZA LA NIVEL CUTANAT

TERAPIA PRIN ACUPUNCTURA SI

IGNIPUNCTURA

IGNIPUNCTURA

MERIDIANELE SI HARTA ORGANELOR

IN TALPA

SCULPTURA DE MICI DIMENSIUNI SI

JADUL
PREDILECTIE SPRE SCULPTURA DE
MICI DIMENSIUNI: FILDES, BRONZ,
JAD, PORTELAN;
ARTISTUL CHINEZ NU ESTE
INFLUENTAT INCA DE FRUMUSETEA
CORPULUI OMENESC CI REDA DOAR
FIZIONOMII DEOSEBIT DE EXPRESIVE
SE ATRIBUIAU PUTERI MAGICE

JADULUI
JADUL-POSEDA SI SIMBOLIZA CELE
PATRU VIRTUTI: CARITATEA,
SINCERITATEA, INTELEPCIUNEA SI
CURAJUL.

ARTA LA CHINEZI
ARTISTUL CHINEZ GLORIFICA
TIPURI DE INTELEPTI, SFINTI,
IMPARATI, DAR NU CORPUL
UMAN;
-

REPREZINTA FOARTE RAR

FEMEI;

ESTE INTERESAT DE REDAREA

BALAURULUI-SIMBOLUL
IMPARATULUI

CALIGRAFIA SI IDEOGRAMELE
CHINEZESTI
IDEOGRAMELE-ERAU
SINTETIZARI ALE UNOR IMAGINI
DIN REALITATE EXECUTATE CU
PENELUL
CAND ACESTEA INSOTEAU UN
TABLOU PICTAT, IL COMPLETAU
ARTISTIC, ARMONIOS SI
PERFECT.

PICTORUL CHINEZ ESTE

OBLIGAT ASTFEL SA-SI
PREGATEASCA BINE INAINTE
IMAGINILE VIZUALE MINTAL
NELUCRAND NICIODATA DUPA
MODELUL EXTERIOR.

NATURA SI ESENTA DIVINA

UN PICTOR ATINGE
SUBLIMUL IN ARTA SA
DOAR DACA ESTE UN
CARACTER

EMINAMENTE MORAL
(FILOZOFIA CONFUCIANISTA)

NATURA ESTE PATRUNSA

DE ESENTA DIVINA, IN EA
SE INTEGREAZA NATURA
UMANA.
NATURA SI SOCIETATEA
ALCATUIESC O UNITATE
INTIMA.

OMUL CA PARTE A NATURII

OMUL TREBUIE SA-SI CONFORMEZE

COMPORTAMENTUL POTRIVIT
RITMULUI ORDINII COSMICE

ASTFEL PICTURA CHINEZEASCA NU

IMITA REALITATEA CI O SUGEREAZA
LASAND LOC LIBER IMAGINATIEI
SPECTATORULUI

EXTERIORIZAREA EMOTIILOR ESTE

MULT MAI CONTROLATA- ATITUDINE
IMPUSA DE TRADITIE CE IMPUNE
CALM, DECENTA IN
COMPORTAMENT

ARMONIE SI ECHILIBRU

GANDIREA PSIHOLOGICA LA JAPONEZI

NATURA GEOGRAFICA, CLIMA,
CONDITIILE SEISMICE AU CONDITIONAT
SI DETERMINAT GANDIREA FILOSOFICA,
SOCIALA SI PSIHOLOGIA JAPONEZILOR.

FLOAREA- E LEGATA DE CONCEPTIA

DESPRE VIATA, DEOARECE FLOAREA
REPETA MIRACOLUL NATURII,
REPRODUCE ARMONIA UNIVERSULUI,
REFLECTA DRUMUL EXISTENTEI
OMULUI, NEVOIA DE LINISTE SI
ECHILIBRU INTERIOR.

ARTA
IKEBANA

ARTA IKEBANA
FLORILE EXPUSE
TREBUIE SA FIE PUTINE
LA NUMAR(CEL MULT3)
DEOARECE FLORILE IN
NUMAR MARE
ANULEAZA, ASCUNDE
PERSONALITATEA SI
FRUMUSETEA FLORII IN
SINE.
ACEASTA COMPOZITIE
ADAUGA SI PIETRICELE
SAU SCOICI

GRADINA SI TERAPIA PRIN INTEGRARE

IN NATURA
CASA ESTE ANEXA A
GRADINII;
GRADINA ARE FUNCTIA DE A
INCORPORA CASA IN
NATURA
MAREA PASIUNE A JAPONEZULUI;
INTR-O GRADINA JAPONEZA
TOTUL ASCUNDE SIMBOLURI SI
SEMNIFICATII;

ARMONIA SPIRITUALA SI GRADINILE

JAPONEZE

GRADINA JAPONEZA

IDEOGRAME JAPONEZE

VIS

DRAGOSTE

KUNG-FU

SFARSIT
CURS 1