INLOCUIREA RECTIFICARII CU STRUNJIREA

TEHNOLOGIA PRELUCRARII SUPRAFETELOR CILINDRICE SI CONICE

EXTERIOARE
1. Rolul functional, formele constructive si conditiile
tehnice de executie a arborilor
Arborii sunt organe de masini cu lungimi mai mari decat diametrele, care, prin rotire in jurul
axei longitudinale, transmit miscarea, puterea si momentele primite prinintermediul altor organe pe care
le sustin sau cu care sunt asamblati (roti, biele, cuplaje etc.). in timpul functionarii, arborii sunt
solicitati la torsiune si incovoiere, fapt ce impunmasuri suplimentare la elaborarea tehnologiei de
prelucrare a acestora.
Principalele criterii de clasificare a arborilor sunt: forma, lungimea, diametrul, greutatea,
conditiile functionale si complexitatea tehnologica.
Dupa forma constructiva, arborii pot fi: arbori netezi, arbori in trepte simetrici si arbori
in trepte asimetrici. Dupa lungime, arborii por fi: arbori scurti, arbori mijlocii,arbori lungi si arbori
foarte lungi.
Clasificarea arborilor trebuie sa se faca in asa fel incat sa se creeze posibilitatea prelucrarii
unei anumite clase de arbori, pe cat posibil pe aceleasi masini-unelte, asigurandu-se o precizie
ridicata si o productivitate superioara. Astfel, clasificarea arborilor in grupa de arbori de
dimensiuni mici sau mijlocii trebuie sa permita prelucrarea lor pe masini cu mai multe cutite, pe
strunguri revolver, pe semiautomate sau automate.
Prin impartirea arborilor in clase se realizeaza o simplificare a operatiilor de pregatire si o
scurtare a ciclului de fabricatie, folosindu-se procese tehnologice tip.
Pe baza procesului tehnologic tip, pentru clasa de piese respectiva,
tehnologii proiectanti vor putea cu usurinta sa intocmeasca procesul tehnologic pentru piesa
ceruta,eliminand sau adaugand anumite operatii, faze, treceri etc., in functie de complexitatea arborelui a
carei tehnologie se proiecteaza.
Precizia de prelucrare a arborilor este determinata de conditiile functionale ale acestora.
Astfel, dimensiunile diametrale ale fusurilor se executa in treptele de precizie7-8, iar in cazurile
speciale in treptele 5-6 de precizie. Ovalitatea si conicitatea fusurilor trebuie sa fie cuprinse in
limitele tolerantelor dimensiunilor diametrale. Bataia fusurilor pe care urmeaza sa se monteze
diferite piese, in raport cu fusurile de reazem, nu trebuie sa depaseasca (5070) /mi, iar in unele cazuri
mai deosebite (3050) /zm. Toleranta la lungimea treptelor este cuprinsa intre (60 150) fim. Rugozitatea
suprafetelor fusurilor se Ca metode de rectificare plana se deosebesc:
2. Materialele si semifabricatele utilizate la arbori
La executarea arborilor se utilizeaza ca materiale fontele, otelurile carbon, otelurile aliate si
neferoasele in functie de scopul si conditiile de rezistenta impuse acestora.
Pentru arborii de dimensiuni mici si precizie scazuta, fara solicitari mecanice mari, dar
care sunt supusi in exploatare la uzare se folosesc otelurile AUT8, AUT12, sauAUT23/STAS 1350-89.

Arborii supusi la solicitari mecanice medii se executa din oteluri carbon obisnuite OL37, OL42,
OL50, OL60 (STAS 500/2-80;, din oteluri carbon de calitate OLC25,OLC35 si, in special,
OLC45 (STAS 880-88).
Pentru arborii cu tenacitate ridicata a miezului supusi la uzare pronuntata si la solicitari mecanice
reduse se recomanda otelurile de cementare OLC15 si OLC15T iarpentru arborii supusi la solicitari
mecanice mari si care lucreaza in conditii grele de uzare otelurile aliate cu nichel, crom-nichel, cromtitan, mangan, STAS 791-88, ca de exemplu15CN15, 13CN30, 28TMC12, 21TMC12, 31CMS
Otelurile aliate se utilizeaza numai in cazurile absolut necesare impuse de conditiile
de rezistenta la uzare si oboseala. Aceste oteluri scumpe se pot inlocui cu otelurile sau fontele
slab aliate, ale caror proprietati mecanice se imbunatatesc prin tratamentele aplicate stratului
superficial al piesei (mecanice, termice sau termochimice).
Pentru piesele de tip arbore, in functie de scop, importanta si dimensiuni, semifa- bricatele se obtin:
prin turnare (in cazul arborilor de dimensiuni mari); din laminate trase la rece sau la cald (d < 150
mm); din laminate, care apoi se forjeaza pentru imbunatatirea proprietatilor fizico-mecanice; prin forjarea
libera (la arborii de dimensiuni mari pentru motoare statice, navale etc.); prin matritare, in cazul
productiei de serie mijlocie si mare.
Pentru arborii netezi si in trepte cu diametrul maxim pana la 150 mm si care au o diferenta
de cel mult (4050) mm intre diametrele treptelor se folosesc drept semifabri-cate barele laminate.
In cazul arborilor mari si.grei (/ > 800 mm si <j> > 60 mm), executati in productie de serie
mica sau de unicate, semifabricatele se obtin prin forjare libera, cuadaosuri mari de prelucrare.
Procesul de obtinere a semifabricatului este conditionat de urmatorii factori: felul si proprietatile
materialului din care este executat, forma si dimensiunile piesei si volumul de productie. Indicarea
metodei si procedeului de elaborare a semifabricatului este conditionata insa si de factorii
economici.
Obtinerea unor semifabricate cu forme si dimensiuni apropiate de cele ale piesei finite este mai
scumpa decat a semifabricatelor mai putin precise, in prima varianta,adaosul de prelucrare si
costul prelucrarii mecanice sunt mici si, in plus, rezulta o economie de metal, in varianta a
doua, adaosul de prelucrare va fi mai mare, deci consumul mai mare de manopera si metal.
In vederea stabilirii metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului se face o analiza
tehnico-economica a mai multor variante, in urma careia se va stabili varianta optima (care sa asigure
costul minim).
3. Operatii pregatitoare pentru prelucrarea arborilor
Operatiile pregatitoare au rolul de a crea bazele tehnologice de prelucrare. Tinand seama de
varietatea mare a formei si dimensiunilor arborilor, a procedeelor de obtinerea semifabricatelor,
numarul si felul operatiilor pregatitoare vor fi diferite. De aceea, pentru stabilirea operatiilor
pregatitoare trebuie sa se cunoasca caracteristicile semifabri-catului folosit
3.1. Debitarea semifabricatelor

Operatia de debitare a semifabricatelor se executa atunci cand semifabricatul folosit este bara
laminata, calibrata sau necalibrata. Cand semifabricatul este obtinut prin forjare libera sau in matrita, la

dimensiuni mai mari decat cele prescrise, operatia se numeste taiere si urmareste indepartarea
capetelor ramase de la forjare sau matritare.
Operatia de debitare se poate executa pe: ferasiraie mecanice cu miscare alternativa sau
circulara, ferastraie cu frictiune, foarfeca-ghilotina, strunguri special amenajate sau cu ajutorul
masinilor automate sau semiautomate, in functie de programul de fabricatie, masini cu discuri abrazive
sau freze disc. Debitarea se mai poate executa si prin procedee speciale, cum sunt: procedeul anodomecanic cu disc sau banda, cu flacara, cu jet de plasma sau laser.
Prin debitare se pierde o anumita cantitate de material, de obicei egala cu latimea sculei de debitat. Astfel,
la debitarea pe ferastraul cu miscare alternativa pierderile sunt de (12,5) mm, insa productivitatea
este redusa, iar la ferastraul cu miscare circulara pierderile prin debitare sunt mai mari (37) mm,
pentru diametre cuprinse in limitele (80200) mm, dar productivitatea este inai ridicata.
Debitarea anodo-mecanica asigura prelucrarea metalelor cu duritate mare, obtinandu-se in acelasi
timp si o calitate superioara a suprafetelor.
3.2. indreptarea semifabricatelor
Indreptarea
semifabricatelor
pentru
arbori
se
face
in
vederea
eliminarii deformatiilor spatiale. Aceasta deoarece marimea curburii semifabricatelor ce
se prelucreaza nu trebuie sa depaseasca 1/4 din adaosul de prelucrare, indreptarea se poate face Ia cald
sau la rece, in functie de materialul si dimensiunile arborilor.
Indreptarea in stare rece are o raspandire mai larga, datorita posibilitatii de a se efectua in orice
atelier de prelucrari mecanice, obtinandu-se o precizie si o calitate de suprafata ridicata; operatia este
insotita insa de tensiuni remanente.
In cazul semifabricatelor cu rigiditate scazuta, indreptarea se poate efectua de mai multe ori in
timpul procesului tehnologic.
Indreptarea in stare rece se poate executa pe prese cu surub, cu excentric, hidraulice sau
pneumatice, manuale sau automate sau pe masini-unelte speciale de indreptat (fig. 1), care efectueaza in
acelasi timp si calibrarea pieselor

Masina de indreptat si calibrat (fig. 1) se compune din trei perechi de role hiperbolice,
inclinate sub un unghi de (20-25). Rolele sunt fixate pe cadrul 4, in asa fel incat, la miscarea de
rotatie a cadrului, rolele sa capete miscare de rotatie in jurul axei lor. in timpul miscarii de rotatie,
perechea de role l realizeaza miscarea de avans a semifabri- catului 5, iar rolele 2 si 3 efectueaza
indreptarea. Prin inversarea sensului de rotatie, semifabricatul poate fi trecut de mai multe ori
printre role, in vederea indreptarii. Uneori, pe langa indreptarea barelor, se poate efectua si
calibrarea cu ajutorul filierei 6.

Masina poate fi utilizata pentru indreptarea si calibrarea barelor cu diametrele cuprinse

in limitele (6 150) mm, asigurand o precizie la diametru de (0,30,5) mm.
3.3. Prelucrarea suprafetelor frontale si centruirea arborilor
Operatia are o importanta deosebita, deoarece suprafetele rezultate in urma acestor prelucrari
constituie bazele de orientare si fixare pentru prelucrarile ulterioare.
Corectitudinea suprafetelor frontale are o mare influenta asupra preciziei
de prelucrare a arborilor. Astfel, inclinarea suprafetei frontale face ca gaura de centrare
sa fie deplasata sau sa capete o forma eliptica, ceea ce va atrage dupa sine o orientare
si fixare necorespunzatoare.

In fig. 2 se prezinta schemade lucru a unei masini pentru prelucrat suprafetele frontale
si pentru executarea gaurilor de centrare ale arborilor. Semi- fabricatul / se fixeaza in
dispozitivul cu prisme autocentrante 2. Se executa mai intai prelucrarea simultana a
ambelor suprafete, cu ajutorul capetelor de frezat 5, dupa care semifabricatul trece in
pozitia urmatoare, la care se executa operatia de prelucrare a gaurilor de centrare, cu
ajutorul burghielor combinate 4. Semifabricatele corect debitate sunt supuse direct operatiei de
centruire, fara prelucrarea prealabila a suprafetelor frontale.
Gaurile de centrare trebuie sa aiba nu numai o anumita dimensiune (conditionata de diametrul si
greutatea arborelui care trebuie prelucrat), ci si o conicitate precisa, care sa corespunda intocmii cu
conicitatea varfurilor strungului. Nerespectarea acestei conicitati (fig. 3) duce la uzarea prematura a gaurilor
de centrare, precum si la aparitia erorilor de forma la prelucrarea arborelui.

>,
De asemenea, aceeasi importanta o are si coaxialitatea gaurilor de centrare. Neres - pectarea acestei
conditii (fig. 4) face ca piesa sa nu se reazeme pe varfuri cu intreaga suprafata conica a gaurilor de
centrare, fapt ce conduce la deteriorarea rapida atat a gau- rilor de centrare, cat si a varfurilor, ceea ce
influenteaza negativ precizia de prelucrare.
Gaurile de centrare trebuie date in asa fel incat adaosul de prelucrare de pe suprafetele
semifabricatului sa fie uniform distribuit. Daca adaosul de prelucrare nu este uniform, atunci, in timpul
prelucrarii, apar forte de aschiere diferite, datorita adancimii de aschiere diferite ji. ca rezultat, in
cazul rigiditatii scazute a strungului, se vor inregistra abateri de la forma geometrica a piesei.
Gaurile de centrare date la ambele capete ale arborelui trebuie sa aiba aceeasi adancime, in
raport cu suprafetele de capat, pentru toate semifabricatele lotului respectiv.

La prelucrarea arborelor in trepte pe masini cu scule reglate la cota, adancimea si distanta dintre
suprafetele de centrare au o importanta deosebita. Abaterile acestor dimensiuni conduc la erori
dimensionale ale lungimilor treptelor arborilor, deoarece se schimba pozitia suprafetei de
orientare, in timp ce baza de masurare pentru pozitionarea sculei ramane neschimbata. Aceste
erori pot fi evitate prin utilizarea de varfuri reglabile axial.
Pentru strunjirea suprafetelor frontale ale arborilor se folosesc varfurile
de centrare frezate, in cazul prelucrarii de finisare a pieselor (strunjire, rectificare), cand
se lucreaza cu viteze mari de aschiere, este necesar sa se foloseasca varfurile mobile
(cu rulmenti cu bile sau role), pentru a evita frecarea si griparea suprafetelor de asezare.

Dezavantajul acestor varfuri de strung este acela ca au o rigiditate mult mai redusa decat a
varfurilor fixe, fapt ce influenteaza precizia si rugozitatea suprafetelor prelucrate.
Pentru antrenarea si fixarea arborilor de dimensinui mici se pot folosi dornurile cu varf
striat, cu suprafata striata interioara sau inima de antrenare (fig. 5).
In mod practic, la centruirea semifabricatelor pe masinile de centniit se poate obtine o precizie de (0,30,8) mm, in
functie de diametrul semifabricatului (..200) mm.
In cazul semifabricatelor forjate, datorita neregularitatilor suprafetelor exterioare si a curburii, nu se
poate obtine o precizie mai mare de (l.. .3) mm. Daca centrele gaurilor se obtin prin trasare, eroarea de
centmire este de (0,4l,5) mm, in functie de precizia cu care s-a efectuat operatia de trasare.
3.4. Particularitati la prelucrarea arborilor grei
Tehnologia de prelucrare a arborilor mari (arborii de motoare navale, de turbine hiadraulice, de
transmisie, arborii principali ai masinilor-unelte grele etc.) prezinta o serie de particularitati fata de tehnologia de
prelucrare a arborilor de dimensiuni obisnuite.
Semifabricatele pentru arborii de dimensinui mari se obtin prin forjare, mai rar din laminate. Dupa
forjare, semifabricatele se supun tratamentului de normalizare si recoacere, uneori de recoacere izoterma.
De cele mai multe ori, acesti arbori se executa din oteluri aliate. Ciclul tratamentului termic se
stabileste in acest caz in functie de calitatea otelului. Dupa tratamentul termic, de la unul dintre capetele
arborelui se taie o proba si se executa controlul calitatii materialului folosit
Prelucrarea mecanica a arborilor de dimensiuni mari este precedata de operatia de trasaj. Trasajul
este necesar pentru a verifica dimensiunile semifabricatului si pentru a stabili pozitia corecta a centrelor
gaurilor.

4. Tehnologia prelucrarii arborilor prin strunjire

4.1. Strunjirea arborilor netezi
Arborii netezi scurti sunt mai putin utilizati in constructia de masini. Sub forma de piese
ii intalnim in productia de rulmenti cu role si ace, bolturi si pistoane, pistonase .
Spre deosebire de arborii netezi scurti, arborii netezi lungi au o pondere mai mare in constructia de
masini.
Arborii netezi se clasifica, in functie de raportul dintre lungime si diametru, in arbori rigizi
(l/d < 12) si arbori nerigizi sau elastici (IId > 12).
Semifabricatele pentru obtinerea acestor piese sunt, de obicei, laminate sub forma de bara trasa,
calibrata sau necalibrata.
Realizarea acestor tipuri de arbori se executa pe masini-unelte de tipul strungurilor universale,
automate monoax sau multiaxe, masini de rectificat etc.
in constructia de masini, arborii netezi cu ponderea cea mai mare au diametrele de (2550) mm si
lungimea de (50500) mm si se executa in mod obisnuit in productie de serie mica, mijlocie si de unicat.

Stniiijirea de degrosare a arborilor netezi se poate executa cu unul sau mai multe cutite, in functie de
lungimea arborelui si adancimea de aschiere, prin impartirea adaosului de prelucrare in lungime sau adancime,
dintr-o trecere sau din mai multe treceri (fig. 6).

Ca si cazul operatiei dedegrosare, operatia de finisare se poate executa cu unul sau

mai multe cutite, adaosul de prelucrare fiind distribuit in lungime sau adancime. Operatia se caracterizeaza prinir-un regim de aschieremai usor, un avans mult mai mic si viteze de aschiere mari.
Aceasta operatie se poate executa pe aceeasi masina-unealta pe care s-a facut si operatia de degrosare.
Pentru a realiza insa o precizie dimensionala si de forma, precum si o calitate superioara de suprafata, se
recomanda ca operatia de finisare sa se execute pe masini-unelte cu precizie mai ridicata.
Arborii netezi pot fi prelucrati si prin brosare, daca volumul de productie este de serie mijlocie, mare
sau de masa si justifica tehnic si economic folosirea acestui procedeu de prelucrare.
Strunjirea arborilor netezi, scurti si lungi cu mai multe cutite simultan prezinta avantaje fata de
Strunjirea cu un singur cutit, datorita reducerii timpului de masina. In cazul productiei de serie mica
sau de unicat a pieselor tip arbore este rational sa se foloseasca insa strungurile universale prevazute
cu suporti hidraulici de prelucrat.
Printre procedeele speciale de prelucrare a arborilor netezi se pot enumera: netezirea prin
rulare, alunecare si lovire; Strunjirea anodo-mecanica; prelucrarea prin electroeroziune etc.
Arborii netezi de lungimi mari nu se pot prelucra pe strunguri obisnuite, cu fixare intre varfuri, in
acest caz se folosesc masini speciale, dotate cu dispozitive de ghidare. Centrarea arborilor se asigura prin
intermediul a doua perechi de role hiperbolice.
Uneori, pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare, la piesele grele, care nu pot fi antrenate
in miscare de rotatie, se folosesc capete cu cutite zburatoare.
4.2. Strungirea arborilor in trepte
Prelucrarea arborilor in trepte se poate face pe strunguri paralele, strunguri si cu comanda program, masini de
frezat cilindric, de rectificat, de brosat etc.
Alegerea procedeului tehnologic de prelucrare este determinata de caracterul produc{iei, dimensiunile si
forma arborelui, gradul de precizie si calitatea suprafetelor. De aceste elemente depinde numarul precum si
succesiunea operatiilor.

Scheme de prelucrare prin strunjire. In constructia de masini o pondere mare o au

arborii cu diametre de (25.. .50)mm si lungimi intre 150 si 500 mm si rar de 1000 mm sau mai mult.

Procesul tehnologic tip pentru prelucrarea mecanica a arborilor in trepte este dat, sub
forma de fisa tehnologica, in tabelul 1. Utilizand acest proces tehnologic tip, se poate proiecta
procesul tehnologic detaliat (plan de operatii) pentru orice fel de arbore in trepte, adaugand sau
eliminand anumite operatii fata de procesul tehnologic tip, in functie de fiecare caz concret in
parte.

Procesul tehnologic tip pentru prelucrarea arborelor

Nr.

Denumirea operatiei

operatiei

Debitarea
semifabricatului
(aceasta operatie se
elimina daca
semifabricatul
este matritat, forjat sau
turnat

Masina speciala de debitat cu disc

abraziv

Masina de frezat
orizontala

Prelucrarea suprafetelor
de capat si centruirea
(aceasta operatie se
poate divide in doua
operatii, functie de utilaj)

Masina
speciala de
frezat si centruit
cu tambur si
actionare
continua

Masina
speciala de frezat si
centruit

Masina de frezat
orizontala

Strung universal

Masina de
frezat la ambele
capete simultan

Masina de centruit

Strungire de degrosare
la unul din capetele
arborelui (toate treptele
cu diametru crescator)

Presa-ghilotina pentru bare cu

diametrul pana la aproximativ 60 mm

Ferastru circular

Masina
speciala de
frezat si centruit
cu tambur si
actionare
intermediara

Ferastrau circular sau

cu brat
Strung

Masina
speciala de centruit

Strung semiautomat cu un singur ax si

mai multe cutite
Strung semiautomat de copiat
Strung semiautomat cu comanda dupa
program

Strunjire de degrosare la
al doilea capat al
arborelui

Acelasi utilaj la operatia precedenta

Strunjire de finisare la
primul capat al arborelui

Acelasi utilaj ca la operatia precedenda

Strung semiautomat
de copiat

Strung semiautomat
cu comanda dupa program

Strung universal

Strunjire de finisare la al
doilea capat al arborelui

Acelasi utilaj ca la operatia precedenda

Frezarea canelurilor

Semiautomat special pentru executarea

canelurilor cu freza melc.

Frezarea canalelor de
pana

Masina
semiautomata
de frezat canale
de pana

Executarea filetului

Masina
semiautomata de
frezat canale de
pana

Masina de
frezat universala

Masina semiautomata speciala de

filetat

Strung prevazut cu cap de filetat dupa

metoda in vartej

Masina universala de
frezat cu frezadisc profilata

Masina de frezat universala

Strung universal

10

Tratament termic

11

Sablare

12

Indreptare

Prese de diferite feluri

13

Rectificare de degrosare
la unul din capete (toate
treptele cu diametrul
crescator)

Masina speciala de rectificat cu doua sau multe

discuri si cu sisteme de control activ al diametrilor

Masina de rectificat exterior

(sau universala rotund)

14

Rectificare de finisare la
celelalt capat al
arborelui

Masina speciala de rectificat cu doua sau multe

discuri si cu sisteme de control activ al diametrilor

Masina de rectificat exterior

(sau universala rotund)

15

Rectificarea canelurilor

Masina speciala de rectificat caneluri

Masina de rectificat plan

16

Rectifixcare de finisare
la celalt capat al
arborilor

Acelasi utilaj ca la rectificarea de degrosare

Acelasi utilaj ca la operatiile de

degrosare

17

Rectifixcare de finisare
la celalt capat al
arborilor

Acelasi utilaj ca la rectificarea de degrosare

Acelasi utilaj ca la operatiile de

degrosare

18

Rectificarea

Masina de rectificat filetare

19

Controlul final

Aparate de control speciale

Aparate si instrumente de
control universale

La strunjirea arborilor in trepte pe strunguri multicutite gradul de concentrare a operatiilor este

ridicat, putandu-se prelucra cu maximum 10 cutite simultan.
Arborii in trepte rigizi se prelu- creaza in productia de serie mare si masa pe strunguri
verticale cu mai multe axe (fig. 7).
La prelucrarea de semifinisare pe strunguri semiautomate multicutite se obtine o precizie de
prelucrare corespun- zatoare treptelor 10-1, iar la prelucrarea de finisare - treptei 9. Precizia diametrelor
arborelui in trepte poate fi ridicata pana la treapta 7 sau chiar a 6-a, daca prelucrarea se face cu cutite late.

Strunjirea cu mai multe cutite simultan se poate executa dupa metoda divizarii lungimii (fig. 8) sau
a adaosului de prelucrare, cand semifabricatul este bara laminata
(fig. 9).
Strunjirea pe strunguri semiautomate de copiat a arborilor in trepte prezinta o serie de avantaje fata
de strunjirea cu mai multe cutite simultan, si anume: timpul pentru reglarea masinii este mai mic,
datorita faptului ca strunjirea se face cu un singur cutit, precum si datorita simplitatii modului de
fixare a sablonului. Acest lucru face ca prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat sa fie
avantajoasa chiar in cazul loturilor mici de piese.
Productivitatea muncii la prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat se mareste nu
numai pe seama reducerii timpului necesar pentru reglarea masinii, ci si pe seama lucrului cu

viteze de aschiere si avansuri mari, a posibilitatii mai bune de utilizarea puterii masinii.La strunjirea
de finisare prin copiere se asigura o precizie de prelucrare de (0,050,06) mm, care este
superioara preciziei obtinute la prelucrarea pe strunguri cu mai multe cutite

Prelucrarea pe strunguri semiautomate de copiat se recomanda, in special, in cazul executarii arborilor cu

rigiditate scazuta, cu lungimi mari ale treptelor si cu precizie ridicata.
Tipurile noi de strunguri semiautomate de copiat hidraulice permit prelucrarea in trepte cu diametrul pana la
350 mm si lungimea pana la 1200 mm sau chiar 1600 mm, cum sunt, de exemplu, strungurile tip Georg
Fischer.

In afara prelucrarii pe strunguri semiautomate de copiat, in productia de serie este rationala

prelucrarea arborilor pe strunguri universale prevazute cu suporti idraulici de copiat. Timpul
de lucru se reduce de 2,53 ori comparativ cu prelu- crarea pe strunguri obisnuite.
In productia de unicate si serie mica se utilizeaza, ca semifabricat, bara laminata
sau forjata, functie de marimea arborelui si de diferenta dintre diametrele treptelor. Prelucrarea se
face pe strunguri universale, dupa metoda concentrarii operatiilor, executandu-se succesiv fiecare
treapta, in acest caz, prelucrarea se incepe cu strunjirea treptei care are diametrul cel mai mare.
Treapta cu diametrul cel mai mic se prelucreaza la urma, pentru a nu reduce rigiditatea arborelui
(fig. 10).

7. Tehnologia prelucrarii arborilor prin rectificare

v
Rectificarea este operatia de finisare a suprafetelor care se executa cu ajutorul discurilor abrazive.
Procesul de aschiere la rectificare este conditionat de natura abrazivului folosit si de regimul de aschiere.
Alegerea pietrei abrazive se face, in general, tinandu-se seama de felul operatiei (de degrosare, de finisare,
rectificare exterioara, interioara, plana etc.), calitatea materialului ce se prelucreaza (otel calit sau necalit,
fonta etc.), granulatia pietrei, liantul folosit si duritatea acesteia.
*
7.1. Alegerea si utilizarea discurilor abrazive
La alegerea discului abraziv trebuie ca parametrii acestuia si conditiile de aschiere sa se
interconditioneze, astfel incat discul abraziv sa se autoascuta (adica granulele abrazive uzate sa se
desprinda sub actiunea fortelor de aschiere).
a.Alegerea naturii materialului abraziv. Materialele abrazive pot fi naturale sau artificiale.
Principalele materiale abrazive naturale sunt: cuartul (SiO2), corindonul (Al2O3) si
smirghelul (amestec de corindon, cuart si diferiti silicati). Aceste materiale se folosesc in mai mica masura la
confectionarea pietrelor abrazive, deoarece nu se gasesc in stare pura decat in cantitati mici. Cel mai
frecvent se folosesc materialele abrazive artificiale ca: electrocorindonul, carborundul si carbura de bor.
Electrocorindonul se utilizeaza la prelucrarea materialelor cu rezistenta mare la rupere, cum ar fi, de
exemplu, otelurile calite si necalite.
Carborundul se recomanda la prelucrarea'materialelor dure si casante, ca fonta, carburile metalice,
bronzul etc., la prelucrarea unor materiale foarte moi, ca aluminiul, cuprul etc., si la prelucrarea materialelor
nemetalice, ca marmura, portelanul, sticla, masele plastice etc.
Carbura de bor are duritate foarte mare si de aceea se foloseste la netezirea placutelor din carburi
metalice.
b.Alegerea liantului. Liantii sunt materialele care asigura coeziunea granulelor abrazive. Cel mai
utilizat este liantul ceramic (circa 70% din totalul pietrelor abrazive). Acesta se caracterizeaza prin
stabilitate la temperaturi ridicate, rezistenta mecanica buna si rezistenta la umiditate. Utilizarea
discurilor cu liant ceramic este limitata insa de fragilitatea acestora. Viteza periferica maxima admisibila
a discurilor cu liant ceramic este de (30 35) m/s.
Liantul pe baza de magneziu are o utilizare limitata (rezistenta relativ redusa, sensibilitate Ia
umiditate), fiind folosit pentru prelucrarea materialelor moi (Al, Zn).
Liantul pe baza de bachelita este rezistent, elastic, dar se distruge sub actiunea lichidelor de aschiere
alcaline; se utilizeaza la finisare. Permite executarea discurilor cu grosime mica (pana la l mm - pentru debitare) si
cresterea vitezei de aschiere pana la 60 m/s.
Liantul pe baza de cauciuc este compact si are elasticitate mare; se utilizeaza Ja lustruire, netezire, taiere;
se pot confectiona discuri subtiri (0,5 mm) si de diametru relativ mare (125 150 mm); este rezistent la
umiditate insa se imbacseste repede.

c..Alegerea granulafiei. Materialele abrazive se clasifica in functie de marimea granulelor

in trei grupe (STAS 1753/1-90 si 1753/2-90): granule, (2000160) /im; pulberi (l6040)
^m; micropulberi, (403)fim.
Grupa granulelor cuprinde douasprezece sorturi de granulatii, notate 200, 150, 125, 100, 80, 63, 50, 40,
32, 25, 20, 16, numerele respective reprezentand dimensiunile minime ale granulelor in sutimi de
milimetru.
Grupa pulberi cuprinde sase sorturi de granulatii, notate 12, 10, 8, 7, 5, 4, numerele
avand aceeasi semnificatie ca si la granule.
Grupa micropulberi cuprinde sapte sorturi de granulatii, notate cu M40, M28, M20, M14, M10,
M7, M5, numarul care urmeaza dupa M reprezentand dimensiunea maxima a micropulberii, exprimata
in fim (respectiv marimea deschiderii libere a ochiului sitei, in micrometri, care retine pulberea).
d..Alegerea duritatii. Duritatea corpului abraziv si rezistenta cuplului abraziv- liant la
tendinta de desprindere a granulelor abrazive de pe suprafata discului, sub influenta fortelor ce apar in timpul
lucrului, sunt date in STAS 1469-83. Se observa ca duritatea apare ca un factor functional, care
depinde de cantitatea si calitatea liantului, forma si microgeometria granulelor, regimul de aschiere,
materialul prelucrat, felul rectificarii s. a.
Corpurile abrazive sunt impartite in cinci grupe de duritate: foarte moale EFG, moale HIJK,
mijlocie LMNO, tare PQRS, foarte tare TU V.
e..Structura corpului abraziv. Raportul cantitativ dintre volumul porilor
si volumul total al pietrei da structura discului abraziv. Marimea porilor usureaza evacuarea caldurii. Pietrele
abrazive cu porozitate mare detaseaza aschiile mai usor, in schimb au o rezistenta mai mica la solicitarile
mecanice si viteze periferice mai mici.
7.2. Rectificarea suprafetelor cilindrice exterioare
Rectificarea pieselor tip arbore se poate face intre varfuri dupa una din metodele prezentate in cele
ce urmeaza.
Rectificarea cu avans longitudinal. Aceasta metoda este cea mai raspandita. Dupa cum se vede din fig. 32,
miscarea de avans longitudinal poate fi facuta de catre arbore, in fata discului de rectificat, fie de catre discul de
rectificat in lungul arborelui. Avansul transversal pentru realizarea adancimii de aschiere il face discul de
rectificat, la fiecare sfarsit de cusa dubla (0,0050,05) mm. Metoda este avantajoasa pentru rectificarea
arborilor netezi, intrucat timpul necesar pentru reglarea limitatoarelor de cursa fiecare sfarsit de cursa
dubla
(0,0050,05)
mm.
Metoda
este
avantajoasa
pentru
(pentru inversarea sensului de avans) este foarte mic in comparatie cu timpul de masina.
La rectificarea arborilor in trepte, in productia de serie mare si masa, timpul
necesar pentru reglarea opritoarelor este foarte mare, in special atunci cand adancimea
gaurilor de centrare este variabila.
Rectificarea cu avans longitudinal si adancime mare. Discul de rectificat se
regleaza la dimensiune, la diametrul nominal al arborelui si, dintr-o singura trecere in
lungul axei, se indeparteaza intregul adaos de prelucrare. Avansul longitudinal este manual
si intermitent; la fiecare doua rotatii ale arborelui se avanseaza cu 5 10 mm. Dupa realizarea avansului longitudinal, masa masinii de rectificat se readuce in pozitia initiala, iar

pentru rectificarea arborelui urmator se da saniei portdisc o miscare de avans transversal

pentru a compensa uzura radiala a discului, rezultata de la prelucrarea anterioara.
in cazul prelucrarii dupa aceasta metoda, partea stanga a discului de rectificat se
uzeaza foarte mult, intrucat aproape intregul adaos de prelucrare este indepartat de granulele abrazive de pe aceasta parte a discului. Pentru a asigura conditii mai bune de aschiere,
astfel incat la indepartarea adaosului de prelucrare sa participe un numar cat mai mare de
granule abrazive, discul se teseste cu o panta de 1:20 pe o lungime de 6 12 mm (fig. 33).

Rectificarea cu avans transversal. La rectificarea dupa aceasta metoda discul de rectificat

trebuie sa fie cu (35) mm mai mare decat lungimea suprafetei de rectificat (fig. 34). Pentru obtinerea
diametrului prescris al arborelui, se imprima un avans trans- versal discului de rectificat, manual sau
automat, pana la dimensiunea respectiva. Metoda este indicata la rectificarea pieselor scurte, executate in
productie de serie mare si masa, deoarece este mai productiva cu 30-40% decat celelalte metode de rectificare intre
varfuri.
Rectificarea cu avans transversal pe segmente si cu avans longitudinal. La rectificarea arborilor netezi
dupa aceasta metoda, timpul de masina se reduce la jumatate in comparatie cu rectificarea cu avans
longitudinal. Se realizeaza in urmatoarea succesiune:
- rectificarea de degrosare cu avans transversal pe segmente ce se suprapun pe o lungime de
(35) mm (fig. 35);
- rectificarea de finisare cu avans longitudinal automat, pentru care a fost prevazut un adaos de prelucrare de
0,02 mm, adaos care se indeparteaza prin 2 - 3 treceri longitudinale.
7.3. Rectificarea suprafetelor conice
Rectificare suprafetelor conice se poate realiza prin mai multe metode:
rectificarea cu ajutorul discurilor tronconice se aplica in cazul suprafetelor de lungime mica
si se poate lucra cu avans transversal st sau longitudinal S (fig. 36, a);

rectificarea prin inclinarea mesei superioare se aplica in cazul pieselor lungi avand
conicitatea mica, de maxim 10 (fig. 36, b);

rectificarea prin rotirea papusii portpiesa se aplica in cazul pieselor scurte si de conicitate
mare (fig. 36, c);

rectificarea prin rotirea papusii portpiatra se aplica in cazul pieselor de lungime relativ mare
si conicitate mare, prinse intre varfuri (fig. 36, d).

7.4. Rectificarea exterioara fara centre

Arborii in trepte scurti si cei netezi se rectifica pe masina de rectificat fara centre, cu
rezultate foarte bune, in special, in cazul productiei de serie mare si de masa. Pentru arborii
netezi lungi si foarte lungi, rectificarea fara centre reprezinta singura metoda posibila de aplicat.
Rectificarea fara centre a arborilor se poate executa in doua moduri:

Cu un singur disc abraziv 2 (fig. 37), arborele l care se rectifica, sprijinit pe doi suporti
metalici 3, avand miscarea de rotatie si de avans. Procedeul este folosit rar, fiind neeconomic.

Cu doua discuri abrazive (fig. 38), dintre care discul l este de rectificat, iar 2 de antrenare.
Ambele discuri se rotesc in acelasi sens, insa cu turatii diferite. Discul de rectificat are o
viteza periferica egala cu a celor de la masinile de rectificat intre varfuri, adica 25 30 m/s.
Discul de antrenare are o viteza periferica mult mai mica, 0,3 m/s (18 m/min), si este inclinat
fata de discul de rectificat cu un unghi a (fig. 38, c). Pentru a mari frecarea dintre piesa si
discul conducator, acesta se executa cu un liant de vulcanita. Piesa 3, sprijinita pe linealul 4,
este antrenata de discul conducator, care are un coeficient de frecare mai mare decat a
discului de rectificat, cu o viieza periferica data de relatia
,

in care:
este viteza periferica a arborelui, m/min;
- viteza discului de antrenare, m/min;
K - coeficientul care tine seama de alunecarea care are loc intre discul de antrenare si piesa
(valoarea lui este data in functie de unghiul a al axei de rotatie a discului de antrenare: pentru a
= 1,5, K =0,97; pentru a = 3, K =0,95; pentru a = 5, K = 0,93, iar pentru a = 6, K = 0,92).

Rectificarea fara centre se poate efectua cu avans longitudinal s{ (fig. 38) sau cu avans
transversal st (fig. 39).
Rectificarea cu avans longitudinal se recomanda, in special, la prelucrarea arborilor
netezi. Rectificarea arborilor in trepte sau a pieselor conice se face cu intreruperea avansului
longitudinal de catre un opritor fix.
Avansul longitudinal al arborelui intre cele doua discuri abrazive se asigura
datorita inclinarii discului de antrenare cu un unghi a, care creeaza o componenta suplimentara a
fortei de frecare indreptata in lungul axei de rotatie a arborelui. Viteza de avans longitudinal se
determina cu relatia

Marimea unghiului a depinde atat de natura materialului care se prelucreaza, cat si de lungimea
arborelui de rectificat. Valoarea unghiului a este cuprinsa intre 1,5 si 6. La arborii scurti, din
otel, se recomanda un unghi a de l ,5 2,5, iar la cei lungi pana la 3,5.
La arborii din fonta, unghiul a poate ajunge pana la 4,5, deoarece alunecarea este mai
mare.
Rectificarea cu avans transversal este procedeul care permite prelucrarea arborilor in
trepte si profilati.
La rectificarea cu avans transversal cele doua discuri abrazive au axele de rotatie paralele
sau au o inclinare redusa de 0,5 1. Avansul se realizeaza prin deplasarea transversala a discului

de antrenare pana la opritor, piesa asezandu-se pe linealul de sustinere. Dupa rectificare, discul
de antrenare se retrage in pozitia initiala, iar piesa se indeparteaza, de asemenea, manual sau
automat.
Valoarea avansului se ia in functie de precizia de prelucrare, de calitatea suprafetei
impusa arborelui, fiind cuprinsa intre limitele de (0,0030,02) mm/rot.
La rectificarea fara centre se poate obtine o precizie de prelucrare la diametru de 0,005
mm si de (0,0020,003) mm la forma geometrica (dupa un numar de 6-7 treceri ale piesei printre
discurile abrazive).
In cazul rectificarii fara centre se va avea in vedere ca centrul arborelui sa nu fie pe axa
celor doua discuri abrazive (fig. 38, a si b) , deoarece favorizeaza aparitia erorilor de forma
(poligonalitatea). Distanta h, care reprezinta deplasarea liniei centrelor discurilor abrazive in
raport cu centrul piesei, nu trebuie sa aiba mai mult de 20 mm, obisnuit (.. 15) mm, peste linia
centrelor discurilor abrazive, in cazul rectificarii arborilor cu diametrul mai mare de 15 mm, sau
circa (23) mm sub linia centrelor, cazul prelucrarii arborilor cu diametrul mai mic de 15 mm.
De asemenea, valoarea optima a unghiului /} (unghiul de inclinare al linealului de
reazem) este de circa 30.
Rectificarea fara centre ofera o serie de avantaje fata de rectificarea intre varfuri, dintre
care cele mai importante sunt:
- elimina din procesul tehnologic de prelucrare a arborelui operatia de centruire,
realizandu-se economie de timp pe bucata;
- elimina erorile de centrare, dand posibilitatea folosirii unui adaos mic de prelucrare,
care ajunge, in unele cazuri, pana la (0,020,03) mm, ceea ce conduce in afara de economia de
metal, la ridicarea productivitatii si a preciziei de prelucrare;
- da posibilitatea automatizarii complete a intregului ciclu de lucru al masinii;
posibilitatea rectificarii axelor lungi si subtiri care la prelucrarea pe masini de rectificat intre
varfuri, necesita utilizarea lunetelor si a regimurilor de aschiere neproductive.
Rectificarea fara centre prezinta si unele dezavantaje, si anume:
- necesita un timp de reglare mai mare decat in cazul rectificarii intre varfuri; aceasta
impiedica aplicarea procedeului in cazul productiei individuale si de serie mica de piese;
- nu asigura concentricitatea suprafetelor interioare cu cele exterioare care se rectifica; la
rectificarea arborilor in trepte nu se poate realiza dispunerea suprafetelor tuturor treptelor pe
aceeasi axa de simetrie decat daca se utilizeaza dispozitive speciale, fapt ce scumpeste operatia
de rectificat.