Sunteți pe pagina 1din 44

Cardiologie - nursing

anul II

/semestrul 1

EVALUAREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI


CARDIOVASCULARE
o Ingrijirea unui pacient cu afectiuni cardiovasculare
Asistenta medicala trebuie sa tina cont de modul particular in care
fiecare individ reactioneaza in fata bolii, dar si de caracterul evolutiv
imprevizibil al suferintelor cardiovasculare.
Desi s-au inregistrat progrese semnificative in sanatate, bolile
cardiovasculare continua sa ocupe primul loc in lume ca mortalitate si
morbiditate, iar acest lucru are un impact negativ asupra pacientilior in
general.
De regula pacientii oscileaza intre 2 extreme : fie sunt
pesimisti,neincrezatori in rezultatele terapeutice, nemultumiti de idea
unui tratament de lunga durata, fie nu accepta boala si isi accentuia
astfel riscul mortii subite.
Asistentul medical va trebui sa dea dovada de calm si intelelgere in
abordarea acestor pacienti . Caile principale de evaluare corecta a starii
reale a pacientului sunt anamneza eficienta si identificarea semnelor si
simptomelor , interpretarea rezultatelor examenelor paraclinice.
Anamneza si ingrijirea unui pacient cu suferinta acuta brusc instalata
difera de anamneza si ingrijirea unui pacient stabil cu suferinta cronica.
ex. un pacient cu infarct miocardic acut necesita masuri imediate
medicale si de ingrijire de care depinde chiar salvarea vietii lui, iar pentru
acesta sunt alese cateva intrebari, despre :
-

senzatia de disconfort toracic si simptomele asociate dispnee,


palpitatii
alergii istoricul de fumatori ,despre regimul alimentar

Intrebarile pot fi adresate in timp ce stabilim frecventa batailor


cordului, valoarea TA si realizam abordul venos periferic. Cand pacientul
se va stabiliza se poate obtine un istoric cu mai multe detalii.
1

o Pacientii cu afectiuni cardiovasculare prezinta de multe ori


semne si simptome specifice
I.

Dispneea reprezinta dificultatea de a respira , definita frecvent


de pacient ca ,,sete de aer si se manifesta prin modificari de
frecventa, amplitudine sau ritm al miscarilor respiratorii. Dispnea
nu este o manifestare specifica suferintelor cardiovasculare, dar
poate fi una dintre manifestarile de debut ale acestora.

In functie de durata, severitatea si integritatea sa dispneea din


afectiunile cardiace se poate clasifica astfel:
- dispneea de efort
- dispneea permanenta
- dispneea paroxista
Pentru o evaluare cat mai precisa a dificultatiilor de respiartie, asistentul
medical va adresa pacientului urmatoarele intrebari :

Ati mai avut si in trecut probleme cu respiratia?


De cand aveti senzatia ca respiaratia este mai dificila?
Cand apare de regula senzatia ca nu va mai ajunge aerul?
Ce amelioreaza sau agraveaza dificultate in respiratie?
Ati mai luat medicamente pentru probelemele cu respiratia?
Cum v-ati simti dupa acest tratament?

A. DUREREA DIN AFECTIUNILE VASCULARE


B. DUREREA PRECORDIALA
II.

Durerea reprezinta principalul semnal de alarma ce determina


pacientul sa se prezinte la medic.

In functie de contextul patologic in care apare, putem diferentia:


- durerea din boala coronariana
- durerea din pericardita acuta
- durerea din bolile aortei
- durerea de cauza extravasculara

Durerea din angina pectorala

este localizta retrosternal si poate iradia in umarul si membrul


superior stang pe margine cubitala, intersectand ultimele doua
degete
are caracter constructiv, uneori pacientul o descrie ca pe o senzatie
de greutate si apasare
de regula nu se asociaza cu alte simptome
durata este de cateva minute pana la jumate de ora
apare de regula la efort fizic sau in situatii stresante
cedeaza spontan la incetarea efortului sau dupa administrarea de

nu se insoteste intotdeauna de modificari ale traseului EKG.

NITROGLICERINA

Durerea din afectiunile arteriale periferice


In sindromul de ischemie periferica acuta :
- durerea se instaleaza brusc cu intensitate progresiva , insotita de
modificari de temperatura si culoare in segmentul afectat , ce
devine cianotic si mai rece.
In sindromul de ischemie periferica cronica :
- durerea apare la mers si cedeaza la repaus si are intensitate
variabila in functie de severitatea afectiunii arteriale.
In afectiunile venoase periferice :
- durerea are caracter de tensiune ,intensitate mare, ce se
accentuiaza in pozitie verticala.

III.

Palpitatiile sunt expresia unor perturbari ale activitatii ritmice si


regulate a cordului pe care pacientii le descriu in mod diferit.
Uneori ca pe o simpla percepere in conditii de repaos a batailor
inimii, alte ori ca pe o bataie in plus
,,o fluturare a inimii.

IV.

Cefalee poate aparea in crizele de hipertensiune arteriala ,cand


durerea are de regula localizare occipitala sau frontala. Se asociaza
cu zgomotele auriculare, acufene, cu tulburari vizuale si are de
regula intensitate crescuta si caracter pulsatil.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A APARATULUI


CARDIOVASCULAR
Explorarile cardiovasculare urmaresc :
3

stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatiilor de adaptare la


efort a inimii si a vaselor sangvine
evidentierea tulburarilor functionale incipiente
precizarea gradului intensitatii a acestor tulburari
urmaresc stabilirea mecanismului prin care sa instalat.

Metode de explorare a cordului :


1. EKG de repaus si de efort
2. Fonocardiograma
3. Apexocardiograma
4. Ecocardiograma
5. Caterismul cardiac
6. Radiocardiograma
Explorarile functionale ale aparatului :
- Masurarea Ta , oscilometria
- Masurarea presiunii venoase
- Determinare timpului de circulatie
- Determinarea masei sangvine
- Flemograma, Rumpel Leede ......
Explorarea cordului EKG: 1.
EKG reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a inimii. Pt.
o interpretare corecta a traseului EKG este important cunoasterea
anumitor date despre pacient, varsta, sex, inaltime, greutate, evaluarea
TA, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate (special tratam
cu medicamente antiaritmice).
EKG este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba activ
functionarea normala a cordului. (tulburarile de ritm si de conducere ,
prezenta infartului miocardic acut sau dezechilibrul electrolitic.
Interpretarea este efectuat de medic, aparatul cu care se efectuiaza
inregistrarea EKG se numeste electrocardiograf. Legatura dintre bolnav si
aparat se face prin-un cablu ; la extremitatea distala a cablului sunt
atasate placute metalice,denumite electrozi in nr de 10; necesar
pt.inregistrarea EKG. Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt
interceptate cu ajutorul electrozilor. Sunt transmise la aparat prin cablu
amplificate si inregistrate sub forma unor diagrame numite
electrocardiograme. Inscrierea se face pe hartie speciala ,care este un
sistem de coordonate.
In mod standard se inregistreaza 12 derivatii :
a) 3 derivatii bipolare ale membrelor notate de DI, DII, DIII
DI intre bratul drept si bratul stang
4

DII intre bratul drept si gamba dreapta


DIII intre bratul stang si gamba stanga
b) 3 derivatii unipolare notate cu aVR, aVL, aVF
aVR este pt. bratul drept
aVL este pt. bratul stang
aVF pt. gamba stanga
c) 6 derivatii precordiale V1,V2,V3,V4,V5,V6
Pregatirea bolnavului pt. EKG : se pregateste bolnavul din punct de vedere
psihic si fizic. SE transporta bolnavul in camera de inregistrare cu caruciorul cu
10-15 minute inainte de inregistrare. Bolnavul va fi culcat comod pe patul de
consult si va fi rugat sa-si relaxeze musculatura. Electrozii se monteaza pe parti
moi ale membrelor ; sub placa de metal a electrozilor se pune o pasta speciala
sau o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pahar de
apa) ; cei 10 electrozi (4 pt membre si 6 precordiale) se fixeaza pe bolnav.

Montarea electrozilor:
Rosu mana dr; Galben mana stanga;
Verde picior stang; Negru picior drept.

Montarea electrozilor precordiali:


V1 spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta
V2 - spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului
V3 este situat la jumatatea distala dintre V2 si V4 si corespunde sptului
interventricular
V4 este situat in spatiul 5 intercostal atang pe linie medioclaviculara.
V5 V6 sunt situate la aceasi nivel cu V4 respect pe linia axilara
anterioara si pe linia axilara mijlocie stanga
V4-V5-V5 corespund ventriculului stang
V1 rosu ; V2 galben; V3 verde; V4- maro ; V5 negru; V6 mov
Dupa montarea electrozilor pe pacient ,se pune in functiune
aparatul , se lasa pt.stabilizare apoi se trece la testare. Dupa
inregistrarea cardiogramei se indeparteaza electrozii de pe pacient si se
noteaza pe electrocardiograma numele , prenumele , varsta, inaltimea,
grautatea. Medicatia folosita ,data si ora inregistrarii si semnatura
celui ce face inregistrarea.

o Este o metoda de investigatie neinvaziva ce utilizeaza


ultrasunetele si care poate aprecia forma,marimea si
functionalitatea structurilor cardiace.
o Asistentul medical va asigura pacientul ca aceasta technica
este sigura si nedureroasa.
o P acientul va fi instruit in timpul desfasurarii sa respire linistit
si uneori sa-si tina respiratia pt scurte perioade de timp.

CATETERISMUL CARDIAC
Definitie: reprezinta introducerea unei sonde
radiopace pe cale venoasa sau arteriala in
cavitatiile inimii sau in vasele mari. In vederea
determinarii presiunii in diferitele cavitati
cardiace, determina saturatia de oxigen a sangelui
arterial si venos.
o Sonda este dirijata sub ecran radiologic.
o Cateterismul cardiac este utila in stabilirea
atitudinii terapeutice fata de pacientii coronarieni gravi.
In timpul cateterizarii cardiace pacientul va fi monitorizat- EKG ,deoarece
introducerea unei cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale
,echipamentul de resuscitare va fii pregatit.
Cateterismul cardiac este asociata cu realizarea unei anginografii,
injenctarea unei substante de contrast in sistemul vascular in vederea
inimii si a vaselor de sange.
Intervetiile sistemului medical includ :
- va recomanda pacientului un post alimentar 8-12 ore, inaintea
desfarurarii procedurii;
- va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca
va sta intins pe o masa dura aproximativ 2 ore;
- va incuraja pacientul sa-si exprime teama si nelinistea fata de
aceasta tehnica, incercand sa-l linisteasca si sa-si asigure
incredere.

Interventia dupa caterismul cardiac :


- va supraveghea locul de punctie pt. a putea sesiza la timp
sangerarea si aparitia unei eventual hematom.
- va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii
afectate
- va masura periodic pulsul;
- va observa din timp orice modificare survenita in evolutia
pacientului (durere,tulburare de ritm, bradicardie, hipotensiune
articulara, tulburarea ritmului respirator) si se va anunta medicul.

FONOCARDIOGRAMA
Este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in decursul unui ciclu
cardiac. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii , o completeaza.

EXPLORARILE FUNCTIONALE ALE APARATULUI


CIRCULATOR
o masurare T.A.
o oscilometria :
- este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor
peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului;
- aparatul este alcatuit din cadran gradat in unitati cu o manseta cu
doua camera in care pompam aerul cu o bara de cauciuc;
- manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit pe membrele
bolnavului de unde pulsatiile se transmit la manometru;
- amplitudinea pulsatiilor se obsearva pe cadranul garadat al
aparatului.
Pregatirea bolnavului :
- este culcat in repaus cel putin 15 minute
- se descopera membrele inferioare si superioare
- imbracamintea sa nu fie stramta
- manseta se fixeaza la nivelul dorit
Regiunile :
- treimea inferioara si superioara s gambei,
- treimea superioara a coapsei, antebratului si bratului.
Masurarea :
7

se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic ,se citeste


amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului

Are importanta distanta dintre 2 regiuni simetrice, astfel diferenta mai


mare de 2 unitati intre un memebru si celalt (la acelasi nivel) este un
semn patologic (indica o leziune a trunchiului principal sau obstructii
vasculare).
Masurarea presiunii venoase : este presiunea exercitata de sangele
venos asupra peretiilor venelor.

Inindicata pentru aprecierea insuficientei cordului drept si a


gradului de umplere a patului vascular venos.

Presiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul


cateterismului cardiac, iar presiuna venoasa periferica pe una din
venele superficiale mari ale membrelor deobicei la plica cotului sau
la nivelul venei safene mari.

Presiunea venoas se determin de obicei n centimetri coloan de ap.

Masurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in


forma de L. gradat in cm sau mm lung de 30cm, cu diametrul de 3-4 mm
si prevazut la ambele capete cu tuburi de cauciuc. La capatul scurt al
tubului se cupleaza acul de punctie, iar capatul lung o seringa de 20ml.
-

este nevoie de 2 asistente medicale; intreaga tubulatura trebuie


pregatita steril; o asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic
steril avand grija sa nu ramana aer in coloana de lichid.

Pregatirea bolnavului
- asistenta II aaz bolnavul n decubit dorsal, fr pern;
- braul ntins relaxat, sprijinit (la acelai nivel cu atriul drept).
Puncionarea venei
- se pregtete seringa pentru puncie venoas;
- se aplic garoul pe braul bolnavului;
- se dezinfecteaz suprafaa cutanat, se puncioneaz vena;
- se indeparteaza garoul de pe brat.
Adaptarea aparatului
- se adapteaz tubul de sticl gradat la acul din ven, avnd grij
caextremitatea inferioar a tubului s fie la nivelul acului de
puncie.
- se deschid pensele de pe tubul de cauciuc, realizndu- se o
comunicaiedirect ntre ven i manometru; lichidul din tub
coboar pn ajunge lanivelul presiunii din ven.
Citirea rezultatului : se citete presiunea venoas msurnd nlimea
coloanei de lichid din tub.
8

Interpretare: valoarea presiunii venoase este de 11- 12 cm ap.


o Presiunea venoas crete n insuficiena cardiac dreapt i global.
o Presiunea venoas scade n colaps periferic.

TIPURI DE CIRCULATIE
o Este perioada de timp in care o substanta parcurge un segment
vascular.
Durata timpului de circulatie :
- este in functie de viteza de circulatie, de debitul cardiac si in
functie de volemie.
Determinarea timpului de circulatie :
- scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca in faza incipienta si
ajuta la diferentierea dispneei cardiace din insuficienta ventriculara
stang de dispnee pulmonara.
Ateriograma : carotidograma sau sfigmograma
- este inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe.
- Carotidograma aduce date pretioase in studiul leziunilor valvei
aortice.
Flebograma sau jugulograma : este inregistrarea grafica a pulsatiilor
venei jugulre. Contribuie la recunoasterea insuficientei cardiace a
pericarditei si a leziunilor pricuspidiene.
Testul Rumpel-Leede : prin care se apreciaza fragilitatea peretiilor
capilari.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFART MIOCARDIC


ACUT (IMA)
o Se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica in miocard
determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.
-

90% - 95% din cazuri ateroscleroza coronariana

Factorii de risc care favorizeaza aparitia IMA :


- varsta, sexul, fumatul, stresurile,obezitate, HTA, diabetul zaharat,
hiperlipemia,sedentarismul.
9

Factorii care declanseaza :


- eforturi intense
- mesele copioase
- stresul
- factorii meterologici frigul
- infectia tractului respirator

Manifestarile de dependenta : Semne si Simptome


- durerea
- hipotensiunea arteriala
- hipertermia
- alte semne
1. Durerea anginoasa intensa, violenta, insuportabila, care nu
cedeaza la nitroglicerina sau la repaus.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca :
- o senzatie de constrictie sau in gheara;
- o senzatie de presiune sau un corset de fier, care impiedica
respiratia
- uneori ca o simpla jena retrosternala
- o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila.
Durerea poate fi tipica : cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau
fara iradieri de intensitate mare.
Durerea atipica : cu localizare extratoracica in epigastru, abdomen, brate,
antebrate, coate, pumni.
o Durerea poate iradia in umarul si bratul stang, in regiunea
cervicala, in mandibula.

Durerea este insotita :


- de anxietate marcata
- senzatie de moarte iminenta
- transpiratii reci
- sughit
- greturi si varsaturi
- dispnee
- stare de slabiciune
- ameteli
- distensie abdominala
- senzatie de plenitudine epigastrica.
10

Durata durerii :
- poate fii de 30 de minute pina la 48 de ore;
- nu cedeaza la nitriti;
- apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.

2. Hipotensiune arteriala : poate sa apara imediat sau la cateva ore,


este precedenta din cauza actiunii stresante a durerii de o usoara
cresterii T.A. Cand T.A. scade brusc exista pericolul iminent de soc
cardiogen. De regula hipotensiunea arteriala este insotita de
tahicardie.
3. Febra : este la inceput absenta dar apare la 12 24 ore de la debut
in jur de 38%.
4. Alte semne : uneori un tablou clinic este dominat de la inceput de :
- starea de soc ca si manifestare prin paloarea tegumentelor, rece si
umed,
puls rapid si filiform, alterarea starii generale oligurie
grava.
Debutul atipic este frecvent in deosebi la varstnici, debutul este
nedureros mascat de unele din semne si simptomele mentionate
anterior, care apartin complicatiilor IMA.
o IMA este una din afectiunile in care evolutia poate sa duca la
moarte.
o Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala .

Examinarile sunt :
- EKG
- Electrocardiograma
- Cateterism cardiac
- Ventriculografie Radiotopica
- Examen de laborator sange : VSH crescut, Fibrinogen crescut,
TGO crescut (probe hepatice); leucocitoza, creatinfosfokinazacrescuta.

11

Interventii :
o In etapa prespitaliceasca
- combaterea durerii
- sedare
- prevenirea aritmiilor ventriculare
- transport la spital
In faza de prespitalizare, care este intervalul de la debutul infarctului
miocardic si pana in momentul sosirii bolnavului in spital, asistentul
medical trebuie sa rezolve principalele probleme din aceasta perioada.
-

prevenirea mortii subite, consta in asezarea bolnavului in decubit


dorsal si interzicerea efectuarii oricarei miscari;
psihoterapia de asemenea este foarte importanta

sedarea durerii la indicatia medicului


- morfina 0,01g- 0,02 g (1 fiola= 0,02 g) intramuscular sau
subcutanat, eventual intravenos ( incet, diluat in ser fiziologic,
sub controlul respiratiei)
- mialgin 0,10g subcutanat sau intramuscular, eventual
intravenos, diluat in 10 ml de ser fiziologic sau glucoza 10%.
- Fortral 30 mg intravenos sau intramuscular
Deoarece morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea
ventilatiei pulmonare, este indicata asocierea morfinei cu atropina 0,5- 1
mg pentru a preveni aceste fenomene.
12

Daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor
cu algocalmin, fenobarbital, codeina.
-

Urmarirea T.A. si pulsului


- se mentine tensiunea arteriala cu perfuzii Glucoza 5%, Dextran,
Marisang si H.H.C (substituenti de plasma)
- se urmareste pulsul si se corecteaza extrasistolele cu xilina de
uz cardiologic
- se mentine permiabilitatea cailor aeriene prin aspiratie

oxigenoterapie
- transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca ,se face
obligatoriu cu targa

Interventii :
o ingrijirea in spital
Instaleaza bolnavul in pat : mutarea bolnavului de pe targa in pat, face
personalul sanitar fara a se permite bolnavului nici o miscare, pentru a nu
i se agrava situatia.
-

salonul va fi linistit, incalzit si bine aerisit;


pozitia bolnavului in pat cat mai comoda.

Se vor aplica in continuare masuri de prim ajutor prin


administrarea la indicatia medicului a sedativelor (pt. combaterea
anxietatii) calamantelor si oxigenoterapiei.
Supravegherea functiilor vitale: Urmarirea infarctului consta in
monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a EKG, T.A., a
ritmului cardiac si a respiratiei.
Recoltarea probelor de laborator: Asistentul medical va recolta
sange pentru probe de laborator indicate de medic( pentru dozarile
enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a VSH,
colesterolului, acidului uric).
Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice se
administreaza anticoagulante: heparina si trombostop ( se va verifica
timpul Quick), iar pentru preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului,
se administreaza xilina 200mg im sau iv sau in perfuzie.
Administrarea medicatiei se va face cu mare punctualitate,
deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.
-

tratamentul medicamentos se va face la pat in pozitie


orizontala.
asistentul medical va avea pregatite medicamente pentru
eventuale complicatii.
13

desi medicamentele se administreaza strict la indicatia


medicului,in caz de urgenta, cadrul mediu poate interveni cu
unele medicamente( nitroglicerina) si oxigen.

Alimentatia bolnavului cu infart miocardic acut este pasiva la pat in


primele zile in decubit dorsal.
- treptat se va trece la alimentatia activa, numai la recomandarea
medicului in pozitie sezand
- dupa mobilizarea bolnavului acesta poate servii masa
- mesele vor fi fractionate pt. a evita consumul de cantitate mare
Regimul : hiposodat si hipocaloric
- in primele zile regimul alimentar : pireuri si lichide date lent cu
lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi;
Se interzice total fumatul !
-

urmarirea evacuarilor de urina si fecale


constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative
usoare
diureza si scaunul se noteaza pe FO
se va ajuta bolnavul sa foloseasca urinarul si bazinetul fara ca
aceasta sa fie ridicat in pozitie sezand

Igiena bolnavului : baia general sau parial se face la pat, fara sa


oboseasca bolnavul (in primele zile fara sa fie ridicat ).

Mobilizarea bolnavului
- in prima saptamana se recomanda repaus absolut la pat, iar daca
bolnavul nu are dureri , febra sau alte complicatii, incepand chiar
din primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini
si picioare;
-

treptat se permite micarea poziiei la pat, micri active ale membrelor;


mobilizarea se face progresiv (ederea pe marginea patului, n
fotoliu ridicarea din pat), sub controlul pulsului i T.A si prezenta
medicului.

Crearea mediului psihologic prin :


- evitarea discuiilor cu voce tare
- interzicerea vizitelor in grup sau lungi
- interzicerea comunicarii vestiilor neplacute , facilitarea contactului
cu bolnavi restabiliti pt. un bun efect psihic

14

Se va face educatie sanitara a pacientului privind regimul de


viata post infart :
- modul in care trebuie luate medicamentele
- alimentatie echilibrata
- reluarea treptata si progresiva a efortului fizic
- prezentare la control periodic
- se va incerca restabilirea increderii de sine si in capacitatea de
munca anterioara a imbolnavirii.

15

16

17

18

19

Problemele pacientului :
20

- migrarea vegetatiilor
- hipertermie
- alterarea respiratiei

Obiective :

Vizeaza

Interventii :

21

22

Problemele pacientului :

disfagie
hipertermie
diaforeza( exces de transpiratie)
deficit de cunostinte
dificultatea de a se recrea
intoleranta la efort

23

ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA
ACUTA
Encefalopatia hipertensiva acuta este un sindrom clinic care
consta din simptome si semne neurologice cu caracter acut
tranzitoriu, determinat de o criza hipertensiva ( cresere brusca a
TA).
Apare cel mai frecvent la bolnavii cu HTA cronica, in cursul crizelor
hipertensive, cu cresterea ambelor valori ale tensiunii arteriale, dar
indeosebi a celei diastolice.
( diastolica depaseste 130 mm
Hg sau mai mult).
Cauze principale ale encefalopatiei hipertensive:
o HTA esentiala forma maligna
o Glomerulonefrita acuta
o Toxemia gravidica
o Feocromocitomul
Encefalopatia hipertensiva se asociaza cu trei mari modificari:
o Cresterea brusca a TA
o Scaderea fluxului sanguin cerebral
o Vasoconstrictie arteriolara cerebrala
Se instaleaza deci, o ischemie cerebrala raspunzatoare de fenomenele
clinice ale encefalopatiei hipertensive. (ischemica cerebrala nu ajunge
destul sange in creier)

Manifestari de dependenta / semne si simptome :


-

Crestere brusca a TA
Cefalee intensa, violenta, pulsatila
Convulsii; Varsaturi
Tulburari mintale (stare confuzionala)
Tulburari de vedere (fotofobie, diplopie, vedere incetosata)
Tulburari de auz ( acufene, hipoacuzie)
Ameteli; Vertij; Obnubilare sau chiar coma.

Problemele pacientului:
- Circulatie neadecvata legata de instalarea unei ischemii
cerebrale
- Disconfort din cauza cefaleei
24

Comunicare ineficace la nivel intelectual manifestata prin stare


confuzionala
Frica din cauza ametelilor, a vertijului, a starii de rau ganeral
Varsaturi din cauza edemului cerebral

Obiective:
- Reducerea valorilor tensionale si refacerea perfuziei cerebrale
- Combaterea edemului cerebral
Dg de nursing:
1. Disconfort din cauza cefaleei, manifestata prin neliniste, agitatie
2. Circulatie neadecvata legata de instalarea unei ischemii cerebrale
manifestata prin cefalee, convulsii, stare confuzionala, tulburari de
vedere, tulburari de auz, ameteli.

Conduita de urgenta
Internarea in spital in toate cazurile
Supravegherea bolnavului
In caz de convulsii se iau urmatoarele masuri:
- evitarea muscarii limbii
- evitarea accidentarii bolnavului
- se controleaza si se scot protezele dentare
- se aspira mucozitatile si secretiile bucale
Pentru reducerea valorilor tensionale, pentru combaterea edemului
cerebral si a starii de agitatie, asistenta medicala va administra la
indicatia medicului:
-

hipotensoare, diuretice, solutii hipertone (glucoza 33%, sau


20% ,manitol 10 sau 25%), sedative, hipnotice.

Se va urmari permanent TA si starea generala a bolnavului si se va


respecta cu strictete indicatiile medicului in aplicarea tratamentului.
(Bibliografie: Titirca Lucretia- Urgentele medico- chirurgicale, ed. Medicale,
2006)

TAMPONADA CARDIACA
Prin tamponada cardiaca intelegem acumularea anormala de
lichid in spatiul intrapericardic.
Are loc o comprimare a inimii prin cresterea presiunii intrapericardice , iar
aceasta comprimare impiedica umplerea cu sange a inimii in timpul
diastolei.
o In cazul in care in spatiul intrapericardic revarsatul se acumuleaza
lent, este nevoie de peste 1000 ml ca sa aiba loc tamponada,
25

deoarece pericardul are ragazul de a se destinde si a se adapta la


dezvoltarea revarsatului.
o In cazul in care revarsatul se acumuleaza in mod brusc, pericardul
nu se poate destinde repede si sunt suficiente 200-300 ml de lichid
pentru a se produce tamponada cardiaca.

Circumstante de aparitie
Hemoragia intrapericardica ( hemopericardul acut) este cea mai
frecventa cauza a tamponadei cardiace.
Cauzele majore ale hemopericardului sunt:
a. Leziuni toracice penetrante si nepenetrante
b. Ruptura peretelui aortic ( anevrism disecant al aortei)
c. Ruptura inimii in cursul evolutiei infarctului miocardic acut
d. Perforarea peretilor inimii in cursul cateterismului cardiac sau
prin alte procedee de diagnostic ( mai ales cand bolnavul este
sub tratament anticoagulant)
e. Contuziile cardiace violente si ruptura de atriu
Pericarditele exudative(virala, tuberculoasa, bacteriana, etc)
Manifestarile de dependenta
- sunt in functie de modul de instalare a tamponadei ( instalare
acuta sau progresiva).
o In instalarea acuta a tamponadei aspectul bolnavului este
dramatic;
o In instalarea progresiva, tabloul clinic este mai putin sever.
Semnele si simptomele sunt in raport cu etiologia tamponadei
cardiace:
- Durerea precordiala in traumatismele inimii si in pericardite
- Dispnee- polipnee cu ortopnee
- Anxietate extrema
- hTA provocata de scaderea debitului cardiac
- cresterea ariei matitatii cardiace
- puls paradoxal( disparitia batailor in inpiratie)
- turgescenta jugularelor
- hepatomegalie
- cianoza a extremitatilor cefalice si a extremitatilor
- transpiratii profuze
- sunt evidente semnele colapsului cardiogen: puls mic paradoxal,
prabusirea TA in contrast cu valorile foarte mari ale presiunii
venoase
- traumatizatii cu tamponada cardiaca sunt frecvent in soc
26

o Procedeul de electie pentru diagnosticul pericarditelor cu lichid este


in prezent ecocardiografia.

Masuri de urgenta:
o Daca este posibil, se va face de urgenta o punctie pericardica in
scop decompresiv ; asistenta medicala pregateste materialul steril
si va servi medicul respectand masurile de asepsie.
o Daca nu se poate face punctie se instituie de urgenta primele
masuri de combatere a socului (perfuzii, oxigen).
Transportul de urgenta intr-un serviciu de specialitate, unde se va face
tratamentul bolii de baza, tratamentul de sustinere si eventual tratament
chirurgical.

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ANGOR


PECTORAL
Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta
miocardica determinata de un dezechilibru intre de oxigen a
muschiului inimii si aportul coronarian.
Se caracterizeaza prin:
-

Crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori inapoia


sternului,cu iradiere in cazurile tipice - in umarul stang, bratul si
antebratul stang pana la ultimele doua degete.

Criza dureroasa apare dupa efort, emotii, mese copioase, dureaza


2- 3 minute pana la 10 minute si cedeaza spontan, la incetarea
efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina.

Cauzele determinante ale angorului pectoral :


- Ateroscleroza coronariana
- Cardiopatii valvulare( stenoza aortica, stenoza mitrala) si alte
cardiopatii
( ex. Cord pulmonar cronic cu hipertensiune
arteriala)
-

Alte cauze: coronarita reumatismala, coronarita rickettsiana( la


zootehnicieni, veterinari), trombangeita obliteranta.

Cauzele favorizante ale angorului pectoral:


-

Diabet zaharat
Hipertensiune arteriala sistemica
Tulburari de ritm
Bolile aparatului digestiv (litiaza biliara, colecistita cronica, ulcer
gastric si duodenal, hernia diafragmatica)
Tabagismul
Administrarea unor medicamente
27

Semne si simptome
Durerea are urmatoarele caractere:
a. Localizarea.
In 80-90% din cazuri este localizata retrosternal de unde se
raspadeste catre
regiunea precordiala
- bolnavul indica sediul durerii toracice cu intreaga palma sau cu
ambele palme,
niciodata cu un singur deget
- alteori bolnavul plaseaza pumnul strans al mainii drepte in plin
stern
( semnul**pumnului strans**).
DE RETINUT : o durere foarte limitata in suprafata pe care bolnavul o
poate arata cu
un deget, de cele mai multe ori, nu este de origine
coronariana, adica
anginoasa.
b. Caracterul
de cele mai multe ori, durerea are caracter constrictiv, este
descrisa de bolnav ca o ** gheara** ; uneori durerea poate lua
aspectul de arsura, de greutate si apasare
c. Iradierea
Iradierea durerii este tipica si atipica
In primul caz, de iradiere tipica, durerea iradiaza in umarul stang,
bratul si antebratul stang pana la ultimele doua degete.
In cazul iradierii atipice, durea poate iradia numai pana la umar sau
cot, alteori la baza gatului, in maxilarul inferior, spre umarul drept,
regiunea interscapulara, hipocondrul drept.
d. Durata este de 2-3 minute, mai rar pana la 10-15 minute ; daca
durata depaseste 30 minute trebuie suspectat un sindrom
intemediar sau chiar infarct.
e. Conditii de aparitie. In majoritatea cazurilor criza dureroasa de
angor pactoral se instaleaza concomitent cu : un efort fizic, digestiv,
emotional. Frigul este un factor favorizant al durerii..
f. Durerea cedeaza spontan, la incetarea efortului sau dupa
administrarea de nitroglicerina. (disparitia durerii la nitroglicera este
un test clinic major si in acelasi timp un test clinic de diferentiere
fata de infarct miocardic si sindrom intermediar).

28

Alte semne care insotesc durerea : anxietate, senzatia mortii


iminente.
Problemele pacientului :
-

Disconfort din cauza durerii


Anxietate legata de senzatia mortii iminente

Dg de nursing :
1. Anxietate legata de senzatia mortii iminente manifestata prin
neliniste, agitatie.
2. Disconfort din cauza durerii manifestat prin neliniste, agitatie.

Interventiile sunt de urgenta si de durata


A. Atitudinea de urgenta
o Repaus imediat la pat sau fotoliu ( oprirea imediata a efortului fizic).
o Inlaturarea efortului psihic.
o Se administreaza Nitroglicerina sublingual.
o Primul acces de angor pectoral major trebuie considerat ca o stare
de preinfarct si bolnavul trebuie internat de urgenta.
o Daca un angor pectoral vechi isi schimba caracterul in sensul ca
durerea anginoasa survine mai frecvent, are durata mai mare si
raspunsul terapeutic la administrarea nitroglicerinei este diminuat
impune internarea deoarece este o stare de urgenta ( angor
instabil). In spital se va pune diagnosticul pe baza EKGului si a
examinarilor de laborator.

29

B. Tratamentul de durata consta in instituirea de masuri igienodietetice :


1. Regim dietetic cu reducrea aportului caloric ( alimentatie echilibrata
cu evitarea alimentelor bogate in colesterol, reducerea cantitatii de
hidrocarbonate)
2. Reducerea consumului de alcool, tutun, cafea
3. Indepartarea stressului psihic, tensiunea psihica de orice fel
( nelinistea , frica, contrarierea, etc) survenite in familie sau la locul
de munca trebuie evitate.
4. Practicarea unor sporturi usoare sub stricta supraveghere medicala
5. Administrarea medicatiei antianginoase :
Nitriti cu actiune rapida si de scurta durata : Nitoglicerina, NItrat de
amil

Nitoglicerina :
- In criza anginoasa, nitroglicerina este medicamentul de electie.
- Se administreaza sublingual la incepul crizei.
-

Durera dispare in 2-3 minute.

Se poate folosi si in prevenirea crizei anginoase, de ex. inaintea unor


suprasolicitari cum ar fi urcatul scarilor, mersul pe panta, iesirea din casa
dimineata pe timpul rece, efort fizic excesiv, etc.
o Bolnavul trebuie instruit sa aiba in permanenta la indemana
nitroglicerina.
o In cazul in care durerea nu a disparut dupa prima tableta, se
admininistreaza in continuare 1-4 tablete, cate o tableta la interval
de 2-3 minute.
NU EXISTA PERICOL DE DUPRADOZAJ.

Bolnavul nu trebuie sa se retina de la

medicament, posologia fiind libera.


Nitriti( retard) cu actiune mai intarziata si prelungita : Izoket,
Isodril, Pentalong, Nitroglicerina retard administrata peroral( nu
sublingual).
Beta- blocantele : Propanolol, Trasicor, Visken.
Efectul antianginos al beta-blocantelor consta in diminuarea consumului de
oxigen de catre miocard.
Contraindicatiile majore ale beta-blocantelor :
- Insuficienta cardiaca ; Bradicardia sinuzala( sub 60 batai/ min ; Astmul
bronsic.

Antagonistii calciului : Corinfar, Isoptin


Alte coronaro- dilatatoare : Dipiridamol( Persantin),
Carbocromena( Intensain)
30

Glicozizi digitalici( Digoxin), se ad ministreaza la pacientii cu angor


pectoral care au semne de insuficienta cardiaca latenta sau
manifesta.
Medicatie auxiliara : Sedative : Diazepam, Oxazepam, Nitrazepam,
Napoton, Hidroxizin.
Medicatie antiagreganta plachetara : Dipiridamol, Aspirina.
Tratament chirurgical se poate indica in angorul sever, invalidant,
rebel la medicatia corect recomandata

BIBLIOGRAFIE :Titirca Lucretia, Breviar de Explorari functionale si de ingrijiri speciale


acordate bolnavului, ED. Viata Medicala Romaneasca, 2006

RESUSCITAREA CARDIO RESPIRATORIE

Oprirea respiratiei (stopul respirator) si oprirea inimii( stopul cardiac)


duc la stopul cardiorespirator ( sau sincopa cardiorespiratorie), care
corespunde cu moartea clinica.
oprirea respiratiei (stopul respirator) = incetarea
functiei respiratorii
oprirea inimii ( stopul cardiac) = incetarea
functiei cardiace

Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care determina si


oprirea circulatiei cerebrale. Moartea clinica este un proces reversibil si,
daca se acorda primul ajutor competent in timp util( 3-4 minute) , victima
poate reveni complet la o viata normala .
Orice intarziere in acordarea primului ajutor eficient, datorita lipsei de
oxigen in creier, duce la moartea biologica, adica la moartea ireversibila a
victimei( leziuni ireversibile in creier si alte organe, midriaza fixa si cornee
opaca, aparitia petelor cadaverice).
Semnele si simptomele stopului cardiorespirator:

Oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominale


Incetarea batailor inimii
Absenta pulsului la artera carotida
Paloare extrema( sau cianoza) tegumentului
Midriaza, cu globii oculari imobili
Pierderea constiintei
Relaxarea completa a muculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea ce
duce la piederea necontrolata a urinii si a materiilor fecale

31

Inainte de a incepe reanimarea cardiorespiratorie, salvatorul


se va asigura foarte rapid, fara a pierde timp pretios, ca este vorba
intr-adevar de oprire cardiaca prin:
controlul pulsatiilor cardiace( puls femural, puls carotidian)
controlul respiratiei - prin semnul oglinzii.

- se va incerca ascultarea respiratiei direct, lipind urechea de toracele


bolnavului
- se va apropia urechea si obrazul de gura bolnavului pentru a sesiza
miscarea aerului
- sau se va urmari miscarea foitei de la o tigara sau a
unui tifon ( care nu se va misca in
caz de stop cardiorespirator)
controlul reflexului pupilar( midriaza)

Reanimarea cardiorespiratorie se practica atat in stopul respirator cat


si in cel cardiac.
Neaplicarea corecta si rapida reanimarii respiratorii duce( prin
hipoxemie si hipercapnee) la stopul cardiac secundar( hipoxemia si
hipercapneea provoaca *asfixia*).

Manevrele de resusucitare incep cu:


Eliberarea cailor aeriene superioare( gura, nas, faringe), apoi a celor
inferioare, subglotice( laringe, trahee, bronhii).
Eliberarea cailor aeriene este suficienta deseori pentru ca victima sa-si
reia respiratia( fara sa mai fie nevoie de respiratie artificiala).

Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor


respiratorii se pot executa prin:
- pozitiile diferite in care este asezata victima
- hiperextensia capului si luxarea anterioara a mandibulei impreuna cu
baza limbii
pentru degajarea orificiului glotic
-

curatirea orofaringelui, aspiratia,


intoducerea unei pipe Guedel

La orice bolnav inconstient in primul rand se vor controla si


elibera( dezobstrua) caile aeriene.

Semnele obstruarii cailor aeriene:


-

absenta miscarilor respiratorii normale,


dispnee zgomotoasa
32

balans intre torace si abdomen


lipsa curentului de aer la nas si gura
cianoza
oprirea respiratiei

Diferitele pozitii in care se poate aseza victima:


Decubit lateral ofera cea mai mare securitate pentru bolnav, cu
capul decliv permitand scurgerea sangelui sau a secretiilor ( la
traumatizati) sau a apei( la innecati). Este contraindicata in unele leziuni
ale peretelui toracic, fracturi de coloana, etc.
Pentru intoarcerea bolnavului, salvatorul indenuncheaza lateral de
bolnav si fixand cotul si genunchiul opua al acestuia, il intoarce cu o
singura miscarepe partea laterala.
Bratul inferior este plasat in spatele corpului intins, iar cel de deasupra
sprijina barbia, in timp ce capul este tras spre spate in
hiperextensie( pozitia de siguranta).
Manevra este contraindicata in unele leziuni ale peretelui toracic, fracturi
de coloana, etc.

Hiperextensia capului( contraindicata in fractura de coloana


cervicala), se poate executa prin doua procedee:

Se trece o mana sub gatul bolnavului si i se ridica ceafa, iar cu a


doua mana asezata pe frunte se impinge capul spre spate
Salvatorul aplica o mana sub crestet, iar a doua sub barbia
bolnavului si ii impinge capul spre spate
Hiperextensia capului se usureaza si se permanentizeaza prin
introducerea unui sul improvizat din haine sau paturi sub umerii
bolnavului.
Dezobstructia cailor respiratorii este mai eficace daca hiperextensia
capului se completeaza cu luxarea mandibulei.

Luxarea mandibulei se face apasand pe unghiurile posterioare ale


mandibulei cu ultimele patru degete de la ambele maini, iar policele pe
barbie.Se proiecteaza mandibula inainte, astfel incat arcada dentara
inferioara sa depaseasca pe cea superioara.
La sugari si copiii mici se face doar luxarea mandibulei, fara
hiperextensia capului.

Curatarea orofaringelui si aspiratia se face cu degetele


infasurate intr-o batista sau cu un tampon improvizat dintr-o
bagheta de lemn sau metal, infasurat cu o panza.
33

In timpul acestei operatiuni, salvatorul va avea grija ca pacientul sau


victima sa nu-i muste degetul.
Pentru siguranta, gura sementine intredeschisa fizand intre arcadele
dentare, pe la capatul buzelor, un sul mai gros( dintr-o panza ) sau o
linguta de lemn.
Daca este cazul, cu degetele celeilalte maini invelite intr-o batista, se
apuca si se trage limba afara din gura.
In timpul curatirii, daca este posibil, victima se intoarce cu fata intr-o
parte.
In cazul in care caile aeriene sunt astupate de corpi straini( mai frecvent la
copii), se ridica copilul in sus de picioare, i se deschide gura si se aplica
cateva lovituri intre omoplati. La adulti loviturile se aplica asezand
bolnavul in decubit lateral.

Introducerea pipei Guedel se executa in doi timpi.

Timpul I: se intredeschide gura victimei introducand pipa cu varful spre


bolta palatina treptat spre faringe; pe masura ce inainteaza, varful pipei se
mentine tot timpul in contact strans cu bolta palatina pana ce atinge
peretele posterior al faringelui, apoi
Timpul II: se roteste pipa astfel incat varful sa alunece spre
faringe( fundul gatului), iar concavitatea ei sa se muleze pe limba.
Pipa Guedel se introduce numai la bolnavii inconstieti.
In caz de trismus sau si alte conditii ce impiedica deschiderea gurii, se
introduce o sonda nazo-faringiana din cauciuc cu acelasi rol, de a
impiedica obstructia prin limba.

Daca dupa aceste manevre bolnavul nu respira, ne aflam in fata


unui stop respirator care necesita aplicarea urgenta a respiratiei
artificiale.

Tehnica respiratiei artificiale


Pentru respectarea timpilor folositi in resuscitarea cardio-respiratorie se
foloseste formula HELP_ME:
H= hiperextensia capului
E= eliberarea cailor respiratorii
L= luxarea mandibulei
P= pensarea nasului
ME = masaj extern al inimii, se aplica in toate cazulrile in care stopul
respitrator este urmat de stopul cardiac
Nasul fiind astupat, aerul introdus de salvator in gura victimei nu mai
poate scapa prin narile acestuia si este obligat sa intre in plaman.
34

Respiratia * gura la gura*.


Salvatorul trage aer in piept, retine respiratia, apoi aplica repede gura larg
deschisa peste gura intredeschisa a victimei si insufla cu putere aerul din
plamaniisai in caile respiratorii ale victimei. Buzele salvatorului trebuie sa
acopere buzele victimei.
Salvatorul se ridica, face o noua inspiratie, apoi aplica din nou aer in
plamanii victimei, repetand aceasta succesiune de 14-16 ori/ minut. Cand
exista si stop cardiac, concomitent se instituie si masajul cardiac.
La adulti de sufla cu forta, la copii mai usor, iar la sugari foarte usor.
*Respiratia gura la gura* nu se poate aplica cand:
Gura victimei nu poate fi deschisa
Exista leziuni care intereseaza cavitatea bucala, fracturi ale
mandibulei
Gura salvatorului este mai mica decat a victimei
In cazul in care nu se poate face respiratie *gura la gura* se face respiratie
* gura la nas*.

Respiratia * gura la nas*:


-

mandibula este sustinuta cu palma, iar salvatorul aplica gura pe


nasul victimei, introducand pe acesta cale aer in plamanii victimei.
Cu obrazul, salvatorul acopera gura victimei. La copiii se face
concomitent respiratia* gura la gura si nas*

Alte metode de respiratie artificiala:


Rspiratie gura la masca
Respiratie gura la sonda
Repiratie cu aparate portabile, simple( balon Ruben, etc)
Respiratia artificiala trebuie continuata pana la:
Reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente
Unitatea spitaliceasca unde se poate institui ventilatia mecanica
controlata

Masajul cardiac extern( resuscitarea


cardiorespiratorie)
Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care determina si
oprirea circulatiei cerebrale; rezulta ca resuscitarea cardiorespiratorie
trebuie inceputa imediat, pentru a preveni transformarea mortii
clinice( fenomen reversibil) in moarte biologica( fenomen ireversibil).
35

Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia


artificiala, deoarece stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul
respirator in 20-30 secunde.
La inceputul reanimarii oricarui stop cardiorespirator se recomanda a
se incerca stimularea inimii prin aplicarea unei singure lovituri usoare cu
pumnul de la o inaltime de 20-32 cm in mijlocul regiunii presternale.

In caz de insucces se trece imediat la respiratie


artificiala si masaj cardiac
Respiratia artificiala *gura la gura* ( sau *gura la nas* sau masca) conform
formulei HELP-ME
H= hiperextensia capului
E= eliberarea cailor respiratorii
L= luxarea mandibulei
P= pensarea nasului
INSUFLAREA AERULUI

Dupa una sau doua insuflari de aer se trece la comprimarea ritmica a


sternului in 1/3 inferioara = masaj cardiac( 5-6 compresiuni)
Dupa 5-6 compresiuni, salvatorul intrerupe masajul si se va face rapid o
respiratie gura la gura, apoi va relua imediat masajul cardiac.
Repetand aceasta succesiune, se va obtine un ritm de 14-16 respiratii/
minut si 60-70 compresiuni sternale/ minut.

Tehnica masajului cardiac


Se aplica transversal podul palmei uneia dintre maini( de obicei stg) pe 1/3
inf. A sternului, iar cealalta palma( dreapa, a carei forta e mai mare) se
suprapune perpendicular pe prima. Salvatorul exercita presiuni ritmice
asupra sternului, ajutandu-se de greutatea corpului, cu cele doua maini
suprapuse si cu bratele intinse
La fiecare compresiune brusca si scurta( aprox. o secunda) strenul trebuie
sa fie infundat cu aprox. 5-6 cm.
Se apasa numai cu podul palmei, iar dupa fiecare compresiune sternul
este lasat sa revina in pozitie initiala, fara sa se ridice mainile de pe
sternul victimei.
Daca este un salvator:
se fac 2 insuflatii urmate de 12-14 compresiuni
Recomandari mai recente: 3 insuflatii rapide , urmate de 15
compresiuni strernale.
36

Se atinge raportul optim de 1/5 dintre ritmul ventilatiei si al


compresiunilor cardiace.
Daca sunt doi salvatori:
Unul face o insuflatie pulmonara
Celalalt executa 5 compresiuni sternale, imediat
Daca sunt trei salvatori: e mai bine ca al treilea salvator sa ridice
picioarele victimei cu 30-40 grade mai sus de planul orizontal pentru a
creste cantitatea de sange care va iriga organele cele mai importante:
creier, ficat, rinichi.
!! Compresiunea nu se face:
nici spre apendicele xifoid ( pericol de rupere a ficatului)
nici pe coaste in stanga sternului ( pericol de fracturi costale si
leziuni splenice)
La copii se poate comprima cu o singura mana.
La copii mici: cu 1-2 degete in ritm de 80-100 compresiuni/ minut.

Eficienta resuscitarii cardiorespiratorii se apreciaza prin:


-

aparitia pulsului la vasele mari( carotida, femurala)


disparitia midriazei, reaparitia reflexului la lumina
recolorarea tegumentului

Chiar daca bolnavul isi reia activitatea respiratorie si cardiaca, este


interzisa ridicarea lui din pozitie orizontala; toate manevrele
complementare ( imobilizari, hemostaza, injectii) si transportul se face in
pozitie orizontala si sub stricta supraveghere.

Complicatii si accidente:
daca pozitia capului nu este corecta( nu asigura libertatea cailor
aeriene) aerul inspirat poate lua calea digestiva, se provoaca
dilatarea stomacului si creeaza pacientului pericolul de varsaturi cu
inundarea cailor aeriene.
Caderea limbii si ineficacitatea insuflatiilor

Contraindicatiile masajului cardiac extern:


Leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale
Hemoragia masiva intrapericardica si tamponada inimii
Embolia gazosa masiva
Alte precizari: masajul cardiac trebuie executat pana la reluarea batailor
inimii.

37

Dupa 50-60minute de resuscitare cardiorespiratorie la o victima la care


semnele ce caracterizeaza instalarea mortii biologice nu se remit,
manevra de resuscitare trebuie intrerupta.
Pentru manevre si tehnici pe care le va face medicul, cadrul mediu va
avea pregatite:
- adrenalina
- clorurade calciu
- droguri antiaritmice
- trusa pentru dezobstructia cailor respiratorii
- defibrilatoare
- monitoare
- aparate automate pentru respiratie artificiala
- truse de perfuzie, solutii de perfuzie: substituenti plasmatici, solutii
cristaloide
- oxigen
Bibliografie: Titirca Lucretia- Urgente medico- chirurgicale, ed. Medicala, 2006

Ingrijirea pacientului cu afectiuni ale arterelor


periferice
Culegerea datelor :

Circumstante de aparitie
-

Tulburari functionale a circulatiei periferice (boala Raynaud,


acrocianoza).
Leziuni ateromatoase arteriale (arteriopatia obliteranta
aterosclerotica).

Factori favorizanti: generatori de vasospasm:


- Frig, umezeala

Manifestari de dependenta
a. Boala Raynaud( spasm al arterelor digitale)
Fenomene tranzitorii : - tegumente palide si reci
- furnicaturi
- amorteli
- absenta pulsatiilor
Repetarea in timp a acestor manifestari determina atrofia pielii si
degenerarea unghiilor.
b. acrocianoza ( vasoconstrictie arteriolara cu vasodilatatie
capilara venoasa)
38

- cianoza permanenta a extremitatii membrelor superioare


- tegumente reci si umede
- simptomatologia se accentueaza la frig ( cand apar si discrete dureri) si
se
amelioreaza la caldura)
c. arteriopatie obliteranta aterosclerotica( sindrom de ischemie
periferica)
- durere la inceput ca o jena la mers, apoi sub forma de claudicatie
intermitenta, care
cedeaza la repaus
- tegumente palide si reci
- in fazele avansate durerea este permanenta si apar tulburari trofice:
- tegumente uscate, fara pilozitati
- unghii ingrosate
- atrofie musculara
- ulceratii, gangrena
Explorari
-

paraclinice:
oscilometria
arteriografie
Echografie Doppler pulsatila
Termografie cutanata cu infrarosii

- probe clinice accesorii:


- probe de provocare a claudicatiei
- probe de provocare a modificarilor de culoare si temperatura
Problemele pacientului:
- alterarea confortului: durere
- alterarea integritatii pielii: ulceratii, gangrena
- alterarea perfuziei tisulare (la nivel periferic: leziuni arteriale )
- alterarea imaginii corporale - (culoarea tegumentelor: paloare
sau cianoza)
- intoleranta la activitate( claudicatie)
- intoleranta la frig
- dificultatea d e a se deplasa
Obiectivele vizeaza:
inbunatatirea irigatiei arteriale periferice
diminuarea sau oprirea evolutiei leziunilor ateromatoase periferice
prevenirea complicatiilor
promovarea confortului
promovarea confortului
Dg de nursing( exemple):
1. Alterarea confortului din cauza durerii manifestat prin agitatie, neliniste,
stress psihic, pozitie incomoda.
39

2. intoleranta la activitate din cauza claudicatiei ( schiopatatului)


manifestata prin durere, dificultate la mers
3. dificulate de a se deplasa din cauza claudicatiei manifesatat prin
schiopatare
4. alterarea imaginii corporale din cauza cianozei manifestata prin izolare
5. alterarea perfuziei tisulare din cauza leziunilor arteriale manifestata prin
tegumente reci, palide, furnicaturi, amorteli
Interventii:
A.
b): boala Raynaud si acrocianoza
- medicatie vasodilatatoare
- bai calde
- suport psihic al pacientului
- educatia pacientului pentru: * evitarea frigului, a umezelii, a stresului
psihic
* suprimarea fumatului
c) arteriopatie obliteranta
- repaus la pat, prelungit in faze avansate , fara a elimina mersul pe jos,
adaptat astfel
incat sa evite claudicatia
- administrarea tratamentului medicamentos
* evitarea ciorapilor din material sintetic
* incaltaminte confortabila din piele
* igiena riguroasa a membrelor inferioare
* evitarea traumatismelor locale
* dozarea efortului fizic
* evitarea bailor prea calde si a compreselor calde
* evitarea vestimentatiei stramte care stanjeneste circulatia
* suprimarea fumatului
* regim alimentar sarac in grasimi animale, glucide concentrate, fara
alcool si fara cafea
* tratament precoce al inefectiilor, micozelor
* cura balneara: Covasna, Borsec, Tusnad
- in caz de arteriopatie diabetica: echilibrarea diabetului

40

41

42

IMBRACAREA CIORAPILOR ELASTICI

43

Interventii

44