Izolaia fonic la zgomot aerian a peretilor de

compartimentare

Exigenta acustic a peretilor interiori de compartimentare, moderni,

alctuiti din schelet, vat mineral si plci din ipsos-carton, se realizeaz
printr-o conceptie judicioas care ia n considerare cantitatea, caracteristicile
si pozitionarea acestor elemente componente n structura peretilor usori.
Este bine cunoscut faptul c zgomotul reprezint o amenintare grav a
snttii, efectele expunerii la zgomot fiind o problem de sntate public,
din ce n ce mai acut. Se estimeaz c jumtate din populatia european
trieste ntr-un mediu cu zgomot, iar mai mult de o treime din populatia
acestei regiuni este deranjat de nivelurile ridicate de sunet din timpul
activittilor si al somnului.
n cldirile de locuit, atenuarea zgomotelor este necesar n vederea
eliminrii disconfortului care poate avea repercusiuni asupra snttii si
randamentului activittii oamenilor.

Comparnd greutatea peretelui de compartimentare clasic cu cel modern

(daN/m2), n functie de reductia sonor, observm:
peretii clasici cu corpuri ceramice, tencuiti pe ambele fete, din:
- blocuri ceramice cu goluri orizontale (125 daN/m2), cu o grosime de 12
cm, au un indice de reductie sonor de 41 dB;
- blocuri ceramice cu goluri verticale (150 daN/m2), cu o grosime de 12 cm,
au un indice de reductie sonor de 43 dB;
- crmizi pline (300 daN/m2), cu o grosime de 14 cm, au un indice de
reductie sonor de 48 dB.
Se observ o cretere a izolrii fonice proportional cu masa peretelui clasic.
peretii moderni, usori, din schelet, plci de ipsos-carton si strat
median din vat mineral (fig. 1):
- peretele alctuit dintr-o singur plac din ipsos-carton pe ambele fete si
vat mineral (10 cm), cu o greutate de 25 daN/m2 are un indice de reductie sonor
de 52 dB;
- peretele placat cu dou plci din ipsos-carton pe ambele fete si vat
mineral (10 cm), cu grosimea de 15 cm si greutatea de 50 daN/m2 are un indice
de reductie sonor de 59 dB.
Se constat c, la o greutate mai redus a peretilor moderni, dar cu o anumit
conceptie, corespunde o izolare fonic superioar.

n prezent, se utilizeaz, n cldiri de locuit, pereti de compartimentare din

plci de ipsos-carton pozati pe schelet metalic (sau lemn) cu vat mineral n
spatiul dintre plci.
Utilizarea, pe scar larg, a acestor pereti se datoreaz productivittii ridicate
n executie. Vata mineral din stratul median particip la izolarea fonic a peretelui.
Acest material rezult din topirea unor roci bazaltice, care sunt centrifugate si
legate prin pulverizare cu rsini organice, iar apoi laminate si tratate termic.

Materialele componente ale peretilor de compartimentare moderni au un

randament fonic sczut la frecvente joase (100-250 Hz) sau la cele peste 3.500 Hz.
Izolarea fonic, pentru anumite limite de exigent a peretilor de
compartimentare moderni, se realizeaz prin mrirea grosimii peretelui si a pozitiei
n cadrul spatiului median, a stratului fonoabsorbant din vat mineral dar si a
masei plcilor de ipsos-carton (simple, duble sau triple) functie de exigent.
mbunttirea izolrii fonice a peretilor de compartimentare moderni se
realizeaz prin modificarea urmtorilor parametri:
masa elementelor componente;

distanta ntre plcile de ipsos-carton;

tipul de profile ale scheletului;
densitatea materialului de umplutur (vata mineral);
modul de pozitionare al vatei minerale n interspatiul dintre plci.

La peretii moderni, usori, stratul de vat mineral din spatiul median are o
pondere semnificativ n izolarea fonic, avnd un rol de amortizare a undei sonore
n sistemul mas-resort-mas.
Stratul intermediar din vat mineral (cu densitate mai mare de 50 kg/m3)
actioneaz ca un resort, datorit propriettilor sale elastice, micsornd amplitudinea
miscrii ondulatorii a aerului, diminund intensitatea transmisiei sonore. Vata
mineral asigur o legtur mecanic elastic ntre plcile rigide de ipsos-carton. n
cazul acestui material de umplutur, reducerea intensittii zgomotului este
influentat de frecarea interioar a particulelor.
n cazul structurilor de tip mas-resort-mas se utilizeaz materiale cu
rezistent la fluxul de aer (limita de 5 kPa s/m2), respectiv vat mineral cu
densitate mrit.
Dublarea grosimii stratului de vat conduce la o crestere cu 5 dB a
performantelor de izolare fonic a peretelui.
Interspatiul dintre plcile de ipsos-carton poate fi conceput dintr-o
succesiune de straturi de vat mineral si aer.
Pozitionarea stratului elastic din vat mineral, fat de elementele rigide
plcile de ipsos-carton influenteaz mrimea reductiei sonore. Influenta este mai
mare dac stratul elastic din vat mineral este pozitionat alturat plcii de ipsoscarton, spre sursa sonor.

n cazul schimbrii directiei sursei de zgomot, pozitionarea nu mai asigur

aceeasi reductie sonor. Pentru eliminarea acestui dezavantaj, se va adopta solutia
vat mineral - aer - vat mineral.
Conceptia peretilor de compartimentare moderni, din schelet, plci din
ipsos-cartons un strat median de vat mineral, se va realiza printr-o alctuire
judicioas, n functie de exigenta acustic necesar, lundu-se n considerare:
grosimea si numrul plcilor de ipsos-carton;
grosimea spatiului median;
pozitionarea optim a straturilor de vat mineral.

SISTEMUL DE TIP MAS-RESORT-MAS

Cea mai bun exemplificare a utilizrii acestor sisteme n constructii sunt
peretii de compartimentare din gips-carton o solutie larg folosit n ultima vreme
de ctre constructori, datorit, n primul rnd, simplittii si usurintei n executie.
Acesti pereti sunt compusi din dou plci de gips-carton (n cazul nostru masele)
dispuse de ambele prti ale unor profile metalice, umplute cu aer sau vat, si
reprezint unul dintre rspunsurile industriei de constructii la ritmul de lucru
accelerat, impus de dezvoltarea societtii moderne.
Folosirea pe o scar din ce n ce mai larg a acestui sistem a adus dup sine
si inevitabilele probleme legate de izolatia fonic, datorate alctuirii
necorespunztoare, executiei gresite sau subdimensionrii acustice, rezultat al
nerespectrii reglementrilor din C125 Normativ privind protectia la zgomot.
SOLUTII DE MBUNATATIRE A PERFORMANTELOR ACUSTICE

n cazul sistemelor de tipul mas-resort-mas, se remarc o serie de metode

de mbunttire a comportamentului la zgomot. Astfel: masa elementelor
desprtitoare, distanta dintre plci, tipul de profile, materialul folosit la umplerea
interspatiului, gradul de umplere al interspatiului pot fi alese pentru a obtine o
izolatie fonic ameliorat.
Dou dintre metodele mentionate sunt deosebit de eficiente, fiind legate de
tipul materialului folosit si de grosimea acestuia.
n cazul materialului de umplere, cel mai important fenomen care genereaz
reducerea zgomotului este frecarea interioar a particulelor. S-a stabilit, prin
msurare, n baza unor serii de studii desfsurate n Germania, Franta si Suedia, c
efectul pozitiv, de crestere a izolaiei fonice a structurilor de tip mas-resort-mas
prin folosirea unor materiale cu o rezistivitate la flux de aer mai mare (prin
cresterea densittii), este limitat la valoarea de 5 kPa s/m2. Sub aceast valoare
diferentele de izolatie sunt foarte mari, n timp ce folosirea unor materiale cu o
rezistivitate mai mare de 5 kPa s/m2 aduce aporturi insignifiante, asa cum se poate
observa si n figura 1.
Cea de-a doua modalitate de mbunttire a performantelor de izolare a
peretilor de compartimentare se refer la gradul de umplere cu vat mineral a
cavittii dintre cele dou plci de gips-carton. Dublarea grosimii stratului de vat
aduce o crestere medie de 5 dB a performantelor de izolare fonic. n figura 2 este
prezentat variatia indicelui de izolare la zgomot aerian Rw n raport cu grosimea
stratului din vat mineral de sticl pentru un perete de gips-carton, cu o placare de
9,5 mm pe un profil de 80 mm. Din grafic, se observ c cea mai bun izolatie se
obtine n cazul umplerii complete a cavittii cu vat mineral.
PRODUSELE AKUSTO

Familia de produse Akusto a fost special dezvoltat pentru izolarea fonic si

termic a peretilor de compartimentare din gips-carton, fiind disponibil sub form
de saltele rulate din vat mineral de sticl. Caracteristicile termo si fonoizolatoare
ale produselor deriv din nssi tehnologia utilizat la realizarea lor, care permite
obtinerea unei mpslituri omogene din fibre de sticl, cu nglobarea unui volum
mare de aer ntre ele, acesta fiind mpiedicat s circule liber. Filarea materialului la
temperature de circa 900 0C, n fibre cu grosimi de ctiva microni, precum si
utilizarea unor lianti speciali permit obtinerea unui material cu o elasticitate
deosebit, cu o rezistivitate la flux de aer >5 kPa s/m2 i cu un coeficient de
conductivitate termic = 0,039 W/m K.

Produsele Akusto sunt disponibile n grosimi identice cu cele ale profilelor

de instalare ale peretilor de gips-carton, respectiv 50 mm, 75 mm si 100 mm. Acest
lucru permite alegerea solutiei optime pentru o umplere complet a interspatiului
dintre plci, realiznd o maximizare a izolatiei fonice la zgomot aerian n raport cu
criteriul gradul de umplere al interspatiului.
Avnd ltimea standard de 600 mm egal cu distanta la care trebuie montate
profilele verticale, produsele din familia Akusto pot fi foarte usor instalate ntre
montantii structurilor de compartimentare din gips-carton, obinndu-se o izolare
complet i uniform a interspaiului existent ntre foile de gips-carton. Datorit
acestei caracteristici a produsului este evitat crearea de spatii incomplet izolate,
care ar putea reduce performanta final a structurii.
O alt caracteristic important a produselor din familia Akusto este
rezistivitatea la flux de aer. n cazul de fat, aceasta este mai mare dect valoarea
limit de 5 kPa s/m2 si asigur un aport optim de izolare n cazul structurilor de tip
mas-resort-mas.
Acest efect este obtinut printr-o maximizare a disiprii energiei sonore prin
frecare intern si realizeaz, implicit, reducerea zgomotului transmis.
Combinarea rezistivittii la trecerea fluxului de aer cu un coeficient de
elasticitate dinamic optim (Ed 117 kPa) genereaz o modificare a frecventei de
rezonant a ntregului sistem n sensul diminurii acesteia si al scoaterii sale n
afara spectrului de audibilitate, rezultnd o mbunttire suplimentar a izolatiei
fonice.
Pentru a obtine o izolare fonic optim n cazul structurilor de pereti de
compartimentare cu gips carton, trebuie respectate o serie de criterii cele mai
importante fiind :

 umplerea complet a cavitii cu vat mineral;

utilizarea unui produs cu o rezistivitate la flux de aer r > 5kPa s/m2.
La executarea peretelui este important instalarea unei benzi elastice de
etansare pe talpa tuturor profilelor perimetrale.

Produsele din familia Akusto sunt gata tiate la 60 cm pentru a putea fi

montate direct ntre profilele verticale. n acest fel sunt evitate att pierderile de
material ct si formarea de punti acustice ca urmare a umplerii incomplete a
spatiului dintre cele dou profile.

Grosimile la care este disponibil produsul - 50mm, 75mm, 100mm - sunt

egale cu ltimea profilelor verticale permitnd alegera variantei optime pentru
umplerea complet a cavitii dintre cele dou plci de gips-carton.

Produsul Akusto 5 Twin compus din dou pturi de 5 cm poate fi folosit att
la gosimea de 10 cm ct si ca 2 pturi de 5 cm.

Umpleti complet cavitatea cu vat mineral pentru a obtine cea mai bun
izolatie fonic. Utilizati grosimea optima n functie de grosimea profilului
profil de 50mm Akusto cu grosimea de 50mm
profil de 75mm Akusto cu grosimea de 75mm
profil de 100mmAkusto cu grosimea de 100mm
Instalati benzi elastice de etansare pe talpa tuturor profilelor perimetrale. n
acest fel asigurati att etansarea structurii ct i desolidarizarea elementelor rigide,
mbuntind izolarea fonic total.
Nu montai fonoizolaia n contact cu cabluri electrice fr izolatie electric.

Nu executati deschiderile n plcile de gips carton (prize, ventilaii) spate n

spate. n acest fel se creaz punti acustice ce vor reduce drastic performanta
acustic a peretilor.
Performanta total a peretilor depinde att de structura lor ct i de celelalte
elemente componente ale structurii : ui sau geamuri. Dac aceste elemente nu sunt
performante, comportamentul general al peretelui va fi mult diminuat.

Bibliografie:
1 www.revistaconstructiilor.eu
2 www.isover.ro
3 www.menatwork.ro